Emigrantii din statele sarace nu au acces la asistenta medicala

Surse oficiale din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si Organizatiei Mondiale pentru Emigrare (OME), citate de cotidianul „The Epoch Times”, considera ca o mare parte din cei aproape un miliard de emigranti internationali si interni din jurul lumii sufera de o sanatate precara datorita stresului si conditiilor de lucru exploatatoare. Sursele citate au declarat, pe marginea unei recente conferinte internationale organizate la Madrid, ca aproxiativ 214 milioane de emigranti fac parte din gupele de risc. Cele mai afectate grupuri includ emigrantii fara documente, oamenii fortati sa emigreze datorita dezastrelor create de om, precum si victime ale traficului de persoane, OMS si OME considerand ca acesti emigranti sunt supusi exploatarii si abuzurilor fizice si mentale.
Jacqueline Weekers, oficial al Biroului OMS pentru Sanatatea Emigrantilor, a declarat ca emigrantii sunt de asemenea mai expusi la o sanatate mai precara deoarece multi traiesc in saracie. Weekers a mai subliniat ca acestia nu au acces la serviciile de sanatate si sociale si la protectia sociala. “Ganditi-va la lipsa unei nutritii potrivite pe perioade lungi de timp, etc. Dar, de asemenea, problemele cronice nerezolvate vor cauza o mare povara asupra sanatatii emigrantilor de-a lungul timpului. Majoritatea emigrantilor pleaca in alte tari deoarece cauta de lucru si ajung sa lucreze in locuri degradante, periculoase si murdare. Ei au slujbe pe care multi altii nu le-ar face si deseori fara asigurari medicale” a mai declarat aceasta. Oficialul OMS a mai subliniat ca peste jumatate dintre toti emigrantii sunt femei, iar emigrantele care se afla in situatii neprotejate sunt supuse deseori la abuzuri sexuale.
Oficialii OMS au mai atra atentia asupra situatiei precare a sanatatii mentale a emigrantilor. “Sanatatea mentala nu este afectata doar in cazul celor care experimenteaza situatii foarte stresante precum refugiatii sau oamenii care emigreaza pentru lucru, ci si in cazul celor care sufera de violari ale drepturilor omului”, a declarat Weekers. “Dar, de asemenea se intampla si in cazul multor emigranti care sunt foarte izolati si marginalizati si nu sunt capabili sa comunice cu oamenii din jurul lor.”
Reamintim ca Adunarea Mondiala pentru Sanatate, care a avut loc in Geneva in 2008, a adoptat o rezolutie asupra Sanatatii Emigrantilor, fara insa ca autoritatile din diferite state sa implementeze pe deplin recomandarile organizatiilor internationale.

CE sprijina independenta energetica a UE

Comisia Europeana a selectionat pentru finantare 43 de proiecte energetice majore, printre acestea se afla si patru proiecte in care este implicata Romania, relateaza mass-media de la Bucuresti. Printre acestea se numara constructia conductei Nabucco, interconectarea cu retelele de gaze din Ungaria si Bulgaria, precum si un proiect de intarire a securitatii aprovizionarii cu gaze prin inversarea fluxului. Pentru proiectul Nabucco, CE aloca 200 de milioane de euro, pentru interconectarea retelelor de gaze dintre Romania si Ungaria, contributia UE va fi de 16,6 milioane de euro, iar pentru interconectarea cu Bulgaria, suma ajunge la 8,9 milioane de euro. De asemenea, pentru pentru proiectul de inversare a fluxului de gaze, in eventualitatea unei intreruperi de scurta durata a aprovizionarii, Transgaz va primi 1,5 milioane de euro, mai relateaza Euractiv.

Investitii inteligente

Comisia aloca, in total, 2,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte europene din domeniul gazelor si 12 din domeniul energiei electrice. Este cea de-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica in valoare de aproape 4 miliarde de euro, fiind si cea mai mare suma investita vreodata de UE in infrastructura energetica.
„In cadrul planului de redresare al UE, finantam investitiile inteligente» – acordam stimulente pe termen scurt pentru atingerea unor obiective pe termen lung”, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Investind in infrastructura critica, dam un impuls economiei si crearii de locuri de munca si, in acelasi timp, ne asiguram ca cetatenii UE vor avea curent electric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare. Am tras invataminte din ultima criza a gazelor si este unul din motivele pentru care am hotarat sa alocam un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”.
La randul sau, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a precizat ca nu a mai fost aprobata niciodata o suma atat de mare pentru proiecte energetice. “Am ales proiecte cheie care vor contribui la o mai buna integrare a retelei energetice europene, dand flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor membre. Obiectivele energetice si ecologice ale Europei necesita investitii mari si riscante in infrastructura care nu aduc profituri imediate. Problema este ca proiectele de acest tip risca sa sufere amanari in actualul climat economic. Or, in acest moment, Europa poate juca un rol important in mentinerea lor pe ordinea de zi”,a spus Oettinger.

Fonduri de criza

Comisia va aloca 910 milioane de euro pentru 12 proiecte de interconectare a retelelor de energie electrica si 1,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte de gazoducte. Proiectele selectionate astazi vor ajuta la finalizarea unor importante investitii care riscau sa sufere mari intarzieri din cauza incetinirii activitatii economice. Cofinantand in proportie de pana la 50% unele segmente din aceste proiecte, UE va stimula sectorul privat sa investeasca, la randul sau, pana la 22 miliarde de euro. Suma de 2,3 miliarde de euro va fi pusa la dispozitia promotorilor proiectelor in urmatoarele 18 luni.
Proiectele selectionate din domeniul infrastructurii energiei electrice si gazelor naturale reprezinta prioritatile energetice ale UE. Printre acestea se numara ameliorarea interconectarii statelor membre si reducerea izolarii unor zone mai indepartate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda si Malta. O alta prioritate, care se confirma astfel, este necesitatea de a intari securitatea aprovizionarii cu gaze prin sprijinirea unor proiecte de inversare a fluxului in noua state membre, precum si a proiectelor Nabucco si Galsi menite sa asigure diversificarea importului de gaze naturale.
Reamintim ca in martie 2009, UE a alocat 3,98 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economica a Europei. Comisia va prezenta un raport Consiliului European in martie 2010.

Parlamentul turc a ratificat tratatul Nabucco

Legislativul unicameral de la Ankara a ratificat acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco, proiect ambitios care vizeaza reducerea dependentiei energetice a Uniunii Europene (UE) de importurile din Rusia, prin alimentarea cu gaze naturale din Asia Centrala, tranzitand Europa de Est si Turcia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul pentru realizarea proiectului a fost semnat in iulie 2009 de cinci state, respectiv Austria, Romania, Ungaria, Bulgaria si Turcia, costurile proiectului fiind estimate la aproximativ opt miliarde de euro. In paralel, Comisia Europeana a alocat ieri 200 de milioane de euro destinate infrastructurii necesare proiectului. Investitiile UE sunt conditionate de obtinerea, pana in toamna, a unor contracte de aprovizionare cu gaze din Asia Centrala. Reamintim ca Nabucco a fost deja ratificat de parlamentele din Ungaria si Bulgaria.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.

Probleme pe teava

In functie de situatia economica si politica, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Un alt pericol pentru viitorul Nabucco il reprezinta regimurile instabile ale viitoarelor state furnizoare (Turkmenistan, Azer­baidjan, Uzbekistan sau Kazahstan) care au alternativa de a vinde gazul Rusiei sau Chinei, asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. Astfel, in opinia analistilor occidentali, o problema importanta este faptul ca tarile furnizoare din Asia Centrala si Caucaz pe care se bazeaza UE pentru Nabucco, nu sunt modele de democratie. In plus, unele dintre aceste state, precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul sunt de multa vreme curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. “Se afla in constructie o conducta prin Uzbekistan si Kazahstan catre China, iar statele central-asiatice au rute alternative, prin urmare si ele vor putea exercita, pe viitor, presiuni asupra conductei Nabucco”, au declarat sursele citate.

