Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre “noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. “Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.

Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.

Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat joi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, importanţa pe care o au conductele de interconectare a reţelelor de gaze naturale pentru securitatea energetică.
“Sper că vom fi capabili să obţinem diversificarea mult dorită în regiune cu sprijinul Comisiei Europene”, a afirmat premierul bulgar în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Vlad Filat.  “Vom demara proiectul în mai şi va începe construirea unei reţele de interconectare cu România. Tehnic, reţeaua de conducte de gaze care este construită între Moldova şi România ne va lega într-un sistem şi, firesc, avem multe aşteptări”, a declarat premierul bulgar.
“Vladimir Filat este un prieten foarte bun al preşedintelui azer Ilham Aliev, aşa că lucrăm foarte activ cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte reţeaua de interconectare a conductelor de gaze Turcia-Bulgaria”, a adăugat premierul bulgar, care va efectua la sfârşitul lunii o vizită oficială în Azerbaidjan.

Sprijin pentru aderarea la UE

Prim-ministrul moldovean Vlad Filat a avut joi, la Sofia, o întrevedere cu Ţeţka Ţaceva, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Cei doi oficiali au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Bulgaria, stabilite pe parcursul a 20 de ani de colaborare.
“Republica Moldova este interesată în mod special de schimbul de informaţii privind mecanismul de adoptare a legilor care permit apropierea ţării de UE, acesta fiind şi obiectivul nostru principal. Orice contribuţie venită din partea ţărilor membre este importantă pentru noi”, a spus Vlad Filat.
Premierul a mai specificat că eficientizarea comunicării interetnice şi respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv ale bulgarilor, este o preocupare permanentă şi un indice de bază pentru conducerea ţării atât în plan intern, cât şi din perspectiva integrării R Moldova în UE.
Prim-ministrul s-a referit şi la agenda pe care a avut-o la Sofia şi discuţiile purtate cu Preşedintele bulgar, dar şi cu omologul său, Boiko Borisov. Vlad Filat a spus că în cadrul vizitei pe care Premierul bulgar o va efectua în Moldova, în luna octombrie a acestui an, va avea loc şi o şedinţă comună a celor două guverne.
Ţeţka Ţaceva a menţionat relaţiile dintre Moldova şi Bulgaria sunt bune şi există posibilităţi de a fi dezvoltate în continuare. Ea a spus că ţara sa este dispusă să împartă cu R. Moldova experienţa privind integrarea europeană. “Noi ne dorim ca Republica Moldova să nu comită aceleaşi greşeli, de aceea suntem gata să împărtăşim cu dumneavoastră experienţa acumulată de noi”, a spus Ţeţka Ţaceva.

Guvernul bulgar a renunţat miercuri la proiectul său de a reinstala, după modelul erei comuniste, garduri de sârmă ghimpată la frontiera bulgaro-turcă.
Guvernul şi-a motivat decizia prin “considerente financiare”, valoarea proiectului ridicându-se la 28 de milioane de leva, adică de patru ori mai mult decât fusese prevăzut iniţial, conform unui comunicat guvernamental. Instalarea gardurilor de sârmă ghimpată pe terenuri private şi de-a lungul a nouă habitate ce găzduiesc păsări rare ar fi ridicat de asemenea probleme.
Guvernul bulgar a decis în urmă cu un an să instaleze sârmă ghimpată pentru a opri mişcarea fără restricţii a animalelor şi a limita propagarea febrei aftoase în Bulgaria, ceea ce a provocat o dezaprobare vie din partea Turciei. În ianuarie 2011, un prim caz de febră aftoasă, primul din ultimii 12 ani, a fost diagnosticat în Bulgaria la un mistreţ. Din ianuarie până în aprilie, boala s-a răspândit în sud-estul ţării, în apropiere de frontiera turcă şi peste 1.500 de animale domestice au fost sacrificate în nouă sate de-a lungul frontierei. Ministrul agriculturii, Miroslav Naidenov, a făcut atunci apel la Turcia să “ia măsuri împotriva celor circa o mie de focare de febră aftoasă de pe teritoriul său”.
Frontiera bulgaro-turcă se întinde pe 209,5 kilometri. Sârma ghimpată, ce marca în perioada comunistă frontiera dintre ţările NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia, a fost retrasă după căderea comunismului, mai puţin într-o porţiune de 28,5 kilometri, situată în zone greu accesibile.

