Seful diplomatiei romane Teodor Baconschi a declarat, miercuri, la reuniunea anuala a diplomatiei, ca MAE doreste intensificarea participarii Romaniei in teatrele de operatiuni cu o noua componenta – cea diplomatica. “Prezenta Romaniei in teatrele de operatiuni va fi mentinuta conform angajamentelor asumate, in virtutea interesului de a contribui la pacea si stabilitatea internationala. Avem o implicare consecventa si crescuta in Afganistan, contributia romaneasca din teren fiind una remarcabila si remarcata, deopotriva”, a declarat Baconschi. “In perioada urmatoare se impune analizarea mai aplicata a posibilitatilor intaririi dimensiunii militare a participarii romanesti cu una diplomatica. Ulterior, in functie de evolutii, vom urmari, impreuna cu partenerii nostri, si diversificarea prezentei diplomatice in teatru”, a precizat diplomatul roman. Ministrul a discutat si despre prezenta sporita a Romaniei in structurile NATO in 2010, “prin ocuparea unor posturi importante in Secretariatul International”. Baconschi a subliniat interesul Romaniei de a mentine si a consolida aceasta prezenta, prin sustinerea altor candidaturi valoroase, fiind vorba nu numai despre NATO, ci si despre alte organizatii din care tara noastra face parte. Referitor la OSCE, ministrul a spus ca “de la Summitul OSCE din 1-2 decembrie la Astana, pentru organizarea caruia ne-am pronuntat cu consecventa, asteptam dezbateri relevante si asumarea unor linii directoare pentru toate cele trei dimensiuni ale organizatiei: politico-militara, economica si de mediu, si umana”. “In functie de deciziile de la Astana, vom continua sa valorificam cele doua propuneri lansate de tara noastra in cadrul Procesului Corfu, privind activitatile post-criza si post-conflict si de follow-up la recomandarile electorale”, a mai spus Baconschi. “Tara noastra este prezenta, deopotriva, in numeroase misiuni PSAC (Politica de Securitate si Aparare Comuna). Suntem pe locul al patrulea in UE din punct de vedere al expertilor detasati si al echipamentelor furnizate”, a mai adaugat Baconschi.

Un schimb de focuri a avut loc miercuri la granita enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu disputat intre Armenia sI Azerbaidjan, incident ce s-a soldat cu moartea a trei militari armeni si doi azeri, informeaza Ministerul azer al Apararii, citat de mass-media internationala. “Fortele armene au incercat sa atace pozitiile azere din apropierea satului Ceaili, in regiunea Terter, la 31 august”, indica comunicatul Ministerului azer al Apararii.
“Militarii azeri au respins atacul. Trei militari armeni si doi azeri au fost ucisi”, precizeaza institutia. Conflicte de acest gen au loc destul de des in zona Nagorno-Karabah, o regiune controlata de Azerbaidjan cu populatie majoritar armeana. Ministerul Apararii din regiune acuza Azerbaidjanul de lansarea atacului, precizand ca unul din militarii sai a fost ranit, iar sapte militari azeri au fost raniti sau ucisi. Anexata Azerbaidjanului in perioada sovietica, regiunea Nagorno-Karabah si-a proclamat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa conflictul soldat cu 30.000 de morti si sute de mii de refugiati in perioada 1988 – 1994. Cu toate acestea, Armenia are un puternic sustinator in Rusia iar Azerbaidjanul are de partea sa Turcia.

Traficantul si ofiterul rus de informatii Viktor Bout, acuzat de sprijinire a organizatiilor teroriste

Traficantul de arme rus Viktor Bout, supranumit “negustorul mortii” si detinut in Thailanda, va fi extradat miercuri in Statele Unite ale Americii, conform unei decizii a justitiei, au precizat surse din cadrul politiei thailandeze, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZZ PRESS. Bout, fost ofiter in fortele aeriene sovietice care a inspirat personajul incarnat de catre Nicolas Cage in filmul “Lord of war”, este detinut din martie 2008 la Bangkok. Bout a mai fost acuzat de apartenenta la serviciile secrete sovietice si cele ale Federatiei Ruse, precum si de colaborare cu structuri teroriste din diferite regiuni de conflict ale lumii.
Dupa un refuz initial al primei instante de judecata anul trecut, cererea de extradare pentru terorism a SUA a primit un raspuns pozitiv in fata unei curti de apel din Bangkok vineri, in pofida viilor proteste ale Moscovei. Supisarn Bhakdinarinath, seful Diviziei de suprimare a infractionalitatii, a indicat ca rusul va fi escortat de catre cel putin 50 de soldati din fortele speciale la aeroportul Don Mueang, de unde va fi preluat de catre americani. “Nu pot spune la ce ora se va face transferul, caci este secret de stat”, a adaugat politistul, dezvaluind totusi ca avionul american a aterizat marti la ora 15.00, pe aeroport.
Rusia a calificat “ilegitima” si “politica” decizia justitiei thailandeze. “Regretam ceea ce este in opinia noastra o decizie ilegitima si politica luata de o curte de apel din Thailanda”, a declarat Lavrov. “Potrivit informatiilor de care dispunem, aceasta decizie a fost luata sub o puternica presiune din strainatate”, a adaugat Lavrov, intr-o acuzatie voalata la adresa SUA.

Arestat in 2008

Expertii spun ca Viktor Bout, devenit notoriu dupa ce in anii “90 a condus o flota de avioane cargo sovietice uzate moral in puncte fierbinti, macinate de conflicte, din Africa, a fost cat se poate de util pentru serviciile secrete de informatii ale Rusiei si de aceea Moscova nu vrea sa-l vada trimis in fata justitiei din SUA. Viktor Bout, in varsta de 44 de ani, fost ofiter al aviatiei sovietice, este cunoscut drept unul din cei mai prolifici traficanti de arme din lume. El a fost implicat in unele din cele mai mediatizate conflicte din istoria moderna, banuindu-se ca a furnizat arme, ce au alimentat razboaie civile din America de Sud, Orientul Mijlociu si Africa, unor clienti precum fostul dictator liberian Charles Taylor si liderul libian Moammar Gadhafi.
Arestarea de mare vizibilitate in 2008 a lui Bout, intr-o operatiune a SUA in Bangkok, a pus capat aproape unui sfert de secol de joc de-a soarecele si pisica cu fantomaticul rus. Washingtonul a sperat atunci intr-o predare rapida a barbatului care nu mai fusese niciodata judecat, in pofida punerii lui sub sanctiunile ONU, a unei inculpari in Belgia pentru spalare de bani si a unei interdictii de calatorie. Arestarea traficantului a fost posibila dupa o operatiune a agentilor americani care s-au dat drept cumparatori din partea Fortelor Armate Revolutionare din Columbia (FARC), organizatie paramilitara marxista pe care Washingtonul o considera terorista. Investigatia desfasurata pe o durata de patru luni a implicat intalniri in Curacao, Danemarca si Romania. Dupa arestarea sa, Bout a fost inculpat in SUA pentru conspiratie in vederea vanzarii de arme in valoare de milioane de dolari catre FARC, fiind vorba inclusiv despre peste 700 de rachete sol – aer, mii de arme de foc, elicoptere de ultima generatie si avioane echipate cu lansatoare de grenade si cu rachete.

