Pescuitul excesiv ameninta speciile de pesti din Marea Neagra

Toate speciile de pestii din marile si oceanele lumi ar putea sa dispara pana in 2050, in absenta unei restructurari profunde a sectorului pescuitului, au avertizat experti ai ONU, intr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, citat de mass-media de la Bucuresti. „Daca diferitele estimari pe care noi le-am primit se adeveresc, atunci vom fi in situatia in care efectiv, in decurs de 40 de ani, nu va mai fi niciun peste in oceane”, a declarat presei, la New York, in cadrul unei conferinte de presa, Pavan Sukhdev, directorul Initiativei pentru o economie verde, din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu. Potrivit raportului, citat de ziare.com, aceasta catastrofa cu efecte incalculabile asupra omenirii poate fi evitata doar daca se taie din subventiile pentru pescuit si daca suprafete intinse din apele marilor si oceanelor sunt declarate zone protejate pentru pesti, ca unica solutie de a avea o industrie a pescuitului si de acum inainte. “Lumea epuizeaza capitalul de care are nevoie, dar guvernele pot schimba aceasta perspectiva dramatica, in conditiile in care treizeci de tari colaboreaza cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si altele sunt pe cale de a-si revizui politica in materie de mediu”, a afirmat Pavan Sukhdev.

Pescuit haotic

Principalul fenomen ce trebuie combatut, conform raportului, il reprezinta subventiile acordate de guverne pentru flotele de pescuit, din ce in ce mai numeroase care nu mai lasa timp suficient resurselor de peste sa se refaca in mod natural. Capacitatea flotelor de pescuit este cu 50-60% mai mare fata de cea care ar trebui sa fie, arata raportul. Documentul vine si cu solutii care demonstreaza ca cea mai buna masura este infiintarea unor zone marine care sa le permita speciilor de peste sa atinga maturitatea si astfel sa-si sporeasca fertilitatea.
Documentul mai recomanda si necesitatea rapida a revizuirii dimensiunii flotelor de pescuit si in favoarea pescadoarelor mici. “Solutiile sunt la indemana, iar vointa politica si o economie ordonata sunt necesare, mai mult ca niciodata”, conchide Sukhdev. Scaderea rezervelor de peste ale planetei este o problema ecologica, dar si o chestiune de subzistenta pentru mai mult de un miliard de persoane, populatie predominant aflata in tari in curs de dezvoltare, pentru care pestele constituie singura sursa de proteine, potrivit ONU. Raportul privind economia verde estimeaza ca 35 milioane de persoane traiesc din pescuit, ca 170 milioane de locuri de munca depind de aceasta intr-un mod direct sau indirect si ca in total 520 milioane de persoane sunt dependente de acest sector, din punct de vedere financiar. Potrivit ONU, 30% din rezervele de peste ale planetei au disparut deja si activitatile de pescuit, in ansamblu, risca sa nu mai fie rentabile pana in 2050.

Nava de desant maritim Cezar Kunikov, arma politica rusa la Marea Neagra

Statiunea romaneasca Eforie Nord va gazdui, in perioada 20-21 mai 2010, Reuniunea Comandantilor Marinelor Militare din tarile riverane Marii Negre si Reuniunea Comitetului Comandantilor Marinelor Militare din tarile riverane Marii Negre, semnatare ale Acordului Blackseafor (Black Sea Naval Commanders Committe – BSNC), relateaza surse militare, citate de mass-media regionala. Astfel, este vorba despre comandantii marunelor militare din Republica Bulgaria, Republica Georgia, Romania, Federatia Rusa, Republica Turcia si Ucraina. Potrivit Statului Major al Fortelor Navale (SMFN), in cadrul reuniunii CBSN vor avea loc dezbateri si schimburi de idei referitoare la identificarea de noi modalitati pentru cresterea securitatii in regiunea Marii Negre, iar in cadrul celei de-a doua Reuniuni, se vor analiza concluziile rezultate in urma activarii anterioare, se vor supune aprobarii Comitetului proiectele noilor documente Blackseafor si se va stabili programul acestuia pentru activarea 2010 – 2011 si de perspectiva pe urmatorii cinci ani.  Sursa citata a adaugat ca aceste evenimente se desfasoara  anual si sunt organizate de tara care urmeaza sa preia comanda Grupului de Cooperare Navala in Marea Neagra – Blackseafor.
Conform comunicatului SMFN, Grupul de Cooperare Navala in Marea Neagra – Blackseafor este o initiativa regionala, inscrisa in eforturile tarilor riverane de a intari increderea, prietenia si buna intelegere intre statele riverane, de a dezvolta cooperarea si interoperabilitatea intre fortele lor navale. Acest parteneriat militar regional reuneste nave apartinand tuturor Fortelor Navale riverane Marii Negre si s-a nascut din dorinta unanima a tarilor din jurul bazinului Pontic de a forma o grupare navala care sa execute instructie in comun pentru indeplinirea misiunilor si, totodata, sa poata interveni in activitati de sprijin umanitar.
Denumirea completa este The Black Sea Naval Cooperation Task Group, iar tarile reunite sub pavilionul acesteia sunt Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina. Ordinea alfabetica a tarilor componente este criteriul care sta anual la baza predarii-primirii comenzii Grupului, conform Acordului de infiintare a acestuia.

