Proiectul Nabucco este in pericolul de a mai fi realizat, asa cum a fost proiectat in forma sa initiala. Actionarii Nabucco admit ca proiectul nu are sanse in configuratia initiala si au transmis joi potentialilor furnizori de gaze din zona Marii Caspice ca sustin varianta Nabucco Vest, care vizeaza realizarea unei conducte de trei ori mai scurta. “Suntem convinsi ca am inaintat Consortiului Shah Deniz II o propunere competitiva si cuprinzatoare, si ca aceasta propunere constituie o solutie avantajoasa atat pentru actionarii nostri, cat si pentru furnizori”, a declarat, intr-un comunicat, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek. Propunerea privind constructia gazoductului Nabucco Vest a fost inaintata joi, 17 mai. Nabucco Vest este conceptul revizuit al Nabucco si vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Noua varianta de conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica.

Rezerve uriase

Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele totale de gaze ale zacamintelor Shah Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi de gaze. Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamintul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an. in varianta initiala, conducta Nabucco urma sa transporte in Europa peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce dependenta de importurile din Rusia. Costurile Nabucco au fost estimate la peste 12 miliarde de dolari. Nabucco Vest ar urma sa transporte in europa de trei ori mai putine gaze decat proiectul initial. Nabucco Gas Pipeline International a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Compania este detinuta de actionarii Nabucco, respectiv OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz Medias, Bulgarian Energy Holding, Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International. Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale.

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice. Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Romania va ajuta prin experienta si expertiza statele care sunt incluse in Parteneriatul Estic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) declaratia ministrului delegat pentru Administratie a fost facuta la deschiderea lucrarilor seminarului international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica”. “tara noastra si-a manifestat disponibilitatea si determinarea de a contribui activ la realizarea actiunilor cuprinse in Planul de actiuni 2012-2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice, din cadrul Platformei Democratie, buna guvernare si stabilitate. Putem disemina, catre statele membre ale Parteneriatului Estic, experienta acumulata pe parcursul procesului de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana”, a declarat ministrul Victor Paul Dobre, citat in comunicatul MAI. Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina Potrivit documentului citat, la evenimentul de miercuri au mai participat, printre altii, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu, si vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Cristian Roman. Vicepresedintele ANFP a spus, la randul sau, ca institutia pe care o reprezinta a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care il are in cadrul Parteneriatului Estic. Potrivit MAI, seminarul international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica” face parte din Planul de actiuni 2012 – 2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice din cadrul Platformei “Democratie, buna guvernare si stabilitate” a Parteneriatului Estic.

O racheta rusa Soiuz a decolat marti de pe cosmodromul Baikonur din stepele Kazahstanului spre Statia Spatiala Internationala (ISS) cu un echipaj din trei membri la bord, transmit agentiile internationale de presa. Cosmonautii rusi Ghennadi Padalka si Serghei Revin, si astronautul american Joseph Acaba s-au imbarcat la 3.01 GMT la bordul vasului Soiuz TMA-04M care urmeaza sa se cupleze de ISS in dimineata zilei de joi. Capsula a fost plasata pe orbita in jurul Pamantului cateva minute mai tarziu, asa cum a fost prevazut, a declarat agentia rusa Interfax. Comandantul de bord, Ghennadi Padalka, este la al patrulea zbor spatial si a petrecut deja 585 de zile in total pe orbita cu mai multe iesiri spatiale. Acesta este primul zbor pentru rusul Serghei Revin si al doilea pentru americanul Joseph Acaba. Cei trei se vor alatura la bordul ISS rusului Oleg Kononenko, americanului Don Pettit si olandezului Andre Kuipers, care au decolat de pe acelasi cosmodrom la 21 decembrie. Aceasta este a treia lansare a vasului spatial Soiuz efectuata cu succes dupa esecul in august 2011 al unui lansator de acelasi tip si o serie de intreruperi ale functionarii normale in sectorul spatial rus. Rusia este acum singura tara capabila sa transporte astronauti spre ISS dupa punerea la rebut in aceasta vara a ultimei navete spatiale americane.

Georgia are ambitii mari si vrea sa isi depuna candidatura pentru organizarea Campionatului European din 2020. Anuntul a fost facut marti intr-o conferinta de presa de ministrul Sportului din Georgia, Vladimer Vardzelasvili. Initial, Georgia si Azerbaidjan au dorit sa depuna o candidatura comuna, dar s-a renuntat la aceasta idee dupa ce Azerbaidjanul va candida la organizarea Jocurilor Olimpice din 2020. “Azerbaidjanul si-a depus deja candidatura pentru Jocurile Olimpice din 2020, asa ca vom depune o candidatura independenta pentru Euro-2020″, a declarat Vardzelasvili. Procesul de depunere al candidaturilor pentru organizarea Euro-2020 nu a inceput inca, iar tara care va gazdui aceasta competitie va fi desemnata in 2014. Turneul final al Campionatului European din acest an este gazduit de Ucraina si Polinia, iar Euro-2016 a fost atribuit Frantei.