Ministrul roman de Externe, T.Baconschi, vrea sa relanseze relatiile cu Moscova

Ministrul Afacerilor Externe de la Bucuresti, Teodor Baconschi, l-a primit în audienţă ieri, 4 martie 2010, pe Alexandr Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, principalele teme abordate concetrandu-se pe stadiul relaţiilor româno-ruse şi perspectivele dezvoltării lor viitoare, se arata in comunicatul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Şeful diplomaţiei române a arătat că dialogul româno-rus trebuie aşezat pe o bază constructivă, modernă, echilibrată, în concordanţă cu realităţile secolului XXI, cu luarea în considerare, pe principii de respect reciproc, a intereselor şi statutului fiecărei părţi.
Ministrul Baconschi a subliniat atenţia pe care o acordă România relaţiilor cu Federaţia Rusă în ansamblul lor, cu accent pe dimensiunea economică, apreciind că se impune impulsionarea formatelor de dialog existente, cum ar fi comisiile mixte, şi chiar crearea unor noi instrumente pentru dinamizarea schimburilor economice. Baconski si-a manifestat speranţa că în 2010 se va depăşi tendinţa de diminuare a volumului schimburilor comerciale între cele două ţări. 
De asemenea, in timpul discutiilor, a fost evidenţiat potenţialul existent pentru promovarea de proiecte comune cu impact la nivelul opiniei publice, cum ar fi festivaluri de film ruso-române, sau programe de traduceri din literaturile celor două ţări, insistandu-se pe colaborarea culturală şi academică dintre cele doua parti, printre propunerile concrete numărandu-se si deschiderea unui institut cultural român la Moscova.
În încheiere, ministrul roman al Afacerilor Externe a transmis un mesaj de salut omologului rus, Serghei Lavrov, exprimându-şi disponibilitatea pentru o întâlnire cu acesta, la Bucureşti, la Moscova, sau în marja unui eveniment multilateral.

Submarinele rusesti ameninta echilibrul din Marea Neagra

Ministerul Apararii de la Moscova ia in considerare posibilitatea desfasurarii in Marea Neagra a unui submarin modern, cu propulsie nucleara si dotat cu arme nucleare tactice, au declarat oficiali militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, comandamentul Flotei militare ruse de la Marea Neagra a transmis catre forurile de conducere ale Marinei Militare ruse documentatia tehnica necesara pentru aprobarea finantarii infrastructurii necesare deservirii unei astfel de nave. Anterior, autoritatile de la Moscova si-au anuntat intentia de a consolida Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Planurile Rusiei de a moderniza intregul sau efectiv militar naval vor fi realizate pana in 2016, cosidera oficialii citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Strategie nucleara

Reamintim ca seful adjunct al Statului Major al fortelor navale ruse, viceamiralul Oleg Burtev, declara anterior ca Rusia vrea sa prioritizeze dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleara inarmate cu rachete capabile sa transporte focoase nucleare, mentinandu-si in acelasi timp flota de submarine strategice. Marina militara rusa va avea in continuare in componenta o flota de 60 de submarine, incluzand aici 10 submarine cu propulsie nucleara, peste 30 de submarine de atac, diesel si pentru misiuni speciale. “Probabil, armele nucleare tactice (de pe submarine -n.red.) vor juca un rol important in viitorul apropiat”, a declarat viceamiralul Oleg Burtev, completand ca raza si precizia sunt crescute gradual. “Nu mai este necesara echiparea cu focoase nucleare puternice. Putem instala focoase nucleare mai putin puternice pe rachetele de croaziera deja existente”, a mai spus acesta. “Statul Major al Marinei considera ca submarinele raman un punct forte pentru securitatea Rusiei, reprezentand elemente de baza a fortei militare. Acest factor este descurajator pentru cei care ameninta si agreseaza tara noastra”, a adaugat un alt oficial militar rus, sub protectia anonimatului.
Un alt nou submarin nuclear multifunctional, “Severodvinsk”, cu o lungime de 119 metri si putand naviga pana la o adancime de 600 de metri, urmeaza sa fie operational din 2011, a mai indicat Oleg Burtev. Submarinul de generatia a patra Graney combina capacitatea de a lansa o multitudine de rachete de croaziera (pana la  5.000 de kilometri), si se poate angaja in lupte deschise cu alte submarine sau nave de suprafata. Totodata, in cursul anului 2010, potrivit lui Oleg Burtev, marina rusa de razboi va efectua mai multe teste cu cel mai recent tip de rachete balistice, Bulava-M, cu care vor fi dotate submarinele strategice de a patra generatie.

Flota consolidata

Totodata, surse militare de la Moscova, citate de mass-media locala, au declarat ca Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Sursele citate au mai declarat ca “zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, au conchis oficialii militari rusi.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate si cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.

Flota militara rusa se pregateste pentru razboi

Mai multe nave ale Flotei militare ruse de la Marea Neagra au efectuat la sfarsitul lunii februarie, manevre importante in largul coastelor abhaze, incluzand actiuni de debarcare ale fortelor de infanterie marina si tehnica militara in regiunea separatista controlata de regimul de la Suhumi. Conform unor surse oficiale militare ruse, citate de mass-media locala “pana la zece nave de la baza Novorossiisk si din Sevastopol au participat la aceasta debarcare pe o zona de coasta neamenajata, in cadrul programului de pregatire de lupta pentru 2010″. Debarcarea a fost concertata in avans cu guvernul abhaz, a spus sursa, precizand ca “unitati de coasta ale armatei abhaze au cooperat energic cu Flota rusa de la Marea Neagra”.
Anuntul partii ruse vine la scurt timp dupa ce Tbilisi a anuntat implementarea, cu sprijinul si finantarea Statelor Unite, a unui sistem radar radar destinat supravegherii zonei de coasta a statului pontic, inclusiv apele controlate de catre Republica Abhazia. Decizia georgiana de consolidare a controlului traficului naval a fost criticata de catre autoritatile abhaze, liderul regimului de la Suhumi, Serghei Bagapsh, amenintand cu riposta militara impotriva incercarilor georgiene de abordare si controlare a navelor care se indreapta catre porturile abhaze.

Inarmare navala

Manevrele extinse efectuate de catre marina militara rusa in Marea Neagra, care au inclus simularea unor debarcari masive de trupe si tehnica, au provocat ingrijorarea oficialilor militari din statele pontice, pe fondul anuntului privind achizitionarea de catre Moscova a patru nave de razboi franceze de tip Mistral.
Anuntul sec al presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, privind inceperea de catre Rusia si Franta a unor “negocieri exclusive” pentru achizitionarea de catre partea rusa a patru nave de razboi franceze de tip Mistral, a fost facut la cateva saptamani dupa ce si Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii, a confirmat ca Franta va vinde Federatiei Ruse patru nave de razboi tip Mistral, fiind initiate negocieri si pentru alte categorii de armament naval ofensiv si defensiv, inclusiv nave antisubmarin si de patrulare.
Conform unor surse militare, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 700 de milioane de euro. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Temeri regionale

Reamintim ca la sfarsitul anului 2009, ministrii apararii din Letonia, Lituania si Estonia s-au intalnit in capitala letona Riga, pentru a discuta pe marginea consecintelor pe care le are achizitionarea de catre Moscova a navelor franceze model Mistral. Oficialii militari ai celor 3 republici baltice considera ca aparitia in cadrul Flotei Ruse de la Marea Baltica a unei nave de asemenea calibru va inclina decisvi militar-politica din zona estica a acestei mari. ‘Am dezbatut posibilele planuri privind achizitionarea de catre Rusia a unei nave de desant franceze. Fara indoiala, suntem ingrijorati ca prezenta unei asemenea nave la Marea Baltica ar putea modifica situatia privind securitatea in zona’, si-a exprimat temerile ministrul leton al apararii, Imants Viesturs Liegis.
La randul sau, Georgia si-a manifestat ingrijorarea fata de decizia franceza, flota militara rusa, cu baza principala la Sevastopol jucand un rol pivotal in operatiunile militare ruse care au distrus infrastructura militara si civila georgiana. Reamintim ca Flota militara a Marii Negre a debarcat mii de soldati rusi pe coastra georgiana, a blocat sau ocupat principalele porturi maritime ale statului pontic, distrugand minuscula flota georgiana intr-o sangeroasa confruntare in largul portului Poti. Si analistii militari din Romania iau in calcul si varianta in care Rusia va cumpara nave din clasa Mistral si le va integra in Flota militara rusa ancorata in portul ucrainean Sevastopol, inclinand balanta si mai mult in favoarea Moscovei, care dispune deja de cea mai importanta flota militara din Marea Neagra, cu exceptia tangentiala a Turciei.