Bulgaria este decisa sa isi asigure independenta energetica prin intermediul hidrocrburilor existeste in apele sale teritoriale. Prospectarea pentru gaze si petrol in zona economica a Bulgariei din Marea Neagra ar putea incepe la mijlocul lunii iulie, a declarat ministrul bulgar al economiei si energiei Delian Dobrev, citat miercuri de cotidianul Dnevnik. In opinia ministrului, sansele pentru descoperirea unor zacaminte de gaze sunt bune. Oficialul a subliniat ca la doar 15-20 kilometri de la frontiera de nord-est a zonei pentru care Bulgaria a organizat o licitatie, Romania exploateaza intre 40 si 80 miliarde de metri cubi de gaze. Dobrev crede ca structura geologica a zonei bulgaresti este similara celei romanesti. Licitatia organizata de Bulgaria se refera la o zona de 14.220 kilometri patrati si este situata in apropierea frontierei dintre Romania si Bulgaria din Marea Neagra, din care fac parte si cei 17 de kilometri patrati in litigiu, noteaza ziarul. Licitatia a fost anuntata prin Monitorul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 ianuarie 2012. Termenul limita pentru depunerea ofertelor este 30 mai. Ministrul Dobrev a spus ca ‘cea mai mare companie mondiala din domeniul exploatarii zacamintelor de gaze are interes sa participe’. El insa nu a precizat care este numele acestei companii. Dnevnik citeaza un interviu recent al ambasadorului american la Sofia, James Warlick, care a dezvaluit ca reprezentantii companiei Exxon Mobile au vizitat Bulgaria in urma cu un an. Aceste informatii au fost confirmate si de agentia Bloomberg care scris ca Bulgaria poarta negocieri cu Exxon Mobile pentru exploatarea zacamintelor de gaze si petrol din Marea Neagra.

Un albanez din Kosovo a murit, iar soţia şi cei patru copii ai lor au fost răniţi de un dispozitiv exploziv plasat sâmbătă noaptea pe fereastra locuinţei lor din oraşul Kosovska Mitrovica, divizat etnic, a anunţat poliţia locală.
Familia locuia în partea nordică a oraşului, cu majoritate sârbă. Femeia şi cei patru copii au fost trataţi la spital pentru răni uşoare. Nu au fost operate arestări. Poliţia nu exclude ca atacul să fi fost motivat etnic. Nordul Kosovo, populat în mare majoritate de sârbi, care resping autoritatea Pristinei, este frecvent teatrul unor puternice tensiuni între cele două comunităţi.
În altă ordine de idei, premierul kosovar, Hashim Thaci, aflat în vizită la Washington, a afirmat vineri, după întâlnirea cu vice-preşedintele american, Joe Biden, că integrarea este singura opţiune pe care o acceptă în cazul populaţiei sârbe, refuzând să acorde acesteia mai multă autonomie în regiunea din nordul Kosovo, unde este majoritară, cu aceeaşi ocazie vicepreşedintele american afirmând că sprijină “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Kosovo şi aspiraţiile sale de integrare europeană.
Hashim Thaci a mai afirmat că nu va lua niciodată în considerare posibilitatea unui schimb de teritorii cu Serbia pentru rezolvarea problemei populaţiei sârbe din Kosovo. “Nu va exista un schimb de teritorii, nu va exista autonomie şi nu vor fi nici favoruri speciale. Va exista numai integrare”, a spus Thaci, care a mai afirmat că vrea să vadă frontierele Kosovo deschise, dar “nu va exista nici o modificare a graniţelor”.

Parlamentul European le recomandă celor cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv României, să ia decizia recunoaşterii acestui stat, informează un comunicat oficial.
În trei rezoluţii adoptate joi, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să înceapă negocierile privind aderarea Serbiei la UE, salută planurile de începere a negocierilor cu Muntenegru în iunie şi recomandă celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru.
Parlamentul European salută decizia Consiliului din 1 martie de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la UE şi consideră că UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare cât mai curând posibil, cu condiţia continuării reformelor în Serbia, în special în direcţia întăririi democraţiei şi a statului de drept. Parlamentul rămâne însă preocupat de discriminarea minorităţilor din Serbia şi cere guvernului sârb să protejeze toate minorităţile şi să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv accesul egal pe piaţa muncii şi reprezentarea corectă în instituţii. Parlamentul subliniază de asemenea faptul că mulţi solicitanţi sârbi de azil în UE aparţin minorităţilor etnice.
Rezoluţia subliniază importanţa continuării dialogului dintre Pristina şi subliniază importanţa deosebită a continuării dialogului. În acelaşi timp, Parlamentul îşi exprimă grava preocupare cu privire la ciocnirile dintre soldaţii NATO şi etnicii sârbi din nordul Kosovo în a doua jumătate a anului 2011. Nu în ultimul rând, deputaţii subliniază necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare şi locale corecte în data de 6 mai şi cere autorităţilor sârbe să nu organizeze alegeri locale în municipalităţile din nordul Kosovo.

