Autorităţile de la Sofia au decis ca ziua de miercuri să fie declarată zi de doliu naţional în Bulgaria în memoria victimelor inundaţiilor din sudul ţării.

După inundaţii, Apocalipsa îngheţată

În opinia Kristalinei Gheorghieva, Bulgaria ar putea beneficia de ajutor prin fondul european de coeziune, iar, în cazul în care daunele depăşesc 0,6% din PIB-ul ţării, ar putea să aibă acces şi la fondul de solidaritate care distribuie circa un miliard de euro pe an. Kristalina Gheorghieva a amintit însă că, de la începutul anului, nouă ţări europene au trecut prin dezastre naturale, 370 de europeni şi-au pierdut viaţa din cauza gerului, cele mai afectate ţări fiind Ucraina şi România.
Rămâne gravă şi situaţia din nord-estul ţării. Toate arterele rutiere din judeţele Ruse, Silistra şi Razgrad sunt închise pentru a două zi consecutiv. Singurele drumuri deschise în judeţul Şumen, unde a fost declarată stare de urgenţă, sunt autostrada spre Varna şi drumul spre Karnobat şi Burgas. Prefectul oraşului Ruse Plamen Stoilov a declarat că vântul extrem de puternic face ca deszăpezirea să fie imposibilă.
Majoritatea drumurilor din restul Bulgariei sunt practicabile în condiţii grele de iarnă. Este interzis în continuare traficul camioanelor de peste 10 tone în întreaga ţară. Podul între Ruse şi Giurgiu este închis. Ministerul bulgar de Interne informează că este deschis încă punctul de trecere a frontierei Vidin-Calafat. Din cauza îngheţării Dunării, circulaţia feribotului ar putea fi însă suspendată în următoarele ore, precizează ministerul.

Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.

Relatii vechi

Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.

CIA vs. FSB

Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.

Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

Sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, care se va duce la Sofia la 5 februarie, ar urma sa ofere gratis autoritatilor bulgare cateva avioane la mana a doua de la armata americana, relateaza Sofia News Agency. Acesta ar urma sa fie un cadou, scrie cotidianul Trud. Bulgaria va trebui insa sa gaseasca bani pentru reparatii si pentru a le pune in serviciu. SUA ar urma sa ofere 4 avioane Block-25 fabricate in urma cu 20 de ani, parte a rezervelor blocate ale armatei americane. Trud citeaza experti care spun ca, pentru a le pune in serviciu, Bulgaria va trebui sa cheltuiasca 15-20 de milioane de leva (7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. De asemenea, au subliniat ca obiectivul administratiei americane este sa extinda piata in Balcani pentru astfel de echipament. in afara de aceasta suma, va trebui dezvoltata o baza logistica si va trebui format personal. De mai multi ani, pilotii bulgari se antreneaza cu fortele aeriene americane, pe aceste avioane. Hillary Clinton a mai fost in Bulgaria, dar in calitate de prima doamna, in octombrie 1998. In ultima vreme presa a speculat tot mai mult informatiile potrivit carora mai multe state din zona Balcanilor ar putea cumpara impreuna avioane americane multirol. Acest lucru face parte cadrul din programul “Smart Defence” al NATO. “Pentru regiune am putea discuta ca un grup de state sa isi asume un numar cert de avioane pentru ca patrularea aeriana sa fie facuta de statele NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care si-a asumat-o Romania la un moment dat. Sa spunem ca, in loc de 48 de avioane, poate ca in acest stadiu sau in perspectiva epuizarii avioanelor MiG 21 sa ne gandim la un numar mult mai mic de avioane daca si alte state din zona s-ar alatura acestei idei”, a declarat recent presedintele Traian Basescu.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.

Protestul românilor din  Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.