Manevre ecologice

Manevrele Blackseafor, initiate de catre Turcia prin semnarea acordului de la Istambul din 2 aprilie 2001, s-au desfasurat anul acesta sub comanda generala bulgara. Manevrele includ operatiuni complexe de salvare, monitorizare a starii mediului si vizite in tarile riverane, cu participarea fortelor navale din Turcia, Bulgaria, Ucraina, Romania si Rusia, flota Georgiei nefiind prezenta nici in acest an la exercitiu, fiind practic distrusa in urma razboiului ruso-georgian din august 2008. Anterior, autoritatile Federatiei Ruse au declarat ca flota rusa nu va participa la exercitiile Blackseafor alaturi de Georgia, acuzand frecvent Tbilisi de destabilizarea situatiei politice din regiunea Caucazului.
Anul acesta, pe langa manevre tactice, simularea de operatiuni de lupta impotriva navelor de suprafata, exercitii de aparare antiaeriana si comunicatii, au fost practicate si exercitii de ajutare a navelor esuate si aprovizionare pe mare, iar o atentie speciala va fi acordata exercitiilor antiteroriste, devenite o prioritate dupa atacurile din septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
Reamintim ca, potrivit documentelor oficiale, Carta Blackseafor prevede posibilitatea desfasurarii fortei in operatiuni de mentinere a pacii sub mandat ONU sau OSCE. Blackseafor are o structura flexbila, fara un sediu permanent, iar comanda este asigurata prin rotatie in fiecare an de o tara membra.

Diplomatie militara romaneasca

In perioada 8-27 aprilie 2010, corveta „Contraamiral Horia Macellariu“ a participat la activarea Grupului de Cooperare Navala Blackseafor, care sa desfasurat in apele internationale si cele teritoriale ale Bulgariei, Romaniei si Turciei. Potrivit Fortelor Navale Romane, activitatile Grupului Naval Blackseafor au constat in exercitii navale de lupta contra minelor, cautare si salvare pe mare, asistenta umanitara si protectia mediului. Alaturi de nava romaneasca, la exercitii au participat fregata „Yldirim“ (Turcia), nava de comandament „Slavutich“ (Ucraina), nava de debarcare a desantului „Caesar Kunikov“ (Federatia Rusa) si fregata „Verni“ (Bulgaria). In plus, programul a mai cuprins vizite in porturile Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia) si Constanta.
Corveta „Contraamiral Horia Macellariu“, comandata de capitan-comandorul Liviu Motoc si avand la bord un echipaj format din 90 de militari, a parasit portul militar Mangalia, urmand sa revina la baza dupa terminarea exercitiului. Gruparea Blackseafor este conceputa ca o forta care actioneaza „la chemare“ si este activata de doua ori pe an pentru a desfasura exercitii navale. Comanda Gruparii este asigurata, in conformitate cu protocolul de infiintare, succesiv, de cele sase state riverane Marii Negre care participa cu forte: Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Ucraina si Turcia.

Manevre cu repetitie

Federatia Rusa a participat la manevrele militare navale internationale din Marea Neagra, Blackseafor, cu un vas amfibiu de mari dimensiuni din Flota Marii Negre, Caesar Kunikov. Anuntul oficial privind participarea navei „Caesar Kunikov” la manevrele Blackseafor a trezit ingrijorarea autoritatilor georgiene, nava din clasa Ropusa-I fiind utilizata extensiv in timpul debarcarilor de pe coasta Marii Negre in timpul conflictului din august 2008. Capabila sa transporte sute de soldati si pana la 25 de tancuri si transportoare bindate, „Caesar Kunikov” a participat la sfarsitul lunii februarie 2010, la manevre importante in largul coastelor abhaze, incluzand actiuni de debarcare ale fortelor de infanterie marina si tehnica militara in regiunea separatista controlata de regimul de la Suhumi. Conform unor surse oficiale militare ruse, citate de mass-media locala “pana la zece nave de la baza Novorossiisk si din Sevastopol au participat la aceasta debarcare pe o zona de coasta neamenajata, in cadrul programului de pregatire de lupta pentru 2010”. Debarcarea a fost concertata in avans cu guvernul abhaz, a spus sursa, precizand ca „unitati de coasta ale armatei abhaze au cooperat energic cu Flota rusa de la Marea Neagra”.
Anuntul partii ruse vine la scurt timp dupa ce Tbilisi a anuntat implementarea, cu sprijinul si finantarea Statelor Unite, a unui sistem radar radar destinat supravegherii zonei de coasta a statului pontic, inclusiv apele controlate de catre Republica Abhazia. Decizia georgiana de consolidare a controlului traficului naval a fost criticata de catre autoritatile abhaze, liderul regimului de la Suhumi, Serghei Bagapsh, amenintand cu riposta militara impotriva incercarilor georgiene de abordare si controlare a navelor care se indreapta catre porturile abhaze.