Riposta georgiana

Surse militare georgiene, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca Tbilisi analizeaza posibilitatea achizitionarii unui numar de nave militare, destinate protejarii tarmului georgian si apelor teritoriale ale republicii caucaziene. Conform acelorasi surse, o importanta delegatie georgiana se va deplasa in Israel pentru a negocia cumpararea unor nave de fabricatie israeliana, model Super Dvora Mk III sau Shaldag, considerate a fi printre cele mai fiabile din lume. Navele din aceste clase si-au dovedit fiabilitatea in timpul campaniilor militare israeliene din Fasia Gaza si Liban, putand atinge o viteza de 50 de noduri. Super Dvora Mk III poate fi inarmata cu tunuri de calibru 25-30 de mm, model Typhoon, precum si cu alte sisteme foc, inclusiv rachete antinava.
Conform surselor militare georgiene, citate de KARADENIZ PRESS, Tbilisi a mai negociat si cu alte state, membre ale NATO, pentru a cumpara nave militare destinate refacerii flotei georgiene, oficialii din aceste state refuzand insa sa antagonizeze Rusia prin vanzarea sau donarea unui astfel de echipament militar,

Flota consolidata

Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015, a anuntat recent un inalt oficial militar din Statul Major al Flotei ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Amiralul rus a comentat informatiile din mass-media locala, conform carora Rusia planuieste dotarea Flotei militare a Marii Negre cu doua corvete si trei submarine. RIA Novosti noteaza ca modelele de fregate ce vor fi achizitionate sunt vase de lupta de talie medie, mai bine inzestrate decat corvetele, care sunt vase mici, utilizate pentru misiuni in zona de coasta. “Zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, a explicat responsabilul rus.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.
In legatura cu fortele aeriene ale Flotei militare ruse din Marea Neagra, el a declarat ca va fi finalizata modernizarea avioanelor de vanatoare MiG-29 Fulcrum, avioanele de atac la sol Su-25 Frogfoot si elicopterele militare Mi-28H Night Hunger, iar in acelasi timp vor fi furnizate noi avioane militare (inclusiv Su-27SM, Su-30MK-2) si elicoptere de lupta (inclusiv Ka-52, Mi-28N, Mi-24M si Mi-8MTB5), capabile sa sustina actiunile navale din Marea Neagra. El nu a exclus posibilitatea ca fortele de aparare aeriana care protejeaza bazele militare navale din Novorosiisk si regiunea abhaza sa fie dotate cu sisteme de rachete aer-sol Pantsir-S modernizate.
Mass-media rusa a speculat in mod repetat ca Moscova analizeaza posibilitatea infiintarii unor baze militare navale permanente in Yemen, Siria and Libia. Oficiali militari rusi au confirmat pentru mass-media locala ca Moscova ar putea sa-si construiasca o prezenta permanenta in Marea Mediterana, pentru a compensa posibila pierdere a Sevastopolului. Aceasta masura completeaza recenta semnare a unui acord cu autoritatile abhaze privind mentinerea pe teritoriul republicii caucaziene a unei baze militare navale rusesti pentru o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Flota militara rusa a Marii Negre are termen sa paraseasca baza de la Sevastopol in mai 2017, cand expira acordul pe 20 de ani cu Republica Ucraina. Prezenta acesteia in Peninsula Crimeea a provocat grave conflicte diplomatice intre Moscova si Kiev. Federatia Rusa doreste prelungirea temenului de stationare a flotei sale, insa autoritatile actuale de la Kiev exclud aceasta posibilitate. Republica Autonoma Crimeea, unde se afla portul militar Sevastopol, este considerata o zona strategica in Marea Neagra, peninsula fiind populata majoritar de etnici rusi, colonizati dupa 1944, cand populatia tatara a fost deportata de autoritatile URSS.

Baze permanente

Anterior, Federatia Rusa si Republica Abhazia au semnat un acord care permite Moscovei mentinerea unei baze militare terestre pe teritoriul regiunii separatiste, care si-a declarat in mod unilateral independenta in urma unui sangeros razboi civil. Baza militara se va afla in apropierea portulului Gudauta, la mica departare de capitala Suhumi, gazduind in prezent 1700 de militari rusi. Acordul va fi valabil timp de 49 de ani, dupa care va fi prelungit automat. Reamintim ca dupa interventia in forta a armatei ruse in Abhazia si Osetia de Sud, ambele regiuni au fost recunoscute ca state independente doar de autoritatile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republica Nauru.
Ceremonia semnarii acordului privind baza militara rusa a avut loc la Kremlin in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev si a omologului sau abhaz Serghei Bagapsh, care a obtinut recent al doilea mandat, in urma unui controversat scrutin. Surse militare ruse, citate de mass-media, au declarat ca noul acord va permite Rusiei sa modernizeze si sa extinda infrastructura bazei, care este deja folosita de corpul expeditionar rus desfasurat in regiune. Totodata, noul tratat militar vor permite regimurilor de la Moscova si Sukhumi sa infiinteze unitati militare mixte ruso-abhaze, inclusiv de graniceri, forte speciale, batalioane de mentinere a pacii si detasamente maritime, partea rusa alocand deja, in bugetul pentru 2010, sumele necesare.
Parafarea acordului a fost salutata de catre presedintele rus Medvedev, care a declarat ca documentele semnate vor duce la dezvoltarea cooperarii cu Abhazia si corespund „obligatiilor internationale” ale Rusiei. „Lucrul cel mai important este ca intelegerea permite dezvoltarea pasnica a Abhaziei ca stat independent” a adaugat Medvedev. La randul sau, liderul regimului abhaz, Serghei Bagapsh, a multumit Federatiei Ruse in numele compatriotilor sai si a subliniat ca la Kremlin se afla printre prieteni, reprezentand un stat recunoscut in fata unor oameni care inteleg perfect situatia tarii sale. Totodata, inaintea ceremoniei, adjunctul ministrului abhaz al apararii, Garri Kupalba, seful serviciilor militare de informatii abhaze, a declarat ca atunci cand baza va lucra la capacitate maxima, aceasta va adaposti peste 3000 de militari rusi, inclusiv unitati ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), detasamente ale fortelor speciale, precum si echipajele care vor deservi escadra navala rusa desfasurata in Abhazia.

Raspuns georgian

Intr-un interviu acordat serviciului georgian al Europei Libere, ministrul georgian al reintegrarii Temur Iakobashvili a calificat acordul semnat la Kremlin drept ilegal. Ministrul georgian a spus ca intelegerea ruso-abhaza violeaza acordul de incetare a focului negociat de presedintele francez Nicolas Sarkozy si semnat de presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. El a mai spus ca intelegerea incalca normele internationale si este o incercare de a prelungi sub orice forma posibila ocupatia militara rusa a Abhaziei si Osetiei de Sud, impotriva vointei Georgiei. Conform declaratiilor oficialilor georgieni, citati de mass-media internationala, dominatia rusa in Abhazia este „totala”, in regiune aflandu-se aproximativ 5000 de militari rusi din unitati terestre, aeriene, navale, precum si subunitati ale FSB. Totodata, autoritatile ruse construiesc o importanta baza navala in partea de nord a coastei pontice a Abhaziei, si au controlul total asupra granitelor, aeroporturilor si sistemului de cai ferate al regiunii separatiste. Potrivit sursei citate, mediul de afaceri din regiune este dominat de Federatia Rusa, iar majoritatea cetatenilor abhazi dispun de pasapoarte Federatiei Ruse, limba rusa si rubla Federatiei Ruse avand statut oficial in Republica Abhazia.
Totodata, vicepresedintele parlamentului georgian Paata Davitaia a declarat ca aparitia navelor militare rusesti in Marea Neagra, in zona Abhaziei, este o “incalcare a acordului Medvedev-Sarkozy”, prin care s-a pus capat conflictului militar dintre Georgia si Rusia in vara anului 2008. “Odata cu aparitia vedetelor rapide, dotate cu echipamente destinate retinerii navelor care tranziteaza zona, agresiunea impotriva Georgiei continua. Rusia incearca practic sa blocheze portul Poti”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Parlamentului georgian. “Vom face un apel, in special, catre partenerii nostri din SUA si tarile NATO sa trimita neintarziat nave de patrulare in Marea Neagra, in eventualitatea dejucarii unor posibile provocari” a mai declarat vicepresedintele legislativului georgian.
Declaratiile dure ale oficialilor georgieni vin pe fondul desfasurarii in Abhazia a doua noi vedete maritime rusesti, model “Sobol” si “Mangusta“, care impreuna cu firtele navale desfasurate anterior, vor patrula in dreptul coastelor Abhaziei in Marea Neagra. Vedetele ruse isi au baza in portul abhaz Oceamcira, unde Rusia a terminat primele faze ale amenajarii baze militare navale, iar sarcina lor directa este de a “asigura protectia frontierei maritime a Abhaziei“.
Surse diplomatice abhaze au declarat in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS ca noile nave militare rusesti, impreuna cu cele doua nave militare desfasurate anterior, vor fi donate Abhaziei dupa incheierea stagiului de pregatire a echipajelor de catre specialisti rusi. Sursele citate au mai declarat ca flota militara abhaza va fi intarita si prin alte donatii de tehnica materiala, inclusiv de la flota militara rusa a Marii Negre, stationata in portul Sevastopol. Conform surselor citate, partea rusa va sprijini refacerea infrastructurii militare navale abhaze, inclusiv porturile militare Suhumi, Oceamira si Pitsunda, urmand ca in perioada 2010-2014, cel putin trei vedete maritime si alte nave auxiliare sa intre in dotarea flotei militare abhaze. Totodata, partea rusa si-a luat angajamentul sa pregateasca personalul naval necesar fortelor navale si garzii de coasta a Republicii Abhazia.

