Pescuitul excesiv ameninta speciile de pesti din Marea Neagra

Toate speciile de pestii din marile si oceanele lumi ar putea sa dispara pana in 2050, in absenta unei restructurari profunde a sectorului pescuitului, au avertizat experti ai ONU, intr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, citat de mass-media de la Bucuresti. „Daca diferitele estimari pe care noi le-am primit se adeveresc, atunci vom fi in situatia in care efectiv, in decurs de 40 de ani, nu va mai fi niciun peste in oceane”, a declarat presei, la New York, in cadrul unei conferinte de presa, Pavan Sukhdev, directorul Initiativei pentru o economie verde, din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu. Potrivit raportului, citat de ziare.com, aceasta catastrofa cu efecte incalculabile asupra omenirii poate fi evitata doar daca se taie din subventiile pentru pescuit si daca suprafete intinse din apele marilor si oceanelor sunt declarate zone protejate pentru pesti, ca unica solutie de a avea o industrie a pescuitului si de acum inainte. “Lumea epuizeaza capitalul de care are nevoie, dar guvernele pot schimba aceasta perspectiva dramatica, in conditiile in care treizeci de tari colaboreaza cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si altele sunt pe cale de a-si revizui politica in materie de mediu”, a afirmat Pavan Sukhdev.

Pescuit haotic

Principalul fenomen ce trebuie combatut, conform raportului, il reprezinta subventiile acordate de guverne pentru flotele de pescuit, din ce in ce mai numeroase care nu mai lasa timp suficient resurselor de peste sa se refaca in mod natural. Capacitatea flotelor de pescuit este cu 50-60% mai mare fata de cea care ar trebui sa fie, arata raportul. Documentul vine si cu solutii care demonstreaza ca cea mai buna masura este infiintarea unor zone marine care sa le permita speciilor de peste sa atinga maturitatea si astfel sa-si sporeasca fertilitatea.
Documentul mai recomanda si necesitatea rapida a revizuirii dimensiunii flotelor de pescuit si in favoarea pescadoarelor mici. “Solutiile sunt la indemana, iar vointa politica si o economie ordonata sunt necesare, mai mult ca niciodata”, conchide Sukhdev. Scaderea rezervelor de peste ale planetei este o problema ecologica, dar si o chestiune de subzistenta pentru mai mult de un miliard de persoane, populatie predominant aflata in tari in curs de dezvoltare, pentru care pestele constituie singura sursa de proteine, potrivit ONU. Raportul privind economia verde estimeaza ca 35 milioane de persoane traiesc din pescuit, ca 170 milioane de locuri de munca depind de aceasta intr-un mod direct sau indirect si ca in total 520 milioane de persoane sunt dependente de acest sector, din punct de vedere financiar. Potrivit ONU, 30% din rezervele de peste ale planetei au disparut deja si activitatile de pescuit, in ansamblu, risca sa nu mai fie rentabile pana in 2050.

Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sustine integrarea europeana a Kievului

Parlamentul European a aprobat azi decizia Uniunii Europene de deblocare a unui credit de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, menit sa ajute aceasta ţara sa depaseasca criza financiara mondiala, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia europeana vine pe fondul agaravarii crizei economice care afecteaza fosta republica sovietica. “Salut decizia de astazi a Parlamentului European de a susţine Ucraina acordindu-i acest credit”, a declarat preşedintele legislativului european, polonezul Jerzy Buzek. Surse diplomatice de la Kiev au declarat ca decizia Parlamentului European a fost gandita ca un raspuns direct la vizita oficiala efectuata de presedintele rus Dmitrii Medvedev la Kiev.
Reamintim ca decizia de creditare a Ucrainei a fost luata de Uniunea Europeana inca din anul 2009, dar implementarea acesteia a fost tergiversata de instabilitatea politica din aceasta ţara, confruntata cu o dura campanie prezidentiala, castigata de rusofilul Viktor Ianukovici, liderul de facto al Partidului Regiunilor.
Ucraina, afectata in continuare de o grava criza economica, incearca sa obţina şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou imprumut de 12 miliarde de dolari pe o perioada de doi ani şi jumatate, pe linga cel de 16,4 miliarde de dolari obţinut in noiembrie 2008 şi din care Kievul a primit 10,6 miliarde de dolari.