Ajutorul autoritatilor romane

In urma activitatilor de cooperare cu Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la retinerea, in luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar – cautat pentru savarsirea unor acte de terorism, politistii de frontiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane au fost solicitati de autoritatile americane pentru a fi sprijinite in identificarea si retinerea unuia dintre cei mai mari traficanti de armanent din lume – Viktor Bout, anunta IGPR in luna martie 2008. Astfel, timp de doua saptamani de zile, ofiteri din cadrul Directiei de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere – I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au desfasurat actiuni specifice informativ-operative in vederea localizarii traficantului si probarii actiunilor sale ilegale de trafic international de armament. Alaturi de colegii de la D.E.A., veniti in Bucuresti, politistii de frontiera romani au stabilit mai multe variante de actiune pentru prinderea lui Bout despre care existau informatii ca ar fi interesat sa se intalneasca cu niste “beneficiari de armanent” (cetateni straini), inclusiv in Romania. In acest sens, sub coordonarea procurorilor, au fost monitorizate discutiile purtate intre Bout, unul dintre “locotenentii” sai si investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme in Columbia (in valoare de 5 milioane $), incercandu-se, totodata, “atragerea” lui in tara noastra pentru a fi retinut. Din investigatii, a rezultat ca armele urmau a fi procurate si vandute de traficantul Viktor Bout gruparii F.A.R.C. (Fortele Armate Revolutionare Columbiene). Probele obtinute in urma activitatilor informativ operative desfasurate in Romania, cu sprijinul Politiei de Frontiera Romane, au condus la arestarea si incriminarea lui Viktor Bout pentru savarsirea infractiunii de conspiratie si asociere in vederea traficarii ilegale de armanent catre organizatii teroriste straine. Viktor Bout, cautat de Interpol pentru ca a incalcat embargourile O.N.U. privind comertul cu armament din mai multe tari, a fost retinut pe 06.03.2008, la Bangkok de politia thailandeza in baza mandatului de arestare american. Autoritatile americane au transmis multumiri institutiei noastre pentru profesionalismul de care au dat dovada politistii de frontiera cu ocazia implicarii in caz.

Viktor Bout, “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste

Viktor Bout s-a nascut in Tadjikistan, vorbeste fluent sase limbi straine si a absolvit Institutul Militar de Relatii Internationale din Moscova. Este poreclit “Lupul singuratic” pentru ca obisnuia sa opereze fara complici. Investigatorii americani si britanici considera ca fostul pilot sovietic este unul dintre cei mai “abili jucatori” pe piata mondiala a afacerilor ilicite cu arme si “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste. Fostul sef al Consiliului de Securitate Nationala din Administratia Clinton, Lee S. Wolosky, l-a descris plastic pe Bout ca fiind “un pirat de lux, de prima mana, care este lipsit de scrupule”. “Sunt o multime de oameni care pot livra arme in Africa sau Afganistan, dar “maestrii” pot fi numarati pe degetele de la o mana. Viktor Bout este in capul acestei liste!”, considera Wolosky.

Furnizor pentru Al-Queda si talibani

In anul 2002, “Washington Post”, citand ofiteri FBI specializati in lupta antiterorista, preciza ca Viktor Bout, fost ofiter rus anchetat pentru trafic de armament in favoarea retelelor teroriste din Orientul Mijlociu si Africa, isi procura arme si munitii din tarile fostului bloc sovietic, cu precadere Romania si Bulgaria. “Reteaua lui Bout este unica – au declarat anchetatorii americani si britanici – din cauza abilitatii sale de a livra arme sofisticate oriunde in lume”, scria “Washington Post”, mentionand ca fostul pilot sovietic a facut nenumarate tranzactii cu talibanii si reteaua terorista Al-Queda. Sanjivan Ruprah, un veros afacerist kenyan si “mana dreapta” a traficantui de armament Viktor Bout, a fost arestat in Belgia, in februarie 2002. Potrivit anchetatorilor, Ruprah a oferit informatii deosebit de valoroase, din interiorul cartelului mafiot, precum si modul de operare al ramificatiilor retelei.
Desi ii promisesera imunitate in schimbul informatiilor despre Bout, autoritatile americane l-au retinut pe Sanjivan Ruprah. In timpul anchetei, referindu-se la Romania, el a declarat: “Aceasta a fost alaturi de Bulgaria, una dintre tarile care il alimentau pe Bout”. Kenyanul a dezvaluit ca, dupa ce primea armamentul solicitat, Bout il livra in special talibanilor si teroristilor din Al-Queda. De altfel, fostul ofiter sovietic facea afaceri si cu Emiratele Arabe Unite, Filipine si cu fortele rebele implicate in diferite conflicte de pe continentul african. Ruprah a marturisit ca s-a ocupat personal ca, in schimbul armelor, Bout sa primeasca diamante din Congo, Angola si Sierra Leone. Dupa acuzatiile aparute in presa americana, autoritatile romane s-au intrecut in a da dezmintiri peste dezmintiri. Astfel, potrivit ANCESIAC, “jurnalistii americani ar fi asociat in mod eronat Romania cu reteaua de trafic de arme a lui Viktor Bout”, precizand ca “nici un transfer n-a fost aprobat sau efectuat de autoritatile romane in legatura cu Viktor Bout sau cu vreo tara sau destinatie supusa vreunui embargo international privind transferurile de arme”.Un raport al serviciului secret belgian arata ca Bout a vandut, numai in Afganistan, arme de calibru mare de peste 50.000.000 de dolari, pana in 1998, intr-o perioada relativ linistita. Armele au fost destinate atat talibanilor, cat si gruparilor ostile regimului de la Kabul.

SUA, acuzate ca-l protejeaza pe traficant

In 2004, Statele Unite ale Americii au fost acuzate ca il protejeaza pe Bout de eventuale sanctiuni ale Organizatiei Natiunilor Unite, pentru ca ar fi implicat in transportul de echipamente militare pentru trupele americane dislocate in Irak. Ajutate de Marea Britanie, SUA ar obstructiona eforturile depuse de Franta, in incercarea de blocare a conturilor lui Viktor Bout, unul dintre cei mai importanti furnizori de tehnica de lupta ai rebelilor si ai fortelor guvernamentale din zonele de conflict din Africa. ONU tocmai incepuse elaborarea unei liste a persoanelor carora urma sa le fie blocate bunurile, pentru presupuse legaturi cu fostul lider liberian Charles Taylor, inlaturat de la putere in 2003. Potrivit mai multor diplomati occidentali, exista rapoarte care mentioneaza faptul ca o companie aeriana asociata lui Bout ar fi implicata in transportul de echipamente catre trupele americane din Irak. “Fortele de aparare americane utilizeaza avioanele lui Bout in operatiunile de logistica”, afirma in 2004 un responsabil ONU. “Suntem dezgustati de faptul ca Bout nu va fi pe lista, desi el este principalul traficant de arme din regiune. Daca vrem sa fie pace in Africa de Vest, este evident ca ar trebui sa fie pe lista”, a subliniat un fost diplomat occidental.

Pe lista traficantilor

O alta sursa diplomatica declara atunci ca Marea Britanie l-ar fi inclus pe Bout pe lista traficantilor de arme ale caror averi ar urma sa fie blocate, dar ca oficiali ai Statelor Unite le-au solicitat britanicilor excluderea acestuia de pe lista, deoarece “este folosit in Irak”. Cu toate acestea, Statele Unite si Marea Britanie au negat ca ar avea cunostinta despre presupusele activitati ale lui Viktor Bout in Irak. “Am sprijinit in trecut si continuam sa sprijinim eforturile internationale de a pune capat activitatilor ilegale ale lui Bout”, pe numele caruia a fost emis un mandat international de arestare, a declarat un oficial britanic. Autoritatile americane sustineau ca activitatile lui Viktor Bout ar trebui sa faca obiectul unor masuri separate decise de Natiunile Unite, referitoare la traficantii de arme. Guvernul britanic a fost aspru criticat si de parlamentari pentru lipsa de transparenta in ceea ce priveste exportul de armament, in conditiile in care exista suspiciuni ca tehnica de lupta de provenienta britanica ar fi fost folosita in zone in care s-a inregistrat incalcarea drepturilor omului. Acuzatiile au venit din partea unei comisii parlamentare din care au facut parte membri ai comisiilor pentru Aparare, Externe, Comert exterior si Comert si Industrie din cadrul Camerei Comunelor. In raportul sau, comisia recomanda un control mai strict al exporturilor de armament ce ar putea ajunge in mainile teroristilor sau ale combatantilor din tarile afectate de razboaie civile.In timpul discursului tinut in Parlament, liberal-democratul Tom Brake a facut referire la dezvaluirile facute de Financial Times, exprimandu-si temerea ca Marea Britanie ar putea sprijini presupusele eforturi ale SUA de a-l proteja pe Viktor Bout.