Acte de piraterie

La randul sau seful diplomatiei georgiene Grigol Vasadze a declarat anterior ca “Moscova a trecut la realizarea intentiilor sale adevarate”. “Rusia isi sporeste potentialul militar in teritoriile ocupate, incalcand inca o data in mod flagrant principiile general recunoscute si normele dreptului international, precum si propriile obligatii internationale”, a denuntat ministrul georgian, citat de mass-media, trimiterea vedetelor in apele teritoriale georgiene.
Tbilisi a calificat aceste actiuni ale Rusiei ca “acte de piraterie, in scopul de a intari prezenta militara in teritoriile ocupate ale unui stat suveran”. “Desfasurarea vedetelor de frontiera in portul Ociamcira sporeste si mai mult riscul unor provocari militare din partea Rusiei fata de Georgia. Aceste actiuni reprezinta o amenintare la adresa pacii si stabilitatii nu numai in Caucazul de Sud, dar si in regiunea Marii Negre pe ansamblu si a tarilor invecinate”, se subliniaza intr-un comunicat al diplomatiei georgiene, citat de agentiile internationale de presa.

Escorta rusa

Nave ale pazei de coasta ruse si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra vor escorta in apele neutre cargourile care se vor deplasa catre portul Suhumi, capitala Abhaziei, au anuntat anterior oficiali militari rusi, citati de Interfax. „Nave si vedete ale pazei de coasta ruse, precum si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra, vor avea ca sarcina asigurarea securitatii navigatiei in apropiere de coastele abhaze”, a declarat sursa citata. Totodata, serviciul rus de frontiera a anuntat ca Rusia va retine navele care patrund fara permisiune in apele teritoriale ale republicii  Abhazia. „Daca va exista o violare a frontierei vom actiona in conformitate cu legea… Vom recurge la arestarea navelor”, a declarat adjunctul sefului serviciului rus de frontiera, Viktor Trufanov. “Vom face totul pentru a asigura securitatea statului rus, securitatea statului abhaz”, a precizat el, citat de mass-media.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara, in cadrul unei intalniri cu presedintele abhaz Serghei Bagaps, ca este necesara punerea la punct a unei cooperari care sa permita escortarea cargourilor care se deplaseaza la Suhumi pentru a impiedica orice provocare georgiana.
Actiunile rusesti vin dupa ce fortele navale georgiene au retinut mai multe nave care se indreptau catre porturile abhaze. Astfel, la sfarsitul lunii august 2009, o nava sub pavilion panamez, care transporta petrol din Turcia destinat Abhaziei, a fost oprita de autoritatile georgiene in virtutea legii care interzice activitatile economice in teritoriile secesioniste Abhazia si Osetia de Sud fara consimtamantul autoritatilor de la Tbilisi. Capitanul turc al acestei nave a fost condamnat la 24 de ani inchisoare pentru “contrabanda si incalcarea legislatiei georgiene referitoare la teritoriile ocupate”. Ulterior acesta a fost eliberat in urma prediunilor diplomatice si politice ale Republicii Turcia, gazda a unei importante diaspore abhaze.

Kremlinul avertizeaza

„Numeroasele cazuri de confiscare a navelor comerciale de catre autoritatile georgiene”, in apropiere de coastele Abhaziei, “incalca grosolan Conventia din 1982 cu privire la dreptul maritim si sunt un act de aplicare arbitrara a dreptului international”, a declarat anterior purtatorul de cuvant al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Andrei Nesterenko. “Este o tentativa de blocada maritima asupra coastei abhaze, ce risca sa duca la o agravare a situatiei militaro-politice in regiune si la grave incidente armate”, a mai spus Nesterenko. “Dupa agresiunea de anul trecut impotriva Osetiei de Sud, guvernul georgian nu a renuntat la proiectele sale militariste pentru a-si rezolva cu forta problemele teritoriale”, a adaugat Nesterenko, citat de agentiile internationale de presa.
La randul sau, presedintele regiunii separatiste Abhazia, Serghei Bagaps, a ordonat marinei militare abhaze sa distruga navele georgiene care intra in apele teritoriale abhaze, ca raspuns la un “act de piraterie” al autoritatilor din Tbilisi. “Le-am ordonat fortelor militare maritime sa distruga navele georgiene care incalca spatiul maritim al Abhaziei. Aceasta masura se explica prin actele de piraterie comise de partea georgiana”, a declarat Bagaps in timpul unui interviu acordat saptamana trecuta mass-media locale. Anterior, Abhazia a incercat implementarea unor masuri menite sa protejeze navele comerciale, majoritar turcesti, care se indreapta catre porturile abhaze, fara insa a putea stopa arestarea acestora de catre fortele georgiene.

Ofiterii FSB revin in portul militar Sevastopol

Federatia Rusa va cere noului presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, sa accepte revenirea la baza militara navala de la Sevastopol a reprezentantilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federatiei Ruse, relateaza surse diplomatice rusesti de la Kiev, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, presedintele rus Dmitrii Medvedev va prezenta o solicitare in acest sens in timpul intrevederii oficiale pe care o va avea in perioada urmatoare cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, lider al formatiunii politice rusofone, Partidul Regiunilor.
Conform publicatiei Kommersant, citata anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, “Rusia si-ar dori ca Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) si Ministerul ucrainean de Externe sa renunte la serviciile consultantilor CIA, care la drept vorbind sunt in numar mare. Este suficient sa spun ca in vara anului 2008 cel care le-a inmanat diplomele absolventilor Academiei SBU a fost ambasadorul de atunci al SUA la Kiev, William Taylor, de cariera ofiter de informatii” a mai declarat pentru cotidianul rus, sub rezerva anonimatului, un oficial ucrainean.

Control la Marea Neagra

Alaturi de redeschiderea cat mai rapida a biroului FSB din Sevastopol, Rusia mai doreste ca Ucraina sa intrerupa cooperarea militara cu Georgia, relatie foarte stransa in timpul mandatului lui Iuscenko, care este de altfel ruda prin alianta cu presedintele georgian, Mihail Saakasvili. Reamintim ca relatiile bilaterale dintre Moscova si Kiev au suferit o racire fara precedent, cele doua state expulzandu-si reciproc ambasadorii si reprezentantii militari, SBU arestand mai multi cetateni rusi, cadre ale FSB, sub acuzatia de spionaj. In plan economic, relatiile haotice dintre Ucraina si Rusia au periclitat in mod repetat siguranta energetica a Europei, motiv pentru care Bruxelles-ul a decis cautarea unor alternative la aprovizionarea cu gaze, in special din zona Marii Caspice, ca alternativa la gazul rusesc.

