Numarul drogatilor din Federatia Rusa a crescut vertiginos

Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Regimul de la Tiraspol respinge demersurile Chisinaului

Regimul de la Tiraspol dezminte afirmatiile vicepremierului pentru reintegrare din guvernul de la Chisinau, Victor Osipov, care a declarat ca pana la sfarsitul anului vor fi reluate negocierile in formatul “5+2″ pentru reglementarea diferendului transnistrean, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KAEADENIZ PRESS. In comunicatul serviciului de presa al ministerului transnistrean de Externe, citat de agentiile de presa, se arata ca la reuniunea recenta de la Viena “s-a vorbit despre crearea conditiilor, iar nu despre stabilirea termenelor in care pot fi reluate intrevederile oficiale”. “Poate fi vorba despre determinarea parametrilor şi de termenele necesare pentru tratament, dar nu de data de insanatoşire”, a subliniat ministerul transnistrean de externe, care a indemnat partenerii moldoveni “sa urmeze principiile convenite şi sa nu confunde visurile cu realitatea”.

Intalniri degeaba

In opinia oficialilor separatisti, “cele trei intrevederi neoficiale care mai urmeaza a avea loc in formatul “5+2″ prea putin probabil sa devina “oficiale”, daca nu vor fi create conditiile necesare in acest sens”. In comunicatul de presa citat se mai precizeaza ca declaratiile reprezentantului moldovean se deosebesc de pozitia oficiala a Republicii Moldova, care a fost adusa la cunoştinta participantilor la intalnire la fel de catre acest reprezentant. La intrevederea “partea moldoveana a declarat oficial ca urmareşte pe deplin intelegerile convenite anterior, incepand din iulie 1992 pana in martie 2009″. In acelaşi timp, dupa reuniune Osipov a declarat pentru jurnalişti ca multe documente au pierdut din actualitate şi trebuie revizuite.
“Orice tentative ale partilor din negocierile pentru reglementarea relatiilor moldo-transnistrene trebuie sa se sprijine nu pe conjunctura politica interna, ci pe intelegerile reale şi pe mecanismul garantat de realizare a lor” mai subliniaza ministerul transnistrean de externe.

Armata rusa renunta la reforma

Autoritatile militare ale Federatiei Ruse se pregatesc sa anunte renuntarea completa la programul federal de trecere a armatei ruse la serviciul militar pe baza de contract, si renuntarea la recrutare, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS, citand surse militare ruse. Conform oficialilor militari ruşi, „programul federal de completare a armatei cu sergenti şi soldati, in baza de contract, nu mai este unul real”, din cauza presiunilor financiare la care este supus bugetul militar al Federatiei Ruse. Sursele citate au subliniat ca bugetul de peste 56 de miliarde de ruble, planificat pentru perioada 2009-2015, a suferit o reducere dramatica, cu aproximativ 86%.
Conform mass-media rusa, Ministerul Apararii de la Moscova a recunoscut anterior ca intampina greutati in realizarea programului de trecere la o armata profesionista. „Rezultatele acestei planificari nu au fost satisfacatoare. Noi nu am evaluat corect situatia in particular – cine sa treaca pe contract, in ce conditii, la ce suma salariala” a declarat ministrul rus al Apararii, Anatolii Serdiukov, dupa analizarea rezultatelor planificarii de trecere la serviciul pe contract, reforma care a fost implementata din anul 2004 pana in anul 2007. „Acum trebuie revizuita urmatoarea planificare, de a incerca sa intelegem ce posturi specifice trebuie sa fie ocupate de contractanti” a mai declarat el.