Presedintele Mihai Ghimpu si omologul sau georgian Mihail Saakasvili

Republica Moldova si Georgia vor intensifica colaborarea bilaterala in domeniile social-economic, cultural, al tehnologiilor informationale, etc., prin elaborarea si implementarea unor proiecte comune cu implicarea atit a specialistilor din ambele state, cit si a reprezentantilor organismelor internationale. O intelegere in acest sens a fost atinsa intre presedintii celor doua state, Mihai Ghimpu si Mihail Saakasvili, in cadrul discutiilor purtate la Batumi in timpul vizitei de lucru a Presedintelui interimar al Republicii Moldova in Georgia, a precizat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS serviciul de presa al Presedintiei de la Chisinau.
In cursul discutiilor cu omologul sau georgian, Mihai Ghimpu a mentionat ca in prezent Republica Moldova si Georgia trec prin aceeasi perioada de reformare a intregului sistem social-economic si politic, care are drept scop constructia unei societati libere, bazate pe suprematia legii si respectarea drepturilor fundamentale ale omului. “In acest proces deloc usor de modernizare a societatii, bazindu-ne pe experienta reciproca, putem mai eficient sa atingem scopurile propuse. Exemplul Georgiei ne demonstreaza ca intr-o societate libera si democrata sint create toate premisele pentru dezvoltarea multidimensionala a economiei nationale, altor domenii, care influenteaza direct asupra bunastarii vietii fiecarui cetatean”, a mentionat presedintele Mihai Ghimpu.

Obiective comune

Mihai Saakasvili a apreciat procesele de reformare a Republicii Moldova, implementate de Alianta pentru Integrare Europeana, mentionind ca realizarea lor va permite tarii noastre sa atinga in scurt timp obiectivele trasate – lichidarea saraciei si integrarea in Uniunea Europeana. “Georgia are ce invata de la Republica Moldova in procesul de modernizare a statului. In context, stabilirea unor relatii reciproc avantajoase, ne permite mai eficient, bazindu-ne pe experienta reciproca, sa realizam obiectivele de modernizare a tarilor noastre”, a accentuat seful statului georgian.
In cadrul discutiilor cei doi presedinti au abordat si problema atragerii investitiilor in economiile nationale, mentionind ca in procesul de reformare prin care trec Republica Moldova si Georgia, acestea joaca un rol extrem de important.
Mihai Ghimpu i-a multumit lui Mihail Saakasvili, in particular, si poporului georgian pentru sustinerea acordata Republicii Moldova in lichidarea consecintelor calamitatilor naturale din luna iulie, mentionind ca prin acest gest Georgia a demonstrat o data in plus ca este un stat prieten. Cei doi presedinti au vizitat tabara de vara din Anaklia, unde se afla in vacanta cei peste 120 de copii din familiile sinistrate din tara noastra, odihna carora a fost organizata de autoritatile de la Tbilisi.

Diplomatie parlamentara

In cadrul discutiilor cu tinerii, Mihai Ghimpu si Mihail Saakasvili au vorbit atit despre procesele de reformare, care au loc in ambele state, cit si despre prietenia dintre popoare, necesitatea stabilirii unor relatii reciproc avantajoase dinte tari, bazate pe principii de egalitate si respect reciproc. In context, Presedintele Mihai Ghimpu a spus ca atunci cind este prietenie, exista speranta si miscare spre un viitor mai fericit.
Aspectele colaborarii dintre Parlamentele Republicii Moldova si Georgiei au fost discutate de Mihai Ghimpu, presedinte al Parlamentului de la Chisinau, in cadrul intrevederii cu Presedintele Legislativului de la Tbilisi David Bakradze. Interlocutorii au constatat ca in prezent exista toate premisele pentru stabilirea unor relatii mai avantajoase de colaborare intre cele doua Parlamente, convenind asupra organizarii unui schimb de experienta intre deputatii legislativelor de la Chisinau si Tbilisi, prin organizarea unor vizite reciproce, seminare sau conferinte comune.

Publicatia economica rusa Kommersant a lansat marti un nou atac la adresa presedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, pe care il acuza ca in cadrul vizitei omologul sau georgian Mihai Saakasvili, cei doi ar fi pus la cale relansarea GUAM (initiativa regionala consultativa care a avut la baza cinci state – Georgia, Ucraina, Republica Uzbekistan (retras ulterior), Republica Azerbaidjan si Republica Moldova), organizatie considerata de catre jurnalistii de la Kommersant una antiruseasca. Cotidianul adauga ca liderului din Belarus, Aleksandr Lukasenko, i s-a propus ca tara sa sa adere la aceasta organizatie, din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova, mai scrie Infotag. “Mihail Saakashvili l-a primit vadit bucuros pe Mihai Ghimpu, care in ultimul timp a facut o serie intreaga de izbucniri la adresa Rusiei: in mai liderul moldovean a ignorat invitatia de a veni la parada Victoriei de la Moscova, in iunie el a instituit prin decret Ziua ocupatiei sovietice a Moldovei, iar in august a decorat cu distinctii de stat membrii grupului terorist “Bujor”, care a activat in Transnistria in timpul conflictului din 1992”, mentioneaza publicatia. Desi Kommersant recunoaste ca nu s-au semnat niciun fel de documente in cadrul vizitei lui Saakasvili la Chisinau, publicatia apropiata Kremlinul comenteaza ca
“Insusi faptul intAlnirii unor lideri cu o reputatie de politicieni “antirusi” este un lucru semnificativ si, din cate se vede, urmareste sa demonstreze apropierea Chisinaului si Tbilisi dupa o perioada lunga de racire a relatiilor, care a fost urmarita in timpul guvernarii comuniste in Moldova”. Paradoxal, “Kommersant” mentioneaza ca deocamdata Moscova nu vede vreun pericol in reluarea activitatii GUAM. Mai mult acestia sustin ca este “evident ca si Mihai Ghimpu cu Mihail Saakasvili la fel considera ca Ucraina este o veriga slaba a GUAM. De aceea ei nu ar fi impotriva sa o inlocuiasca cu Belarus, care acum se afla in conflicte cu Rusia”, mai scrie ziarul.

La implininirea a doi ani de la declansarea conflictului ruso- georgian din august 2008, presedintele rus Dmitri Medvedev a stat duminica de vorba cu soldatii rusi cantonati intr-o baza militara rusa din Abhazia subliniind ca actualele conditii de trai in aceasta baza vor fi imbunatatite, potrivit RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Fosta baza militara sovietica de pe coasta de Marii Negre, situata la nord de capitala Abhaziei, se afla in reconstructie inca din luna februarie ca urmare a unei intelegeri intre Moscova si Suhumi prin care prezenta trupelor ruse in aceasta regiune va fi permanenta. Rusia a mentinut o forta ce numara 1.7000 de soldati in centrul de comanda de la Gudauta in cadrul unui acord militar din septembrie 2009. Medvedev, afla in prima sa vizita in Abhazia, le-a promis militarilor ca li se vor construi baraci noi si case pentru a se simti cat mai confortabil. “Pana la mijlocul lunii septembrie vom construi baraci noi, unde conditiile vor fi bune”, a declarat liderul de la Kremlin cu ocazia unui pranz luat cu militarii. Moscova a recunoscut indepedenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, doua republici georgiene, in urma conflictului deschis dintre Rusia si Georgia din august 2008.

Apel la eliberare

In paralel, presedintele georgian Mihail Saakasvili a cerut populatiei sa isi indeplineasca “misiunea istorica” si sa “elibereze” tara. Liderul de la Tbilisi a afirmat ca, in 2008, copiii tarii au fost nevoiti sa isi sacrifice vietile pentru a apara “libertatea si viitorul” tarii. Liderul regiunii separatiste Eduard Kokoiti a respins anterior acuzatiile georgiene, potrivit carora stationarea fortelor ruse in Osetia de Sud si in Abhazia dupa august 2008 inseamna ca cele doua teritorii s-au transformat in niste baze militare ruse gigantice in regiunea Caucazului. “Acest lucru este absurd. Am semnat aceste acorduri interguvernamentale si le-am cerut liderilor rusi sa desfasoare aceste baze – aceasta este practica normala internationala”, a spus el. La randul sau, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat joi ca este convins ca Rusia a procedat corect cand s-a luptat cu Georgia si a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste.

