Sfântul Munte Athos a dezminţit informaţiile apărute la începutul acestei luni în mass-media greacă şi rusă privind intenţia sa de a rupe relaţiile cu statul grec din cauza conflictului generat de noile măsuri anticriză ale autorităţilor elene care includ taxarea proprietăţilor imobiliare monastice din afara peninsulei Athos.
Reprezentanţii şi egumenii celor 20 de mânăstiri din Sfântul Munte, reuniţi la 14 mai într-o nouă reuniune extraordinară pentru a discuta supravieţuirea Athosului în condiţiile impunerii ultimelor măsuri fiscale, au calificat drept ”iresponsabile” informaţiile apărute în mass-media despre o posibilă ruptură defintivă a relaţiilor dintre comunitatea athonită şi statul elen, dar şi-au exprimat nemulţumirea faţă de ”amestecul ilegal în afacerile Athosului din partea autorităţilor Greciei”.
O primă reuniune pe subiectul măsurilor fiscale a avut loc la începutul lunii mai, în urma acesteia în presa greacă şi cea rusă apărând informaţii conform cărora Sfântul Munte Athos intenţionează îngheţarea relaţiilor cu statul grec, dacă autorităţile elene vor menţine aceste măsuri. Presa rusă informa la acea dată că o nouă întâlnire a stareţilor mânăstirilor din Athos va avea loc la 14 mai şi, dacă guvernul elen va ignora solicitările Sfântului Munte, atunci relaţiile cu statul grec vor fi rupte complet, iar comunitatea athonită va solicita sprijin şi ajutor din partea ţărilor slave care au mânăstiri în Sfântul Munte, adică Rusiei, Serbiei, Bulgariei.
”Sfântul Munte Athos este parte integrantă a statului grec şi pentru rezolvarea problemelor sale încearcă să conlucreze constructiv cu reprezentanţii acestuia”, se arată într-un comunicat adoptat la sfârşitul reuniunii din 14 mai, care subliniază totodată că athoniţii sunt alături de poporul grec în condiţiile crizei generale, duhovnicească şi economică. Comunitatea athonită ţine să precizeze însă, în legătură cu măsurile fiscale, că ”Sfântul Munte reprezintă o enitate duhovnicească unică, legată printr-o unitate milenară indisolubilă, pe care ctitorii Sfintelor Mânăstiri au înzestrat-o cu proprietăţi agricole dincolo de graniţele sale, pentru a putea să supravieţuiască şi să-şi îndeplinească misiunea istorică şi duhovnicească”.
Egumenii din Sfântul Munte se adresează conducerii politice a Greciei cu solicitarea de a nu aduce modificări în statutul existent privind regimul de impozitare pentru Muntele Athos, exprimându-şi speranţa în soluţionarea corectă a acestei probleme.

CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost “o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală “Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului “n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând “externalizarea torturii”: “Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.

Moscova le-a cerut organizaţiilor internaţionale prezente în Kosovo să împiedice ca această regiune să se transforme într-o tabără de antrenament pentru comandouri.
”În ultimul timp, atrag atenţia informaţiile preluate de unele media referitoare la contacte între opoziţia siriană şi autorităţile aşa-zisei Republici Kosovo, cu atât mai mult cu cât nu este vorba doar de ‘schimb de experienţă’ în materie de organizare a mişcărilor separatiste pentru înlăturarea regimurilor în funcţie, ci şi de antrenarea unor comandouri siriene pe teritoriul Kosovo”, se afirmă într-un comunicat al MAE rus, preluat de prsa internaţională.
Potrivit documentului, comandourile se antrenează în zone care seamănă din punct de vedere geografic cu cele din Siria“. Nu este exclusă crearea de centre de antrenament în fostele baze ale Armatei de Eliberare a Kosovo”, se mai spune în comunicat.
Siria este zguduită de peste un an de o mişcare de contestare împotriva regimului preşedintelui Bashar Al-Assad, care a moştenit puterea de la tatăl său, Hafez Al-Assad. Confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi s-au soldat până în prezent, potrivit ONU, cu peste 9.000 de morţi. Autorităţile siriene dezmint această cifră şi dau asigurări că în Siria acţionează bande teroriste antrenate şi finanţate din străinătate.