Zvonurile politice privind o eventuala cedare a insulei Tuzla de catre Ucraina inspre Rusia au fost negate vehement de catre seful diplomatiei ucrainene, Konstantin Hriscenko, cel care a declarat, duminica, ca Ucraina nu va ceda teritorii Moscovei in cadrul viitorului acord de demarcare a frontierei cu Rusia, informeaza cotidianului Kyiv Post. “Chestiunea detinerii de catre Ucraina a insulei Tuzla nu va fi adusa in discutie si nu a fost discutata niciodata. Insula este parte a teritoriului Ucrainei, care este pe deplin recunoscut de Rusia. Orice speculatie pe aceasta tema este o tentativa din partea unor anumiti politicieni, care nu accepta infrangerea in alegerile democratice si recunoscute international, de a induce publicul in eroare si de crea dificultati artificiale pentru diplomatii ucraineni”, a declarat Hriscenko.

Timosenko acuza actuala guvernare

Ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko a avertizat sambata ca Ucraina ar putea pierde insula Tuzla din stramtoarea Kerci de la granita cu Rusia, in urma discutiilor dintre presedintii rus si ucrainean de luni. Aceste zvonuri au fost emise in contextul in ca presedintele rus Dmitri Medvedev si cel ucrainean Viktor Ianukovici vor discuta chestiunea liniei de demarcatie dintre Rusia si Ucraina in cursul vizitei lui Medvedev la Kiev la 17 mai. Aceste ipoteze au fost alimentate si de faptul ca unele zone de granita dintre cele doua tari au ramas nedelimitate de la prabusirea URSS. “Vor fi luate decizii inca de la viitoarea vizita a liderului rus, pe o problema teritoriala dintre Rusia si Ucraina – stramtoarea Kerci, unde Ucraina are o posibilitate de a-si dezvolta depozite strategice offshore de petrol si gaz”, a spus Timosenko. “Ceea ce se va decide si semna acum inseamna practic pierderea insulei Tuzla”, a subliniat ea. Timosenko acuza noua conducere de la Kiev de politici antiucrainene si supuse Rusiei. Medvedev se va duce la Kiev pentru a doua oara de la alegerea lui Ianukovici, in februarie.

