Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

Sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, care se va duce la Sofia la 5 februarie, ar urma sa ofere gratis autoritatilor bulgare cateva avioane la mana a doua de la armata americana, relateaza Sofia News Agency. Acesta ar urma sa fie un cadou, scrie cotidianul Trud. Bulgaria va trebui insa sa gaseasca bani pentru reparatii si pentru a le pune in serviciu. SUA ar urma sa ofere 4 avioane Block-25 fabricate in urma cu 20 de ani, parte a rezervelor blocate ale armatei americane. Trud citeaza experti care spun ca, pentru a le pune in serviciu, Bulgaria va trebui sa cheltuiasca 15-20 de milioane de leva (7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. De asemenea, au subliniat ca obiectivul administratiei americane este sa extinda piata in Balcani pentru astfel de echipament. in afara de aceasta suma, va trebui dezvoltata o baza logistica si va trebui format personal. De mai multi ani, pilotii bulgari se antreneaza cu fortele aeriene americane, pe aceste avioane. Hillary Clinton a mai fost in Bulgaria, dar in calitate de prima doamna, in octombrie 1998. In ultima vreme presa a speculat tot mai mult informatiile potrivit carora mai multe state din zona Balcanilor ar putea cumpara impreuna avioane americane multirol. Acest lucru face parte cadrul din programul “Smart Defence” al NATO. “Pentru regiune am putea discuta ca un grup de state sa isi asume un numar cert de avioane pentru ca patrularea aeriana sa fie facuta de statele NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care si-a asumat-o Romania la un moment dat. Sa spunem ca, in loc de 48 de avioane, poate ca in acest stadiu sau in perspectiva epuizarii avioanelor MiG 21 sa ne gandim la un numar mult mai mic de avioane daca si alte state din zona s-ar alatura acestei idei”, a declarat recent presedintele Traian Basescu.

Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.

Seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la finalul intalnirii cu presedintele Traian Basescu, ca Alianta va conta pe Romania pentru a construi relatii puternice cu tari din Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. “Vom continua sa contam pe Romania pentru a construi relatii puternice cu partenerii nostri, mai ales in Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. Acestea sunt regiuni in care Romania este angajata deplin”, a spus el.  Rasmussen a mai declarat ca sustine politica “usilor deschise” a Aliantei. “Suntem cu totii de acord ca integrarea euro-atlantica este cea mai buna pentru stabilitate si securitate. Politica usilor deschise va continua”, a apreciat el. La randul sau, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania isi mentine opinia ca este necesar un parteneriat cu Rusia.  “in ceea ce priveste cooperarea NATO-Rusia, Romania isi mentine punctele de vedere exprimate anterior, ca avem nevoie de un parteneriat cu Federatia Rusa, bazat pe incredere si respectarea angajamentelor anterioare. Acest lucru l-am mentionat, l-am subliniat in discutiile cu secretarul general. De asemenea, apreciem la cel mai inalt grad initiativa NATO de a invita Rusia la discutiile legate de Afganistan. Cu certitudine, Federatia Rusa si statele din Asia Centrala pot fi participanti la securizarea a ceea ce NATO a obtinut pana acum, ce va obtine pana la sfarsitul perioadei de tranzitie pe un termen lung si la consolidarea unei societati democratice in Afganistan”, a spus Basescu.  El a precizat ca in discutiile cu Rasmussen a subliniat ca “NATO sa dea o atentie deosebita regiunii in care se afla Romania”. “Sustinem politica usilor deschise pentru statele din Balcanii de Vest, sustinem o solutie care sa consolideze pozitia de aliat a Georgiei. si de asemenea problematica de securitate a Marii Negre, pe care o desfasuram si pe plan regional impreuna cu aliatii turci si bulgari, trebuie sa ramana in atentia summit-ului NATO de la Chicago, cu toate implicatiile ei, inclusiv cele legate de securitatea energetica”, a mai spus Traian Basescu. El a mai spus ca programul de tranzitie privind Afganistanul va fi respectat, Romania isi va diminua prezenta combatanta in a doua parte a anului 2013, dar a precizat ca, daca vor exista dubii cu privire la securitatea regiunii, trupele vor fi mentinute. Seful statului a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Secretarul de stat american Hillary Clinton va efectua o vizită în Bulgaria la data de 5 februarie, informează Ministerul afacerilor Externe de la Sofia.
La Sofia, Clinton se va întâlni cu preşedintele Rosen Plevneliev şi cu premierul Boiko Borisov. Potrivit comunicatului oficial, principalele subiecte care vor fi discutate în cadrul vizitei oficialităţii americane vor fi relaţiile bilaterale, situaţiile din Orientul Mijlociu şi din Europa de sud-est şi contribuţia Bulgariei în Afganistan.
Cotidianul Trud susţine însă că adevăratul motiv al vizitei al lui Clinton la Sofia este interdicţia impusă recent de autorităţile bulgare asupra exploatării gazelor de şist. Sub presiunea opiniei publice, parlamentul bulgar a adoptat recent o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist pentru o perioadă de timp nelimitată, iar guvernul a revizuit propria sa decizie din luna iunie 2011, prin care acorda companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării. Cele două decizii au fost deja criticate de ambasadorul american James Warlick care şi-a exprimat dezamăgirea faţă de alungarea unui investitor important, precum Chevron.
La mijlocul lunii inauarie deputaţii bulgari au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei efectuate prin fracturare hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Amenda pentru societăţile care vor încălca această prevedere se ridică la până la 50 milioane de euro.
Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).

