Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

PEOP, obiectiv strategic romano-sarb

Consiliul Director al Pan-European Oil Pipeline a avizat recent constructia primului segment al PEOP, ce va uni Constanta de un important centru petrochimic al Serbiei, Pancevo, relateaza mass-media regionala din Constanta. „Este o hotarare istorica. Ne-am decis sa sustinem tronsonul Constanta-Pancevo. Costurile sunt foarte favorabile si rezonabile”, a precizat Bratislav Ceperkovic, reprezentantul Companiei Transnafta din Serbia. Oficialul a adaugat ca oleoductul Constanta-Pancevo va asigura un echilibru pe piata de profil in zona si ca partea sarba intentioneaza sa construiasca o noua rafinarie la Pancevo, care va avea o capacitate de 3,5 milioane de tone si care va fi alimentata din doua surse, una dintre acestea urmand sa fie oleoductul mentionat mai sus. Bratislav Ceperkovic a mai explicat ca intelege pozitia celorlalte state participante la proiectul PEOP (n.r.- Croatia, Slovenia si Italia nu s-au hotarat inca sa se implice activ in demararea PEOP), insa Romania si Serbia au foarte mult de castigat din aceasta etapa a oleoductului. „PEOP este singurul proiect care este sustinut de Uniunea Europeana”, a conchis oficialul Transnafta.
Potrivit directorului general al Oil Terminal, Silviu Ioan Wagner, segmentul PEOP care va uni cele doua state are o lungime totala de 1.032 kilometri, iar costurile de executie sunt estimate la 22,5 milioane euro. Desi nu au fost stabilite sursele de finantare, primul segment al oleoductului a trezit deja interesul investitorilor. Gazprom a confirmat ca este interesat de noua magistrala de transport, iar companiile din Kazahstan asteapta sa vada proiectul functional. Romania, Croatia, Serbia, Slovenia si Italia au semnat, in 2007, un acord pentru constructia PEOP (denumit si oleoductul Constanta-Trieste), o conducta de 1.400 km, care sa transporte petrol din bazinul caspic catre Constanta si portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari. Studiul de fezabilitate al proiectului indica o capacitate de transport de 40 milioane tone/an. Potrivit analizei de fezabilitate, Romania ar beneficia, din taxe si tarife, de incasari de cel putin 2,27 miliarde dolari, in functie de capacitatea finala, calculate pentru o durata de viata a oleoductului de 20 de ani. Actionarii firmei de dezvoltare a PEOP sunt companiile Conpet Ploiesti, Oil Terminal si Transnafta (Serbia).

Premierul rus Vladimir Putin, ingrijorat de West Nile

Un focar de infectie cu virusul West Nile a facut cinci morti in regiunea rusa Volgograd, pe Volga, unde au fost inregistrate cel putin 116 cazuri, au indicat recent serviciile sanitare regionale. “O suta saisprezece persoane au fost inregistrate ca fiind infectate cu virusul West Nile, dintre care cinci au decedat”, a indicat purtatorul de cuvant al Rospotrebnadzor pentru regiunea Volgograd, aflata la 1.000 km sud-est de Moscova. “Cresterea zilnica a cazurilor inregistrate este de 6-10 persoane”, au precizat serviciile sanitare ale regiunii de pe cel mai lung fluviu din Europa. Trei alte cazuri au fost inregistrate in regiunea vecina Voronej (600 km sud-est de Moscova), dupa cum au indicat vineri serviciile sanitare locale intr-un comunicat, scrie presa rusa si internationala, preluata de KARADENIZZ PRESS.
Canicula record, care a afectat in aceasta vara Rusia, in special regiunile ei de sud, unde temperatura a ajuns la plus 40 de grade Celsius dupa doua luni de ploi, a dus la inmultirea tantarilor, prin intermediul carora este transmis virusul West Nile. Serviciile sanitare ruse au semnalat in special “cresterea numarului de forme grave ale bolii”, care pot provoca encefalita si au ordonat administratiei Volgograd intensificarea activitatilor sanitare, in special pulverizarea de insecticide.

