Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Scrutinul legislativ organizat duminica in Armenia, castigat de Partidul Republican, al presedintelui Serge Sarkissian, a fost afectat de lipsa practicilor democratice, precizeaza Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). “Armenia merita sa fie salutata pentru reformele electorale, iar campania s-a derulat intr-o atmosfera pasnica si transparenta, dar mai multi actori institutionali nu au respectat legile, nici macar Comisia electorala”, se arata intr-un comunicat al observatorilor OSCE. “Angajamentele internationale asumate de Armenia nu au fost respectate”, adauga comunicatul. Presiunile exercitate asupra alegatorilor au creat “inegalitati” in campanie, considera observatorii OSCE. “Chiar daca libertatea de exprimare si de reuniune au fost in general respectate, armenii nu au incredere in procesul electoral”, subliniaza OSCE.

Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi peste 20 rănite de două explozii care s-au produs în noaptea de joi spre vineri în apropierea unei secţii de poliţie din Daghestan.
“Cel puţin 15 persoane au fost ucise, dintre care 12 poliţişti şi trei angajaţi ai Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat pentru un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, menţionând că există persoane care au murit şi din rândul civililor. “Conform informaţiilor preliminare, peste 20 de persoane au fost rănite, dar se pare că acest bilanţ va mai creşte”, a adăugat sursa.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului, transmite Mediafax. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.
După primul Război din Cecenia (1994-1996) între forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat progresiv şi s-a extins tot mai mult în afara frontierelor acestei mici republici, transformându-se la mijlocul anilor 2000 într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord.

Moscova, umplută de sânge

Instanţele sharia ar trebui legalizate în Rusia şi ar trebui să devină o alternativă a tribunalelor civile, care nu se bucură de autoritate printre adepţii islamului. Încercările de a împiedica înfiinţarea acestor tribunale va duce la o escaladare a violenţei în Federaţia Rusă. “Moscova va fi umplută de sânge şi transformată într-o mare moartă”, a avertizat săptămâna trecută, într-o declaraţie la un post de televiziune rusesc, avocatul Daghir Hasavov, asistentul preşedintelui Comisiei pentru politici sociale şi de ocrotire a sănătăţii din Consiliul Federaţiei.
Potrivit acestuia, musulmanii care nu doresc să se integreze în cultura laică a Federaţiei Ruse au dreptul să decidă singuri cărei instanţe să se adreseze pentru a-şi reglementa relaţiile în cadrul comunităţii lor. Pe cei care vor încerca să împiedice înfiinţarea tribunalelor sharia în Rusia îi aşteaptă o soartă greu de invidiat, a mai avertizat acesta.
“Musulmanii nu vor să aibă de a face cu sistemul juridic laic în mai multe trepte, străin lor. Voi credeţi că noi venim aici, în Rusia, ca într-un loc străin. Noi credem însă că suntem la noi acasă. Poate că voi sunteţi nişte străini, dar noi suntem la noi acasă şi noi vom fi cei care vom stabili regulile după care să ne ghidăm. Vă place asta sau nu. Orice încercare de a împiedica acest lucru va duce la vărsare de sânge”, a mai spus Hasavov.

Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. “Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului “nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.

România şi Azerbaidjan, parteneri strategici

România şi Azerbaidjan sunt “parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum “Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
“România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Azerbaidjan investeşte în România

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
“Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
“Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013″, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. “Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.

Georgia şi Polonia şi-au reînnoit planul de cooperare bilaterală în domeniul securităţii, ce ia în calcul noi ameninţări şi provocări globale şi regionale.
Documentul a fost semnat la Tbilisi de secretarul Consiliului Georgian al Securităţii Naţionale Ghiorghi Bokeria şi de şeful Biroului Polonez al Securităţii Naţionale Stanislaw Koziej. Planul trasează liniile cooperării bilaterale georgiano-poloneze în domeniul securităţii, cu accent pe schimbul de date şi experienţă. De asemenea, planul prevede şi organizarea de evenimente şi exerciţii militare comune. După semnarea acordului, Koziej a lăudat implicarea Georgiei în misiunile NATO şi UE din întreaga lume şi a reiterat sprijinul ţării sale pentru aspiraţiile georgiene în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică.
Georgia a început să îşi negocieze aderarea la NATO în 2006, când a semnat aşa-numitul Dialog Intensificat asupra problemelor de aderare. În aprilie 2008, în timpul Summitului NATO de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina au primit undă verde pentru aderarea la NATO, cu condiţia efectuării de reforme militare şi politice.
Georgia a fost desemnată ţară aspirantă la NATO într-un document publicat de alianţă în decembrie la Bruxelles. Pe de altă parte, Rusia, care a câştigat un război-fulger, a cărui miză a fost Osetia de Sud, împotriva Georgiei în 2008, s-a opus demersului Tbilisi de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice, în contextul în care Moscova se teme de expansiunea acesteia din urmă până în apropierea graniţelor ruseşti.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că este dispus să renunţe la funcţia supremă în stat dacă Rusia îşi va retrage trupele din Abhazia şi Osetia de Sud.
Cele două provincii separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca independete de către Moscova, după conflictul armat ruso-georgian din august 2008. Declaraţia liderului de la Tbilisi intervine în contextul în care preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus că Moscova este gata să restabilească relaţiile cu Georgia, însă numai după ce actualul preşedinte georgian se va retrage din funcţie. “Saakaşvili este un nimeni. Este un zero. Mai devreme sau mai târziu, el va părăsi istoria politică, iar noi suntem gata să construim relaţii cu oricare alt lider care va fi ales în Georgia”, a spus şeful statului rus, într-un interviu.
În altă ordine de idei, Georgia a anunţat că a iniţiat formarea unui corp de 150.000 de rezervişti. Potrivit preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, în caz de necesitate, aceştia vor trebui să acorde sprijin celor 30.000 de militari profesionişti ai ţării.
În afară de rezervişti, Mihail Saakaşvili intenţionează să întărească potenţialul militar al Georgiei prin noi tehnologii ale industriei militare naţionale. Liderul georgian nu ascunde împotriva cui este îndreptată toată această tehnică: potrivit lui Saakaşvili, avionul fără pilot georgian este “mult mai bun decât vechile avioane ruseşti”.

Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.

Ex-republica sovietica Georgia a cunoscut o schimbare majora in societate prin inlocuirea vechiul sistem corupt, mostenit de la URSS, cu o mentalitate noua pe care se cladeste actuala societate. Guvernul georgian a adoptat politica “tolerantei zero” fata de coruptie. Ceea ce inseamna ca, chiar si pentru incalcari minore se aplica o pedeapsa foarte severa. Portalul svpressa.ru publica un interviu cu un oficial georgian care vorbeste despre aceasta schimbare radicala. “Pe langa concedierea colaboratorilor vechi si angajarea altora noi, in toate institutiile publice, inclusiv politia si Ministerul de Finante, a fost creata asa numita Inspectia Generala – un organ al carui scop este contracararea coruptiei in fiecare institutie a puterii de stat”, dezvaluie sursa citata. In Georgia a fost creat un serviciu special care are drept scop sa provoace politistii si functionarii la actiuni de coruptie. De exemplu, in cadrul fiecarei licitatii publice participa cel putin o companie fantoma care ofera organizatorilor mita. Pe drumurile tarii circula zeci de automobile, soferii carora intentionat incalca regulile de circulatie, iar dupa ce sunt prinsi incearca sa le ofere politistilor mita. Politistii si functionarii refuza sa ia mita deoarece persoana care propune banii ar putea fi un agent sub acoperire, iar omul legii condamnat pentru coruptie va fi lipsit de toate privilegiile, inclusiv pensia marita.

Armenia a anunţat joi că a decis să prelungească până în anul 2020 durata de exploatare a reactorului nuclear de la controversata centrală Metzamor, care a început să funcţioneze acum mai bine de 30 de ani şi care este situată într-o zonă seismică.
Această prelungire este “indispensabilă pentru a asigura securitatea energetică şi independenţa energetică a Armeniei, ţinând cont de timpul necesar pentru construirea unui nou reactor”, a declarat guvernul armean într-un comunicat. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a “susţinut pe deplin” această decizie, a afirmat premierul armean, Tigran Sargsian, citat în comunicat.
Centrala nucleară Metzamor, situată la numai 30 de kilometri de Erevan, aproape de frontiera cu Turcia, se află într-o zonă seismică, scena unui puternic seism care a ucis 25.000 de persoane în 1988. Experţi ai AIEA au inspectat această centrală anul trecut şi i-au recomandat Armeniei să-i întărească securitatea, după ce accidentul de la centrala niponă Fukushima din martie 2011 a făcut să renască temerile în acest domeniu. Ei au afirmat, totuşi, că nu au găsit “nimic extraordinar”.
Autorităţile armene au închis centrala după cutremurul de pământ din 1988, dar au fost nevoite să o redeschidă după câţiva ani, în pofida obiecţiilor formulate de Uniunea Europeană şi SUA, pentru a face faţă penuriei de energie electrică. Centrala, al cărei reactor actual de 407,5 megawaţi a intrat în funcţiune în 1976, produce 40% din energia Armeniei.

Romania a dat asigurari Georgiei ca va continua sa colaboreze cu aceasta tara in cadrul proiectului AGRI menit sa aduca gaze sub forma lichefiata din zona Caucazului via Marea Negra pentru a fi distribuit mai departe in UE de catre tara noastra. Declaratii in acest sens s-au facut miercuri in cadrul intrevederii dintre secretarul de stat Luminita Odobescu si ambasadorul agreat al Georgiei la Bucuresti, Ilia Giorgadze, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Oficialul roman a adresat felicitari ambasadorului georgian pentru desemnarea in functie, evidentiind nivelul foarte bun al relatiilor bilaterale romano-georgiene, marcate printr-un dialog politic sistematic si de substanta. Demnitarul roman a reiterat pozitia constanta promovata de Romania de sustinere a aspiratiilor europene si euro-atlantice ale Georgiei, precum si interesul comun pentru aprofundarea cooperarii in plan economic si energetic, cele doua state fiind partenere in implementarea proiectului AGRI. Ambasadorul Giorgadze a exprimat, la randul sau, satisfactia privind stadiul relatiilor bilaterale, precum si increderea ca, pe durata mandatului sau, acestea vor cunoaste o dinamizare, atat in plan politic cat si economic. Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconection) presupune aducerea gazelor azere din zacamantul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi pana pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel incat sa poata fi transportate cu nave de mare tonaj pana la Constanta. Aici se regazifica si este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria si spre sud, prin Bulgaria. Constructia celor doua terminale de gaz natural lichefiat pe malul Marii Negre, unul la Kulevi in Georgia si celalalt la Constanta, in Romania, vor costa intre doua si cinci miliarde de euro si vor fi proiectate cu o capacitate maxima de opt miliarde de metri cubi de gaze