Inarmare navala

Manevrele extinse efectuate de catre marina militara rusa in Marea Neagra, care au inclus simularea unor debarcari masive de trupe si tehnica, au provocat ingrijorarea oficialilor militari din statele pontice, pe fondul anuntului privind achizitionarea de catre Moscova a patru nave de razboi franceze de tip Mistral.
Anuntul sec al presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, privind inceperea de catre Rusia si Franta a unor “negocieri exclusive” pentru achizitionarea de catre partea rusa a patru nave de razboi franceze de tip Mistral, a fost facut la cateva saptamani dupa ce si Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii, a confirmat ca Franta va vinde Federatiei Ruse patru nave de razboi tip Mistral, fiind initiate negocieri si pentru alte categorii de armament naval ofensiv si defensiv, inclusiv nave antisubmarin si de patrulare.
Conform unor surse militare ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 700 de milioane de euro. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sustine integrarea europeana a Kievului

Parlamentul European a aprobat azi decizia Uniunii Europene de deblocare a unui credit de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, menit sa ajute aceasta ţara sa depaseasca criza financiara mondiala, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia europeana vine pe fondul agaravarii crizei economice care afecteaza fosta republica sovietica. “Salut decizia de astazi a Parlamentului European de a susţine Ucraina acordindu-i acest credit”, a declarat preşedintele legislativului european, polonezul Jerzy Buzek. Surse diplomatice de la Kiev au declarat ca decizia Parlamentului European a fost gandita ca un raspuns direct la vizita oficiala efectuata de presedintele rus Dmitrii Medvedev la Kiev.
Reamintim ca decizia de creditare a Ucrainei a fost luata de Uniunea Europeana inca din anul 2009, dar implementarea acesteia a fost tergiversata de instabilitatea politica din aceasta ţara, confruntata cu o dura campanie prezidentiala, castigata de rusofilul Viktor Ianukovici, liderul de facto al Partidului Regiunilor.
Ucraina, afectata in continuare de o grava criza economica, incearca sa obţina şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou imprumut de 12 miliarde de dolari pe o perioada de doi ani şi jumatate, pe linga cel de 16,4 miliarde de dolari obţinut in noiembrie 2008 şi din care Kievul a primit 10,6 miliarde de dolari.

Zvonurile politice privind o eventuala cedare a insulei Tuzla de catre Ucraina inspre Rusia au fost negate vehement de catre seful diplomatiei ucrainene, Konstantin Hriscenko, cel care a declarat, duminica, ca Ucraina nu va ceda teritorii Moscovei in cadrul viitorului acord de demarcare a frontierei cu Rusia, informeaza cotidianului Kyiv Post. “Chestiunea detinerii de catre Ucraina a insulei Tuzla nu va fi adusa in discutie si nu a fost discutata niciodata. Insula este parte a teritoriului Ucrainei, care este pe deplin recunoscut de Rusia. Orice speculatie pe aceasta tema este o tentativa din partea unor anumiti politicieni, care nu accepta infrangerea in alegerile democratice si recunoscute international, de a induce publicul in eroare si de crea dificultati artificiale pentru diplomatii ucraineni”, a declarat Hriscenko.

Timosenko acuza actuala guvernare

Ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko a avertizat sambata ca Ucraina ar putea pierde insula Tuzla din stramtoarea Kerci de la granita cu Rusia, in urma discutiilor dintre presedintii rus si ucrainean de luni. Aceste zvonuri au fost emise in contextul in ca presedintele rus Dmitri Medvedev si cel ucrainean Viktor Ianukovici vor discuta chestiunea liniei de demarcatie dintre Rusia si Ucraina in cursul vizitei lui Medvedev la Kiev la 17 mai. Aceste ipoteze au fost alimentate si de faptul ca unele zone de granita dintre cele doua tari au ramas nedelimitate de la prabusirea URSS. “Vor fi luate decizii inca de la viitoarea vizita a liderului rus, pe o problema teritoriala dintre Rusia si Ucraina – stramtoarea Kerci, unde Ucraina are o posibilitate de a-si dezvolta depozite strategice offshore de petrol si gaz”, a spus Timosenko. “Ceea ce se va decide si semna acum inseamna practic pierderea insulei Tuzla”, a subliniat ea. Timosenko acuza noua conducere de la Kiev de politici antiucrainene si supuse Rusiei. Medvedev se va duce la Kiev pentru a doua oara de la alegerea lui Ianukovici, in februarie.