Pericol si in Balcani

Sapte persoane au murit in Grecia in urma unor ciupituri de tantari, purtatori ai virusului West Nile, in timp ce alte sunt spitalizate, in nordul Bulgariei, asteptand un diagnostic si tratament, relateaza mass-media din Bulgaria, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Numărul persoanelor infectate cu virusul West Nile în Grecia a ajuns la peste 40, au mai adaugat sursele medicale citate. Medicii bulgari au recoltat probe de la pacienti, care au fost spitalizati in sectii de boli infectioase, pentru a izola virusul si a stabili despre ce boala este vorba. “Medicii au inceput sa preleveze probe de la tantari, purici, capuse si rozatoare, pentru a studia virusul, deoarece pericolul se apropie”, a declarat Anghel Kuncev, un epidemiolog din cadrul Ministerului Sanatatii de la Sofia. El a precizat ca primele simptome ale infectiei cu acest virus sunt asemanatoare celor ale infectiei cu alti virusi – voma, temperatura crescuta si febra-, simptomele specifice aparand ulterior. Infectia cu virusul West Nile poate afecta foarte rapid membrana care protejeaza creierul, putand cauza meningita.
In opinia oficialului bulgar, virusul ar fi putut fi adus pe teritoriul tarii de catre turisti care se intorc din concediu, dar si de tantari, care sunt purtatorii acestui virus. “In timpul modificarilor climatice se observa o deplasare a bolilor tropicale in zone care nu sunt tipice pentru ele”, a subliniat Kuncev, adaugand ca o harta intocmita de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor arata ca virusi tropicali rari au inceput sa apara tot mai des in Balcani. Reprezentantul ministerului a mai declarat ca o epidemie produsa de virusul West Nile a avut loc in Romania, in urma cu zece ani. In ultimii zece ani, in Statele Unite, din cauza imbolnavirii cu acest virus, au murit peste 1.000 de persoane, a mai precizat Kuncev.

West Nile, pericol global

Infectiile cu virusul West-Nile sunt cunoscute de multe decenii. Virusul a fost izolat pentru prima data in 1937 din sangele unei femei cu febra, din provincia West-Nile din Uganda. Ulterior, s-a dovedit ca virusul este unul din cele mai raspandite flavivirusuri care afecteaza oamenii, pasarile si tantarii, avand o distributie geografica intinsa, care cuprinde Africa, Orientul mijlociu si Europa de Sud. In ultimul deceniu, virusul West Nile a redevenit un important agent patogen pentru oameni si cai, determinand frecvente focare de boala cu manifestari nervoase. Asfel in Romania (1996), Tunisia (1997), Italia (1998), Rusia, Statele Unite si Israel (1999), Franta, Statele Unite si Israel in 2000 s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri de imbolnavire la om, o agravare a formelor nervoase la cai, evidentiindu-se de asemenea cresterea mortalitatii la pasari. In ciclul natural al tuturor virusurilor din familia Flaviviridae pasarile sunt principalele gazde amplificatoare, iar vectorii sunt reprezentati de diverse specii de tantari. In perioada iulie – octombrie 1996, s-a inregistrat o epidemie de febra West-Nile in zona de sud a Romaniei (in Bucuresti si lunca Dunarii), care a determinat o suta de cazuri cu forme neurologice, dintre care au decedat 17 persoane.
Virusul West Nile afecteaza sistemul nervos central. Insa, simptomele sunt diferite. La majoritatea oamenilor nu exista simptome. Aproximativ 80% din persoanele infectate cu VWN un prezinta nici un fel de simptome. Unele persoane, pana la aprox 20% dintre cei infectati, pot prezenta simptome usoare, incluzand febra, cefalee dureri de corp, greata, voma si uneori inflamarea ganglionilor limfatici si eruptie cutanata pe fata anterioara si posterioara a toracelui si abdomen. Aproximativ una din 150 de persoane infectate pot dezvolta forma severa a bolii. Simptomele pot include temperatura ridicata, cefalee, redoarea cefei, stupoare, dezorientare, coma, tremur, convulsii, slabiciune musculara, pierderea vederii, pierderea sensibilitatii si paralizie. Aceste simptome pot persista iar afectarea neurologica poate fi permanenta. Virusul West Nile este raspandit prin intepaturile tantarilor infectati care sunt purtatori si care se infecteaza la randul lor cand se hranesc din pasari infectate. tantarii infectati pot transmite apoi virusul la oameni sau animale prin muscatura.