Transfer strategic

Reamintim ca anterior Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Federatiei Ruse a transferat ofiterii de securitate, detasati pe langa Flota militara rusa a Marii Negre, in afara portului Sevastopol si a peninsulei Crimeea. Conform unor oficiali FSB, structura serviciului din Sevastopol a fost transferata in portul rusesc Novorosiisk, potrivit Strategiei de dezvoltare strategica a FSB pentru perioada 2010-1014, adoptata anul trecut de autoritatile ruse. La randul lor, oficialii Flotei rusesti au declarat atunci ca nu vor permite accesul ofiterilor Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) la bordul navelor militare rusesti, urmand ca aceasta sarcina sa cada in totalitate sub jurisdictia organelor de contrainformatii militare ale Federatiei Ruse.
Reamintim ca seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, declara, intr-un interviu acordat BBC ca ofiterii SBU trebuie sa paraseasca Ucraina pana la sfarsitul anului 2009. De asemenea, el precizaca ofiterii FSB din cadrul Flotei ruse din Marea Neagra, desfasoara activitati „importante” de spionaj impotriva autoritatilor statului ucrainean. Valentin Nalivaicenko sublinia ca potrivit legislatiei ucrainene, subunitatile de contraspionaj militar ale Serviciului ucrainean de securitate din Sevastopol si Simferopol sunt responsabile pentru securitatea marinarilor rusi. Anterior, intr-un interviu pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta, Nalivaicenko, fost cadru al serviciului secret sovietic KGB, spunea ca Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), este decis sa ceara Moscovei sa-si retraga toate unitatile FSB (Serviciul Federal de Securitate, ex-KGB) care actioneaza in Crimeea la Sevastopol. Oficialul ucrainean a mai declarat ca “angajati ai FSB actioneaza in Crimeea de pe teritoriul bazei navale ruse din Sevastopol, in baza unui protocol intre SBU si Ministerul Securitatii Rusiei de la acea vreme”. In conformitate cu protocolul amintit, “angajatii FSB urmau sa se ocupe exclusiv de securitatea obiectivelor Flotei Rusiei din Marea Neagra”.

Rivalitatea KGB

Seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, citat de mass-media ucraineana, a mai declarat ca Ucraina este decisa sa asigure cu forte proprii securitatea tuturor obiectivelor inchiriate in Sevastopol de Flota militara a Federatiei Ruse. “In acest moment, am creat o puternica subunitate de contrainformatii, care actioneaza atat la Sevastopol, cat si la Simferopol (centrul administrativ al Republicii Autonome Crimeea), precum si in alte localitati din peninsula. Ucraina este capabila sa asigure prin forte proprii securitatea bazei navale rusesti din Sevastopol, din perspectiva tuturor amenintarilor posibile. Imediat ce am pus pe picioare aceasta subunitate de contrainformatii, am si instiintat partea rusa, pentru a o determina sa-si retraga structurile FSB din Crimeea”, a argumentat Nalivaicenko, reiterand ca Ucraina nu mai doreste sa aiba pe teritoriul sau servicii secrete straine. Directorul SBU spera ca acest lucru sa se intample cat mai repede posibil. In interviul din Nezavisimaia Gazeta, el afirma ca in cazul in care va ajunge la un acord cu FSB, SBU intentioneaza sa desfasoare in 2010 manevre antiteroriste pe teritoriul bazei inchiriate de Flota rusa din Sevastopol, pentru ca omologii rusi sa se convinga de faptul ca trupele speciale operative ale SBU, “Alfa”, sunt capabile sa-i protejeze pe marinarii rusi. “In caz de nevoie si cu arma in mana”, mai spunea acesta.

Ecologistii bulgari protesteaza impotriva noului oleoduct

Constructia mult-amanata a unui oleoduct care sa ocoleasca congestionata Stramtoare Bosfor s-a aflat in centrul discutiilor dintre prim-ministrul rus Vladimir Putin si omologul sau grec, George Papandreou, aflat in vizita, relateaza cotidianul regional Southeast European Times, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul grec George Papandreou si omologul sau rus, Vladimir Putin, si-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-asteptat, aflat in faza de proiect inca de la inceputul anilor 1990, au subliniat surse diplomatice oficiale de la Atena. Papandreou, care are si functia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor dupa intalnirea sa cu Putin ca Rusia si Grecia doresc sa construiasca rapid aceasta conducta. Pentru a reusi, cele doua tari au nevoie de cooperarea deplina a Bulgaria, unde autoritatile locale si-au exprimat temeri privitoare la protectia mediului legate de acest proiect.
Conducta urmeaza sa plece din orasul bulgar Burgas de la Marea Neagra, catre orasul Alexandroupolis din nord-estul Marii Egee, ocolind Stramtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus intarzierile recente pe seama “tergiversarilor” noului guvern de la Sofia.

Opozitie ecologica

Oficialitatile locale, ONG-urile si grupurile de protectia mediului din Alexandroupolis si-au exprimat ingrijorarea fata de efectele ecologice negative, in special in ceea ce priveste riscurile scurgerilor maritime. Orasul Alexandroupolis este situat chiar in vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune intinsa de terenuri mlastinoase protejata prin Tratatul international de la Ramsar din 1971. Recent, autoritatile municipalitatii si prefecturii din Alexandroupolis au semnat un contract cu Universitatea Democritus din localitate cu privire la constituirea unui comitet care sa monitorizeze valabilitatea studiilor de mediu si stiintifice legate de constructia si exploatarea oleoductului.
Papandreou a afirmat ca preocuparile legate de protectia mediului au fost un obiectiv prioritar atat pentru Grecia, cat si pentru Rusia. Premierul grec a mai declarat mass-media ca toate procedurile necesare pentru inceperea constructiei, inclusiv rapoartele privitoare la impactul asupra mediului, trebuie finalizate in urmatoarele sase luni.

Ambitii petroliere

Proiectul oleoductului se bazeaza pe acordul trilateral semnat in martie 2007 la Atena de Putin, de prim-ministrul grec de atunci, Costas Karamanlis, si de fostul prim-ministru bulgar Sergei Stanisev, la data respectiva fiind prevazute aproximativ 700 de milioane de euro pentru finantarea constructiei. Conducta va avea o lungime de aproximativ 280 km si o capacitate de transport de 35 milioane de tone de titei pe an, cu optiunea altor 50 milioane de tone in viitor. Conform acordului din 2007, Rusia va detine 51% din compania infiintata pentru acest proiect, in timp ce Grecia si Bulgaria vor detine cate 24,5%. Oleoductul va pompa in principal titei din Rusia si din Bazinul Caspic din Kazahstan – adus cu navele petroliere din Novorossiisk — intre Burgas si Alexandroupolis.
Totodata, premierul Papandreou a subliniat ca Grecia si Rusia sunt pe cale sa incheie un contract prin care o firma din Atena va fi desemnata pentru a coordona constructia tronsonului grec al gazoductului South Stream.  Reamintim ca South Stream este un proiect energetic de anvergura, sustinut financiar si politic de Federatia Rusa, si care ocoleste Ucraina.

Cartea turca

La randul sau, Turcia, un alt partener in proiectul South Stream, si-a suspendat participarea in favoarea unei conducte alternative care pleaca din localitatea Samsun de pe coasta turca a Marii Negre catre terminalul petrolier din Ceyhan, aflat in partea de sud a tarii. Reamintim ca in acelasi port se termina si vestita conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Conform mass-media de specialitate, South Stream, Nabucco si conducta Samsun-Ceyhan concureaza pentru acelasi titei din Federatia Rusa, Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, care este suficient pentru a rentabiliza din punct de vedere economic doar pentru una dintre conducte. Desi Rusia si Turcia au convenit sa-si intensifice eforturile pentru constructia conductei Samsun-Ceyhan la intalnirea dintre Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan de luna trecuta, o serie de analisti rusi, citati de mass-media locala, au declarat ca Moscova prefera ruta balcanica.