Probleme similare cu Romania

La inceputul lunii martie, ministrul ucrainean de externe, Konstantin Hriscenko, a declarat, cu privire la neintelegerile dintre Romania si Ucraina pe chestiuni teritoriale, ca Ucraina nu intentioneaza sa-si schimbe granita cu Romania. “As dori sa subliniez ca Ucraina nu intentioneaza sa schimbe granita cu Romania, chiar daca este vorba despre o insula nelocuita de pe Dunare”, a declarat el pentru Interfax Ucraina, intrebat despre “pretentiile” Bucurestiului privitoare la insula Maican de pe Dunare. Ministrul a notat ca Ucraina si Romania sunt competitori naturali in privinta tranzitului marfurilor pe Dunare si in privinta exploatarii resurselor de hidrocarburi din platoul continental al Marii Negre. “Desigur, exista sfere in care cooperam strans si atingem un nivel de parteneriat. Iar o parte componenta a relatiilor noastre nu exclude o alta parte”, a declarat ministrul. Intrebat despre politica de informare a Ministerului ucrainean de Externe in aceasta chestiune, Hriscenko a declarat ca recent ministerul a explicat activ pozitia Ucrainei in privinta chestiunilor disputate cu Romania, atat presei ucrainene, cat si celei straine. “Ii pot asigura pe cetatenii Ucrainei ca Ministerul de Externe le va apara interesele in dialogul cu Romania”, a subliniat Hriscenko. Romania are pretentii teritoriale asupra Insulei Maican, a scris la 14 aprilie publicatia ucraineana Segodnia, care sustinea ca intre Bucuresti si Kiev s-a aprins o disputa teritoriala in legatura cu aceasta insula de pe Dunare. Este vorba despre o mica insula nelocuita (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se afla intre orasele Chilia si Vilkovo si care constituie element de frontiera in partea ucraineana. Conform prevederilor dreptului international, atunci cand granita dintre tari este situata pe un rau, ea se traseaza pe senalul navigabil, daca partile nu convin altfel. senalul navigabil, care se intinde intre insula romaneasca Babin si insula ucraineana Maican, este insa blocat de noroi, circulatia navelor realizandu-se in prezent intre Maican si malul ucrainean. Pe aceasta baza, in urma cu un an romanii au vorbit pentru prima oara despre posibilitatea mutarii granitei, ceea ce ar presupune ca Maican sa devina teritoriu romanesc, a scris Segodnea. Intre Ucraina si Romania au existat in ultimii ani numeroase puncte de divergenta. Un alt subiect de disputa este canalul Bastroe, construit de Ucraina pentru a face o legatura intre Dunare si Marea Neagra. Romania, sustinuta de numeroase organizatii neguvernamentale si de foruri internationale, acuza ca acest proiect aduce prejudicii ecologice, ipoteza pe care Kievul a simtit nevoia sa o respinga din nou chiar recent.

Urmasul KBG-ului sovietic si actualul FSB (Serviciul rus de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimea), acolo unde in prezent este ancorata Flota rusa de la Marea Neagra, scrie cotidianul rus Kommersant. Aceasta noua intelegere va fi perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. In maxim o luna de semnarea documentului, FSB va reveni inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania. In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Propuneri atomice

Pe langa acest acord, Moscova a lansat Kievului si alte propuneri, intre care crearea unui holding in domeniul nuclear, dar si o fuziune intre concernul rus Gazprom si societatea ucraineana Naftogaz. Potrivit opozitiei ucrainene, Kievul si Moscova ar urma sa semneze si alte acorduri dezavantajoase pentru Ucraina, cu prilejul vizitei pe care presedintele rus o va efectua in capitala ucraineana la 17 si 18 mai. Mai multi sustinatori ai opozitiei ucrainene s-au adunat marti in centrul Kievului pentru a protesta impotriva politicii promovate de Viktor Ianukovici in raport cu Rusia, presedintele fiind acuzat de tradarea intereselor nationale ale Ucrainei.

Colaborare stransa

Noua colaborare pe axa Kiev-Moscova nu se opreste aici. Ucraina va semna noi acorduri cu Rusia, cu ocazia vizitei la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, programata pentru 17 si 18 mai, care se vor adauga la cele deja incheiate, intre care cel privind prelungirea stationarii Flotei ruse in Crimeea, ce a provocat nemultumire in randul opozitiei si al unei mari parti din societatea civila. Printre acordurile care vor fi semnate se mai numara si acordul privind demarcarea granitei de stat intre cele doua tari, un proiect de acord privind colaborarea in realizarea unui sistem de navigatie prin satelit Glonass, “care sa permita Ucrainei sa aiba un nivel modern de tehnologie in aceasta sfera”, un acord interbancar intre banca ucraineana Ukreximbank si cea rusa VTB (Vnestorgbank), precum si unul in domeniul invatamantului. Premierul ucrainean Nikolai Azarov a calificat miercuri drept “isterie teatrala” apelurile opozitiei de publicare a continutului acordurilor ce urmeaza a fi semnate cu Moscova.