Probleme similare cu Romania

La inceputul lunii martie, ministrul ucrainean de externe, Konstantin Hriscenko, a declarat, cu privire la neintelegerile dintre Romania si Ucraina pe chestiuni teritoriale, ca Ucraina nu intentioneaza sa-si schimbe granita cu Romania. “As dori sa subliniez ca Ucraina nu intentioneaza sa schimbe granita cu Romania, chiar daca este vorba despre o insula nelocuita de pe Dunare”, a declarat el pentru Interfax Ucraina, intrebat despre “pretentiile” Bucurestiului privitoare la insula Maican de pe Dunare. Ministrul a notat ca Ucraina si Romania sunt competitori naturali in privinta tranzitului marfurilor pe Dunare si in privinta exploatarii resurselor de hidrocarburi din platoul continental al Marii Negre. “Desigur, exista sfere in care cooperam strans si atingem un nivel de parteneriat. Iar o parte componenta a relatiilor noastre nu exclude o alta parte”, a declarat ministrul. Intrebat despre politica de informare a Ministerului ucrainean de Externe in aceasta chestiune, Hriscenko a declarat ca recent ministerul a explicat activ pozitia Ucrainei in privinta chestiunilor disputate cu Romania, atat presei ucrainene, cat si celei straine. “Ii pot asigura pe cetatenii Ucrainei ca Ministerul de Externe le va apara interesele in dialogul cu Romania”, a subliniat Hriscenko. Romania are pretentii teritoriale asupra Insulei Maican, a scris la 14 aprilie publicatia ucraineana Segodnia, care sustinea ca intre Bucuresti si Kiev s-a aprins o disputa teritoriala in legatura cu aceasta insula de pe Dunare. Este vorba despre o mica insula nelocuita (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se afla intre orasele Chilia si Vilkovo si care constituie element de frontiera in partea ucraineana. Conform prevederilor dreptului international, atunci cand granita dintre tari este situata pe un rau, ea se traseaza pe senalul navigabil, daca partile nu convin altfel. senalul navigabil, care se intinde intre insula romaneasca Babin si insula ucraineana Maican, este insa blocat de noroi, circulatia navelor realizandu-se in prezent intre Maican si malul ucrainean. Pe aceasta baza, in urma cu un an romanii au vorbit pentru prima oara despre posibilitatea mutarii granitei, ceea ce ar presupune ca Maican sa devina teritoriu romanesc, a scris Segodnea. Intre Ucraina si Romania au existat in ultimii ani numeroase puncte de divergenta. Un alt subiect de disputa este canalul Bastroe, construit de Ucraina pentru a face o legatura intre Dunare si Marea Neagra. Romania, sustinuta de numeroase organizatii neguvernamentale si de foruri internationale, acuza ca acest proiect aduce prejudicii ecologice, ipoteza pe care Kievul a simtit nevoia sa o respinga din nou chiar recent.

Urmasul KBG-ului sovietic si actualul FSB (Serviciul rus de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimea), acolo unde in prezent este ancorata Flota rusa de la Marea Neagra, scrie cotidianul rus Kommersant. Aceasta noua intelegere va fi perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. In maxim o luna de semnarea documentului, FSB va reveni inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania. In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Propuneri atomice

Pe langa acest acord, Moscova a lansat Kievului si alte propuneri, intre care crearea unui holding in domeniul nuclear, dar si o fuziune intre concernul rus Gazprom si societatea ucraineana Naftogaz. Potrivit opozitiei ucrainene, Kievul si Moscova ar urma sa semneze si alte acorduri dezavantajoase pentru Ucraina, cu prilejul vizitei pe care presedintele rus o va efectua in capitala ucraineana la 17 si 18 mai. Mai multi sustinatori ai opozitiei ucrainene s-au adunat marti in centrul Kievului pentru a protesta impotriva politicii promovate de Viktor Ianukovici in raport cu Rusia, presedintele fiind acuzat de tradarea intereselor nationale ale Ucrainei.