Aflat in vizita la Astana, presedintele Traian Basescu a discutat cu omologul sau kazah, Nursultan Nazarbaev, noi posibilitati de interconectare energetica intre Asia Centrala si Europa, prin construirea unor noi rute de transport al petrolului din zona Caucazului. “Am vorbit astazi cu domnul presedinte (Basescu – n.red.) ca nu ar fi rau sa dezvoltam noi rute de transport din Caucaz. Deci, din Kazahstan, prin Marea Caspica, spre Baku, de la Baku, prin Azerbaidjan, in Georgia, catre Marea Neagra si mai departe pana in Romania. Atunci proiectul Constanţa – Trieste ne va fi foarte util. Aceasta in cadrul proiectului care exista in Uniunea Europeana, Traceca. Putem sa lucram cu toţii pe acest proiect ca sa continuam sa construim o noua conducta de petrol intre Marea Caspica si Marea Neagra”, a spus presedintele Kazahstanului. Seful statul kazah a mai adaugat ca ţara sa priveste proiectul oleoductului PEOP Constanţa-Trieste din punct de vedere al diversificarii livrarii de resurse petroliere pe piaţa mondiala. “Noi astazi transportam prin Rusia catre Marea Neagra, pe calea tradiţionala, si spre Europa. Deci este conducta din nordul Caspicii. De asemenea, avem astazi o conducta construita catre China, care transfera cateva milioane de tone si care se va mari in perspectiva. Vrem sa transportam catre Baku din porturile din Kazahstan in jur de 10 milioane, cu perspectiva de a creste. Darea in exploatare a depozitului de la Kasagan in viitor ne va permite sa obţinem o cantitate mult mai mare de petrol, de la 50 de milioane in sus”, a precizat seful statului kazah. Nazarbaev a subliniat ca cresterea livrarilor de resurse energetice catre Romania necesita dezvoltarea unor rute de transport, motiv pentru care a discutat acest aspect cu presedintele roman Traian Basescu. “Noi suntem interesaţi sa ne folosim de infrastructura de transport romaneasca pentru tranzitul materiilor prime, al cerealelor si al altor marfuri in Uniunea Europeana. Vreau sa va reamintesc ca in anul 2007 a fost semnat un protocol de cooperare intre porturile Constanţa si Aktau”, a mai spus lider kazah.

Interes comun

La randul sau, Traian Basescu a subliniat, in discuţiile purtate cu omologul sau kazah, Nursultan Nazarbaev, palierele pe care cele doua state pot coopera, aratand ca Romania poate fi beneficiara resurselor energetice si a materiei prime necesare producerii de combustibil nuclear pentru centrala nucleara din ţara noastra. El a mai adaugat ca Romania poate fi un partener pentru dezvoltarea industriala a Kazahstanului in ce priveste producţia de echipamente petroliere, de echipamente nucleare si de echipamente energetice, in general. Seful statului roman a precizat ca, in acest moment, Kazahstanul este cel mai important partener comercial al Romaniei din Asia Centrala, in 2009, an de criza, schimbul comercial fiind de 800 de milioane de euro in timp ce in 2008, schimburile comerciale dintre Romania si Kazahstan au insumat aproape 2 miliarde de euro. “Romania inţelege perfect nevoia Kazahstanului de a-si deschide posibilitaţile de export catre piaţa uriasa a Uniunii Europene, o piaţa de 500 milioane de cetaţeni. De aceea, in interiorul parteneriatului pe care il stabilim cu Kazahstanul, utilizarea infrastructurii romanesti, fie ca vorbim de Portul Constanţa, de sistemul feroviar, de sistemul rutier, sau in mod deosebit de Fluviul Dunarea care traverseaza teritoriul Uniunii Europene, intalnindu-se cu Marea Nordului in Rin, reprezinta o soluţie de penetrare a marfurilor din Kazahstan catre Uniunea Europeana”, a precizat liderul de la Cotroceni.

Kremlinul arunca in lupta port-elicopterele Mistral

Autoritatile georgiene au inaugurat cel mai recent sistem radar destinat supravegherii zonei de coasta a statului pontic, fiind al patrulea radar de productie americana instalat de regimul de la Tbilisi dupa razboiul ruso-georgian din august 2008, in urma caruia Federatia Rusa si alte state au recunoscut independenta Abhaziei si Osetiei de Sud. Ambasadorul SUA la Tbilisi, John Bass, a participat la ceremonia de inaugurare din localitatea Gonio, situata pe malul Marii Negre, in republica autonoma Adjaria (n.r.-sudul Georgiei), declarand ca “este vorba de o investitie a noastra pe termen lung care va ajuta paza de coasta sa apere frontierele tarii cu scopul de a pune capat traficului cu persoane si a celui cu arme”. “Construind acest radar, SUA si-au reafirmat angajamentul privind garantarea securitatii Georgiei si a populatiei sale” a mai declarat diplomatul american, citat de mass-media locala. Potrivit surselor citate, constructia sistemului radar si a infrastructurii aferente a necesitat investitii de peste un milion de dolari SUA, noul radar fiind compatibil cu sistemul de protectie a coastelor maritime implementat de autoritatile georgiene. Surse militare georgiene au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca noul radar, a carui raza de actiune acopera in intregime zona de coastra controlata de regimul separatist abhaz, va sprijini eforturile autoritatilor georgiene de combatere a traficului naval ilegal catre porturile abhaze.
Decizia georgiana de consolidare a controlului traficului naval a fost criticata de catre autoritatile Republicii Abhazia, liderul regimului de la Suhumi, Serghei Bagapsh, amenintand cu riposta militara impotriva incercarilor georgiene de abordare si controlare a navelor care se indreapta catre porturile abhaze.

Sperietoarea Mistral

Franta si Rusia au inceput ieri “negocieri exclusive” pentru achizitionarea de catre Moscova a patru nave de razboi franceze de tip Mistral, a afirmat presedintele francez Nicolas Sarkozy, in cadrul unei conferinte de presa de la Paris, la care a participat si omologul sau rus, Dmitri Medvedev. Anuntul sec al liderului francez vine la scurt timp dupa ce Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii, a confirmat ca Franta va vinde Federatiei Ruse patru nave de razboi tip Mistral, fiind initiate negocieri si pentru alte categorii de armament naval ofensiv si defensiv, inclusiv nave antisubmarin si de patrulare.
Conform unor surse militare, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 700 de milioane de euro. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Temeri regionale

Reamintim ca la sfarsitul anului 2009, ministrii apararii din Letonia, Lituania si Estonia s-au intalnit in capitala letona Riga, pentru a discuta pe marginea consecintelor pe care le are achizitionarea de catre Moscova a navelor franceze model Mistral. Oficialii militari ai celor 3 republici baltice considera ca aparitia in cadrul Flotei Ruse de la Marea Baltica a unei nave de asemenea calibru va inclina decisvi militar-politica din zona estica a acestei mari. ‘Am dezbatut posibilele planuri privind achizitionarea de catre Rusia a unei nave de desant franceze. Fara indoiala, suntem ingrijorati ca prezenta unei asemenea nave la Marea Baltica ar putea modifica situatia privind securitatea in zona’, si-a exprimat temerile ministrul leton al apararii, Imants Viesturs Liegis.
La randul sau, Georgia si-a manifestat ingrijorarea fata de decizia franceza, flota militara rusa, cu baza principala la Sevastopol jucand un rol pivotal in operatiunile militare ruse care au distrus infrastructura militara si civila georgiana. Reamintim ca Flota militara a Marii Negre a debarcat mii de soldati rusi pe coastra georgiana, a blocat sau ocupat principalele porturi maritime ale statului pontic, distrugand minuscula flota georgiana intr-o sangeroasa confruntare in largul portului Poti. Si analistii militari din Romania iau in calcul si varianta in care Rusia va cumpara nave din clasa Mistral si le va integra in Flota militara rusa ancorata in portul ucrainean Sevastopol, inclinand balanta si mai mult in favoarea Moscovei, care dispune deja de cea mai importanta flota militara din Marea Neagra, cu exceptia tangentiala a Turciei.