Centrul rus antiracheta, vulnerabil

Incendiile de vegetatie din Rusia ameninta comandamentul militar al centrului de avertizare antiracheta din regiunea Moscovei, a declarat sambata un purtator de cuvant al Fortelor spatiale ruse. Trei incendii izbucnite in apropiere de centrul de avertizare, in districtul Kolomenski din regiunea Moscova, au fost stinse repede, a spus colonelul Aleksei Zolotuhin, adaugand ca districtul este amenintat in continuare de incendiile care se raspandesc repede. Purtatorul de cuvant a precizat ca 50 de militari taie doua hectare de padure din jurul centrului. Incendiile din Rusia au provocat pana in prezent moartea a 52 de persoane si au lasat peste 3.500 de oameni fara adapost.

Republica Azerbaijan, arbitru energetic la Marea Neagra si Marea Caspica

Presedintele roman, Traian Basescu, si omologii sai azer, Ilham Aliev, si georgian, Mihail Saakasvili, urmeaza sa aiba o intalnire oficiala pentru a discuta problematica proiectelor comune de furnizare a gazului pe ruta Azerbaidjan – Georgia – Romania, a anunţat recent Ministerul Industriei si Energiei de la Baku, citat de agenţia azera Trend, preluata de mass-media regionala. La summitul de la Baku vor mai participa presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si comisarul pentre energie Gunther Oettinger. Parţile participante vor semna o declaraţie la Baku privind rezultatele summitului.
Totodata, Azerbaidjanul va gazdui, în data de 6 septembrie 2010, si o reuniune a grupurilor de lucru, pentru coordonarea tuturor documentelor necesare. De asemenea, în 13 septembrie va avea loc o întalnire la nivel de ministrii ai energiei din cele trei state.

Join venture pontic

Anterior, oficialii din Romania, Georgia si Azerbaidjan au decis înfiinţarea un grup trilateral de lucru, care este însarcinat cu crearea unui joint venture. Potrivit asteptarilor, procesul de înfiinţare a joint venture-ului se va încheia în toamna, în Romania. Societatea formata va include reprezentanţi ai celor trei ţari care participa la proiect si va pregati, în prima faza, un studiu de fezabilitate, dupa care va încerca sa obţina investiţii si sa contruiasca terminale în Georgia si Romania, precum si sa construiasca infrastructura în toate cele trei ţari participante. Joint venture-ul urmeaza sa anunţe în septembrie lansarea unei licitaţii pentru pregatirea studiului de fezabilitate.
Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, Romania, Azerbaidjanul si Georgia au semnat un memorandum privind transportul gazului lichefiat. Acordul implica livrari de gaz lichefiat din Azerbaidjan, prin Georgia si Romania si construirea a doua terminale pentru gazul natural lichefiat în Georgia si Romania. În baza memorandumului, parţile si-au exprimat intenţia de a promova un coridor de tranzit energetic, ce va conecta regiunea caspica si Europa, în cadrul coridorului sudic.

Conexiunea caspica

Comisia Europeana, care sprijina construirea conductei de gaze Nabucco, a elaborat propuneri referitoare la construirea unei conducte de gaze transcaspice din Turkmenistan prin Azerbadjan fara a fi delimitat platoul intercontinental din Marea Caspica, relateaza surse diplomatice europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Aceasta va permite construirea gazoductului fara acordul Moscovei si iesirea gazului turmen in Europa, ocolind Rusia, ceea ce a provocat reactii dure din partea Moscovei, care considera aceasta idee absurda, relateaza si cotidianul rus Kommersant.
Proiectul european  Nabucco, sustinut de SUA, constituie principalul concurent al South Stream elaborat de Rusia. Acesta a fost conceput pentru gazul din Iran, dar in urma sanctiunilor impuse acestei tari de ONU, SUA si UE,  apare putin plauzibil, chiar daca se vor lua in calcul ca baze de resurse Iranul si Egiptul. Sursa reala pentru ocuparea in totalitate a acestei conductre ar fi Turkmenistanul si Azerbaidjanul. Pentru racordarea Turkmenistanului la conducta Nabucco urmeaza sa se adopte solutia construirii unei conducte de gaze de 1,9 mii de km pe fundul Marii Caspice.

Diferend teritorial

Conform surselor citate, propunerea a fost amanata datorita diferendului dintre Turkmenistan si Azerbaidjan, care nu s-au inteles asupra impartirii si delimitarii zacamantului Kiapaz (cunoscut in Turkmenistan ca Serdar) din Marea Caspica, ale carui reserve reprezinta  100-150 milioane tone titei.
Moscova considera ca realizarea acestui proiect va reprezenta un concurent pentru Rusia pe piata de gaze europeana. Principalul impediment il constituie lipsa unui statut juridic clar al Marii Caspice si a principiilor de impartire a acesteia de la dezmembrarea URSS. Rusia intentioneaza sa nu-si dea acordul pentru delimitarea granitelor, fara acesta problemele neputand fi rezolvate.
Sursele citate au mai subliniat ca o delegatie oficiala din Turkmenistan poarta tratative la New-York pentru elaborarea, impreuna cu reprezentantii ONU, a unui document international privind tranzitul resurselor energetice, sperand ca prin acesta se va putea trece peste veto-ul Rusiei in problema construirii conductei in litigiu.

Provocarea iraniana

La jumatatea lui iulie 2010, ministrul iranian al petrolului a efectuat o vizita oficiala la Ankara, unde a fost anuntata incheierea unei intelegeri cu o companie private turca de energie pentru constructia unui gazoduct din Iran in Turcia. Conducta, in lungime de 660 km, va fi gata in trei ani, va transporta zilnic 50-60 milioane mc de gaz si va cosata 1,3 miliarde dolari. Ministrul turc al energiei s-a grabit  sa precizeze ca nici guvernul turc, nici compania de stat BOTAS nu sunt parte la acest accord. Oficialul turc nu a negat faptul ca firmele turcesti private manifesta interes pentru  acest tip de acorduri cu Iranul. De altfel, in 2008, Teheranul si Iranul au demarat, chiar la nivel oficial, un proiect de exploatare a zacamintelor de gaz din South Pars, dar, sub presiunea SUA, proiectul a fost temporar inghentat, nu insa si abandonat de partile implicate.
Proiectul, anuntat in iulie 2010 deschide o noua perspectiva, cu deschidere spre Europa, o varianta  analizata fiind traseul iraniano-turco-elvetian perfectat in 2008, care s-ar putea racorda cu Nabucco.

România nu renunţă la Nabucco

România nu va balansa între Southstream si Nabucco, a declarat presedintele Traian Băsescu, prezent la un seminar al Universităţii de Vară ‘Tusvanyos’, de la Băile Tusnad. Potrivit mass-media, Traian Băsescu a adăugat că securitatea energetică este un proiect la care statele din centrul Europei pot lucra împreună. De precizat că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei, Adriean Videanu, cu seful Gazprom, Aleksei Miller, în urma căreia gigantul rus declara că părţile au deschis problema posibilei participări a României la gazoductul South Stream. Gazprom sublinia că părţile au convenit ca, în curs de câteva luni, să fie realizate un calcul tehnico-economic privind construirea pe teritoriul României a unei magistrale de tranzit a conductei South Stream, precum si un studiu de fezabilitate privind crearea unui depozit subteran pe teritorul României, în cadrul proiectului.