Recunoaşterea Kosovo

Parlamentul European cere celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru, notând că 88 de ţări au făcut-o deja. Rezoluţia salută iniţierea unui dialog în problematica vizelor în ianuarie, pentru a contracara izolarea progresivă a cetăţenilor kosovari. Parlamentul aşteaptă de la Comisie să prezinte un plan privind liberalizarea vizelor în această primăvară, şi sprijină planul acesteia de a prezenta un plan de fezabilitate, în toamna anului 2012, pentru un acord UE-Kosovo de stabilitate şi asociere.
Deputaţii europeni îşi exprimă de asemenea speranţa că Comitetul Olimpic va permite atleţilor kosovari să ia parte la jocurile olimpice de la Londra. Parlamentul consideră că provocările-cheie pentru Kosovo sunt întoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor dislocate de la casele lor, lupta împotriva corupţiei şi remedierea situaţiei instabile şi tensionate din nord. Cere de asemenea reforme constituţionale şi electorale rapide.

România şi Bulgaria nu au semnat încă nici un acord privind demarcarea frontierei pe Dunăre. Acest lucru a fost amintit şi de fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy.
Într-un interviu publicat de un cotidian sofiot, întrebat dacă există o dispută şi în ceea ce priveşte frontiera pe Dunăre, acesta a afirmat: “Dacă încă nu am semnat nici un acord, puteţi să consideraţi că totul este disputabil sau ar putea deveni disputabil”. Cu românii am avut întotdeauna două feluri de negocieri: pentru demarcarea frontierei pe Dunăre şi pentru delimitarea zonelor maritime, a mai spus diplomatul.
Guvernele Bulgariei şi României ar trebui să aibă cel puţin de două ori pe an şedinţe în cadrul cărora să se discute o serie de priorităţi esenţiale. Cele două ţări ar trebui să atingă gradul de apropiere al Germaniei şi Franţei. Trebuie să acţionăm împreună în cât se mai multe domenii cu putinţă. Acest lucru ne-ar fi făcut mai puternici atât în planul NATO şi UE, cât şi pe scena internaţională, consideră Solon Passy.
Faptul că românii au făcut public un subiect important şi confidenţial înseamnă că sunt gata să intre într-o procedură de arbitraj şi au şanse excelente s-o câştige. Ei au acumulat o experienţă foarte preţioasă în diferendul cu Ucraina, au angajat cei mai buni avocaţi internaţionali şi, cel mai probabil, au decis că au puterea să câştige şi acest litigiu pe plan internaţional. Ei au văzut că politica externă bulgară condusă personal de premierul Boiko Borisov este într-o poziţie destul de defensivă şi au decis să-şi folosească superioritatea diplomatică pentru a-şi testa puterile, susţine diplomatul.
Cristian Diaconescu a declarat săptămâna trecută, într-o emisiune la Digi 24, că “există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat, ceea ce a generat o serie de reacţii la Sofia. “Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune în foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Rusia incearca sa isi creeze un avantaj la sefia Adunarii generale a ONU prin sprijinirea Serbiei in aceasta functie in detrimentul Lituaniei. Ministrul sarb de Externe Vuk Jeremici a declansat o disputa diplomatica in Europa de Est depunandu-si candidatura la presedintia Adunarii Generale a ONU. seful diplomatiei lituaniene Audronius Azubalis a acuzat Rusia de reinvierea unor dispute de pe vremea Razboiului Rece prin sustinerea lui Jeremici impotriva candidaturii ambasadorului Vilniusului la ONU, Dalius Cekuolis. El a declarat ca Jeremici a incercat sa exercite un “santaj” asupra tarii sale. intr-un interviu Jeremici a respins aceste acuzatii, subliniind ca tara sa merita sa obtina un post de prim plan la nivel international. in acest an, presedintia Adunarii urmeaza sa revina unei tari din Europa de Est, iar cei 193 de membri ai acesteia urmeaza sa participe la un vot, in iunie, pentru prima data din 1991 si pana in prezent. De obicei, cele cinci grupuri regionale din cadrul Adunarii isi repartizeaza postul prin rotatie, iar presedintele este desemant prin aclamare pentru un mandat de un an. insa, de aceasta data, cele 23 de tari membre ale grupului Europei de Est nu au reusit sa ajunga la un consens. in prezent, presedinte este Nassir Abdulaziz al-Nasser din Qatar. Jeremici si Azubalis sunt implicati in campanii intense la New York.