Riposta georgiana

Surse militare georgiene, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca Tbilisi analizeaza posibilitatea achizitionarii unui numar de nave militare, destinate protejarii tarmului georgian si apelor teritoriale ale republicii caucaziene. Conform acelorasi surse, o importanta delegatie georgiana se va deplasa in Israel pentru a negocia cumpararea unor nave de fabricatie israeliana, model Super Dvora Mk III sau Shaldag, considerate a fi printre cele mai fiabile din lume. Navele din aceste clase si-au dovedit fiabilitatea in timpul campaniilor militare israeliene din Fasia Gaza si Liban, putand atinge o viteza de 50 de noduri. Super Dvora Mk III poate fi inarmata cu tunuri de calibru 25-30 de mm, model Typhoon, precum si cu alte sisteme foc, inclusiv rachete antinava.
Conform surselor militare georgiene, citate de KARADENIZ PRESS, Tbilisi a mai negociat si cu alte state, membre ale NATO, pentru a cumpara nave militare destinate refacerii flotei georgiene, oficialii din aceste state refuzand insa sa antagonizeze Rusia prin vanzarea sau donarea unui astfel de echipament militar,

Flota consolidata

Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015, a anuntat recent un inalt oficial militar din Statul Major al Flotei ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Amiralul rus a comentat informatiile din mass-media locala, conform carora Rusia planuieste dotarea Flotei militare a Marii Negre cu doua corvete si trei submarine. RIA Novosti noteaza ca modelele de fregate ce vor fi achizitionate sunt vase de lupta de talie medie, mai bine inzestrate decat corvetele, care sunt vase mici, utilizate pentru misiuni in zona de coasta. “Zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, a explicat responsabilul rus.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.
In legatura cu fortele aeriene ale Flotei militare ruse din Marea Neagra, el a declarat ca va fi finalizata modernizarea avioanelor de vanatoare MiG-29 Fulcrum, avioanele de atac la sol Su-25 Frogfoot si elicopterele militare Mi-28H Night Hunger, iar in acelasi timp vor fi furnizate noi avioane militare (inclusiv Su-27SM, Su-30MK-2) si elicoptere de lupta (inclusiv Ka-52, Mi-28N, Mi-24M si Mi-8MTB5), capabile sa sustina actiunile navale din Marea Neagra. El nu a exclus posibilitatea ca fortele de aparare aeriana care protejeaza bazele militare navale din Novorosiisk si regiunea abhaza sa fie dotate cu sisteme de rachete aer-sol Pantsir-S modernizate.
Mass-media rusa a speculat in mod repetat ca Moscova analizeaza posibilitatea infiintarii unor baze militare navale permanente in Yemen, Siria and Libia. Oficiali militari rusi au confirmat pentru mass-media locala ca Moscova ar putea sa-si construiasca o prezenta permanenta in Marea Mediterana, pentru a compensa posibila pierdere a Sevastopolului. Aceasta masura completeaza recenta semnare a unui acord cu autoritatile abhaze privind mentinerea pe teritoriul republicii caucaziene a unei baze militare navale rusesti pentru o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Flota militara rusa a Marii Negre are termen sa paraseasca baza de la Sevastopol in mai 2017, cand expira acordul pe 20 de ani cu Republica Ucraina. Prezenta acesteia in Peninsula Crimeea a provocat grave conflicte diplomatice intre Moscova si Kiev. Federatia Rusa doreste prelungirea temenului de stationare a flotei sale, insa autoritatile actuale de la Kiev exclud aceasta posibilitate. Republica Autonoma Crimeea, unde se afla portul militar Sevastopol, este considerata o zona strategica in Marea Neagra, peninsula fiind populata majoritar de etnici rusi, colonizati dupa 1944, cand populatia tatara a fost deportata de autoritatile URSS.

Strategie regandita

Planurile SUA de a mobiliza elemente ale unui scut antiracheta in Romania vor determina anumite ajustari in rolul Flotei Ruse a Marii Negre, a declarat presedintele comisiei de politica maritima nationala din Consiliul Federatiei, citat de Interfax. “Flota Marii Negre indeplineste o serie de functii privind protejarea intereselor Federatiei Ruse si ale aliatilor nostri in acea regiune. Si orice schimbari ale potentialului militar al altor tari acolo vor necesita si ajustarea sarcinilor noastre”, a declarat Viaceslav Popov, fost comandant al Flotei Ruse Nordice. “Acesta este un proces natural si nu ar trebui trasa nici o concluzie politica de aici”, a spus el. “Daca aceasta (mobilizarea de elemente ale scutului antiracheta) are loc, sarcinile Statului Major, Comandamentului Central al Marinei si comandantului flotei vor fi modificate in consecinta. Ele ar trebui sa raspunda situatiei care se schimba”, a spus Popov. “Luand in considerare lungimea granitelor noastre maritime si marimea zonei noastre economice exclusive si a platoului continental, marina se confrunta cu o provocare uriasa de a apara interesele nationale ale Rusiei la nivel maritim”, a declarat el.

Regimul stramtorilor

Recent serviciul de presa al Ministrului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse anunta ca a avut loc o discutie telefonica dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov si secretarul de Stat al SUA, Hilary Clinton. Potrivit sursei citate, in cadrul convorbirii partile au discutat, pe langa alte subiecte, planurile SUA de instalare a elementelor sistemului antiracheta in tarile Europei de Est, in legatura cu intentiile Romaniei de a plasa pe teritoriul sau scutul antiracheta. Lavrov a mentionat in discutia cu Clinton ca trebuie sa se porneasca de la intelegerile la care au ajuns presedintii celor doua parti cu privire la petrecerea unei analize comune a pericolelor si a riscurilor de proliferare a rachetelor. De asemenea, ministerul rus de Externe anunta ca, anterior, in legatura cu planurile SUA de a instala sisteme antiracheta in Romania, Rusia a amintit Washingtonului despre Conventia de la Montreux, care limiteaza trecerea navelor militare prin stramtorile Marii Negre, care a fost semnata si de Romania.
Conventia privind regimul stramtorilor Marii Negre a fost adoptata la conferinta din Elvetia din luna iulie 1936, la care au luat parte URSS, Turcia, Marea Britanie, Franta, Bulgaria, Romania, Grecia, Iugoslavia, Australia si Japonia. Acest document prevede instituirea unui regim de aflare a navelor maritime in Marea Neagra.

Baze permanente

Federatia Rusa si Republica Abhazia au semnat un acord care permite Moscovei mentinerea unei baze militare terestre pe teritoriul regiunii separatiste, care si-a declarat in mod unilateral independenta in urma unui sangeros razboi civil. Baza militara se va afla in apropierea portulului Gudauta, la mica departare de capitala Suhumi, gazduind in prezent 1700 de militari rusi. Acordul va fi valabil timp de 49 de ani, dupa care va fi prelungit automat. Reamintim ca dupa interventia in forta a armatei ruse in Abhazia si Osetia de Sud, ambele regiuni au fost recunoscute ca state independente doar de autoritatile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republica Nauru.
Ceremonia semnarii acordului privind baza militara rusa a avut loc la Kremlin in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev si a omologului sau abhaz Serghei Bagapsh, care a obtinut recent al doilea mandat, in urma unui controversat scrutin. Surse militare ruse, citate de mass-media, au declarat ca noul acord va permite Rusiei sa modernizeze si sa extinda infrastructura bazei, care este deja folosita de corpul expeditionar rus desfasurat in regiune. Totodata, noul tratat militar vor permite regimurilor de la Moscova si Sukhumi sa infiinteze unitati militare mixte ruso-abhaze, inclusiv de graniceri, forte speciale, batalioane de mentinere a pacii si detasamente maritime, partea rusa alocand deja, in bugetul pentru 2010, sumele necesare.
Parafarea acordului a fost salutata de catre presedintele rus Medvedev, care a declarat ca documentele semnate vor duce la dezvoltarea cooperarii cu Abhazia si corespund „obligatiilor internationale” ale Rusiei. „Lucrul cel mai important este ca intelegerea permite dezvoltarea pasnica a Abhaziei ca stat independent” a adaugat Medvedev. La randul sau, liderul regimului abhaz, Serghei Bagapsh, a multumit Federatiei Ruse in numele compatriotilor sai si a subliniat ca la Kremlin se afla printre prieteni, reprezentand un stat recunoscut in fata unor oameni care inteleg perfect situatia tarii sale. Totodata, inaintea ceremoniei, adjunctul ministrului abhaz al apararii, Garri Kupalba, seful serviciilor militare de informatii abhaze, a declarat ca atunci cand baza va lucra la capacitate maxima, aceasta va adaposti peste 3000 de militari rusi, inclusiv unitati ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), detasamente ale fortelor speciale, precum si echipajele care vor deservi escadra navala rusa desfasurata in Abhazia.