Colaborare stransa

Noua colaborare pe axa Kiev-Moscova nu se opreste aici. Ucraina va semna noi acorduri cu Rusia, cu ocazia vizitei la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, programata pentru 17 si 18 mai, care se vor adauga la cele deja incheiate, intre care cel privind prelungirea stationarii Flotei ruse in Crimeea, ce a provocat nemultumire in randul opozitiei si al unei mari parti din societatea civila. Printre acordurile care vor fi semnate se mai numara si acordul privind demarcarea granitei de stat intre cele doua tari, un proiect de acord privind colaborarea in realizarea unui sistem de navigatie prin satelit Glonass, “care sa permita Ucrainei sa aiba un nivel modern de tehnologie in aceasta sfera”, un acord interbancar intre banca ucraineana Ukreximbank si cea rusa VTB (Vnestorgbank), precum si unul in domeniul invatamantului. Premierul ucrainean Nikolai Azarov a calificat miercuri drept “isterie teatrala” apelurile opozitiei de publicare a continutului acordurilor ce urmeaza a fi semnate cu Moscova.

Executivul european a avertizat, miercuri, Romania in legatura aplicarea defectuoasa a legislatiei europene privind protectia mediului in cazul proiectului de dezvoltarea a unor facilitati turistice pe plaja de la Marea Neagra a orasului Sulina. Aceasta zona face parte din reteaua Natura 2000 si intra sub incidenta directivelor UE referitoare la protectia pasarilor si habitatului. Pe plaja din Sulina, ar urma sa fie dezvoltata o zona de recreere, construindu-se un centru de sanatate si un drum de acces. Conform comunicatului difuzat la Bruxelles, CE a identificat in studiul de impact asupra mediului o serie de deficiente ale proiectului, cu posibile efecte negative asupra pasarilor si habitatului. Tot miercuri, forul european a remis Ungariei un ultim avertisment, atat pentru neprotejarea padurii Sajolad din estul tarii, cat si pentru o serie de probleme cu implementarea Natura 2000 in legislatia nationala. Totodata, Portugalia a primit un al doilea avertisment pentru ca a evaluat in mod eronat impactul asupra mediului in cazul dezvoltarii unei statiuni turistice din sudul tarii.

Lucrari in toi

In privinta proiectului demarat la Sulina, la inceputul acestei saptamani, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Tulcea, Ioan Boieru, declara ca lucrarile de reamenajare a plajei sunt aproape de final, pe ultima suta de metri, lucrandu-se la elemente de detaliu, precum si la racordarea la reteaua de energie electrica, la sistemul de furnizare a apei potabile si la pasarela. Lucrarile de amenajare a plajei Sulina au inceput in octombrie 2009, acestea fiind realizate de societatile Deltacons SA si Filconstruct SRL. Conform contractului incheiat cu CJ, lucrarile in valoarea de 8.761.820 de lei ar trebui incheiate in 24 de luni, insa conducerea CJ a dat asigurari ca acestea se vor finaliza pana la inceputul noului sezon turistic. Totodata, lucrarile de amenajare a miniportului din localitatea Sfantu Gheorghe au inceput in septembrie 2009, proiectul intocmit de CJ inca din 2006 avand o valoare totala de 27.333.443 de lei. In ceea ce priveste o alta investitie in domeniul infrastructurii, respectiv miniportul din localitatea Enisala, vicepresedintele CJ a precizat ca pentru aceasta inca nu s-au identificat resursele financiare necesare. In urma cu trei ani, CJ Tulcea a aprobat studiile de fezabilitate pentru realizarea mai multor proiecte in vederea dezvoltarii infrastructurii turistice din Delta Dunarii, proiectele care vizeaza amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice in Sfantu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea, Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a 10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta, fiind in valoare totala de 33 de milioane de euro, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon.

Parlamentul European a decis ca eurodeputatul roman, Traian Ungureanu, sa devina raportor al PE pentru reagiunea Marii Negre, potrivit unui comunicat de presa al biroului de presa al PE remis agentiei de presa KARADENIZ-PRESS. Sarcina oficialul roman este sa elaboreze un raport in cadrul Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, document destinat analizarii instrumentelor politice ale UE care actionat in aceasta zona in ultimii doi ani. Potrivit atributiilor acestei calitati, Ungureanu va trebui sa includa in raportul sau o serie de recomandari menite sa consolideze cooperarea la Marea Neagra. “In iulie 2009, la inceputul mandatului de europarlamentar, am constatat cu regret ca tema Marii Negre isi pierduse vizibilitatatea in dezbaterile europene. Colegii mei din PDL au inregistrat succese majore in promovarea acestei teme in legislatura precedenta a Parlamentului European, in particular prin elaborarea raportului Anastase cu privire la cooperarea regionala in zona Marii Negre in perioada 2007-2008. Am tinut sa asigur continuitatea acestei teme si sa sporesc sensibilitatea institutiilor europene fata de importanta strategica a regiunii. Zona Marii Negre e un spatiu strategic major, nu numai pentru Romania, ci si pentru intreaga Uniune Europeana. Constat cu satisfactie ca eforturile mele din ultimele 8 luni au fost bine primite de colegii din Parlamentul European”, a declarat Traian Ungureanu. Eurodeputatul a mai precizat ca acest raport va cuprinde si concluzii referitoare la implementare a Sinergiei Marii Neagra, instrument al Comisiei Europene destinat dezvoltarii acestei zone. Traian Ungureanu a mai spus ca atentia sa se va concentra asupra domeniilor de asigurare a unui spatiu de democratie si stabilitate in regiunea Marii Negre, precum si de consolidare a securitatii energetice a UE.

