Proiectul Nabucco este in pericolul de a mai fi realizat, asa cum a fost proiectat in forma sa initiala. Actionarii Nabucco admit ca proiectul nu are sanse in configuratia initiala si au transmis joi potentialilor furnizori de gaze din zona Marii Caspice ca sustin varianta Nabucco Vest, care vizeaza realizarea unei conducte de trei ori mai scurta. “Suntem convinsi ca am inaintat Consortiului Shah Deniz II o propunere competitiva si cuprinzatoare, si ca aceasta propunere constituie o solutie avantajoasa atat pentru actionarii nostri, cat si pentru furnizori”, a declarat, intr-un comunicat, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek. Propunerea privind constructia gazoductului Nabucco Vest a fost inaintata joi, 17 mai. Nabucco Vest este conceptul revizuit al Nabucco si vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Noua varianta de conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica.

Rezerve uriase

Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele totale de gaze ale zacamintelor Shah Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi de gaze. Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamintul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an. in varianta initiala, conducta Nabucco urma sa transporte in Europa peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce dependenta de importurile din Rusia. Costurile Nabucco au fost estimate la peste 12 miliarde de dolari. Nabucco Vest ar urma sa transporte in europa de trei ori mai putine gaze decat proiectul initial. Nabucco Gas Pipeline International a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Compania este detinuta de actionarii Nabucco, respectiv OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz Medias, Bulgarian Energy Holding, Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International. Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale.

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice. Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ales un fost stat sovietic pentru prima sa deplasare externă în calitate de şef de stat, urmând să efectueze pe 31 mai o vizită de lucru în Belarus.
Putin şi omologul său de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, au convenit vizita marţi, în timpul întâlnirii de la Kremlin, în marja summitului informal al Comunităţii Statelor Independente. Preşedintele rus mai are fixată, la începutul lunii iunie, o vizită în China, unde va participa la Summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai.
Vladimir Putin a fost invitat şi în Kazahstan de către liderul acestei ţări, Nursultan Nazarbaev, el acceptând invitaţia. “Pe 25 mai vom marca 20 de ani de la Tratatul de bază privind prietenia şi cooperarea dintre statele noastre. Unele articole s-au învechit, am vrea să le prelungim”, a afirmat Nursultan Nazarbaev.  Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, l-a invitat, la rândul său, pe Vladimir Putin să inspecteze lucrările la un nou sarcofag pentru reactorul avariat al centralei nucleare de la Cernobâl.
Putin a ţinut să sublinieze că întâlnirea cu liderii CSI, desfăşurată marţi la Kremlin, este prima pe care o are la nivel înalt, după învestirea sa ca preşedinte al Rusiei, pe 7 mai. Tendinţa de a consolida relaţiile cu fostele state sovietice este pusă în antiteză de presă cu refuzul său de a participa la summitul statelor dezvoltate G8, care se va desfăşura pe 18-19 mai în SUA.
Referindu-se la relaţiile dintre Rusia şi Belarus, unul dintre liderii opoziţiei ruse, Garry Kasparov, a afirmat, la Radio Svoboda, că pentru Vladimir Putin “este important fiecare dictator care se menţine”. “Este ca un fel de sprijin moral. (…) Orice ameninţare la adresa unei dictaturi în vecinătatea apropiată este considerată de Putin drept o ameninţare personală. Este evident că atât timp cât Belarusul este condus de Lukaşenko, această ţară nu va semăna a democraţie. Pe Putin acest aspect îl mulţumeşte”, a spus Kasparov.
Refuzul lui Putin de a participa la Summitul G8 a fost calificat de presă drept un “gest scandalos”, care a indignat Washingtonul, afirmându-se că liderul american Barack Obama a mizat pe o întâlnire cu preşedintele rus. Putin a decis să-l trimită în locul său la reuniunea de la Camp David (SUA) pe premierul Dmitri Medvedev.

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a retras din pretinsul parlament de la Tiraspol, proiectul legii cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul urma sa fie adoptat maine in lectura finala, scie Unimedia.md. Decizia a fost luata in legatura cu intentia lui sevciuk de a modifica conceptia politicii externe a Transnistriei, in care va fi „cimentat” vectorul regiunii spre integrarea cu Federatia Rusa, luand in consideratie realitatile actuale, dar si alte detalii referitor la procesul de negocieri. Totodata, sursa precizeaza ca vectorul transnistrean a fost stabilit inca din 2006, cand poporul transnistrean si-a exprimat intentia de a avea un viitor alaturi de Federatia Ruse. „Autoritatile de la Tiraspol urmaresc foarte atent procesele integrationiste din jurul rmn. La etapa actuala, cand a fost creat Spatiul Economic Comun cu participarea nemijlocita a Federatiei Ruse, s-a format o conjunctura politica favorabila pentru realizarea aspiratiilor poporului transnistrean exprimate la referendumul de acum 6 ani”, se mai spune in comunicat. Proiectul de lege cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova a fost trimis in sovietul suprem la 1 iulie 2011. Documentul stipuleaza ca negocierile intre Chisinau si Tiraspol se vor baza pe egalitate si respect reciproc si vor avea drept scop „normalizarea relatiilor de vecinatate si apararea suveranitatii Republicii Moldovenesti Nistrene pe cale pasnica”. in prezent, conceptia politicii externe a Tiraspolului reglementeaza relatiile cu alte state, inclusiv Federatia Rusa si Republica Moldova.

Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.

Justitie selectiva

Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a  mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.

Probleme politice

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

O racheta rusa Soiuz a decolat marti de pe cosmodromul Baikonur din stepele Kazahstanului spre Statia Spatiala Internationala (ISS) cu un echipaj din trei membri la bord, transmit agentiile internationale de presa. Cosmonautii rusi Ghennadi Padalka si Serghei Revin, si astronautul american Joseph Acaba s-au imbarcat la 3.01 GMT la bordul vasului Soiuz TMA-04M care urmeaza sa se cupleze de ISS in dimineata zilei de joi. Capsula a fost plasata pe orbita in jurul Pamantului cateva minute mai tarziu, asa cum a fost prevazut, a declarat agentia rusa Interfax. Comandantul de bord, Ghennadi Padalka, este la al patrulea zbor spatial si a petrecut deja 585 de zile in total pe orbita cu mai multe iesiri spatiale. Acesta este primul zbor pentru rusul Serghei Revin si al doilea pentru americanul Joseph Acaba. Cei trei se vor alatura la bordul ISS rusului Oleg Kononenko, americanului Don Pettit si olandezului Andre Kuipers, care au decolat de pe acelasi cosmodrom la 21 decembrie. Aceasta este a treia lansare a vasului spatial Soiuz efectuata cu succes dupa esecul in august 2011 al unui lansator de acelasi tip si o serie de intreruperi ale functionarii normale in sectorul spatial rus. Rusia este acum singura tara capabila sa transporte astronauti spre ISS dupa punerea la rebut in aceasta vara a ultimei navete spatiale americane.

Moscova le-a cerut organizaţiilor internaţionale prezente în Kosovo să împiedice ca această regiune să se transforme într-o tabără de antrenament pentru comandouri.
”În ultimul timp, atrag atenţia informaţiile preluate de unele media referitoare la contacte între opoziţia siriană şi autorităţile aşa-zisei Republici Kosovo, cu atât mai mult cu cât nu este vorba doar de ‘schimb de experienţă’ în materie de organizare a mişcărilor separatiste pentru înlăturarea regimurilor în funcţie, ci şi de antrenarea unor comandouri siriene pe teritoriul Kosovo”, se afirmă într-un comunicat al MAE rus, preluat de prsa internaţională.
Potrivit documentului, comandourile se antrenează în zone care seamănă din punct de vedere geografic cu cele din Siria“. Nu este exclusă crearea de centre de antrenament în fostele baze ale Armatei de Eliberare a Kosovo”, se mai spune în comunicat.
Siria este zguduită de peste un an de o mişcare de contestare împotriva regimului preşedintelui Bashar Al-Assad, care a moştenit puterea de la tatăl său, Hafez Al-Assad. Confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi s-au soldat până în prezent, potrivit ONU, cu peste 9.000 de morţi. Autorităţile siriene dezmint această cifră şi dau asigurări că în Siria acţionează bande teroriste antrenate şi finanţate din străinătate.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
“Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Dmitri Rogozin ar putea să devină şi noul ministru al Apărării din Federaţia Rusă. Controversatul politician rus l-ar înlocui astfel pe actualul ministru, Anatoli Serdiukov.
Potrivit ediţiei de limbă rusă a revistei Forbes, preluată de agenţiile de presă ruseşti şi internaţionale, Dmitri Rogozin îşi va păstra şi funcţia de vicepremier şi responasibil de complexul militar industrial al Federaţiei Ruse. În luna decembrie 2011, Dmitri Rogozin a fost rechemat din funcţia de ambasador al Moscovei la NATO, şi promovat în postul de vicepremier.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie 2012, preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentant special pentru Transnsitria. Kremlinul nu a avut până acum un reprezentant special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă.
Deşi sursele presei ruse din guvernul de la Moscova confirmă că Serdiukov va părăsi postul de ministru al Apărării, atât Rogozin, cât şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Natalia Timacova, au refuzat să discute acest subiect.
Premierul Dmitri Medvedev va prezenta preşedintelui Vladimir Putin structura şi componenţa executivului. În următoare zile, Medvedev va finaliza consultările cu candidaţii la posturile de miniştri. Iar, după prezentarea candidaturilor preşedintelui, consultările vor fi continuate de Putin. Din această cauză, la summit-ul G-8 din SUA, care va avea loc în perioada 18-19 mai, va participa premierul şi nu preşedintele. Actualul cabinet de miniştri rus a funcţionat fără schimbări toţi 4 ani de activitate. Guvernul este constituit din 26 de funcţionari (2 prim vicepremieri, 5 vicepremieri, 18 miniştri şi premierul).