Conditii kazahe

Republica Kazahstan este gata să se alăture proiectului Nabucco, „dar cu o condiţie. Uniunea Europeană să se implice mai mult, iar acţiunile să nu se limiteze doar la declaraţii” a afirmat presedintele Nursultan Nazarbaiev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După vizita oficiala a cancelarului german, Angela Merkel, in statul central-asiatic, presedintele kazah a declarat că se vorbeste prea mult despre gazoductul Nabucco, dar se face prea puţin. El a mai spus că statul pe care-l conduce este gata să se implice în acest proiect, dar si Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe pentru viitoarea colaborare.
Reamintim ca platoul continental al Kazahstanului la Marea Caspică dispune de zăcăminte de gaze naturale cu un volum estimativ de 3.300 de miliarde de metri cubi. Confororm surselor guvernamentale de la Astana, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, producţia naţională kazaha pentru anul 2010 va depasi 45 de miliarde de metri cubi.
Proiectul Nabucco este evaluat la aproape 8 miliarde de euro si presupune construirea unui gazoduct cu o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi. Scopul proiectului este diversificarea surselor de gaze naturale ale Uniunii Europene si facilitarea importului de gaze naturale din regiunea Caspică si Asia Centrală. Ruta ar cuprinde Turcia – Bulgaria – România – Ungaria si Austria. Gazele naturale urmează să fie livrate din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan

Axa strategica Romania-Turkmenistan

Presedintele roman Traian Basescu a declarat recent, in cadrul intalnirii cu noul ambasador al Turkmenistanului, Sohrat Jumaev, ca spera ca aceasta tara va deveni un partener al Romaniei si al Europei in ceea ce priveste proiectele de diversificare a surselor de hidrocarburi. Ambasadorul turkmen, care si-a prezentat scrisorile de acreditare, a evidentiat relatiile politice bilaterale foarte bune si si-a exprimat increderea ca va contribui la dezvoltarea relatiilor economice la un nivel similar. Diplomatul a multumit din partea Guvernului turkmen pentru bursele oferite de statul roman in vederea pregatirii de specialisti in diverse domenii.
Presedintele Romaniei si-a exprimat satisfactia pentru faptul ca aspectele convenite cu prilejul vizitei sale oficiale in Turkmenistan au fost aduse la indeplinire, inclusiv in ceea ce priveste bursele pentru tinerii turkmeni.

Gaz turkmen pentru Nabucco

Proiectul Nabucco face un pas inainte prin gazoductul Est-Vest, in lungime de 1000 km, din Turkmenistan in Europa, al carui santier a fost inaugurat la 30 mai, relata anterior agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Europa castiga astfel o runda in competitia cu Rusia penbtru gazul turkmen, dupa ce Gazprom nu a reusit sa antreneze Turkmenistanul intr-un proiect similar prin Marea Caspica spre Rusia” considera reputatul analist Corneliu Vlad, intr-un editorial publicat de KARADENIZ-PRESS.
Gazoductul spre Europa, propus de Uniunea Europeana si SUA in legatura cu proiectul Nabucco, va fi alimentat de uriasul zacamant Yolotan-Osman din sudul Turkmenistanului. Zacamantul, unul dintre cele mai mari din lume, detine, dupa evaluari, 16 trilioane mc de gaz. Capacitatea anuala a conductei proiectate va fi, la incheierea lucrarilor, in 2015, de 30 miliarde mc de gaz.
Presedintele turkmen Gurbengali Berdimuhamedov apreciaza ca gazoductul Est-Vest “este avantajos nu numai sub raport economic, ci si politic”. In ultimii ani, rezervele de gaz ale republicii central-asiatice (o cincime din rezervele mondiale) au fost terenul unei rivalitati intense intre Rusia, China si Occident. Rusia detinea partea leului din livrari pana in decembrie 2009, cand a intrat in functiune o magistrala gaziera spre China. Relatiile energetice ruso-turkmene au cunoscut o deteriorare grava in aprilie 2009, cand explozia unei conducte, pentru care autoritatile turkmene au facut responsabila partea rusa, a intrerupt exportul catre Rusia. In ultimul an, exportul de gaz turkmen in Rusia a fost cu 80 la suta mai mic fata de cele 12 luni precedente.
Fluxul spre Europa al gazului turkmen intampina dificultati si din cauza disputelor dintre statele riverane ale Marii Caspice privitoare la delimitarea zonelor de exploatare in acest areal.

Element cheie

“Turkmenistanul este un element-cheie pentru proiectul Nabucco – aprecia de curand Michael Laubsch, expert al Eurasian Transition Group. Atata timp cat politica din Iran nu se schimba, Nabucco trebuie sa se concentreze pe gazul turkmen, caci altfel proiectul nu are sens economic”. Acelasi expert crede ca rivalul real al Rusiei, indelungat si unic partener traditional, in Turkmenistan este China, nu Uniunea Europeana. Expertul se hazarda si in previziuni: “Prevad ca in viitorul deceniu influenta chineza in Asia Centrala va creste, cea rusa va scadea, iar planurile UE trebuie ignorate, caci n-au sanse de succes”. Lansarea proiectului de gazoduct Est-Vest i-au infirmat, peste numai cateva zile, previziunile.

Cursa turkmena

La randul sau, presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov, declara recent, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.
In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile românesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

Nabucco vs. South Stream

Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.

Baku lasa Nabucco fara gaz

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Conferinta internationala

Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa si va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite si constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  si treptat vor creste pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se stie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia si Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul si-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Anterior semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Presedintele rus Dmitrii Medvedev ameninta pacea din Caucaz

Relatiile bilaterale ruso-georgiene nu pot fi refacute in timpul presedentiei lui Saakasvili, a declarat presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, la conferinta de presa sustinuta dupa convorbirile cu presedintele Republicii Africa de Sud, Jacob Zuma. Potrivit spuselor sale, Rusia nu este vinovata de distrugerea relatiilor cu Georgia. “Responsabilitatea pentru tot ceea ce s-a intamplat, inclusiv pentru distrugerea relatiilor politice, revine in totalitate conducerii Georgiei si presedintelui Saakasvili” a subliniat seful statului rus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nu pot exista relatii normale cu Georgia in timpul actualei conduceri, dar asta nu inseamna ca relatiile nu pot fi restabilite cand in fruntea Georgiei va fi un alt conducator”, a declarat Mededev. El si-a exprimat convingerea ca, in acest caz, relatiile bilaterale ruso-georgiene vor fi totalmente restabilite.

Razboi economic

Recent, Rusia a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica vinul si apa minerala din Republica Moldova si Georgia sa ajunga pe piata ruseasca. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. Potrivit lui Oniscenko, aceasta cerere nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale.

Zi de comemorare

Parlamentul de la Tbilisi a decis de curand, printr-o rezolutie, ca ziua de 25 februarie sa fie marcata in Georgia ca Zi a ocupatiei sovietice, iar ziua de 23 august ca Zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, relateaza mass-media georgiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Era necesar ca aceste zile sa poarte denumiri corespunzatoare. Sper ca astfel de probleme pe care regimul totalitar le-a adus tarii noastre sa nu se mai repete”, a declarat seful Comisiei parlamentare pentru politica externa, Akaki Minasvili, in urma deciziei luate de parlamentarii georgieni in cadrul unei reuniuni speciale. Conform rezolutiei adoptate, in fiecare zi de 25 februarie guvernul de la Tbilisi va lua masurile necesare pentru comemorarea victimelor ocupatiei sovietice din 25 februarie 1921. La aceasta data, toate institutiile statului vor arbora drapelul Georgiei in berna si se va tine un moment de reculegere.
Parlamentarii georgieni au dorit totodata ca, prin marcarea zilei de 23 august, sa se alature deciziei Parlamentului European si a Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa ca aceasta zi sa fie una a comemorarii victimelor regimurilor totalitare. In rezolutia adoptata se subliniaza ca Georgia, ca multe alte popoare, “a suferit de pe urma regimului totalitar sovietic”.

Exemplu de la Chisinau

Deputatii au stabilit de asemenea ca structurile corespunzatoare sa informeze mai bine societatea despre istoria totalitarismului, in special despre “semnarea la 23 august 1939 de catre regimurile totalitare criminale – Uniunea Sovietica si Germania nazista – a pactului Molotov-Ribbentrop”.
La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a decretat ziua de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si a cerut Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Moldovei. Decretul, care a generat mai multe polemici, a fost declarat la 12 iulie 2010 neconstitutional de catre Curtea Constitutionala de la Chisinau.

