Legislativul ucrainean va alcatui o comisie parlamentara responsabila de solutionarea problemei transnistrene, a declarat presedintele comunistilor din Ucraina, Petro Simonenko, in cadrul unei intalniri cu liderul separatist de la Tiraspol Evgheni sevciuk, potrivit Jurnal.md. Pe de alta parte, liderul grupului parlamentar al Radei Supreme (Parlamentul ucrainean-n.r.) pentru relatii cu Republica Moldova, Anatolie Kinah, si-a exprimat pesimismul in privinta rezolvarii in curand a diferendului transnistrean. Deputatul crede ca autoritatile de la Chisinau vor pierde regiunea separatista daca influenta Romaniei asupra Republicii Moldova se va extinde. Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat vineri o vizita de lucru la Kiev, s-a intalnit cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, si cu premierul Mikola Azarov. Timofti a abordat problema transnistreana in cadrul discutiei cu premierul, multumindu-i pentru sprijinul pe care Ucraina il acorda Republicii Moldova in solutionarea diferendului transnistrean, relateaza cotidianul Timpul, in editia electronica. seful statului de la Chisinau a precizat ca nu considera oportuna mentinerea in zona raului Nistru a unor trupe militare, care, in opinia sa, fac dificila circulatia cetatenilor moldoveni de pe cele doua maluri ale Nistrului si pot deveni un factor destabilizator in regiune. Timofti a amintit incidentul petrecut in ianuarie pe podul de langa orasul Dubasari, unde un militar rus a impuscat mortal un cetatean moldovean neinarmat. Mikola Azarov a declarat, la randul sau, ca Ucraina este interesata de solutionarea problemei transnistrene. “Tarile noastre nu au nevoie de un conflict la granita dintre ele”, a mentionat premierul ucrainean. Nicolae Timofti si Mikola Azarov au mai discutat despre cooperarea economica dintre cele doua state si au apreciat ca pozitiva activitatea comisiei interguvernamentale comercial-economice.

Situatia se precipita la Moscova, acolo unde parlamentarii opozitiei ruse se confrunta cu presiuni din partea puterii. Deputatii rusi Ghenadi Gudkov si fiul sau Dmitri, care participa la organizarea de manifestatii ale opozitiei, au anuntat luni ca politia a confiscat armele si a anulat licenta societatii lor de paza, care asigura securitatea unor firme straine importante. Sambata seara, cu o zi inainte de o manifestatie la Moscova de aproximativ zece mii de opozanti, “politia a sigilat depozitele de armament ale grupului”, a anuntat Dmitri Gudkov, pe blogul dgudkov.livejournal.com. in aceeasi seara, politia a retras licenta pentru port de arma a grupului, adauga Dmitri Gudkov care este deputat al partidului de opozitie Rusia Unita, ca si tatal sau Ghenadi, dar si vicepresedinte al Comisiei parlamentare pentru Securitate si membru al fostului KGB sovietic. Cu aproximativ 2.500 de angajati, grupul Oskord are drept clienti pe gigantul suedez Ikea, companiile aeriene Air France, KLM si Lufthansa, dar si societatea petroliera Shell, Banca Raiffeisen, IBM sau Banca Europeana penru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului grupului. “Ghiciti, impeuna cu noi, cu ce are legatura aceasta masura”, adauga Dmitri Gudkov pe blogul sau. De la alegerile legislative din decembrie, castigate de partidul aflat la putere si considerate de catre opozitie ca fraudate, Vladimir Putin se confrunta cu o miscare de contestare fara precedent. Deputatii Ghenadi si Dmitri Gudkov se afla printre organizatorii miscarii. Potrivit cotidianului Kommersant, retragerea licentei este motivata de descoperirea unor nereguli in functionarea grupului.