Executivul european a avertizat, miercuri, Romania in legatura aplicarea defectuoasa a legislatiei europene privind protectia mediului in cazul proiectului de dezvoltarea a unor facilitati turistice pe plaja de la Marea Neagra a orasului Sulina. Aceasta zona face parte din reteaua Natura 2000 si intra sub incidenta directivelor UE referitoare la protectia pasarilor si habitatului. Pe plaja din Sulina, ar urma sa fie dezvoltata o zona de recreere, construindu-se un centru de sanatate si un drum de acces. Conform comunicatului difuzat la Bruxelles, CE a identificat in studiul de impact asupra mediului o serie de deficiente ale proiectului, cu posibile efecte negative asupra pasarilor si habitatului. Tot miercuri, forul european a remis Ungariei un ultim avertisment, atat pentru neprotejarea padurii Sajolad din estul tarii, cat si pentru o serie de probleme cu implementarea Natura 2000 in legislatia nationala. Totodata, Portugalia a primit un al doilea avertisment pentru ca a evaluat in mod eronat impactul asupra mediului in cazul dezvoltarii unei statiuni turistice din sudul tarii.

Lucrari in toi

In privinta proiectului demarat la Sulina, la inceputul acestei saptamani, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Tulcea, Ioan Boieru, declara ca lucrarile de reamenajare a plajei sunt aproape de final, pe ultima suta de metri, lucrandu-se la elemente de detaliu, precum si la racordarea la reteaua de energie electrica, la sistemul de furnizare a apei potabile si la pasarela. Lucrarile de amenajare a plajei Sulina au inceput in octombrie 2009, acestea fiind realizate de societatile Deltacons SA si Filconstruct SRL. Conform contractului incheiat cu CJ, lucrarile in valoarea de 8.761.820 de lei ar trebui incheiate in 24 de luni, insa conducerea CJ a dat asigurari ca acestea se vor finaliza pana la inceputul noului sezon turistic. Totodata, lucrarile de amenajare a miniportului din localitatea Sfantu Gheorghe au inceput in septembrie 2009, proiectul intocmit de CJ inca din 2006 avand o valoare totala de 27.333.443 de lei. In ceea ce priveste o alta investitie in domeniul infrastructurii, respectiv miniportul din localitatea Enisala, vicepresedintele CJ a precizat ca pentru aceasta inca nu s-au identificat resursele financiare necesare. In urma cu trei ani, CJ Tulcea a aprobat studiile de fezabilitate pentru realizarea mai multor proiecte in vederea dezvoltarii infrastructurii turistice din Delta Dunarii, proiectele care vizeaza amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice in Sfantu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea, Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a 10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta, fiind in valoare totala de 33 de milioane de euro, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon.

Gazprom beneficiaza de expertiza romaneasca

Conducta construita de compania romaneasca Grup Servicii Petroliere (GSP) pentru cel mai mare producator de gaze din lume, gigantul rus Gazprom, va fi terminata la termenul stabilit, relateaza surse diplomatice de la Moscova, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform mass-media de la Bucuresti, conducta, ce va fi construita pe sub Marea Neagra, va avea peste 150 de kilometri, iar costurile se vor ridica la aproximativ 300 de milioane dolari. „Contractul a fost incheiat la 19 noiembrie, intre GSP si Stroygazmontazh, contractor general al proiectului Olympia, al carui beneficiar este Gazprom. GSP va construi conducta de gaze lunga de 150 km, din Dzhubga (Rusia) catre Soci, care are iesire la Marea Neagra. Obiectivul este asigurarea cu gaze naturale pentru teritoriul Krasnodar si a zonei de coasta a Marii Negre, adica Soci si Tuapse”, a declarat anterior purtatorul de cuvant al Grupului Upetrom, Radu Petrescu, citat de mass-media. Acesta a mai precizat ca GSP a obtinut acest contract in urma unei licitatii internationale. “In scopul de a isi indeplini obligatiile care ii revin in cadrul contractului Olympia, GSP va utiliza o mare parte din constructia offshore si a flotei de nave, inclusiv GSP Prince, GSP Neptun, GSP Queen, GSP Bigfoot 1, GSP Vega, GSP Licorn si GSP Lyra”, a adaugat Radu Petrescu.
Proiectul Olympia va include conectarea conductei Dzhubga-Lazarevskoe-Soci la conducta de gaz activa intercontinentala Rusia-Turcia, in orasul Gorski, din regiunea Tuapse. “Dzhubga-Lazrevskoe-Soci va fi construita in doua parti, o sectiune pe mare si alta pe uscat. Pe coasta dintre Dzhubga si Lermontovo, sectiunea de uscat va cobori in Marea Neagra, unde lucrarile de asamblare vor lega sectiunea de mare pana la statiile de distributie a gazelor care se construieste simultan in Dzhubga, Novomikhailovka, Tuapse si Kudepsta. Conducta va reveni pe uscat in Soci, in zona satului Veseloe”, a declarat amterior pentru mass-media de la Bucuresti oficialul GSP.
Lucrarile GSP includ montarea conductelor submarine, cu o lungime de 148 de kilometri. “Traseul conductei va avea 164 de kilometri, din care 148 vor traversa fundul marii, la 500 de metri de mal. Conducta Dzhubga-Lazrevskoe- Soci va livra consumatorilor 3.8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual”, mai preciza Petrescu. El a mai spus ca pentru constructia gazoductului, GSP va folosi o barja pentru montat conducte submarine, o macara de mare tonaj si mai multe vapoare multifunctionale.