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, acuzat de tradare

Acordul privind menţinerea flotei ruse în Crimeea pentru încă 25 de ani, din 2017 până în 2042, a fost ratificat azi de Rada Suprema de la Kiev, in favoarea acestuia votand 242 de deputaţi, cu 16 mai mult decât era necesar, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodată, plenul Radei Supreme a decis ca următoarea şedinţă să aibă loc în luna mai 2010.
Reamintim ca cel putin o bombă fumigenă a fost aruncată, astăzi, în Parlamentul ucrainean, în timp ce deputaţii discută asupra prelungirii acordului despre menţinerea flotei ruse din Sevastopol până în 2042. Potrivit mass-media de la Kiev, mai multi deputati ai opozitiei au aruncat cu oua stricate in presedintele Radei Supreme, Volodimir Litvin, si cu petarde fumigene, iar sala de sedinta a fost umpluta de fum. Acordul a fost ratificat intr-o atmosfera de haos in mai putin de 30 de minute de la inceperea dezbaterilor, cu 236 de voturi pentru, in conditiile in care actuala putere avea nevoie de 226 de voturi pentru aprobarea intelegerii semnate de Ianukovici si Medvedev. Discuţiile din Radă au avut loc, în timp ce în faţa instituţiei mii de persoane protestau.
Reamintim ca săptămâna trecută, Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord pentru prelungirea prezenţei flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea, până în 2042. În schimb, liderii de la Kremlin au anunţat o reducere de 30% a preţului gazelor ruseşti pentru Ucraina.
Potrivit RIA Novosti, Ex-presedintele Ucrainei, liderul partidului naţionalist “Ucraina noastra”, Viktor Iuşcenko, a numit “uzurpare militară a ţării” ratificarea acordului. În acelaşi timp, liderul opoziţiei, Iulia Timoşenko, a declarat că are de gând să ridice poporul împotriva autorităţilor.
“Ratificarea acordului ruso-ucrainean reprezintă o contribuţie la reformarea întregului sistem de securitate european, la menţinerea păcii în întreaga regiune a Europei”, a declarat la randul sau vice-preşedintele Comitetului Internaţional al Dumei ruse, Andrei Klimov, reprezentând fracţiunea “Rusia Unită”.

Tradare prezidentiala

Experţii politici ucraineni au declarat la unison ca, în urma semnării la Harkov, pe 21 aprilie, între preşedinţii rus şi cel ucrainean, a acordului de prelungire a staţionării Flotei Mării Negre a Rusiei, pe teritoriul Ucrainei, pe o perioadă de 25 de ani, administratia Ianukovici a tradat Ucraina. Astfel, expertul Centrului de cercetare şi dezarmare a armatei, Serghei Zgureţ a declarat ca „acest acord este contrar prevederilor tranzitorii ale constituţiei, unde clar este stipulată staţionarea armatei străine ca una temporară, până în 2017”.
La randul sau, expertul politic, Igor Jdanov, remarcă, că semnarea acordului a fost precedată de negocieri secrete cu partea rusă. Iar despre preţul la gaz a declarat următoarele: „Acesta este preţul independenţei. Dacă vom achita preţul de piaţă, nu vom avea probleme cu Rusia. Iar populaţia consumă gazul ucrainean, astfel că de gazul rusesc, mai ieftin, despre care s-a înţeles Ianucovici, au nevoie proprietarii de întreprinderi”.
Expertul politic, Alexandr Palii, consideră „semnarea acestui acord subminează suveranitatea Ucrainei, de oarece este contrar legislaţiei în vigoare. Totodată, se duc discuţii intense despre existenţa de resurse alternative, depozitele de gaze din şisturi bitumioase din vestul Ucrainei, în special. Dar în loc să caute resurse alternative de gaze, echipa lui Ianucovici, cedează bucăţi din teritoriul ucrainean”.