Rivalitati in sud-estul Europei

Acest caz a “reinviat toate vechile rivalitati din Europa de Est, lucru de care nu aveam nevoie”, a declarat un ambasador al unei tari din Europa de Est. Cekuolis si-a depus candidatura in iunie, iar Azubalis afirma ca a fost uimit sa afle in ianuarie ca Jeremici doreste si el postul. “Este regretabil, iar acest lucru arata cel putin ca anumiti politicieni sunt departe de a intelege cum ar trebui sa functioneze politica in Europa”, a declarat Azubalis pentru presa la New York. Refuzand un vot cadrul grupului regional, a continuat ministrul lituanian, Rusia si Serbia depun eforturi “sa opuna un vot de veto” fata de ambitiile lituaniene. Potrivit unor diplomati, Lituania suspecteaza Rusia ca l-a incurajat pe Jeremici sa candideze din cauza ostilitatii dintre Moscova si Vilnius pe tema anexarii Lituaniei de catre fosta Uniune Sovietica. Letonia, Estonia si Lituania au fost anexate de fosta URSS in cursul celui de al Doilea Razboi Mondial. Moscova a recunoscut independenta Lituaniei abia pe 6 septembrie 1991. Acest stat baltic cu 3,2 milioane de locuitori a aderat la NATO si Uniunea Europeana (UE) in 2004. Rusia a fost iritata de un discus sustinut la ONU de ambasadorul lituanian in 2010, cu ocazia marcarii a 65 de ani de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, in care s-a referit la anexarea sovietica. “Ceea ce am auzit spunandu-se in mod neoficial este ca Rusia este obsedata de modul in care abordam istoria celui de al Doilea Razboi Mondial”, a spus Azubalis. “Poate parea ridicul, dar este un dezacord legat de istorie”, a adaugat ministrul lituanian de Externe. Jeremici si diplomatii rusi resping orice idee a unei conspiratii, insa purtatorul de cuvant al misiunii ruse la ONU Anton Uspensky a confirmat ca Moscova se opune alegerii lui Cekuolis. “Lituanienii au fost primii informati ca nu vom putea sustine un candidat care nu intelege importanta victoriei asupra nazismului (…), lucru care a permis crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU)”, a declarat Uspensky. O asemenea persoana “nu ar trebui sa prezideze Adunarea Generala” a organizatiei, a apreciat purtatorul de cuvant. Azubalis afirma ca Jeremici a amenintat cu blocarea candidaturii Lituaniei pentru un loc de membru nepermanent in cadrul Consiliului de Securitate in 2014, daca Vilniusul nu renunta la candidatura sa la presedintia Adunarii. “Relatiile noastre nu ar trebui sa fie fondate pe un santaj sau pe un vot de veto, ci pe dialog”, a comentat ministrul lituanian de Externe.

Pledoaria Serbiei

Potrivit lui Jeremici, Lituania a avut, deja, partea sa de posturi internationale importante, referindu-se la detinerea presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in 2011. “Este o tara mica, noi suntem o tara mica, iar eu cred ca am servi mai bine sistemul ONU daca ne-am repartiza responsabilitatile”, a declarat ministrul sarb. Ministrii sarb si lituanian s-au intalnit la Bruxelles saptamana trecuta, iar Jeremici a confirmat ca sunt angajate negocieri. “Noi am propus un schimb echitabil Lituaniei”, a apreciat acesta. “Suntem pregatiti sa sustinem” candidatura sa la Consiliul de Securitate, a precizat el. “Guvernul sarb, care a depus eforturi mari pentru a asigura stabilitatea si reconcilierea in Balcani (…), crede ca poate contribui in cadrul acestei institutii internationale, prin intermediul primei noastre candidaturi la un post de o asemenea importanta”, a mai precizat Jeremici.