Ultimatum prezidential

Anuntul ministrului rus al Apararii vine in pofida solicitarilor repetate ale premierului rus, Vladimir Putin, fost presedinte al Federatiei Ruse, in privinta necesitatii modernizarii institutionale a armatei ruse. Sursele militare ruse, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au subliniat ca in urma esecurilor armatei ruse din timpul campaniei impotriva Georgiei din august 2008, premierul Putin anunta ca armata federala rusa trebuie trecuta la serviciul militar prin contract, ceea ce presupunea angajarea pana in 2015 a 64 de mii de sergenti voluntari in unitatile militare terestre, aeriene şi navale. Mass-media rusa mai mentioneaza peste 300 de mii de recruti vor fi incorporati in timpul noul sezon de recrutare pentru armata rusa. Reamintim ca organizatiile pentru apararea drepturilor omului din Federatia Rusa condamna periodic coruptia generata de procesul de selectie al recrutilor, precum si tratamentul crud la care sunt supusi acestia in timpul satisfacerii stagiului militar. Potrivit rapoartelor ong-urilor, sute de recruti, in mod special cei apartinand minoritatilor nationale, sufera rani grave sau sunt ucisi.

Reducere la ofiteri

Numarul institutiilor de invatamant superior militar din Rusia va fi micsorat semnificativ: din 65 de institutii vor ramane numai 10, in care vor fi instruiti ofiterii. „Noi am ajuns la o armata de milioane ca numar, drept urmare a fost necesar de a reduce numarul ofiterilor. Acum trebuie instruiti mult mai putini ofiteri dar imbunatatind substantial calitatea pregatirii lor” a declarat ministrul apararii Federatiei Ruse Anatolii Serdiukov, intr-un interviu acordat mass-media rusa. „Noi am deschis cateva catedre care nu existau inainte – drept, finante, economie, am crescut componenta lingvistica. Adica noi am revizuit complet tot sistemul de instruire si dorim ca invatamantul militar sa corespunda cerintelor pe care le avem acum” a mai precizat Serdiukov. Conform precizarilor acestuia, in aceste 10 institutii va avea loc o imbunatatire serioasa a bazei de studiu si a materialelor didactice, se va schimba complet programa de instruire.

Parlamentul turc a ratificat tratatul Nabucco

Legislativul unicameral de la Ankara a ratificat acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco, proiect ambitios care vizeaza reducerea dependentiei energetice a Uniunii Europene (UE) de importurile din Rusia, prin alimentarea cu gaze naturale din Asia Centrala, tranzitand Europa de Est si Turcia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul pentru realizarea proiectului a fost semnat in iulie 2009 de cinci state, respectiv Austria, Romania, Ungaria, Bulgaria si Turcia, costurile proiectului fiind estimate la aproximativ opt miliarde de euro. In paralel, Comisia Europeana a alocat ieri 200 de milioane de euro destinate infrastructurii necesare proiectului. Investitiile UE sunt conditionate de obtinerea, pana in toamna, a unor contracte de aprovizionare cu gaze din Asia Centrala. Reamintim ca Nabucco a fost deja ratificat de parlamentele din Ungaria si Bulgaria.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.

Probleme pe teava

In functie de situatia economica si politica, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Un alt pericol pentru viitorul Nabucco il reprezinta regimurile instabile ale viitoarelor state furnizoare (Turkmenistan, Azer­baidjan, Uzbekistan sau Kazahstan) care au alternativa de a vinde gazul Rusiei sau Chinei, asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. Astfel, in opinia analistilor occidentali, o problema importanta este faptul ca tarile furnizoare din Asia Centrala si Caucaz pe care se bazeaza UE pentru Nabucco, nu sunt modele de democratie. In plus, unele dintre aceste state, precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul sunt de multa vreme curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. “Se afla in constructie o conducta prin Uzbekistan si Kazahstan catre China, iar statele central-asiatice au rute alternative, prin urmare si ele vor putea exercita, pe viitor, presiuni asupra conductei Nabucco”, au declarat sursele citate.