Un poliţist rus şi un presupus rebel au fost ucişi sâmbătă în cursul unei confruntări în Daghestan, republică instabilă din Caucazul rus, a făcut cunoscut o sursă din cadrul poliţiei.
Schimbul de focuri a avut loc la graniţa dintre raioanele Sergokalin şi Kaiakent din estul Daghestanului, a precizat sursa amintită. Potrivit informaţiilor preliminare, rebelul ucis era un cetăţean turc, a adăugat sursa citata de persa rusă.
După primul război din Cecenia (1994-1996) dintre forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat treptat şi s-a extins tot mai mult dincolo de frontierele acestei mici republici pentru a se transforma, la mijlocul anilor 2000, într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord, dar mai ales în Daghestan.
Atentatele, exploziile şi atacurile armate ce vizează responsabili ai forţelor de ordine au loc aproape zilnic. Astfel, la 3 mai, 13 persoane au fost ucise şi peste o sută rănite într-un dublu atentat comis la periferia oraşului Mahacikala, capitala Daghestanului. A fost vorba despre atentatul cel mai sângeros comis anul acesta în regiune.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat sâmbătă sprijinul Moscovei faţă de Osetia de Sud, în cadrul unei întâlniri la Soci cu noul lider al acestei republici separatiste georgiene, Leonid Tibilov.
“Rusia a fost aproape de Osetia de Sud în momentele cele mai dificile din istoria noului popor osetin şi noi vom fi aproape şi în vreme de pace, în condiţiile în care este nevoie de o restabilire rapidă a economiei şi a sferei sociale”, de declarat Vladimir Putin. Tibitilov a fost ales, la mijlocul lunii aprilie, preşedinte al Osetiei de Sud, după mai multe luni de criză politică.
Precedentele alegeri prezidenţiale din Osetia de Sud au fost invalidate în noiembrie trecut, după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa unui candidat susţinut de Kremlin. Djioeva, care a condus o mişcare de protest organizând manifestaţii în capitala Ţhinvali, nu a candidat la noul scrutin.
Doar Rusia şi câteva state din America Latină au recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă republică separatistă georgiană. Cele două teritorii sunt de facto independente de Georgia de la conflictul armat de la începutul anilor 1990. Rusia menţine forţe importante în cele două regiuni după conflictul din august 2008, când s-a opus încercării Georgiei de a prelua controlul asupra Osetiei de Sud.

Transnistria, miza electorala in Ucraina

Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. “Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.

Pericolul romanesc

În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. “Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.

Transnistria, miza electorala

Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.

Conducerea partidului “Rusia Unita”, considerata ca formatiunea lui Vladimir Putin, evalueaza regiunea separatista transnistreana ca un subiect distinct care functioneaza ca o tara. Cel putin așa reiese din invitatia semnata de Presedintele Consiliului Suprem al Partidului “Rusia Unita”, Boris Grizlov adresata catre liderul partidului transnistrean “Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, scrie Unimedia.md. Potrivit serviciului de presa al partidului “Obnovlenie”, Boris Grizlov l-a invitat pe Anatoli Kaminski la Congresul al XIII-lea al partidului de guvernamant rus care va avea loc la Moscova pe 26 mai. “Sunt increzator ca participarea delegatiei d-voastra in lucrarile congresului va aprofunda dialogul politic dintre cele doua partide și va consolida calitatea cooperarii bilaterale intre tarile noastre”, se spune in invitatie. La randul sau, conducerea partidului “Obnovlenie” a acceptat invitatia. Kaminski a fost candidatul sustinut oficial de la Moscova, dar multi analisti sunt de parere ca aceasta sustinere a fost una de fatada, chiar daca chipul acestuia a aparut pe afisele electorale alaturi de cel a lui Vladimir Putin.

Un inginer rus este acuzat ca a transmis informatii secrete despre racheta strategica rusa de noua generatie Bulava unui serviciu de informatii strain, a declarat sambata o sursa din fortele de ordine, citata de agentia Interfax. Acest specialist al unei intreprinderi din sectorul rus al apararii situata in Ural va trebui sa compara in fata unui tribunal din Ekaterinburg, principalul oras din regiune, “zilele urmatoare”, a afirmat sursa citata. El este acuzat ca a divulgat “informatii privind domeniul sistemelor de arme strategice, care constituie secret de stat”, a precizat sursa. Procesul acestui inginer “se va derula cu usile inchise”, a adaugat sursa. Numele intreprinderii, care se ocupa de dezvoltarea sistemelor de control pentru rachetele strategice potrivit Interfax, si al tarii care a primit informatiile secrete nu au fost dezvaluite. in februarie, un inginer din sectorul spatial rus a fost condamnat la 13 ani de inchisoare pentru ca a transmis CIA informatii secrete privind rachetele strategice. Racheta intercontinentala Bulava (SS-NX-30 in clasificarea NATO), cu raza de actiune de 8.000 de kilometri, poate fi dotata cu zece ogive nucleare. Aceasta trebuie sa echipeze submarinele nucleare ruse lansatoare de rachete de generatia a patra, care sunt in constructie.