Raspuns georgian

Intr-un interviu acordat serviciului georgian al Europei Libere, ministrul georgian al reintegrarii Temur Iakobashvili a calificat acordul semnat la Kremlin drept ilegal. Ministrul georgian a spus ca intelegerea ruso-abhaza violeaza acordul de incetare a focului negociat de presedintele francez Nicolas Sarkozy si semnat de presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. El a mai spus ca intelegerea incalca normele internationale si este o incercare de a prelungi sub orice forma posibila ocupatia militara rusa a Abhaziei si Osetiei de Sud, impotriva vointei Georgiei. Conform declaratiilor oficialilor georgieni, citati de mass-media internationala, dominatia rusa in Abhazia este „totala”, in regiune aflandu-se aproximativ 5000 de militari rusi din unitati terestre, aeriene, navale, precum si subunitati ale FSB. Totodata, autoritatile ruse construiesc o importanta baza navala in partea de nord a coastei pontice a Abhaziei, si au controlul total asupra granitelor, aeroporturilor si sistemului de cai ferate al regiunii separatiste. Potrivit sursei citate, mediul de afaceri din regiune este dominat de Federatia Rusa, iar majoritatea cetatenilor abhazi dispun de pasapoarte Federatiei Ruse, limba rusa si rubla Federatiei Ruse avand statut oficial in Republica Abhazia.
Totodata, vicepresedintele parlamentului georgian Paata Davitaia a declarat ca aparitia navelor militare rusesti in Marea Neagra, in zona Abhaziei, este o “incalcare a acordului Medvedev-Sarkozy”, prin care s-a pus capat conflictului militar dintre Georgia si Rusia in vara anului 2008. “Odata cu aparitia vedetelor rapide, dotate cu echipamente destinate retinerii navelor care tranziteaza zona, agresiunea impotriva Georgiei continua. Rusia incearca practic sa blocheze portul Poti”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Parlamentului georgian. “Vom face un apel, in special, catre partenerii nostri din SUA si tarile NATO sa trimita neintarziat nave de patrulare in Marea Neagra, in eventualitatea dejucarii unor posibile provocari” a mai declarat vicepresedintele legislativului georgian.
Declaratiile dure ale oficialilor georgieni vin pe fondul desfasurarii in Abhazia a doua noi vedete maritime rusesti, model “Sobol” si “Mangusta“, care impreuna cu firtele navale desfasurate anterior, vor patrula in dreptul coastelor Abhaziei in Marea Neagra. Vedetele ruse isi au baza in portul abhaz Oceamcira, unde Rusia a terminat primele faze ale amenajarii baze militare navale, iar sarcina lor directa este de a “asigura protectia frontierei maritime a Abhaziei“.
Surse diplomatice abhaze au declarat in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS ca noile nave militare rusesti, impreuna cu cele doua nave militare desfasurate anterior, vor fi donate Abhaziei dupa incheierea stagiului de pregatire a echipajelor de catre specialisti rusi. Sursele citate au mai declarat ca flota militara abhaza va fi intarita si prin alte donatii de tehnica materiala, inclusiv de la flota militara rusa a Marii Negre, stationata in portul Sevastopol. Conform surselor citate, partea rusa va sprijini refacerea infrastructurii militare navale abhaze, inclusiv porturile militare Suhumi, Oceamira si Pitsunda, urmand ca in perioada 2010-2014, cel putin trei vedete maritime si alte nave auxiliare sa intre in dotarea flotei militare abhaze. Totodata, partea rusa si-a luat angajamentul sa pregateasca personalul naval necesar fortelor navale si garzii de coasta a Republicii Abhazia.

Acte de piraterie

La randul sau seful diplomatiei georgiene Grigol Vasadze a declarat anterior ca “Moscova a trecut la realizarea intentiilor sale adevarate”. “Rusia isi sporeste potentialul militar in teritoriile ocupate, incalcand inca o data in mod flagrant principiile general recunoscute si normele dreptului international, precum si propriile obligatii internationale”, a denuntat ministrul georgian, citat de mass-media, trimiterea vedetelor in apele teritoriale georgiene.
Tbilisi a calificat aceste actiuni ale Rusiei ca “acte de piraterie, in scopul de a intari prezenta militara in teritoriile ocupate ale unui stat suveran”. “Desfasurarea vedetelor de frontiera in portul Ociamcira sporeste si mai mult riscul unor provocari militare din partea Rusiei fata de Georgia. Aceste actiuni reprezinta o amenintare la adresa pacii si stabilitatii nu numai in Caucazul de Sud, dar si in regiunea Marii Negre pe ansamblu si a tarilor invecinate”, se subliniaza intr-un comunicat al diplomatiei georgiene, citat de agentiile internationale de presa.

Escorta rusa

Nave ale pazei de coasta ruse si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra vor escorta in apele neutre cargourile care se vor deplasa catre portul Suhumi, capitala Abhaziei, au anuntat anterior oficiali militari rusi, citati de Interfax. „Nave si vedete ale pazei de coasta ruse, precum si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra, vor avea ca sarcina asigurarea securitatii navigatiei in apropiere de coastele abhaze”, a declarat sursa citata. Totodata, serviciul rus de frontiera a anuntat ca Rusia va retine navele care patrund fara permisiune in apele teritoriale ale republicii  Abhazia. „Daca va exista o violare a frontierei vom actiona in conformitate cu legea… Vom recurge la arestarea navelor”, a declarat adjunctul sefului serviciului rus de frontiera, Viktor Trufanov. “Vom face totul pentru a asigura securitatea statului rus, securitatea statului abhaz”, a precizat el, citat de mass-media.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara, in cadrul unei intalniri cu presedintele abhaz Serghei Bagaps, ca este necesara punerea la punct a unei cooperari care sa permita escortarea cargourilor care se deplaseaza la Suhumi pentru a impiedica orice provocare georgiana.
Actiunile rusesti vin dupa ce fortele navale georgiene au retinut mai multe nave care se indreptau catre porturile abhaze. Astfel, la sfarsitul lunii august 2009, o nava sub pavilion panamez, care transporta petrol din Turcia destinat Abhaziei, a fost oprita de autoritatile georgiene in virtutea legii care interzice activitatile economice in teritoriile secesioniste Abhazia si Osetia de Sud fara consimtamantul autoritatilor de la Tbilisi. Capitanul turc al acestei nave a fost condamnat la 24 de ani inchisoare pentru “contrabanda si incalcarea legislatiei georgiene referitoare la teritoriile ocupate”. Ulterior acesta a fost eliberat in urma prediunilor diplomatice si politice ale Republicii Turcia, gazda a unei importante diaspore abhaze.

Kremlinul avertizeaza

„Numeroasele cazuri de confiscare a navelor comerciale de catre autoritatile georgiene”, in apropiere de coastele Abhaziei, “incalca grosolan Conventia din 1982 cu privire la dreptul maritim si sunt un act de aplicare arbitrara a dreptului international”, a declarat anterior purtatorul de cuvant al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Andrei Nesterenko. “Este o tentativa de blocada maritima asupra coastei abhaze, ce risca sa duca la o agravare a situatiei militaro-politice in regiune si la grave incidente armate”, a mai spus Nesterenko. “Dupa agresiunea de anul trecut impotriva Osetiei de Sud, guvernul georgian nu a renuntat la proiectele sale militariste pentru a-si rezolva cu forta problemele teritoriale”, a adaugat Nesterenko, citat de agentiile internationale de presa.
La randul sau, presedintele regiunii separatiste Abhazia, Serghei Bagaps, a ordonat marinei militare abhaze sa distruga navele georgiene care intra in apele teritoriale abhaze, ca raspuns la un “act de piraterie” al autoritatilor din Tbilisi. “Le-am ordonat fortelor militare maritime sa distruga navele georgiene care incalca spatiul maritim al Abhaziei. Aceasta masura se explica prin actele de piraterie comise de partea georgiana”, a declarat Bagaps in timpul unui interviu acordat saptamana trecuta mass-media locale. Anterior, Abhazia a incercat implementarea unor masuri menite sa protejeze navele comerciale, majoritar turcesti, care se indreapta catre porturile abhaze, fara insa a putea stopa arestarea acestora de catre fortele georgiene.