Ministrul roman de Externe, T.Baconschi, vrea sa relanseze relatiile cu Moscova

Ministrul Afacerilor Externe de la Bucuresti, Teodor Baconschi, l-a primit în audienţă ieri, 4 martie 2010, pe Alexandr Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, principalele teme abordate concetrandu-se pe stadiul relaţiilor româno-ruse şi perspectivele dezvoltării lor viitoare, se arata in comunicatul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Şeful diplomaţiei române a arătat că dialogul româno-rus trebuie aşezat pe o bază constructivă, modernă, echilibrată, în concordanţă cu realităţile secolului XXI, cu luarea în considerare, pe principii de respect reciproc, a intereselor şi statutului fiecărei părţi.
Ministrul Baconschi a subliniat atenţia pe care o acordă România relaţiilor cu Federaţia Rusă în ansamblul lor, cu accent pe dimensiunea economică, apreciind că se impune impulsionarea formatelor de dialog existente, cum ar fi comisiile mixte, şi chiar crearea unor noi instrumente pentru dinamizarea schimburilor economice. Baconski si-a manifestat speranţa că în 2010 se va depăşi tendinţa de diminuare a volumului schimburilor comerciale între cele două ţări. 
De asemenea, in timpul discutiilor, a fost evidenţiat potenţialul existent pentru promovarea de proiecte comune cu impact la nivelul opiniei publice, cum ar fi festivaluri de film ruso-române, sau programe de traduceri din literaturile celor două ţări, insistandu-se pe colaborarea culturală şi academică dintre cele doua parti, printre propunerile concrete numărandu-se si deschiderea unui institut cultural român la Moscova.
În încheiere, ministrul roman al Afacerilor Externe a transmis un mesaj de salut omologului rus, Serghei Lavrov, exprimându-şi disponibilitatea pentru o întâlnire cu acesta, la Bucureşti, la Moscova, sau în marja unui eveniment multilateral.

Oficialii militari ai Aliantei Nord-Atlantice au anuntat organizarea, in urmatoarele saptamani, a unor ample manvre militare, Baltic Region Training Event, in spatiul aerian al Letoniei, Lituaniei si Estoniei, foste republici sovietice, devenite membre ale NATO, relateaza mass-media internationala. Conform surselor citate, la manevrele aeriene vor participa avioane franceze de vanatoare Mirage 2000C, avioane F-16 ale fortelor poloneze (n.r.- de vanatoare-bombardament), avioane de antrenament si atac usor L-39 Albatros lituaniene si avioane-cisterna americane, SUA fiind singurul membru al NATO care dispune de capacitatile logistice necesare. Un purtator de cuvant al Statului Major aliat al fortelor aeriene a explicat ca exercitiile din luna martie trebuie sa demonstreze “solidaritatea NATO si angajamentul fata de membrii din regiunea Balticei”.
Anuntul oficialilor NATO vine pe fondul controverselor provocata de decizia Parisului de a vinde Moscovei patru nave port-elicopter Mistral, contract care, daca se va concretiza, va fi cea mai mare achizitie a Rusiei dintr-o tara NATO. Ministrii apararii din statele baltice au protestat fata de decizia Frantei, fara insa a putea opri negocierile franco-ruse, care vizeaza si alte categorii de armament naval.

Exercitii la frontiera

Manevrele NATO vor continua in iunie 2010 in Estonia, cu exercitii terestre de amploare la mai putin de 100 kilometri de frontiera rusa, in care sunt angajati aproximativ 500 de puscasi marini americani si militari estonieni. In toamna, un alt exercitiu comun al militarilor NATO cu cei din republicile baltice va avea loc in Letonia, cele mai ample manevre de la aderarea celor trei tari la NATO, cu participarea a peste 2000 de militari din SUA, Letonia, Lituania si Estonia.
Reamintim ca liderii celor trei republici ex-sovietice s-au pronuntat in permanenta pentru organizarea de exercitii militare de amploare ale Aliantei in regiune cu participarea aliatilor europeni, mai ales de la razboiul ruso-georgian din 2008. Ingrijorarea a devenit mai puternica dupa exercitiile Zapad 2009 organizate de fortele ruse si belaruse in septembrie 2009, cu participarea a 13.000 de militari, 63 de avioane, 40 de elicoptere, 228 tancuri, tema exercitiilor fiind posibilele planuri de ofensiva in regiunea statelor baltice, vecine cu Republica Belarus.