Atacul tantarilor romani

La incepuitul lunii iulie, deputatul socialist bulgar Rumen Petkov a avertizat Parlamentul tarii sale ca urmeaza un atac al tantarilor din Romania din cauza inundatiilor si a ca Executivului sa asigure bani pentru lupta impotriva tantarilor. “In ciuda crizei, autoritatile romane vor stropi pentru a se apara de tantarii dunareni si, drept urmare, insectele vor migra pe malul sudic al Dunarii”, a spus Petkov. El sustine ca trebuie acordate aproximativ 500 mii de euro din bugetul de stat pentru rezolvarea problemei tantarilor, care in acest an este deosebit de grava din cauza cotelor mari ale Dunarii. tantarii afecteaza nu doar confortul populatiei, ci si sanatatea ei, a subliniat Petkov. In opinia sa, tantarii dunareni afecteaza circa 600.000 de bulgari. Bulgaria nu are bani pentru lupta impotriva tantarilor dunareni, a recunoscut ministrul finantelor, Simeon Diankov in sfarsitul lunii mai. In bugetul de stat pentru acest an nu sunt bani pentru dezinsectie, dar primariile ar putea folosi pentru acest scop bani din bugetul propriu, a spus Diankov, explicand ca din cauza crizei trebuie limitate cheltuielile. Guvernul bulgar nu a alocat fonduri pentru combaterea tantarilor in 2010, din cauza masurilor de austeritate menite sa reduca deficitul bugetar. in acest context, operatiuni pentru combaterea tantarilor in vara anului 2010 vor putea fi organizate exclusiv din fondurile fiecarei localitati.

Romania, neatinsa de West Nile

Cei doi tulceni, suspectaţi de infectare cu virusul West Nile au primit rezultatele analizelor, făcute de Institutul Cantacuzino.  Rezultatul este negativ, deci cei doi pacienţi nu sunt infectaţi cu virusul West Nile.Virusul se transmite prin înţepăturile ţânţarilor şi poate fi mortal. Unul dintre bărbaţi este încă internat în spitalul judeţean, şi abia se poate mişca.
Bărbatul de 43 de ani a ajuns în spital acum o săptămână după ce i s-a făcut rău pe un şantier. A intrat în comă şi a fost dus la reanimare, iar câteva zile a fost imobilizat la pat. Medicii spun că el are simptomatologia virusului West Nile, motiv pentru care au trimis probe la institutul Cantacuzino.
Cealaltă persoană ajunsă la spital cu aceleaşi simptome, un tânăr de 18 ani, s-a pus repede pe picioare iar acum este acasă. Şi el aşteaptă rezultatele de la Cantacuzino. Ultimul pacient venit la spital este un copil de un an şi patru luni, căruia i s-a iritat toată faţa din cauza unei muşcături de ţânţar.

Falanga macedoneana, pregatita pentru debarcarea din Afganistan

Noul ambasador al Republicii Macedonia la Alianta Nord-Atlantica (NATO), Martin Trenevski, este contestat de o serie de inalti oficiali ai NATO, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta este cunoscut pentru declaratiile anti-NATO, el afirmând ca summitul Aliantei desfasurat la Bucuresti, in 2008, nu a fost un succes pentru Macedonia. “Alianta Nord-Atlantica comite agresiuni politice si economice impotriva Macedoniei”, acordând sustinere Greciei, a declarat Martin Trenevski, al carui mandat de ambasador al Macedoniei la NATO va incepe la 1 septembrie 2010. In prezentarea programului sau in Parlamentul de la Skopje, Trenevski a declarat ca va cere Aliantei sa “corecteze concluziile summitului de la Bucuresti si sa isi schimbe atitudinea fata de Macedonia”. Potrivit declaratiilor lui Trenevski, concluziile summitului de la Bucuresti, prin care Macedonia este obligata sa rezolve probleme numelui inainte de a adera, constituie o “abordare birocratica” asumata de Alianta.
Reamintim ca si desi Republica Macedonia si-a proclamat independenta in 1991, Atena si Skopje continua sa aiba dispute din cauza numelui Macedoniei. Polemicile au culminat in aprilie 2008, la summitul de la Bucuresti, când Grecia a blocat aderarea Macedoniei la NATO.