Partidul Democrat (DS) din Serbia a anuntat miercuri ca a obtinut sprijinul Partidului Socialist (SPS), crucial pentru candidatul sau, actualul presedinte Boris Tadic, care ar putea astfel sa castige cel de-al doilea tur al prezidentialelor programate pentru 20 mai, informeaza Tanjug. „Coalitia grupata in jurul SPS il va sprijini pe Boris Tadic in cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale”, a anuntat DS intr-un comunicat publicat la capatul unei reuniuni intre reprezentatii celor doua partide. Cu sprijinul SPS, a treia forta parlamentara in urma scrutinului general de duminica, proeuropeanul Boris Tadic se afla in postura de favorit al turului secund, cand va incerca sa obtina cel de-al treilea si totodata ultimul mandat de cinci ani in fruntea tarii. In primul tur, Tadic a obtinut 25,34% dintre voturile exprimate, surclasandu-l la mica distanta pe nationalistul Tomislav Nikolic /24,99%/. Tabara lui Tadic si socialistii au convenit de asemenea sa „isi continue pe viitor activitatile politice comune” si sa „lucreze impreuna pentru a forma o majoritate in parlament”, potrivit comunicatului citat. Cele doua formatiuni au decis sa examineze dupa alegerile prezidentiale problemele referitoare la componenta guvernului. Presedintele SPS si in acelasi timp ministru de interne in cadrul actualei coalitii, Ivica Dacic, si-a exprimat dupa alegerile de duminica dorinta de a fi numit premier al noului cabinet, in schimbul sustinerii lui Boris Tadic.

Preşedintele în exerciţiu proeuropean Boris Tadic şi naţionalistul populist Tomislav Nikolic se vor confrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la 20 mai, potrivit estimărilor prezentate la sfârşitul alegerilor generale desfăşurate duminică în Serbia.
Boris Tadic a obţinut 26,8% din voturi, iar adversarul său 25,6%, potrivit CESID, un organism independent ce supraveghează alegerile. CESID urmează să anunţe mai târziu, în timpul nopţii, rezultatele alegerilor legislative.
Potrivit sondajelor realizate înaintea alegerilor, Partidul democrat al lui Tadic, 54 de ani, şi Partidul sârb al progresului al lui Nikolic, 60 de ani, erau umăr la umăr, cu aproximativ 30% din intenţiile de vot. Niciuna dintre cele două formaţiuni nu va putea forma singură o nouă majoritate şi socialiştii actualului ministru de interne, Ivica Dacic, vor juca din nou un rol principal la fel ca la alegerile din 2008.
Potrivit analiştilor, partidul lui Dacic ar urma din nou să îl susţină pe cel al lui Boris Tadic în formarea guvernului. Peste 6,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne pentru a decide care dintre cei doi oameni politici va reuşi să îi convingă asupra capacităţii sale de a scoate ţara din stagnarea economică.

“V-a sunat ceasul, trădători de patrie!”, a ameninţat duminică seară liderul grupului neonazist grec Chryssi Avghi (Zori de Aur), după ce i-a asigurat o intrare în forţă formaţiunii sale în parlament.
“Am sosit”, a strigat puternic Nikos Mihaloliakos, într-o conferinţă de presă ţinută într-un hotel din Atena, flancat de 15 tineri raşi în cap. Aproximativ 200 de simpatizanţi s-au adunat în sală, în timp ce în afară, alţii îşi sărbătoreau victoria aruncând petarde, transmite Agerpres. Potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de cinci institute, acest fost mic grup semiclandestin cu metode notorii violente şi teze rasiste şi antiparlamentare obţine 19 parlamentari din cei 300 de membri ai parlamentului grec, cu 6,9% din voturi.
Poreclit “Führer” de presa greacă, Mihaloliakos, 55 de ani, l-a citat de asemenea pe Iulius Cezar pentru a lansa: “Veni, Vidi, Vici”. El a declarat ca grupul său va lupta împotriva “cămătarilor mondiali” şi “sclaviei” impuse, consideră el, ţării sale de UE şi FMI. La sosirea sa la conferinţa de presă, el s-a luat de jurnaliştii străini prezenţi, acuzându-i de răspândire de minciuni despre mişcarea lui, punând în surdină în ultimele luni referinţele lui direct hitleriste în favoarea unui fel de naţional-socialism a la grec. “Grecia este doar începutul”, a strigat el în direcţia lor.
Cele două partide proausteritate şi proeuropene greceşti PASOK şi Noua Democraţie, care guvernau împreună de la sfârşitul anului 2011, s-au prăbuşit duminică, obţinând 32,4% din voturi în alegerile legislative, potrivit unei numărători oficiale asupra 95% din sufragiile exprimate. Aceste cifre anunţate de Ministerul de Interne de la Atena confirmă dezastrul ambelor partide care au obţinut împreună 77,4% din voturi la ultimele legislative din 2009 şi acum doar 150 de locuri, mai puţin decât majoritatea absolută în parlament (151 de locuri). Ele fac foarte problematică formarea unui guvern de coaliţie de către aceste două partide pentru a continua politica de austeritate dictată de UE şi FMI.

