Relatiile Republicii Moldova cu Romania au inregistrat o ascensiune calitativa atat la nivel politic prin vizite oficiale si de lucru, cat si la cel socio-economic prin cresterea volumului comertului bilateral, a declarat vineri seara presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, in cadrul unei receptii oferite ambasadorilor acreditati la Chisinau. Acesta a mentionat intentia Chisinaului de a pastra acest ritm si in anul curent, prioritatea fiind in continuare dezvoltarea si intregirea cadrului juridic bilateral, potrivit unui comunicat al presedintiei Republicii Moldova. In privinta relatiilor cu Rusia, el a declarat ca acestea ‘au avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun pentru dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase’. Marian Lupu a mentionat importanta pe care Republica Moldova o acorda relatiilor cu Uniunea Europeana, accentuand negocierile pentru liberalizarea regimului de vize, a celor privind crearea Zonei de comert liber, dar si colaborarea in cadrul Partreneriatului Estic. In privinta reglementarii conflictului transnistrean, Marian Lupu si-a exprimat speranta ca anul curent ‘poate deveni unul decisiv in stabilirea bazelor legale ale procesului de solutionare durabila a problemei’, avand in vedere schimbarile politice care s-au produs in regiune. Presedintele interimar al Republicii Moldova a criticat insa imposibilitatea clasei politice de la Chisinau de a identifica o solutie pentru depasirea crizei politice interne. ‘Clasa politica din Republica Moldova nu a reusit sa-si mobilizeze suficient fortele pentru a depasi criza politica indelungata si a crea conditiile necesare functionarii adecvate si eficiente a structurilor de stat’, a declarat el.

Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
“Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.

Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa “practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
“Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.

Dupa ce Ucraina a fost acuzata frecvent ca ar fi oprit din gazele rusesti care ii tranziteaza teritoriul, acum si Romania este luata in colimator de presa ruseasca. Publicatia rusa Vedomosti publica joi un articol in care citeaza sub acoperirea anonimatului “doi oficiali din cadrul unor companii vest-europene din domeniul gazelor” care sugereaza ca tari din Europa de Est, confruntate cu un ger napraznic, “retin” din gazul rusesc destinat Occidentului. Aceste suspiciuni pleaca de la faptul ca datele pe care le au Gazprom si clientii sai nu se potrivesc, scrie Vedomosti. Astfel, Gazprom sustine ca nu si-a redus volumele de gaz livrate catre Europa, insa, potrivit datelor oficiale ale companiei italiene Snam, Italia primeste, de doua zile, mai putin gaz. Publicatia rusa noteaza in articolul intitulat “Scurgeri de gaz in Europa” ca tarile est-europene, lovite in ultimele zile de temperaturi deosebit de scazute, sunt Ucraina, Polonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Lituania si Cehia. Ucraina a anuntat ca a crescut consumul de gaz, dar a precizat ca volumele livrate in plus sunt din depozitele de inmagazinare proprii. Polonia a spus ca nivelul importurilor de gaz este corespunzator cererii, in timp ce Ministerul Economiei din Romania a spus ca nu are probleme cu aprovizionarea de gaze, dar, scrie Vedomosti, nu a precizat daca si-a crescut livrarile de gaz. Romgaz a precizat, totusi, la 29 ianuarie, ca livreaza gaze clientilor sai la nivelul contractelor incheiate cu acestia si, desi nu are competente in echilibrarea pietei de gaze naturale din Romania, compania a demarat importurile de gaze naturale, de sambata, 28 ianuarie 2012. “Scaderea temperaturii aerului in unele zone din Romania a determinat cresterea accentuata a consumului de gaze naturale. Romgaz asigura productia maxima de gaze naturale din campurile de gaze exploatate, gaze comercializate in principal catre E.ON Romania si GDF Suez Romania”, se arata intr-un comunicat al companiei. La randul sau, Distrigaz Sud Retele a anuntat la 31 ianuarie ca in urma conditiilor meteo din ultimele zile, caracterizate prin temperaturi deosebit de scazute pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat un consum zilnic pentru clientii GDF SUEZ Energy Romania de 22 milioane m3, fata de un nivel de 17 milioane m3, care este atins in mod normal in aceasta perioada a anului, ceea ce reprezinta o crestere a consumului de circa 30%. “Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii cu gaze naturale a tuturor clientilor sai, GDF SUEZ Energy Romania a respectat si chiar a depasit obligatiile de inmagazinare a gazelor naturale pentru ciclul 2011-2012 si a triplat cantitatile zilnice de gaze naturale preluate din import”, se spunea in comunicat.