Aer politic

Profesorul, Alexei Garani, de la Academia din Kiev, a observat „în Constituţie este prevăzut clar statul staţionării bazelor străine pe teritoriul Ucrainei, ca unul temporar, astfel acordul de la Harkov, este nelegitim. Cred că suntem în faţa unui „târg”, dar nu în favoarea ţării, ci proprietarilor de uzine din echipa lui Ianucovici. Dar plăteşte prin cedarea intereselor naţionale”.
Conform expertului politic, Vladimir Fesenco, un cunoscut sustinator al mediilor de extrema-dreapta din Ucraina, „cel mai mult mă îngrijorează atmosfera secretă a negocierilor. Nu ştim cine a elaborat acordul. Partea rusă? Sau cea ucrainean? Nu cunoaştem toate compromisurile făcute”.
Rusia, micşorând preţurile la gaz, a obţinut în schimb „aer”, considera directorul departamentului analitic al Institutului de Analize Politice şi Militare, Alexandr Hramcihin. „Nu este clar ce va obţine Rusia în schimbul gazului ieftin, căci flota Mării Negre dispare de la sine. În situaţia învechirii şi uzării navelor flotei nu este clar pentru care forţe armate este necesară baza din Sevastopol”. Numai dacă vor fi transferate nave din Flota Baltică şi Flota Nordică va putea fi întreţinută în condiţii normale flota Mării Negre, considera expertul. Acordul privind prelungirea staţionării flotei este preţul ambiţiilor geopolitice pe care Rusia, în realitate, nu le poate realiza. Iar preţul ieftinirii gazului îl va suporta contribuabilul rus, şi nu Gazpromul, deoarece reducerea preţului se va face prin eliminarea taxelor vamale, adică din contul bugetului.
Chiar dacă Rusia va redirecţiona toate navele, care se construiesc acum, acest lucru nu va fi suficient nici pentru înnoirea unei flote, relativ mici, ca cea Mării Negre. Astfel, consideră expertul, Rusia va plăti sume importante pentru a arenda dane goale şi a păstra iluzia unei influenţe geopolitice.

Presa ucraineana continua razboiul mediatic cu Romania

Astăzi, apa este principala componentă a naturii fără de care existenţa omului nu este posibilă, se arata intr-o ampla analiza publicata de situl de stiri „Flot2017”, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodată, resursele acvatice sunt unul din cei mai importanţi factori economici necesari dezvoltarii unui stat. De aceea problemele legate de utilizarea resurselor acvatice sunt obiectul disputelor dintre ţările vecine, iar Ucraina nu este o excepţie.
În Ucraina, problema asigurării calităţii ecologice a resurselor acvatice este una prioritară, din cauză, că rezervele sale de resurse acvatice sunt printre cele mai mici din Europa. Conform UNESCO, după nivelul utilării raţionale şi a calităţii apei, Ucraina se situează pe locul 95 în lume. Iar situaţia este şi mai gravă în zonele secetoase din sud – vest, unde, deşi nivelul resurselor acvatice este destul de ridicat, există un deficit mare de apă.
Această problemă  este mai gravă în regiunile în care exploatarea resurselor acvatice se face împreună cu ţările vecine. De exemplu în regiunea Odesa, situată între gurile Dunării şi limanul Tiligul. Lungimea ţărmului maritim în această regiune depăşeşte 300 km, iar regiunea are ca vecini la sud România, iar la vest Moldova.

Pozitie strategica

Principala caracteristică a acestei regiuni este poziţia sa economico–geografică: acces larg la bazinul Mării Negre şi la două fluvii importante, Nistrul şi Dunărea. Dar, poziţia sa geografică creează probleme legate de activitatea omului, cea mai importantă fiind cea ecologică, deoarece de calitatea mediului acvatic depinde sănătatea omului, dezvoltarea turismului şi alte activităţi economice. Factorii care condiţionează calitatea mediului acvatic pot fi clasificaţi în naturali şi antropogeni. Dar factori naturali care să nu fie condiţionaţi de cei antropogeni, practic nu mai există. De aceea pentru o administrare efectivă a resurselor acvatice e nevoie de a lua în considerare toţi factorii care influenţează şelful Mării Negre şi râurile existente în regiune – o regiune cuprinsă între bazinele a trei mari fluvii: Dunărea, Nistrul şi Bugul de Sud. Din fondul acvatic al regiunii mai fac parte alte 217 de mici râuri, 55 de rezervoare de apă, 15 limanuri şi peste 800 de pârâie. În ultimii ani circa jumătate din micile râuri au dispărut, iar cele care au rămas sunt înnămolite, sau transformate în depozite de deşeuri în urma activităţii economice, fără respectarea normelor de protejare a mediului.
Şelful Mării Negre din această zonă era cândva cea mai productivă zonă a Mării Negre, dar acum această zonă este puternic influenţată de factori antropogeni. Specificul acestei zone a mării constă în aceea că, volumul apelor din râurile care se revarsă aici constituie un sfert din întregul volum de apă din această parte a mării. Astfel calitatea apelor din aceste râuri (Dunărea, Nistrul şi Bugul de Sud) determină şi calitatea apei din această zonă a mării. Practic în această zonă a mării se adună toate substanţele poluante aduse de râuri din ţările Europei centrale. Din cauza utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi a substanţelor care ajung în mare cu apele Dunării şi ale Nistrului, în perioada caldă a anului, în această zonă a mării, are loc o creştere masivă a algelor, aşa numitul fitoplancton, care provoacă insuficienţa oxigenului la nivelul fundului mării şi moartea organismelor bentonice.