Rusia are conturată o nouă ofensivă diplomatică ce îi vizează pe vecinii săi de la vest şi nu numai. Exemplele sunt multiple, unul dintre acesta este şi recunoaşterea parţială, în cazul Poloniei, a masacrului de la Katyn. De dată mai recentă însă este acordul privind menţinerea bazei navale ruse în Ucraina, semnat miercuri de preşedinţii rus, Dmitri Medvedev, şi ucrainean, Viktor Ianukovici. Potrivit preşedintelui rus, acordul acoperă o perioadă de 25 de ani, dar acesta nu a precizat dacă extinderea va intra în vigoare în acest an sau la expirarea acordului actual. În schimb, Medvedev a anunţat o scădere substanţială (30 la sută) a preţului gazului facturat Ucrainei.

În presa rusă înţelegerea este văzută ca o reuşită  a Kremlinului. Acordând Ucrainei o reducere a preţului la gaz, Rusia o obţinut o concesie geopolitică la care nici nu visa cu ceva vreme în urmă. În primul rând, a rezolvat rapid problema menţinerii flotei în Crimeea şi poate să nu se grăbească cu construcţia unei noi baze puternice la Novorossiisk, iar în al doilea rând, contractul încheiat miercuri închide drumul Kievului spre NATO, având în vedere că Alianţa nu acceptă state pe teritoriul cărora se află baze militare străine, explică ziarul Kommersant.

Înţelegând că, în Ucraina, nu toţi aprobă o asemnea perspectivă, Moscova s-a străduit să se asigure că ratificarea acordului privind flota la Marea Neagră nu va fi pusă în pericol. Potrivit Kommersant, la insistenţa Federaţiei Ruse, condiţia reducerii cu 30% a preţului pentru gazul furnizat Ucrainei este inclusă nu în documentele referitoare la gaz, ci chiar în acordul privind flota la Marea Neagră, prin care se prelungeşte prezenţa acesteia în Crimeea până în 2042. Prin urmare, dacă nu va exista acord referitor la flotă, nu va exista nici reducerea preţului gazelor.

‘Discountul de la Sevastopol’ titrează cotidianul Vremea Novostei, afirmând că banii pierduţi de Rusia ca urmare a reducerii preţului la gazul pentru Ucraina nu vor fi plătiţi de ‘însăşi corupţia din domeniul gazelor’, ci de bugetul de stat, întrucât guvernul va scuti Gazprom de o taxă de export în valoare de 3 miliarde de dolari în 2010 şi de la plata unei sume până în 4 miliarde în fiecare din anii următori. Flota rusă va putea rămâne pe teritoriul Ucrainei până în 2042, reducerile preţului la gaz sunt valabile până în 2019, deci negocierile dintre cele două ţări pot fi reluate într-un interval nu foarte îndepărtat din perspectivă istorică, mai comentează publicaţia.