Integrarea europeana a Balcanilor, sabotata de Atena

Anterior comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, a avertizat ca autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Contingente balcanice

Anterior, Republica Macedonia anunta ca isi va suplimenta cu 80 de militari efectivele in Afganistan in 2010. Contingentul militar include o unitate a fortelor speciale (n.r.- Voltii-Lupii) si cadre ale serviciului militar de informatii de la Skopje, au declarat surse militare locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF) in Afganistan include in prezent 163 de militari macedoneni, primii soldati macedoneni sosind in tara asiatica in anul 2002. Participarea militarilor macedoneni la operatiunile din Afganistan este privita la Skopje ca un pas necesar pentru accederea la statutul de membru cu drepturi depline a Aliantei Nord-Atlantice. Reamintim ca aderarea Macedoniei la NATO a fost blocata in aprilie 2008 de regimul politic de la Atena, din cauza diferendului care le opune in privinta denumirii fostei republici ex-iugoslave.
La randul sau, Bulgaria va mai trimite pana la 30 de militari in Afganistan, care se vor alatura contingentului de 270 de bulgari dislocati in orasul Kandahar. In prezent, Bulgaria participa la Fortele Internationale de Securitate din Afganistan (ISAF) cu 470 militari, implicati in special in operatiuni de asigurare a securitatii aeroporturilor din Kabul si Kandahar. Totodata, guvernul de la Sofia a amanat o decizie finala privind suplimentarea participarii sale in misiunea impotriva pirateriei a Uniunii Europene ‘Atalanta’, desfasurata in largul coastelor somaleze.

Premierul roman Emil Boc recunoaste minoritatea nationala aromana

„Imi face o deosebita placere sa adresez din partea mea, si a Guvernului pe care il conduc, un mesaj de salut comunitatilor de armani din Albania, Romania, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Serbia, SUA, Franta si Germania, care se reunesc pentru a celebra sarbatoarea Sfintei Maria” se arata in mesajul transmis de premierul roman Emil Boc, Consiliului Armânilor. „15 august este, in Romania, o zi cu o profunda incarcatura sprirituala si religioasa, si romanii sarbatoresc alaturi de armâni Adormirea Fecioarei Maria. Aceasta sarbatoare ne ofera prilejul de a constata inca o data comuniunea de valori si traditii care leaga romanii de armâni” mai precizeaza comunicatul semnat de premierul Emil Boc. „In Romania, minoritatile nationale sunt ocrotite de lege si respectate de populatia majoritara. Noi, romanii, consideram ca reprezentantii minoritatilor care convietuiesc alaturi de noi ne aduc un plus de valori si traditii, menite sa largeasca orizontul spiritual al poporului nostru” adauga Emil Boc. „Guvernul Romaniei incurajeaza organizarea de evenimente dedicate celebrarii traditiilor si culturii minoritatilor nationale pe care traiesc pe teritoriul tarii noastre. Salutam cu deosebit interes sarbatoarea comunitatilor de armâni, prilej pentru promovarea specificitatii lingvistice a minoritatii armâne” conchide mesajul premierului Emil Boc.

Caramitru la atac

Recent, actorul Ion Caramitru s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale Macedo-Române, pentru a susţine statul român într-un proces intentat de Asociaţia „Comunitatea Armână din România”, condusă de deputatul PD-L Costică Canacheu, care vrea ca aromânii să fie recunoscuţi ca minoritate nationala în România. Caramitru susţine Guvernul printr-o cerere de intervenţie în procesul în care Asociaţia Comunitatea Armână din România cere anularea unei hotărâri de Guvern din 2001, privind Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi, în consecinţă, recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat procesul pentru 21 septembrie 2010. Procesul dintre Asociaţia condusă de deputatul Costica Canacheu şi Guvernul României a început în 2008, când Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, din motive de procedură, însă, ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înapoiat dosarul spre rejudecare.

Manastirea Gracanica, reduta a etnicilor sarbi din Kosovo

Trupele NATO de mentinere a pacii vor transfera responsabilitatea protejarii Manastirii Ortodoxe Sarbe din Gracanica politiei kosovare, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comandantul KFOR, Markus Bentler, a declarat recent ca masura a fost luata ca rezultat al imbunatatirii situatiei de securitate din Kosovo. “Primul loc pentru care responsabilitatea va fi transferata Serviciului de Politie din Kosovo va fi Manastirea Gracanica, a declarat Bentler. Aceasta manastire, una dintre cele mai importante ale Bisericii Ortodoxe Sarbe din Kosovo, este situata la aproximativ 8 km sud-est de capitala kosovara, Pristina. “Transferul va avea loc la sfarsitul lunii august. Alte locuri protejate de KFOR vor fi transferate politiei din Kosovo intr-un ritm dinamic”, a mai precizat Markus Bentler. Decizia a fost luata la sediul NATO de la Bruxelles in data de 9 iulie “deoarce securitatea globala a Kosovo s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani”. Bentler a adaugat ca Belgradul, “care a fost bine informat de dinainte” asupra acestei intentii, nu a fost de acord. De asemenea, Episcopul Teodosije de Lipljan a fost citat de presa declarand ca aceasta decizie nu a fost luata cu consimtamantul Bisericii Ortodoxe Sarbe si va periclita securitatea a opt manastiri din Kosovo. In luna martie KFOR a decis sa suspende temporar cooperarea cu Fortele de Securitate din Kosovo, dupa ce membri ai acestora au aparut in public purtand arme. Incidentul a avut loc la ceremonia de comemorare a unor fosti luptatori kosovari de gherila.