Patriarhul Bisericii ortodoxe ruse Kirill a adus un omagiu sâmbătă la Sofia moştenirii comune religioase şi culturale a Bulgariei şi Rusiei, în timpul întâlnirii avute cu preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev.
“Moştenirea lui Chiril şi Metodiu pune fundamentele identităţii culturale a popoarelor bulgar şi rus, precum şi a altor popoare slave”, a declarat patriarhul Kirill, citat de serviciul de presă al preşedinţiei bulgare. “Primii misionari în Rusia purtători ai noilor valori creştine au fost preoţi bulgari”, a adăugat oficialul rus.
Kirill este primul patriarh rus care s-a deplasat în Bulgaria în ultimii 18 ani. El s-a mai întâlnit sâmbătă cu premierul Boiko Borisov şi cu preşedintele parlamentului Ţeţka Ţaceva şi mai are programată sâmbătă o deplasare la Plovdiv unde va depune flori la monumentul soldatului sovietic, transmite Agerpres. Acest monument este controversat în Bulgaria, unde armata sovietică a impus regimul comunist în 1944. Kirill va oficia apoi un serviciu religios împreună cu patriarhul bulgar Maxim, veteranul patriarhilor ortodocşi, în vârstă de 97 de ani.
Creştinismul ortodox este religia dominantă în Bulgaria, căreia îi aparţin în mod tradiţional peste 80% din bulgari. De la căderea, în 1989, a regimului comunist, care promova ateismul, Biserica ortodoxa şi-a extins influenţa. Preşedintele şi primul ministru depun jurământul în faţa Bibliei şi sunt binecuvântaţi de patriarh înainte de a-şi prelua funcţiile.

Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru “Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valu­tare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei.  Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.

Interes pentru România

De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic “Polonia-Europa Centrală-China”.
“A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească “pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.

Miliarde de dolari pentru salvarea Europei

China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. “Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.

Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.

Regina vrea dizolvarea parlamentului

Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.

Herman Van Rompuy este optimist

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. “Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga “nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră “devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
“Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului

Serbia şi Rusia au deschis miercuri, în apropiere de Niş, o bază de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, care va permite efectuarea de acţiuni comune în astfel de cazuri în regiune.
Începutul operaţiunilor a fost asigurat de un acord semnat miercuri de cele două părţi. Baza, denumită centru umanitar, este situată în apropierea aeroportului din Niş, la circa 250 km sud de Belgrad. Aeroportul din Niş va fi utilizat de avioanele de salvare ruseşti pentru a aduce ajutoare în situaţii de catastrofe naturale sau umanitare, inclusiv în ţările din regiune, dacă acestea o vor solicita, au precizat autorităţile sârbe şi ruse.
“Înfiinţarea acestui centru umanitar a provocat o anumită confuzie, dar subliniez că el este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona plecând de la Niş, în toate situaţiile de urgenţă”, a declarat ministrul sârb de interne, Ivica Dacic. Un acord preliminar privind crearea acestui centru a fost semnat la sfârşitul lui 2009, cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
La acea vreme, presa rusă a scris că el ar putea servi Rusiei ca bază militară în Balcani, ceea ce Moscova şi Belgrad au negat. De asemenea, Rusia a negat că acest centru a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş.
Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.