De adăugat că Preşedintele Dumei de stat, Boris Grâzlov, a afirmat că la 27 aprilie, adică marţea viitoare, va fi posibilă ratificarea simultană a acordurilor – de către forul legislativ rus şi Rada ucraineană.

Baku-Tbilisi-Ceyhan, interzis Israelului

În bazinul libanez, care cuprinde estul regiunii Mediteranene (coastele Israelului, Siriei şi Libanului), a fost descoperită una din cele mai mari rezerve de gaz, a anuntat Serviciului Geologic American (USGS), citat de agentiile de presa internationale. Conform raportului USGS, rezervele bazinului de gaz sunt estimate la 3,43 trilioane de metri cubi, iar consumul mondial de gaz natural pentru anul 2008 era de 3,11 trilioane metri cubi. Majoritatea rezervelor sunt concentrate in apele teritoriale ale Israelului, mai relateaza sursa citata. În aceeaşi regiune au fost descoperite şi rezerve de petrol, estimate la 1,7 miliarde de barili, în comparaţie cu 31 de miliarde de barili consumaţi în 2008 la scară mondială. Datele preliminare ale CIA pentru statele lumii, reflectă faptul că, în 2008 Israel a extras şi consumat 1,19 miliarde de metri cubi de gaz.

Varianta caspica

Reamintim ca anterior, pentru a acoperi necesitatile energetice crescande ale Israelului, expertii au propus ca petrolul din binecunoscutul oleoduct Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) să fie transportat catre alte state asitiace si prin terminalele petroliere israeliene din porturile Ashkelon şi Eilat, sectorul terestru trans-Israel format din oleoductul Eilat-Ashkelon aflat în propietatea Eilat Ashkelon Pipeline Company (EAPC).
Conform surselor diplomatice israeliene, consultate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Israel, Turcia, Georgia, Turkmenistan si Azerbaidjan au discutat posibilitatile tehnice si implicatiile politice privind extinderea sistemului de conducte din Turcia catre Israel, de unde petrolul si gazul sa ajunga la terminalele de la Ashkelon si Eylat, la Marea Rosie. De acolo, hidrocarburile pot fi transportate pe calea marii in tarile Asiei prin Oceanul Indian, inclusiv catre marii consumatori: China, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, India, Australia, etc. Posibilitatea tranzitarii teritoriului turc de catre petrol destinat Israelului pare tot mai indepartata, pe fondul deteriorarii fara precedent a relatiilor bilaterale dintre Ankara si Tel-Aviv.

Ofensiva turca

Totodata, multe investitii straine si private sunt destinate, in Turcia, sporirii capacitatilor domestice de prelucrare a petrolului. Potrivit programelor guvernamentale aflate deja in proces de implementare, in umatorii ani Ankara intentioneaza sa dubleze posibilitatile sale din acest domeniu, ridicand puterea combinatelor sale petroliere concentrate cu precadere in porturile la Marea Mediterana, pana la doua milioane de barili pe zi. Surse guvernamentale de la Ankara, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au mai afirmat ca daca respectivele programe vor deveni realitate, Ceyhan va fi unul dintre centrele-cheie ale pietei internationale a petrolului, asigurand, potrivit diferitelor calcule, aproape 5,5% din transportul mondial de petrol. Iar daca oleoductele existente se vor adauga la toate celelalte proiecte avute in vedere, in 2014, teritoriul Turciei va fi traversat de 8,7% dintre fluxurile petroliere ale planetei.