Atac asteptat

Presedintele georgian se asteapta la un atac “din partea dusmanilor din partea teritoriilor curatate etnic,” (Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente in 2008). Astfel, Mikhail Saakashvili acuza Rusia ca doreste “rasturnarea democratiei georgiene” si, in consecinta, a cerut comandantilor sai sa pregateasca un plan pentru “apararea generala”, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Saakashvili a dat ordin armatei sa “arda fiecare metru patrat din teritoriul georgian” de sub armata inamica daca acestia se decid sa invadeze tara. Pentru aceasta, Georgia isi va dezvolta nu numai fortele armate, ci si un sistem civil de aparare, a spus acesta. Apararea tarii este o “obligatie pentru fiecare cetatean” si “fiecare sat ar trebui sa fie capabil sa se apere”. „În afară de mobilizarea rezerviştilor, trebuie creată şi miliţii populare” a mai subliniat Saakashvili, precizand ca fiecare oraş şi sat georgian trebuie să fie gata să se apere. Pentru aceasta, în toate localităţile vor fi create „mici grupuri pentru pregătirea populaţiei” şi vor fi eliberate „armele necesare” a mai adaugat acesta.

Razboi informational

Rusia nu numai ca a renuntat la “planul sau de a controla Georgia, dar inca lucreaza intens la asta,” ar fi spus Saakashvili, la o intalnire cu comandanti armatei si oficiali din cadrul Ministerului Apararii. „Dar scopul duşmanului nostru este să pună sub control întreaga Georgie”, de aceea „fiecare metru pătrat de sub picioarele sale trebuie să ardă”, a mai declarat preşedintele. Scopul minim în viitoarele lupte, va fi stoparea inamicului din înaintarea sa în interiorul ţării, iar după aceea eliberarea completă a teritoriilor georgiene, inclusiv Abhazia şi Osetia de Sud. Conform lui Saakaşvili: „Rusia nu a renunţat la ideea înlăturării democraţiei georgiene şi ocuparea întregii ţări”. „Este suficient să priveşti declaraţiile lor şi războiul informaţional, pe care ei îl duc în fiecare minut contra Georgiei şi atunci veţi vedea că ei nu numai nu au renunţat la planurile de control ale Georgiei, dar şi lucrează intensiv în această direcţie”, a adăugat şeful statului caucazian.

Analiza prezidentiala

Presedintele georgian mai sustine că analiza sa se bazează pe „retorica si razboiul informational dus zilnic, minut cu minut de Rusia împotriva Georgiei”. Liderul georgian se asteaptă la un atac “din partea dusmanilor….din partea teritoriilor curătate etnic,” referindu-se la Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente în 2008.
Chiar dacă Tbilisi a redus drastic bugetul destinat armatei din cauza crizei economice, “banii vor fi investiti în educatie, antrenament si cresterea profesionalismului,” a mai declarat Saakashvili, citat de mass-media regionala. În acest scop, a promis preşedintele georgian, bugetul apărări, redus din cauza crizei, va reveni in scurt timp la nivelul anterior crizei. Bugetul militar în 2010 a constituit 749 milioane de lari (cca 450 milioane dolari), faţă de 1,55 miliarde lari (930 milioane dolari) în 2008. Conform declaraţiei ministrului apărării georgian, survenita la finalul intalnirii cu preşedintele, armata georgiană nu va creşte din punct de vedere numeric. „Până la urmă, vom obţine o armată foarte importantă pentru o ţară mică ca Georgia, relativ puţin numeroasă, dar cu o înaltă pregătire profesională, necesară pentru apărarea ţării” a declara acesta
Participarea trupelor georgiene în operatiunile NATO din Afghanistan este importantă din punct de vedere geopolitic, deasemenea fiind si o “scoala militară foarte bună”, a mai precizat Saakashvili. “Avem nevoie de experientă, precum avem nevoie de apărare totală,” a adăugat acesta.

Raspuns rusesc

“Frica vede pericol peste tot,” a declarat o sursa oficiala anonimă din Ministerul Apărării din Rusia, citata de publicatia Nezavisimaya Gazeta. “Nimeni nu planuieste vreo actiune împotriva Georgiei, decât daca guvernul sau repetă actiunile crude la care a dat curs acum doi ani. Greselile acelor actiuni au fost dezastruoase pentru liderii Georgiei, si ar fi trebuit sa fi învătat lectia”.
Discursul presedintelui de la Tbilisi nu a continut vreo amenintare reală, crede analistul politic georgian Gia Khukhashvili. Când vorbeste în fata propriei armate, fiecare lider încearcă să ridice moralul, pentru că acestea “sunt regulile jocului”, a spus acesta. Razbunarea militară împotriva Rusiei “este ilogică,” a adăugat acesta, citat de mass-media.

Mobilizare partiala

Expertul militar rus Pavel Felghengauer considera ca recenta masarea de trupe ale armatei Federatiei Ruse in Caucazul rus ar putea fi semn de pregatire de razboi, relateaza mass-media. „Faptul ca in Caucaz se concentreaza un numar atat de mare de trupe este un lucru explicabil – acolo e razboi si inca va mai fi”, considera el, apreciind ca superficiale explicatiile autoritatilor ruse care sustin ca principala cauza a masarii de trupe in Caucaz vizeaza respingerea unei eventuale agresiuni din partea Georgiei. Felghengauer nu exclude reluarea in toamna anului 2010 a unor actiuni militare de amploare in regiune. “Despre ce fel de agresiune din partea Georgiei poate fi vorba? Credeti ca georgienii vor ataca Rostov pe Don? Iata insa ca o noua agresiune ruseasca impotriva Georgiei este pe deplin posibila” a mai subliniat” expertul rus.

Proorociri belicoase

Liderul Miscarii mondiale euroasiatice, Aleksandr Dughin, a avertizat recent in legatura cu posibilitatea izbucnirii unui razboi civil in Ucraina. Acesta considera ca, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare viitoare, in aceasta tara se va produce o scindare ce ar putea avea urmari tragice si nu exclude varianta ca, inainte de scrutin, autoritatile de la Kiev sa instituie stare de necesitate in tara, intr-o ultima incercare de a ramane la putere.

Nostalgii unioniste

In cercurile conducatoare ruse este in voga ideea necesitatii unificarii Rusiei cu Belarus, cu regiunile din nordul Kazahstanului si cu cel putin 2/3 din actualul teritoriu al Ucrainei, adica regiunile din est si sud – sustine Felghengauer, amintind ca despre aceasta scria inca Aleksandr Soljenitan, care pleda pentru alipirea la Rusia a inca 25-30 milioane de slavi. “Pentru pastrarea profilului slav, se considera ca Rusia trebuie sa-si alipeasca toate regiunile slave ortodoxe. Se considera ca aceasta ar putea rezolva criza demografica in Rusia si ar putea preveni inlocuirea populatiei slave cu populatie neslava. Aceste idei sunt larg raspandite la nivelul actualei elite politice ruse – de la ministri pana la responsabili de rang mai inalt. Despre aceasta vorbea si Putin inca de pe vremea cand lucra la primaria Sankt-Petersburgului. El spunea ca rusii sunt o natiune divizata, ca 30 milioane de rusi s-au pomenit in afara granitelor Federatiei Ruse” – releva expertul militar citat. Anterior, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta a relatat, citand surse militare bine informate, ca Rusia intentioneaza sa-si sporeasca in urmatoarele cateva saptamani numarul unitatilor militare din componenta Districtului federal sud (Caucazul de Nord). Redislocarea la Rostov pe Don (sud) a Batalionului motorizat nr.474, a carui baza permanenta se afla in regiunea Moscova, a fost finalizata, informa publicatia citata, care mai scria ca in localitatea cecena Borzoi a fost definitivata instalarea Brigazii a 8-a de vanatori de munte mecanizata, iar la Vladikavkaz, capitala Osetiei de Nord, se formeaza in baza Armatei a 58-a un comandament operativ ce va grupa aproximativ brigazi mecanizate, de blindate, vanatori de munte si ale fortelor speciale.