Protestul românilor din  Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.

Curtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Legea îi vizează pe demnitarii şi funcţionarii din administraţia de stat, dar şi pe ziarişti, angajaţi ai ONG-urilor, lideri religioşi, avocaţi şi profesori. În termenii articolului controversat, aceştia din urmă au obligaţia de a trimite autorităţilor, înainte de 31 ianuarie, o scrisoare autentificată la notar, în care să declare dacă au colaborat sau nu cu instituţia amintită în perioada în care Macedonia era inclusă în fosta federaţie iugoslavă comunistă, dezmembrată în anii 1990.
Guvernul a creat o comisie specială, după ce a primit la jumătatea lunii ianuarie 12.000 de scrisori, potrivit unui membru al comisiei, transmite Agerpres. Conform articolului de lege în cauză, dacă o persoană face declaraţii false în această privinţă, riscă să-şi piardă serviciul. Sesizată de opoziţia parlamentară de stânga, Curtea Constituţională urmează să dea un verdict în termen de două luni în legătură cu articolul litigios.

Bosnia şi Herţegovina şi-ar putea pierde statutul de membru al Consiliului Europei dacă nu va adopta rapid reforme democratice, a avertizat marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Într-o rezoluţie adoptată marţi în sesiune plenară, APCE a criticat “târguiala constantă referitoare la repartiţia pe criterii etnice în funcţii” în cadrul guvernului din Bosnia şi Herţegovina, unde un premier urmează să fie învestit abia după 15 luni de la alegerile generale. Pentru a deveni o “democraţie modernă”, această ţară trebuie să adopte “o reformă constituţională globală” şi să pună în aplicare o hotărâre dată în 2009 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în afacerea numită “Sejdic şi Finci”, a estimat APCE.
Conform hotărârii CEDO, Constituţia Bosniei şi Herţegovinei încalcă Convenţia europeană a drepturilor omului, împiedicând anumite persoane (în acest caz un evreu şi un rom) să se prezinte la alegeri. Această decizie “are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, se afirmă în rezoluţia APCE. “În cazul în care modificările necesare nu sunt adoptate în timp util înainte de următoarele alegeri din 2014″, APCE “avertizează că menţinerea calităţii de membru în Consiliul Europei al Bosniei şi Herţegovinei ar putea fi ameninţată”.

Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Manifestanţii kosovari fac parte din Mişcarea pentru autodeterminare şi au recurs la această acţiune pentru a protesta împotriva accesului mărfurilor sârbeşti în Kosovo. O altă manifestaţie care a avut loc pe 14 ianuarie a degenerat în incidente soldate cu 50 de răniţi în rândul demonstranţilor şi forţelor de ordine. Obiectivul declarat al mişcării este unirea Kosovo cu Albania.
Belgradul şi Pristina se află într-un continuu diferend din anul 2008, când Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa. Totuşi, după luni de negocieri mediate de Uniunea Europeană, cele două părţi au acceptat, în luna septembrie 2011, să semneze un acord de liber schimb. Acest acord a permis ridicarea interdicţiei instituită de Belgrad asupra importurilor de produse provenite din Kosovo. Serbia este unul dintre principalii exportatori către Kosovo, care importă peste 90% din produsele sale alimentare de la companii sârbeşti.

Croaţii au aprobat duminică aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum considerat crucial de autorităţile de la Zagreb, dar marcat de o participare redusă la vot.
În favoarea aderării s-au pronunţat mai mult de 66% dintre votanţi, indică rezultatele date publicităţii după numărarea buletinelor în peste 99% din cele 6.750 secţii de votare. Rata de participare la scrutin a fost de 43,58%, mult inferioară celei înregistrate la alegerile legislative din decembrie, a anunţat Comisia electorală. După Slovenia în 2004, Croaţia – stat cu 4,2 milioane de locuitori – va fi a doua din cele şase republici ex-iugoslave care se va alătura Uniunii Europene, o perspectivă deschisă tuturor statelor din Balcanii Occidentali.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
“Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. “Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. “Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.