Romania, vinovat de serviciu

Astfel principală problemă  a acestei zone a Mării Negre este deficitul de oxigen în apă, din care cauză mor organismele bentonice, dispar unele specii de peşti, scade calitatea apei. Aceşti factori influenţează direct şi sănătatea populaţiei din regiune – 2,5 milioane de oameni.
Problema ecologică a zonei de nord – est a Mării Negre este agravată din cauza apelor Dunării. Conform savanţilor ucraineni, responsabilitatea pentru influenţa negativă a şelfului ucrainean al Mării Negre aparţine tuturor statelor din bazinul Dunării. Dar cel mai mult influenţează lucrările hidrotehnice pe care România le desfăşoară de mai mult de 100 de ani, lucru ce a dus la scăderea nivelului de apă ce ajunge în partea ucraineană a deltei.
Astfel în urma lucrărilor de îndreptarea a braţului Sulina, între 1868 – 1902, lungimea sa a fost micşorată de la 83,8 la 62,6 km, adică 25%. Această  a dus la micşorarea debitului în braţul Chilia, în partea ucraineană a deltei. Alt factor care adus la micşorarea debitului în braţul Chilia a fost scurtarea cu 32,6 km a braţului Sf. Gheorghe, între anii 1981 – 1992.
Astfel, in acest moment, raportul debitelor dintre partea ucraineană a deltei şi cea română  s-a modificat de la 70 % – 30 %, la 48% – 52 %, ceea ce conform savanţilor ucraineni, a dus la crearea unui deficit de apă în ecosistemul din partea ucraineană a deltei. De aceea s-a recurs la construcţia canalului Bistroie.
Mai complicată este situaţia pe Nistru, acolo unde vecinul Ucrainei este Republica Moldova. De exemplu, anul trecut, din cauza inexistenţei posturilor de observare, în timpul inundaţiilor, a dus practic la distrugerea sectorului agrar al economiei regiunii Odesa. Azi pe Nistru există o staţie automată de măsurare a nivelului apei. Putem concluziona că  principale probleme în această regiune sunt cauzate de activitatea tuturor statelor din bazinul Dunării.
Ca soluţii sunt propuse mai multe proiecte ecologice în cadrul programelor „Marea Neagră” şi de vecinătate a Uniunii Europene (România – Ucraina – Republica Moldova). Ideea acstor proiecte este că refacerea ecosistemelor acvatice ale deltei Dunării şi a şelfului Mării Negre este responsabilitatea nu numai a României şi a Ucrainei dar a tuturor ţărilor comunităţi europene. Astfel „problema acvatică” poate fi rezolvată numai prin dialog constructiv, iar demersurile politice şi certurile nu vor da niciun rezultat.

Sah Deniz, rezerva strategica a Nabucco

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Conferinta internationala

Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa şi va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite şi constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  şi treptat vor creşte pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se ştie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia şi Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul şi-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Inaintea semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

South Stream prin Romania

„Toate proiectele energetice din zona sudica a Europei – South Stream, Nabucco, AGRI – vor trece prin Romania”, a declarat saptamana trecuta ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, la videochatul cotidianului Gandul. “Ca efort pe care Ministerul Economiei l-a facut anul trecut, toate proiectele pe zona sudica, intr-o forma sau alta, trec prin Romania. Am reusit sa deschidem dialogul inclusiv cu rusii. South Stream trece prin Romania, Nabucco trece prin Romania, AGRI trece prin Romania. Majoritatea proiectelor energetice pe culoarul sudic trec prin Romania, ceea ce face din Romania un jucator foarte important”, a afirmat Videanu, citat de Agerpres. Oficialul MECMA a precizat ca proiectul Azerbaidjan Georgia Romania Interconect (AGRI) este cel mai rapid si eficient proiect dintre cele ce urmeaza sa fie dezvoltate in regiune. Romania, Georgia si Azerbaidjan au semnat, la inceputul lunii aprilie, la Bucuresti, Memorandumul de intelegere pentru realizarea proiectului AGRI, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania.
Reamintim ca la mijlocul lunii februarie, Gazprom anunta intr-un comunicat, in urma unei intalniri desfasurate la Bucuresti intre vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, si ministrul roman al economiei, Adriean Videanu, ca Romania a confirmat interesul pentru participarea la proiectul South Stream si a transmis partii ruse datele solicitate anterior, necesare pentru pregatirea studiului de fezabilitate pentru varianta de traseu a gazoductului pe teritoriul Romaniei.