Comisarul European pentru Extindere, Štefan Füle, sprijina Republica Moldova

Miniştrii de Externe ai statelor care formeaza Grupul de la Vişegrad s-au angajat să sprijine reformele privind democratizarea, statul de drept şi economia de piaţă în statele partenere membre ale Parteneriatului Estic, relateaza surse diplomatice de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, şefii diplomaţiilor din Grupul Vişegrad au subliniat necesitatea finanţării proiectelor din cadrul Parteneriatului şi au menţionat că statele partenere urmează să beneficieze în mod individual de perspectiva liberalizării regimului de vize cu spaţiul comunitar, în cazul conformării cu condiţiile UE.
Preşedinţia ungară a Grupului Vişegrad (n.r.- format din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) a propus desfăşurarea unei reuniuni comune cu participarea statelor membre ale Parteneriatului Estic (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina), precum şi a reprezentanţilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Spaniei, Belgiei, Suediei (n.r.- ultimele trei constituind troika din fruntea UE) şi Comisiei Europene. Republica Moldova a fost reprezentata de Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care participa prntru prima oara la reuniunea extinsă a Miniştrilor de Externe ai ţărilor Grupului Vişegrad (V4+).

Sprijin diplomatic

În cadrul reuniunii, miniştrii participanti si-au exprimat interesul de a imprima o dezvoltare dinamică Parteneriatului Estic. A fost manifestat angajament de a contribui la valorificarea oportunităţilor oferite de cele patru platforme tematice din cadrul Parteneriatului Estic (Democraţie, buna guvernare şi stabilitate; Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE; Securitate energetică; Contacte interumane), au declarat surse diplomatice de la Chisinau. Totodata, miniştrii au salutat progresul înregistrat în implementarea dimensiunilor bilaterală şi multilaterală ale PE, solicitand intensificarea cooperarii intre state si la nivel international.
Ministrul de Externe de la Chisinau a punctat importanţa lansării negocierilor pe marginea Acordului de asociere al Republicii Moldova cu UE, referindu-se si la activitatea Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, precum şi la priorităţile Chisinaului în domeniul integrării europene. Leanca a mai reliefat semnificaţia exerciţiului intern al Republicii Moldova pentru a întruni cerinţele UE în perspectiva lansării dialogului privind regimul de vize, reiterand ambiţia autorităţilor de la Chisinau de a obţine o perspectivă europeană clară pentru ţara noastră.

GUAM in standby

Conform surselor diplomatice ciyaye, seful diplomatiei moldovenesti a purtat discuţii cu omologii săi din statele PE., avand întrevederi bilaterale cu Ministrul de Externe al Republicii Cehe, Jan Kohout, şi cu Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle. Iurie Leancă a mai participat la o reuniune informală a şefilor delegaţiilor statelor GUAM pentru un schimb de opinii privind experienţa cooperării în Parteneriatului Estic, care a avut loc în ajunul reuniunii V4+. Sursele citate au declarat ca sefii delegatiilor ucraineana si azera au declinat invitatia ca statele pe care le reprezinta sa aiba o participare mai activa la activitatile structurii GUAM, organizatie formata din patru republici post-sovietice, si anume Moldova, Ucraina, Azerbaidjan si Georgia.

Submarinele rusesti ameninta echilibrul din Marea Neagra

Ministerul Apararii de la Moscova ia in considerare posibilitatea desfasurarii in Marea Neagra a unui submarin modern, cu propulsie nucleara si dotat cu arme nucleare tactice, au declarat oficiali militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, comandamentul Flotei militare ruse de la Marea Neagra a transmis catre forurile de conducere ale Marinei Militare ruse documentatia tehnica necesara pentru aprobarea finantarii infrastructurii necesare deservirii unei astfel de nave. Anterior, autoritatile de la Moscova si-au anuntat intentia de a consolida Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Planurile Rusiei de a moderniza intregul sau efectiv militar naval vor fi realizate pana in 2016, cosidera oficialii citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Strategie nucleara