Autonomie creativa

Christopher Dell, ambasadorul Statelor Unite la Pristina, a declarat recent ca premierul kosovar Hashim Thaci este “pregatit sa ofere nordului Kosovo un fel de autonomie”, dupa modelul implementat in regiuni din Belgia, Austria sau alte tari vest-europene, relateaza radioul B92, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Nordul provinciei este locuit in majoritate de sarbi, care nu recunosc declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, si nici autoritatea Guvernului kosovar albanez, condus de Hashim Thaci.
“Nordul Kosovo are o natura specifica, iar premierul Hashim Thaci este pregatit sa gaseasca o modalitate creativa pentru a rezolva problema”, le-a declarat Dell jurnalistilor la Washington, comentand decizia Curtii Internationale de la Haga privind Kosovo. “L-am auzit spunand public in Kosovo, in mai multe randuri – public, cel putin o data si in mai multe ocazii in discutii private – ca in contextul unei Uniuni Europene care se compune din mai multe regiuni si acestea sunt recunoscute ca atare, el este pregatit sa caute solutii creative in care natura speciala a nordului Kosovo sa isi poata gasi locul in granitele statului unitar Kosovo”, a precizat ambasadorul Statelor Unite.”Dar sa recunoastem ca in Europa secolului XXI, exista loc pentru statut special – nu statut, acesta este cuvantul gresit – o natura speciala a regiunilor in cadrul unui stat unic. Pentru a fi mai clar, ne referim aici la aranjamente regionale de genul celor care exista in Belgia, Tirolul de Sud, in multe parti ale Europei”, a adaugat el.

Bulgarii au declansat razboiul cu tantarii ucigasi

Trei persoane au murit in Grecia in urma unor ciupituri de tantari, purtatori ai virusului West Nile, in timp ce alte sunt spitalizate, in nordul Bulgariei, asteptand un diagnostic si tratament, relateaza mass-media din Bulgaria, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Numărul persoanelor infectate cu virusul West Nile în Grecia a ajuns la peste 40, au mai adaugat sursele medicale citate.
Medicii bulgari au recoltat probe de la pacienti, care au fost spitalizati in sectii de boli infectioase, pentru a izola virusul si a stabili despre ce boala este vorba. “Medicii au inceput sa preleveze probe de la tantari, purici, capuse si rozatoare, pentru a studia virusul, deoarece pericolul se apropie”, a declarat Anghel Kuncev, un epidemiolog din cadrul Ministerului Sanatatii de la Sofia. El a precizat ca primele simptome ale infectiei cu acest virus sunt asemanatoare celor ale infectiei cu alti virusi – voma, temperatura crescuta si febra-, simptomele specifice aparand ulterior. Infectia cu virusul West Nile poate afecta foarte rapid membrana care protejeaza creierul, putand cauza meningita.
In opinia oficialului bulgar, virusul ar fi putut fi adus pe teritoriul tarii de catre turisti care se intorc din concediu, dar si de tantari, care sunt purtatorii acestui virus. “In timpul modificarilor climatice se observa o deplasare a bolilor tropicale in zone care nu sunt tipice pentru ele”, a subliniat Kuncev, adaugand ca o harta intocmita de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor arata ca virusi tropicali rari au inceput sa apara tot mai des in Balcani. Reprezentantul ministerului a mai declarat ca o epidemie produsa de virusul West Nile a avut loc in Romania, in urma cu zece ani. In ultimii zece ani, in Statele Unite, din cauza imbolnavirii cu acest virus, au murit peste 1.000 de persoane, a mai precizat Kuncev.