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Propunerea PL de a decreta data de 16 mai zi de doliu naţional în Republica Moldova a provoacat disensiuni în Alianţa pentru Integrare Europeană. Deputaţi s-au acuzat reciproc, iar proiectul respectiv nu a acumulat numărul de voturi necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
La 16 mai, se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist. Disputa a început după ce liberalii au cerut includerea pe ordinea de zi a şedinţei plenare a proiectului ce prevedea decretarea zilei de 16 mai drept zi de doliu naţional. Propunerea a fost respinsă “din convingeri personale” de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Liberalii au insistat şi au solicitat o pauză pentru discuţii.
După 30 minute, timp în care a fost convocată şedinţa AIE, deputaţii PD, liberal-democraţi şi neafiliaţi au votat împotriva proiectului. La finele şedinţei plenare, liderul PD Marian Lupu a spus jurnaliştilor că formaţiunea pe care o conduce nu a susţinut proiectul liberalilor pe motiv că această dată a căpătat o conotaţie politică. “Campania de comemorare a acestui eveniment este condusă de anumite persoane ce susţin că Republica Moldova, ca stat independent, nu are dreptul la existenţă”, a afirmat Lupu. Preşedintele fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ a menţionat că nu a susţinut proiectul liberalilor pentru că nu l-a văzut şi studiat înainte de şedinţă.

Drapele in berna doar la Chisinau

Joi, Partidul Liberal a solicitat organizarea unei şedinţe speciale la 16 mai, consacrată comemorării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Ţarist. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut joi, în cadrul şedinţei Parlamentului, ca ziua de la 16 mai să fie declarată zi de doliu naţional. “Sărăcia şi mizeria de astăzi e cauzată de ocupaţia rusă din 1812, care a creat premise şi pentru ocupaţia sovietică din 1940″, a spus Ghimpu.
Subiectul a generat dispute în sala Legislativului. Deputatul Igor Dodon a calificat propunerea lui Mihai Ghimpu drept o aberaţie. “Vreau ca deputaţii să se pronunţe şi asupra declaraţiilor primarului general Dorin Chirtoacă, care a declarat ziua de 16 mai zi de doliu în capitală”, a opinat Dodon. Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a cerut deputaţilor să se concentreze pe prezent şi să nu scoată din trecut subiecte sensibile. “Avem 21 de ani de independenţă, iată subiectul pe care ar trebui să ne axăm”, a menţionat Diacov.
Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus.

Armata americana a testat cu succes varianta maritima a sistemului de interceptare antibalistica SM-3, care urmeaza sa instalat, in versiunea terestra, pe teritoriul Romaniei, in cadrul sistemului antiracheta al NATO, informeaza CNN. O racheta balistica folosita in test a fost distrusa, in apropierea arhipelagului Hawaii, miercuri dupa-amiaza, de un proiectil lansat de un interceptor Standard Missile-3, anunta Agentia americana pentru apararea antiracheta, subordonata Pentagonului. Statele Unite si NATO intentioneaza sa instaleze in Europa, in urmatorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3. “Datele initiale arata ca toate componentele s-au comportat asa cum au fost proiectate”, precizeaza Agentia Pentagonului. Un test efectuat in septembrie 2011, cu acelasi tip de interceptor, esuase. in Romania urmeaza sa fie instalate, la baza de la Deveselu (judetul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, in cadrul sistemului antibalistic al NATO.Doua noi teste ale SM-3 mai sunt programate sa aiba loc anul acesta. Scutul antiracheta aflat in constructie in Europa implica echipamente terestre si navale, precum si senzori amplasati in spatiu. Interceptorul SM-3 IB urmeaza sa fie desfasurat in Romania pana in 2015, in cea de-a doua faza a Abordarii Adaptive Etapizate a presedintelui Barack Obama cu privire la apararea antiracheta. El va fi folosit de asemenea pe navele echipate cu sistemul de aparare antiracheta ‘Aegis’ al producatorului Lockheed Martin. Acest sistem, numit astfel dupa scutul legendar care l-a aparat pe Zeus, leaga impreuna senzori, computere, monitoare, arme si lansatoare de arme.