În Rusia, opoziţia politică intenţionează să organizeze o manifestaţie împotriva lui Vladimir Putin şi pentru alegeri corecte, cu o lună înainte de scrutinul prezidenţial în care fostul preşedinte şi actual premier şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat.
Opoziţia de la Moscova susţine că alegerile din decembrie, câştigate de partidul lui Vladimir Putin, au fost marcate de numeroase incidente şi, în consecinţă, incorecte. Victoria formaţiunii Rusia Unită a fost scânteia care a declanşat ample demonstraţii în Rusia luna trecută, aflat acum în campanie electorală.
Un uriaş banner de culoare galbenă, cu inscripţia “Putin, pleacă!” şi portretul premierului rus barat cu X, a fost instalat miercuri pe acoperişul unei clădiri de pe cheiul râului Moscova, chiar vizavi de Kremlin de către activiştii Mişcării Solidaritatea, una din cele mai active grupări ale opoziţiei radicale, transmite RRA. Campania prezidenţială a transformat protestele împotriva fraudelor din alegerile legislative din decembrie în proteste împotriva alegerii lui Vladimir Putin.
Sub aceste lozinci se va desfăşura şi manifestaţia de masă organizată sâmbătă la Moscova de opoziţia extraparlamentară, căreia i s-au alăturat şi partidele de opoziţie din Duma de Stat, în frunte cu liderii lor, care sunt şi contracandidaţii lui Vladimir Putin.
Acesta rămâne însă marele favorit al scrutinului din 4 martie, cu şanse să învingă chiar în turul întâi în faţa celor patru concurenţi, care împreună întrunesc cam jumătate din procentele sale, cel puţin deocamdată. În aceste condiţii, tactica opoziţiei este să nu permită o victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, chiar dacă în turul doi, conform sondajelor, acesta câştigă clar în faţa oricăruia dintre cei patru. În acelaşi timp, opoziţia intransigentă declară, de pe acum, că nu va recunoaşte eventuala victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, care, în opinia sa, nu poate fi decât una furată.

Doi diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Canada în legătură cu un caz de spionaj în care este implicat un sublocotenent al Marinei canadiene, a anunţat marţi un post de televiziune canadian.
Unul dintre aceşti diplomaţi, Dimitri Gherasimov, era staţionat la consulatul Rusiei la Toronto iar celălalt, Serghei Jukov, era ataşat militar la ambasada din Ottawa, relatează presa americană. Plecarea acestora ridică la şase numărul diplomaţilor ruşi care au părăsit Canada după inculparea la începutul lunii ianuarie a ofiţerului naval Jeffrey Paul Delisle, în vârstă de 40 de ani.
Ministerul canadian al Afacerilor Externe şi ambassada rusă la Ottawa au refuzat orice comentariu. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a negat anterior orice legătură între plecarea diplomaţilor ruşi şi punerea sub acuzare a militarului canadian care este acuzat că a furnizat informaţii secrete unui corp diplomat străin între 2007 şi ianuarie anul curent.
Conform unor surse citate de televiziunea canadiană, poate fi vorba de informaţii privind arii submarine nesupravegheate sau sisteme de armament, transmite Mediafax. Jeffrey Paul Delisle lucra într-un centru de comunicaţii şi informaţii al Marinei din Halifax, în Noua Scoţie. Acesta poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.

Preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va întreprinde începând de marţi o vizită de două zile la Moscova, la invitaţia  Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill.
Marian Lupu va participa la aniversarea a trei ani de la întronizarea Patriarhului Bisericii ortodoxe ruse, anunţă preşedinţia de la Chişinău.
Patriarhul rus a întreprins o vizită în Republica Moldova la începutul lunii octombrie 2011, când a primit cea mai înaltă distincţie a ţării – ‘Ordinul Republicii’ – de la Marian Lupu. În schimb, el l-a decorat cu o distincţie bisericească pe fostul preşedinte, liderul comuniştilor Vladimir Voronin.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a reiterat că o întâlnire a sa cu papa Benedict al XVI-lea nu este în prezent posibilă. ‘Pentru ca o astfel de întâlnire să aibă succes se impune să fie rezolvate – dacă nu complet, cel puţin mai energic – problemele aflate în dispută’, a subliniat patriarhul Kirill într-un interviu apărut luni în presa sârbă.
Printre problemele în dispută, Kirill a evocat ‘ocuparea bisericilor ortodoxe’ din Ucraina de către greco-catolici. Încă în urmă cu un an, media ruse scriau că o întâlnire între patriarhul Rusiei şi Suveranul Pontif, care ar putea rezolva multe din contradicţiile existente între cele două biserici, ‘este mai reală ca niciodată’. O posibilă întâlnire între patriarhul rus şi papă se întrevedea încă pe vremea defunctului patriarh rus Aleksii al II-lea. În 2007, acesta afirmase că nu are nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Cu toate acestea, comunicarea constructivă a liderilor celor două biserici este împiedicată de unele ‘contradicţii insurmontabile’ sub forma misionarilor catolici în Rusia, a prozelitismului romano-catolic şi răspândirii uniatismului în Ucraina.

Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul “Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa “prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.

Moscova nu vede solutii

Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.

Liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev i-a laudat pe participantii actiunilor de protest declansate în Rusia dupa alegerile parlamentare din decembrie pentru “disciplina” si capacitatea de a negocia cu autoritatile moscovite locul mitingurilor. “Organizarea acestor actiuni a demonstrat responsabilitatea crescuta a conducerii fata de societate, precum si discernamantul cetatenilor nostri, care au convenit, potrivit legii, toate manifestatiile – locul, ora – cu autoritatile municipale”, a spus Dmitri Medvedev, la o întalnire cu responsabili ai Directiei Afacerilor Interne din Moscova, relateaza portalul Gazeta. “Anume în acest fel trebuie sa se solutioneze problemele într-un stat civilizat, sa se construiasca relatiile cu puterea, inclusiv ale fortelor de ordine cu societatea”, a punctat liderul de la Kremlin. Un mars de protest este planificat pe 4 februarie, cu o luna înainte de alegerile prezidentiale al caror mare favorit este Vladimir Putin. Desi primaria capitalei ruse nu a autorizat de la început actiunea, invocand ratiuni de securitate, în cele urma au aprobat-o, schimband traseul marsului opozitiei.  Alegerile parlamentare din 4 decembrie, castigate de partidul de guvernamant, Rusia Unita, au fost urmate de cele mai ample miscari de protest de la venirea lui Vladimir Putin la putere, în 2000. Un miting cu 50.000 de participanti a avut loc în Piata Bolotnaia din centrul Moscovei, urmat de altul pe 24 decembrie pe Bulevardul Saharov, care a reunit aproximativ 80.000 de protestatari. Ambele actiuni s-au desfasurat pasnic, fara traditionalele arestari ale opozantilor.

Serviciile secrete britanice MI-5 şi MI-6 au primit ordin de desecretizare a tuturor documentelor care se referă la cazul fostului ofiţer FSB Aleksandr Litvinenko, otrăvit mortal cu poloniu radioactiv în 2006 la Londra.
Presa britanică relatează că acest lucru va permite verificarea, cel puţin parţial, a versiunii că asasinatul a fost organizat de autorităţile ruse. Declasificarea dosarului Litvinenko survine unei cereri făcute în acest sens de judecătorul-anchetator Andrew Reid, implicat în investigarea circumstanţelor morţii fostului agent al serviciilor secrete ruse în Marea Britanie. El a fost de acord să reexamineze afirmaţiile că Litvinenko a fost ucis din cauza criticilor sale deschise la adresa lui Putin.
Fostul agent al Serviciului Federal de Securitate (FSB) Aleksandr Litvinenko a decedat în chinuri groaznice la 24 noiembrie 2006, într-o clinică din Londra, stabilindu-se ulterior că a fost vorba despre otrăvirea cu poloniu radioactiv-210.
Procurorii britanici l-au acuzat de asasinarea lui Litvinenko pe fostul ofiţer rus de informaţii Andrei Lugovoi, în prezent prosper om de afaceri şi deputat în Duma de Stat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski. Guvernul britanic a cerut extrădarea lui Lugovoi, Moscova a refuzat însă, evocând prevederi constituţionale în acest sens. La rândul său, Lugovoi insistă asupra nevinovăţiei sale.
În octombrie anul trecut, Marina, văduva lui Litvinenko, a mărturisit că soţul ei colabora cu serviciile britanice de informaţii în lupta cu grupurile criminale ruse care operează în Europa.