Gazprom exclude Bucurestiul din South Stream

Romania nu mai poate lua locul Bulgariei in proiectul South Stream, dar ar putea fi construit un tronson catre aceasta, fie pe sub Marea Neagra fie pe teritoriul bulgaresc, a declarat Alexei Miller, director general al grupului rus Gazprom, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Poate fi construit un tronson maritim sau pe teritorul Bulgariei (care sa lege South Stream de Romania, n.r.). Deocamdata este vorba doar despre idei”, a declara Miller, citat de mass-media rusa. El a subliniat ca Romania si-a aratat interesul fata de acest proiect si ca discutiile cu Bulgaria au avut succes, iar proiectul evolueaza conform programului.
Reamintim ca in decembrie 2009, directorul general adjunct al grupului rus de stat, Alexandr Medvedev, a declarat ca Gazprom are si alte optiuni, printre care Romania, pentru construirea gazoductului South Stream, in cazul in care Bulgaria renunta sa participe la dezvoltarea proiectului.

Acorduri pe banda rulanta

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a mai declarat ca acordul interguvernamental referitor la participarea Austriei la proiectul South Stream este in faza avansata si ar putea fi semnat la sfarsitul lunii aprilie 2010. Seful Gazprom considera ca acordul interguvernamental cu Austria ar putea fi ultimul, intrucat au fost identificate toate statele participante la proiect.
Autoritatile ruse au semnat deja acorduri interguvernamentale privind constructia gazoductului cu statele membre ale Uniunii Europene Bulgaria, Serbia, Grecia, Ungaria, Slovenia, precum si Croatia, care va deveni membru UE in aproximativ doi ani.
El a adaugat ca mai multe tari si-au exprimat interesul pentru proiect si ca ar putea fi construite tronsoane din gazoductul principal. La randul sau, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, declara, la inceputul lunii martie, ca Transgaz a primit o invitatie oficiala pentru a adera la South Stream.

Gazoduct strategic

Conducta South Stream, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria, urmand sa transporte gaze rusesti catre Europa, ocolind Ucraina. Prin aceasta conducta, a carei capacitate va fi de 31 de miliarde de metri cubi, si care ar putea ajunge la 63 de miliarde de metri cubi, ar urma sa fie transportat 35% din volumul total de gaze destinate Europei.
Miller a mai apreciat ca South Stream urmeaza sa intre in exploatare la sfarsitul anului 2015. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, a spus el. Oficialul rus a mai reiterat ca gazoductul va fi trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia si Italia, un tronson ar putea tranzita Ungaria catre Austria, iar un altul din Bulgaria catre Grecia.

Londra se relanseaza in cursa spatiala

O delegatie guvernamentala britanica viziteaza Republica Turcia pentru a negocia posibilitatea inchirierii de catre Londra a unor facilitati aeroportuare pe litoralul turc al Marii Negre care sa fie operate de catre noua agentie spatiala britanica, relateaza surse diplomatice turce, citate in exclusivitate de catre agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, partea britanica a propus autoritatilor turce posibilitatea initierii unei colaborari in domeniul spatial, inclusiv asistenta engleza pentru infiintarea unei agentii spatiale turcesti, programata pentru anul 2014. In prezent mai multe universitati si institutii de cercetare turcesti sunt implicate in diferite programe spatiale, inclusiv internationale, guvernul de la Ankara avand greutati in gasirea surselor de financiare necesare.
La randul sau, Marea Britanie a anunţat recent crearea propriei agenţii spaţiale pentru a regrupa toate activitaţile spaţiale in aceeasi instituţie si a deveni o referinţa, in special in sectoare in care ţara exceleaza deja, precum cele ale sateliţilor, telecomunicaţiilor si roboticii. Noua agenţie si-a inceput activitatea in data de 1 aprilie 2010, cu un buget initial de peste 200 de milioane de lire sterline. Conform strategiei nucleare britanice, Marea Britanie va initia cel putin trei misiuni spatiale pana in 2040, urmand ca, in paralel, Londra sa colaboreze si cu alte state la diferite misiuni internationale. In prezent, peste 68.000 de persoane lucreaza in industria spaţiala britanica, precum si in cadrul diferitelor ministere si centre de cercetare din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.