Reamintim ca seful adjunct al Statului Major al fortelor navale ruse, viceamiralul Oleg Burtev, declara anterior ca Rusia vrea sa prioritizeze dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleara inarmate cu rachete capabile sa transporte focoase nucleare, mentinandu-si in acelasi timp flota de submarine strategice. Marina militara rusa va avea in continuare in componenta o flota de 60 de submarine, incluzand aici 10 submarine cu propulsie nucleara, peste 30 de submarine de atac, diesel si pentru misiuni speciale. “Probabil, armele nucleare tactice (de pe submarine -n.red.) vor juca un rol important in viitorul apropiat”, a declarat viceamiralul Oleg Burtev, completand ca raza si precizia sunt crescute gradual. “Nu mai este necesara echiparea cu focoase nucleare puternice. Putem instala focoase nucleare mai putin puternice pe rachetele de croaziera deja existente”, a mai spus acesta. “Statul Major al Marinei considera ca submarinele raman un punct forte pentru securitatea Rusiei, reprezentand elemente de baza a fortei militare. Acest factor este descurajator pentru cei care ameninta si agreseaza tara noastra”, a adaugat un alt oficial militar rus, sub protectia anonimatului.
Un alt nou submarin nuclear multifunctional, “Severodvinsk”, cu o lungime de 119 metri si putand naviga pana la o adancime de 600 de metri, urmeaza sa fie operational din 2011, a mai indicat Oleg Burtev. Submarinul de generatia a patra Graney combina capacitatea de a lansa o multitudine de rachete de croaziera (pana la  5.000 de kilometri), si se poate angaja in lupte deschise cu alte submarine sau nave de suprafata. Totodata, in cursul anului 2010, potrivit lui Oleg Burtev, marina rusa de razboi va efectua mai multe teste cu cel mai recent tip de rachete balistice, Bulava-M, cu care vor fi dotate submarinele strategice de a patra generatie.

Flota consolidata

Totodata, surse militare de la Moscova, citate de mass-media locala, au declarat ca Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Sursele citate au mai declarat ca “zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, au conchis oficialii militari rusi.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate si cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.

Transnistria, eterna piatra de moara a Chisinaului

Participanţii la reuniunea de consultări în formatul „5+2″, care a avut loc la Viena în zilele de 1 şi 2 martie 2010, au decis reluarea negocierilor formale în acest format până la finele acestui an, a declarat azi într-o conferinţă de presă, vicepremierul responsabil pentru reintegrarea ţării, Victor Osipov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Adică să se treacă de la întruniri neformale la întruniri formale în cadrul formatului de negocieri 5+2, fapt ce nu s-a mai întâmplat din 2006″, a mai precizat Osipov.
Vicepremierul moldovean a menţionat că în cadrul reuniunii de la Viena s-a decis ca pe parcursul acestui an să se desfăşoare încă trei întrevederi de acest gen: în lunile mai, iulie şi octombrie. “S-a convenit ca în 2010 reuniunile neformale să se organizeze în lunile mai, iunie şi octombrie. Următoarea întrevedere este planificată pentru luna mai în oraşul Astana”, a declarat Osipov. Potrivit acestuia, părţile au căzut de acord ca, în cadrul acestor reuniuni, atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul să poată pune în discuţie câte o chestiune, fără ca cealaltă parte să poată bloca examinarea acesteia.

Reuniune constructiva

Victor Osipov a calificat reuniunea de la Viena drept una constructivă, deoarece în cadrul discuţiilor, pe lîngă decizia de a relua negocierile oficiale, participanţii au mai convenit asupra majorării numărului de întrevederi neformale, precum şi asupra faptului ca în agenda acestora să fie incluse una sau mai multe subiecte de importanţă majoră, înaintate de Chişinău şi Tiraspol, soluţionarea cărora va contribui la cresterea increderii reciproce. În cadrul reuniunii de la Viena, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au convenit şi asupra efectuării unei inventarieri a actelor semnate pe parcursul ultimelor 18 ani de ambele părţi, deoarece, în opinia lor, multe dintre acestea şi-au pierdut actualitatea şi nu contribuie la dezvoltarea procesului de negocieri. Potrivit lui Osipov, între anii 1992 – martie 2005, au fost semnate peste 140 de documente, dintre care 26 în domeniul politic, 61 – economic, 54 – în alte sectoare. 50 la sută din numărul total de acorduri au fost încheiate în perioada anilor 1997 – 1999.