Politia a dispersat luni o incercare a unor opozanti de organizare a unei reuniuni la Baku, in Azerbaidjan, unde in perioada 22-26 mai urmeaza sa se desfasoare editia din acest an concursului Eurovision, procedand la peste zece arestari, a declarat un lider al opozitiei. Zeci de militanti din cadrul unei coalitii de partide de opozitie au scandat “Libertate”, in timp ce incercau sa se reuneasca in centrul orasului. “Potrivit primelor informatii pe care le avem, peste zece persoane au fost arestate”, a declarat liderul partidului de opozitie Musavat, Isa Gambar. “Solicitarile noastre sunt eliberarea detinutilor politici si libertatea de intrunire, in conformitate cu Constitutia”. Cu aproape o saptamana inaintea consursului Eurovision, care urmeaza sa fie urmarit de peste 100 de milioane de telespectatori, organizatii de apararea drepturilor omului si opozitia spera ca evenimentul va face sa se vorbeasca despre carentele democratice din aceasta fosta republica sovietica, bogata in hidrocarburi. Organizatia nonguvernamentala (ONG) Human Rights Watch a subliniat recent ca “incalcarile drepturilor omului (sunt) frecvente in Azerbaidjan”. Potrivit lui Ghiorghi Goguia de la HRW, 70 de persoane, inclusiv sapte jurnalisti, se afla, in prezent, la inchisoare, din motive politice.

Dupa ce si-a anuntat iesirea din proiectul Nabucco, Ungaria cauta solutii pentru cuplarea la gazele venite dinspre zona Marii Caspice. Grupul ungar MOL analizeaza posibilitatea de a se alatura proiectului SEEP (South East European Pipeline), condus de producatorul britanic de petrol si gaze BP, potrivit cotidianului ungar Nepszabadsag. MOL si cu operatorul retelei sale de gazoducte FGSZ analizeaza modalitati de transport al gazului catre tarile din Europa Centrala si de Sud folosind conductele deja existente, scrie publicatia. Reprezentantii MOL nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Proiectul SEEP ar folosi in principal infrastructura deja existenta pentru a transporta gaze naturale din Azerbaidjan prin sudul Europei, inclusiv Ungaria, catre Europa de Vest.

Zsolt Hernadi, presedinte si director general al MOL, a declarat in aprilie ca grupul este pregatit sa-si vanda participatia in cadrul consortiului Nabucco daca este necesar, intrucat are ingrijorari serioase legate de proiect. MOL si-a exprimat indoielile de mai multe ori incepand din 2010, din cauza incertitudinilor privind costurile si sursele de aprovizionare cu gaze naturale, precum si structura si managementul consortiului. Grupul ungar a anuntat ca nu va finanta bugetul pentru acest an al consortiului care trebuie sa dezvolte proiectul Nabucco. Consortiul Nabucco, cu sediul la Viena, are actionari companiile OMV Austria, Transgaz (TGN), MOL Ungaria, Bulgargaz Bulgaria, Botas Turcia si RWE Germania. Proiectul vizeaza constructia unui gazoduct din regiunea Caspica pana in Austria, cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaze pe an.

Un poliţist rus şi un presupus rebel au fost ucişi sâmbătă în cursul unei confruntări în Daghestan, republică instabilă din Caucazul rus, a făcut cunoscut o sursă din cadrul poliţiei.
Schimbul de focuri a avut loc la graniţa dintre raioanele Sergokalin şi Kaiakent din estul Daghestanului, a precizat sursa amintită. Potrivit informaţiilor preliminare, rebelul ucis era un cetăţean turc, a adăugat sursa citata de persa rusă.
După primul război din Cecenia (1994-1996) dintre forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat treptat şi s-a extins tot mai mult dincolo de frontierele acestei mici republici pentru a se transforma, la mijlocul anilor 2000, într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord, dar mai ales în Daghestan.
Atentatele, exploziile şi atacurile armate ce vizează responsabili ai forţelor de ordine au loc aproape zilnic. Astfel, la 3 mai, 13 persoane au fost ucise şi peste o sută rănite într-un dublu atentat comis la periferia oraşului Mahacikala, capitala Daghestanului. A fost vorba despre atentatul cel mai sângeros comis anul acesta în regiune.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat sâmbătă sprijinul Moscovei faţă de Osetia de Sud, în cadrul unei întâlniri la Soci cu noul lider al acestei republici separatiste georgiene, Leonid Tibilov.
“Rusia a fost aproape de Osetia de Sud în momentele cele mai dificile din istoria noului popor osetin şi noi vom fi aproape şi în vreme de pace, în condiţiile în care este nevoie de o restabilire rapidă a economiei şi a sferei sociale”, de declarat Vladimir Putin. Tibitilov a fost ales, la mijlocul lunii aprilie, preşedinte al Osetiei de Sud, după mai multe luni de criză politică.
Precedentele alegeri prezidenţiale din Osetia de Sud au fost invalidate în noiembrie trecut, după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa unui candidat susţinut de Kremlin. Djioeva, care a condus o mişcare de protest organizând manifestaţii în capitala Ţhinvali, nu a candidat la noul scrutin.
Doar Rusia şi câteva state din America Latină au recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă republică separatistă georgiană. Cele două teritorii sunt de facto independente de Georgia de la conflictul armat de la începutul anilor 1990. Rusia menţine forţe importante în cele două regiuni după conflictul din august 2008, când s-a opus încercării Georgiei de a prelua controlul asupra Osetiei de Sud.

Serviciile de securitate ruse au acuzat joi Georgia de complicitate cu seful rebel islamist Doku Umarov, acuzat de planuirea unor atentate la Jocurile Olimpice (JO) din 2014 la Soci, potrivit agentiei oficiale Itar-Tass. “seful organizatiei teroriste internationale, Doku Umarov, care are legaturi stranse cu serviciile speciale georgiene, a coordonat livrarea de materiale pentru comiterea unor acte teroriste”, a anuntat Comitetului National Antiterorist (NAK), acuzand Georgia ca a ajutat, in februarie, la trecerea clandestina a unui numar de 300 de detonatoare spre o regiune apropiata de Soci. FSB a mai spus ca a anihilat o celula a unei grupari rebele islamiste din Caucazul rus care pregatea atentate la Soci, atat inainte, cat si in timpul Jocurilor Olimpice (JO) din 2014.