Razboi religios

La randul lor, autoritatile armene, aliate apropiate ale Federatiei Ruse, consideră crearea unei eparhii separate a Bisericii Apostolice Armene pentru regiunea georgiana Javakheti, majoritar armeana, o problemă de securitate naţională. Recent, liderul Mişcării Neoconservatoare din Armenia (MNA) Eduard Abrahamyan a declarat că Eparhia georgiană a Bisericii Apostolice Armene (BAA) face faţă cu mare dificultate problemelor armenilor din Georgia. În acest sens, liderul partidului consideră că este necesară crearea unei eparhii separate în Javahketi. Potrivit lui, necesitatea creării eparhie Javahketi este motivată prin faptul că, problemele din regiune ar fi rezolvate de clerul armean zilnic, în timp ce în prezent,  conducerea Eparhiei georgiene vizitează regiunea doar periodic.

Autonomie religioasa

”În plus, crearea unui eparhii separate în Javakh va creşte semnificativ gradul de autonomie al regiunii, care va consolida regiunea, ca un factor etno-politic. Aceasta va avea în primul rând un mare impact moral şi psihologic pentru armenii din Javakh. Deschiderea acestei eparhii a Bisericii Apostolice Armene este o chestiune de securitate naţională a Armeniei. Acest pas va fi un răspuns adecvat la crearea pe teritoriul Armeniei a Eparhiei Lori – Tashir a Bisericii Ortodoxe Georgiene. MNA îşi asumă cheltuielile pentru întreţinerea a unuia sau doi preoţi din viitoarea Eparhie” a declarat Abrahamian.

Istorie zbuciumata

Javakhk, astfel numesc armenii regiunea Javakheti de pe teritoriul Georgiei, care este parte a provinciei Samtskhe-Javakhketi, este zona majoritar armeana, zguduita periodic de intensificarea activitatilor secesioniste armene, sprijinite de Federatia Rusa.
În opinia istoricilor armeni, Biserica Apostolică Armeană este reprezentată ca entitate separată în Georgia începând cu secolul al V-lea (afirmaţie contestată de istoricii georgieni). Potrivit clerului armean, Biserica Apostolică Armeană are construite pe teritoriul Georgiei, mai mult de 600 de clădiri şi anume: biserici, capele, seminarul teologic, care mai târziu au fost ocupate de către Biserica Ortodoxă Georgiană (GOC). BAA solicita autoritatilor armene returnarea acestor proprietati. Reprezentanţii GOC nu sunt de acord cu învinuirea de confiscare a instituţiilor religioase armene. Împotriva acestei iniţiative s-a pronunţat, de asemenea, şi Parlamentul din Georgia.
Biserica Apostolică Armeană este cea mai mare instituţie religioasă de pe teritoriul Armeniei. Ea are propriile eparhii în Iran, Egipt, America de Nord, Australia, Marea Britanie, Grecia, România, Bulgaria, Germania, Elveţia, Georgia, Ucraina şi Nagorno-Karabah. Pe teritoriul Federatiei Ruse Biserica Apostolică are două eparhii, si anume Eparhia Novo-Nakhichevan a Rusiei cu sediul la Moscova, precum şi Episcopia din sudul Rusiei, cu centrul în Krasnodar.

Opozitie georgiana

După cum declara consilierul preşedintelui Georgiei, Vahan Bayburt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, îi sunt neclare încercările de a crea o Eparhie separată a Biserica Apostolice Armene în Javakheti. „La urma urmei, Georgia e o ţară mică. Şi după cum se ştie, unele Eparhii ale Bisericii Apostolice Armene, cu sediul în ţări mari acoperă necesităţile tuturor enoriaşilor din ţara respectivă. Cred că deschiderea unei Eparhia separate în Javakheti nu este necesară” a subliniat Vahan Bayburt, un apropiat al conducerii Bisericii Ortodoxe Georgiene.
De menţionat este faptul că semnificaţia specială a Bisericii Apostolice Armene este clar stipulata în Constituţia Armeniei, fapt considerat normal de oficialii armeni, deoarece crearea Armeniei ca stat independent a fost posibilă datorită bisericii. Conform Constituţiei, Republica Armenia este succesorul Republicii Democrate Ararat (Armenia), înfiinţată în mai 1918 din teritoriile azere ocupate de către naţionalişti armeni. Şi anume BAA, şi partidul revoluţionar „Daşnakţiutun” creat de ea a condus capturarea teritoriilor din Azerbaidjan, distrugerea a populaţiei civile care trăiau în aceste regiuni. Şi BAA a susţinut prin toate mijloacele separatiştii armeni din Nagorno-Karabah.

Federalizare etnica

De aceea, autorităţile georgiene sunt foarte precaute la informaţiile despre încercările autorităţilor armene de a crea o eparhie separată în Javakheti. Menţionăm faptul că, în decembrie 2008, Consiliul ONG-urilor armene din provinciile georgiene Samtskhe-Javakheti şi Kvemo Kartli, au venit cu o declaraţie în care se spunea că formarea unui stat federal este singura variantă posibilă pentru dezvoltarea Georgiei. În declaraţie se mai cerea ca Samtskhe-Javakhetiei şi zonelor locuite de armeni, să li se acorde statutul de subiect suveran al Georgiei Federale, cu puteri largi de auto-guvernare. Altă cerinţă era aceea de acordare limbii armene statutului de limbă de stat în viitoarea autonomie. Dar cererile naţionaliştilor armeni nu se limitează doar la cereri de autonomie. Astfel, Centrul de Analiză din Erevan „Mitk” susţine că „Javakhk, fiind regiune istorică armeană şi acum fiind populată de armeni în proporţie de 70% este, de fapt, Armenia, deşi nu este inclusă în hotarele legale ale ţării”.

Liderul belarus Alexandr Lukasenko promite recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Independenta Transnistriei, exclusa de OSCE si ONU

“Guvernul Republicii Moldova este clar determinat să continue politica sa de a rezolva problema transnintreană, în pofida tuturor lucrurilor care par să complice acest proces”, a declarat astăzi, 2 august 2010, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Victor Osipov, în cadrul unui briefing de presă ţinut în comun cu reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, ambasadorul Bolat Nurgaliev. Osipov consideră că Guvernul de la Chisinau a reacţionat calm la solicitarea oficială de săptămâna trecută a Tiraspolului către ONU de a-i fi recunoscută independenţa, pentru că nu se merită de a reacţiona la un apel care nu este o noutate, relateaza mass-media locala.

Fara independenta

“ONU nu recunoaşte în general independenţa statelor, ci admite state a căror independenţă este recunoscută” a mai declarat Osipov. Referindu-se la avizul recent al Curţii Internaţionale de Justiţie care recunoaşte conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, Osipov a spus că este vorba de două situaţii absolut diferite. Osipov a declarat că guvernul de la Chişinău nu a avut nici o reacţie oficială, până acum, la apelul Tiraspolului, deoarece nu este cazul de a atrage atenţia asupra unor asemenea acţiuni. „Nu merită de a reacţiona la acele apeluri care nu constituie nici o noutate şi toţi ştiu că de 20 de ani autorităţile transnistrene pretind la independenţă”, a adaugat oficialul de la Chisinau. „Semnalul nostru către societate este că nu există riscuri de recunoaştere a independenţei, ca urmare a acestui apel”, a conchis vicepremierul.
Victor Osipov a mai ţinut să asigure că până la sfârşitul anului curent, cu ajutorul organizaţiilor internaţionale, Republica Moldova va înregistra progrese în plan politic.  “În săptămânile şi lunile apropiate vom obţine rezultate concrete în ce priveşte soluţionarea unor probleme create sau amplificate de conflictul transnistrean”, susţine viceprim-ministrul. Printre aceste probleme, au fost menţionate lipsa libertăţii de circulaţie şi practica tarifelor internaţionale pentru telefonia fixă.
Mass-media de la Chisinau subliniaza ca Republica Moldovenească Nistreană s-a adresat săptămâna trecută la ONU cu o scrisoare oficială prin care solicită recunoaşterea independenţei, făcând referire la decizia din 22 iulie curent a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind legalitatea separării unilaterale a Kosovo de Serbia. Autorităţile separatiste au lansat o astfel de solicitate către  ONU şi în anul 2008.