Sprijin kazah

Vicepremierul de la Chisinau a salutat interesul preşedinţiei kazahe a OSCE fata de reglementarea conflictului transnistrean, adăugând că Chişinăul îşi leagă mai multe speranţe vizavi de aceasta. „Din mai multe puncte de vedere Kazahstanul ar putea impulsiona procesul de reglementare şi pentru că ţine din acelaşi spaţiu şi îi este mai uşor să înţeleagă procesele care se derulează şi pentru că este o ţară cu potenţial economic şi politic mare în spaţiul ex-sovietic şi are potenţial de negocieri inclusiv cu Federaţia Rusă, dar şi pentru că din acţiunile preşedinţiei kazahe se observă dorinţa de a fi eficienţi”, a mai declarat el. “Pe lîngă faptul că venim dintr-un spaţiu comun, care a existat cîndva, se observă dorinţa Kazahstanului de a fi eficient, pe perioada mandatului de preşedinte al OSCE, şi de a contribui cu fapte concrete în direcţia soluţionării problemei transnistrene”, a accentuat Osipov. În opinia demnitarului, aşteptata vizită a ministrului Afacerilor Externe al Kazahstanului la Chişinău poate fi un imbold semnificativ pentru relansarea negocierilor oficiale în problema soluţionării conflictului transnistrean.
Reamintim ca procesul de negocieri în formatul 5+2 în vederea reglementării problemei transnistrene a fost întrerupt la finele lunii februarie 2006, la câteva luni de la instituirea acestuia. Problema diferendului transnistrean a fost folosita din punct de vedere electoral de majoritatea partidelor politice din Republica Moldova, fara insa a fi inregistrate progrese importante in acest sens.

Premierul Timosenko a fost demisa de Rada Suprema

Rada Suprema a Ucrainei (n.r.-parlamentul unicameral al fostei republici sovietice) a adoptat o motiune de cenzura impotriva guvernului condus de Iulia Timosenko, marea perdanta a alegerilor prezidentiale, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, pentru demisia cabinetului condus de Iulia Timosenko au votat 243 de deputati din cei 404 prezenti. Astfel, pentru destituirea Iuliei Timosenko au votat deputatii Partidului Regiunilor, cei ai factiunii comuniste, cea mai mare parte a Blocului Vladimir Litvin (n.r.- Vladimir Litvin este presedintele parlamentului) si o parte a blocului electoral al formatiunii Ucraina Noastra-Autoapararea Populara (condusa de fostul presedinte Viktor Iuscenko). Totodata, pentru demisia Iuliei Timosenko au votat chiar si sapte parlamentari din blocul sau politic, BIUT, semnaland intensificarea lupte politice interne din cadrul formatiunii premierului demis. Restul deputatilor BIUT si o parte semnificativa a celor din Ucraina Noastra-Autoapararea Populara nu au participat la vot.

Deces anuntat

Demisia cabinetului de ministri al Iuliei Timosenko survine la mai putin de o zi dupa destramarea actualei majoritati parlamentare. Reamintim ca anterior, presedintele parlamentului Vladimir Litvin, unul din pretendentii eterni la postul de premier, anuntase “decesul coalitiei de guvernamant” din Ucraina. Astfel, Partidul Regiunilor, al noului presedinte ucrainean Viktor Ianukovici, are cale deschisa pentru formarea unei noi majoritati parlamentare si a unui nou guvern, singurul nominalizat fiind Nikolai Azarov, un mai vechi coleg de partid al lui Viktor Ianukovici, care dispune de o importanta avere.
 
Riposta politica

Premierul ucrainean Iulia Timosenko, impotriva careia a fost adoptata o motiune de cenzura miercuri, a denuntat coalitia formata impotriva ei, declarand ca guvernul ei a fost la inaltime in timpul crizei economice mondiale. “Guvernul nostru a salvat Ucraina de colapsul financiar si de distrugere in sectoarele-cheie”, a spus aceasta, in timpul ultimului discurs sustinut in Rada Suprema in calitate de premier. Ea este convinsa ca echipa sa a salvat independenta Ucrainei si l-a acuzat pe Ianukovici ca pactica o politica impotriva statului ucrainean, raspunzand unor acuzatii similare din partea noului presedinte. Anterior, Iulia Timosenko a fost tinta unor acuzatii extrem de dure din partea fostului presedinte ucrainean, Viktor Iuscenko.