Sprijin kazah

“Atâta timp cât Kazahstan va deţine preşedenţia OSCE, vom depune toate eforturile pentru a dinamiza procesul de reglementare a conflictului transnistean” a declarat ambasadorul Bolat Nurgaliev, reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, in urma întrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. La rândul său, prim-ministrul şi-a exprimat speranţa că, în perioada deţinerii de către Kazahstan a Preşedinţiei în cadrul OSCE pe parcursul acestui an, se va înregistra o evoluţie în acest dialog. „Reintegrarea ţării noi o concepem în primul rând prin prisma apropierii oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului şi tot ce întreprindem are drept scop final binele cetăţenilor”, a spus Vlad Filat.
Ambasadorul Bolat Nurgaliev l-a informat pe Vlad FILAT despre decizia de a organiza un Summit OSCE al şefilor de stat şi de guvern pe 1-2 decembrie 2010 în capitala Kazahstanului, Astana. El a specificat că printre priorităţile viitorului Summit se numără consolidarea capacităţii OSCE în prevenirea şi reglementarea conflictelor şi a crizelor, precum şi necesitatea atingerii progresului în soluţionarea conflictelor existente.
Premierul Filat a salutat organizarea Summit-ului OSCE şi şi-a exprimat speranţa că participanţii la reuniune vor aborda într-o manieră realistă şi eficace problema conflictelor îngheţate, inclusiv a celui transnistrean. Potrivit ambasadorului Bolat Nurgaliev diferendul transnistrean, în comparaţie cu celelalte conflicte din spaţiul CSI, inspiră mai mult optimism în rezolvarea sa.

Independenta cersita

Ministerul Afacerilor Externe din Transnistria considera ca decizia Curtii Internationale de Justitie a ONU privind Kosovo „inseamna legitimizarea internationala a modelului de reglementare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare”, calificand acest document drept „un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki al orinduirii generale europene in conformitate cu cerintele secolului XXI”, relata anterior mass-media de la Chisinau. In declaratia MAE de la Tiraspol, este exprimata certitudinea ca „recunoasterea internationala a R. Moldovenesti Nistrene contemporane care promoveaza o politica externa pasnica, edificatoare si tinde sa devina un participant activ al proceselor internationale, fiind gata sa-si asume responsabilitatile in conformitate cu dreptul international in vigoare, va deveni un aport consistent la consolidarea stabilitatii si securitatii nu doar in spatiul post-sovietic, ci si la nivel international”.

Vise separatiste

In opinia autoritatilor de la Tiraspol, decizia Curtii ONU „are o semnificatie juridica internationala, nivelind orice tentative unilaterale ale altor state de a impiedica vointa poporului prin adoptarea propriilor legi”. MAE considera drept lipsita de sens adoptarea unilaterala, fara a se lua in calcul opinia poporului transnistrean, de catre R. Moldova, pe 22 iulie 2005, a legii interne, prin care „se reglementeaza strict, in mod unilateral, toti parametrii de viata si activitate a RMN”.  In MAE transnistrean, avindu-se in vedere decizia Curtii de la Haga, „incapacitatea totala a legii a obtinut o confirmare internationala”. „Reiesind din principiile confirmate de ONU, aceasta lege contravine dreptului international si nu poate avea valoare juridica, luindu-se in calcul deciziile cu privire la independenta adoptate in cadrul referendumurilor din Transnistria, ultimul avind loc pe 17 septembrie 2006”, considera puterea de la Tiraspol.  Autoritatile transnistrene atrag atentia asupra „existentei juridice a conditiilor necesare pentru recunoastere internationala, fapt care si-a regasit o demonstratie reala in decursul celor 20 de ani de dezvoltare independenta a RMN”.
MAE indeamna ONU ca „impreuna cu celelalte state responsabile sa participe activ la elaborarea unor criterii coordonate comune de recunoastere internationala a statelor care au demonstrat in fapt ca sint viabile”. „Doar proclamarea constienta si libera a independentei de catre populatie poate fi cel mai sigur si constant mecanism al legitimizarii interne si ineternationale a institutiilor de stat si a vointei poporului”, se mai arata in declaratia MAE transnistrean.

Fara precedent

Avizul de joi al Curtii Internationale de Justitie, care recunoaste conformitatea cu dreptul international a declaratiei unilaterale de independenta a institutiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, nu are nimic in comun cu problema transnistreana, a declarat anterior presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. „Sunt lucruri diferite. Kosovo inseamna un conflict etnic, in Republica Moldova este un conflict politic si nu are absolut nimic in comun (cu Kosovo). In Transnistria locuiesc 42% de romani/moldoveni, 28% ucraineni si 23 rusi si situatiile nu pot fi comparate”, a declarat Ghimpu, citat de mass-media.
Norma internationala in cazul dat, adoptata pentru Kosovo, nu are nimic in comun cu conflictul transnistrean, a mai spus Ghimpu, adaugand ca in situatia din Transnistria este vorba de un conflict moldo-rus, confirmat prin Acordul semnat in 1992 de fostii presedinti ai Rusiei si Republicii Moldova, Boris Eltin si, respectiv, Mircea Snegur si hotararea CEDO in cazul Ilascu.
Ghimpu a mai mentionat ca Republica Moldova nu-si schimba pozitia in privinta recunoasterii Kosovo. La 22 februarie 2008, la scurt timp dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaratie in care atentiona ca „evolutia situatiei din Kosovo contravine normelor fundamentale ale dreptului international si contribuie, in mod direct, la provocarea separatismului – unul din principalele pericole ale sec. XXI. De asemenea, genereaza efectul escaladarii tensiunii nu numai in Balcani si in intreaga Europa, dar si intr-un sir de alte regiuni ale lumii”.

Relatii stranse

Grigori Karasin, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, a declarat miercuri dupa o intalnire avuta cu liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, ca Rusia va continua sa sustina dezvoltarea socio-economica a Transnistriei. “Dumnezeu i-a poruncit Rusiei sa poarte de grija celor care sunt insultati si umiliti. In aceasta perioada dificila din punct de vedere economic si al noii oranduiri globale, Rusia nici o clipa nu uita de Transnistria, desi are si ea suficiente probleme”, a spus Smirnov, citat de Infotag. In urma intalnirii, potrivit lui Karasin, ei au ajuns la o intelegere cu privire la subiectele care vizeaza in mod direct reglementarea si la problemele “create in mod obiectiv din cauza noutatilor si evenimentelor ce se produc la Chisinau”. “Am discutat, de asemenea, desfasurarea proceselor pe dimensiunile adoptate la nivel international, de exemplu formatul 5+2. Am examinat si relatiile cu Ucraina unde, in ultimul timp, s-au produs evenimente importante. Privim cu optimism rolul pe care poate sa-l joace Ucraina in dezvoltarea regiunii si in interactiunea cu Federatia Rusa in reglementarea transnistreana”, a remarcat Karasin.

Seminarii pentru Tiraspol

Oficialul de la Moscova a precizat ca Rusia este dispusa sa ofere spatiu pentru desfasurarea diverselor seminare si consultari internationale a caror tematica tine de problematica moldo-transnistreana. “La intrevedere au fost prezenti experti rusi care se ocupa de aceste chestiuni. Acestia au fost rugati sa elaboreze propuneri concrete in ce priveste desfasurarea unor seminare internationale care intr-un mod sau altul se refera la problematica transnistreana – fie la Moscova, fie in regiunea capitalei ruse. Grupurile de lucru ale expertilor nu trebuie sa se intalneasca neaparat la Viena sau la Geneva”, considera oficialul rus. La Tiraspol, acesta a avut o intrevedere si cu Anatoli Caminschi, presedintele Consiliului Suprem al regiunii. “Am discutat starea de lucruri existenta in relatiile bilaterale pe linia interparlamentara, precum si contactele de partid ale formatiunilor politice din Transnistria si Federatia Rusa. Ne intoarcem la Moscova cu anumite doleante si idei adresate parlamentarilor rusi”, a subliniat Karasin.
La randul sau, Caminschi, a spus ca “la intalnire a fost coordonata directia de colaborare, fiind reconfirmata pozitia neschimbata a Parlamentului privind armonizarea legislatiei transnistrene cu cea rusa”. De asemenea, Tiraspolul a apreciat dupa avizul CIJ privind Kosovo ca acest lucru legitimeaza “modelul de solutionare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare” si reprezinta “un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki”.