Atacul tantarilor romani

La incepuitul lunii iulie, deputatul socialist bulgar Rumen Petkov a avertizat Parlamentul tarii sale ca urmeaza un atac al tantarilor din Romania din cauza inundatiilor si a ca Executivului sa asigure bani pentru lupta impotriva tantarilor. “In ciuda crizei, autoritatile romane vor stropi pentru a se apara de tantarii dunareni si, drept urmare, insectele vor migra pe malul sudic al Dunarii”, a spus Petkov. El sustine ca trebuie acordate aproximativ 500 mii de euro din bugetul de stat pentru rezolvarea problemei tantarilor, care in acest an este deosebit de grava din cauza cotelor mari ale Dunarii. tantarii afecteaza nu doar confortul populatiei, ci si sanatatea ei, a subliniat Petkov. In opinia sa, tantarii dunareni afecteaza circa 600.000 de bulgari. Bulgaria nu are bani pentru lupta impotriva tantarilor dunareni, a recunoscut ministrul finantelor, Simeon Diankov in sfarsitul lunii mai. In bugetul de stat pentru acest an nu sunt bani pentru dezinsectie, dar primariile ar putea folosi pentru acest scop bani din bugetul propriu, a spus Diankov, explicand ca din cauza crizei trebuie limitate cheltuielile. Guvernul bulgar nu a alocat fonduri pentru combaterea tantarilor in 2010, din cauza masurilor de austeritate menite sa reduca deficitul bugetar. in acest context, operatiuni pentru combaterea tantarilor in vara anului 2010 vor putea fi organizate exclusiv din fondurile fiecarei localitati.

West Nile, pericol global

Infectiile cu virusul West-Nile sunt cunoscute de multe decenii. Virusul a fost izolat pentru prima data in 1937 din sangele unei femei cu febra, din provincia West-Nile din Uganda. Ulterior, s-a dovedit ca virusul este unul din cele mai raspandite flavivirusuri care afecteaza oamenii, pasarile si tantarii, avand o distributie geografica intinsa, care cuprinde Africa, Orientul mijlociu si Europa de Sud. In ultimul deceniu, virusul West Nile a redevenit un important agent patogen pentru oameni si cai, determinand frecvente focare de boala cu manifestari nervoase. Asfel in Romania (1996), Tunisia (1997), Italia (1998), Rusia, Statele Unite si Israel (1999), Franta, Statele Unite si Israel in 2000 s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri de imbolnavire la om, o agravare a formelor nervoase la cai, evidentiindu-se de asemenea cresterea mortalitatii la pasari. In ciclul natural al tuturor virusurilor din familia Flaviviridae pasarile sunt principalele gazde amplificatoare, iar vectorii sunt reprezentati de diverse specii de tantari. In perioada iulie – octombrie 1996, s-a inregistrat o epidemie de febra West-Nile in zona de sud a Romaniei (in Bucuresti si lunca Dunarii), care a determinat o suta de cazuri cu forme neurologice, dintre care au decedat 17 persoane.
Virusul West Nile afecteaza sistemul nervos central. Insa, simptomele sunt diferite. La majoritatea oamenilor nu exista simptome. Aproximativ 80% din persoanele infectate cu VWN un prezinta nici un fel de simptome. Unele persoane, pana la aprox 20% dintre cei infectati, pot prezenta simptome usoare, incluzand febra, cefalee dureri de corp, greata, voma si uneori inflamarea ganglionilor limfatici si eruptie cutanata pe fata anterioara si posterioara a toracelui si abdomen. Aproximativ una din 150 de persoane infectate pot dezvolta forma severa a bolii. Simptomele pot include temperatura ridicata, cefalee, redoarea cefei, stupoare, dezorientare, coma, tremur, convulsii, slabiciune musculara, pierderea vederii, pierderea sensibilitatii si paralizie. Aceste simptome pot persista iar afectarea neurologica poate fi permanenta. Virusul West Nile este raspandit prin intepaturile tantarilor infectati care sunt purtatori si care se infecteaza la randul lor cand se hranesc din pasari infectate. tantarii infectati pot transmite apoi virusul la oameni sau animale prin muscatura.

Romania, neatinsa de West Nile

Cei doi tulceni, suspectaţi de infectare cu virusul West Nile au primit rezultatele analizelor, făcute de Institutul Cantacuzino.  Rezultatul este negativ, deci cei doi pacienţi nu sunt infectaţi cu virusul West Nile.Virusul se transmite prin înţepăturile ţânţarilor şi poate fi mortal. Unul dintre bărbaţi este încă internat în spitalul judeţean, şi abia se poate mişca.
Bărbatul de 43 de ani a ajuns în spital acum o săptămână după ce i s-a făcut rău pe un şantier. A intrat în comă şi a fost dus la reanimare, iar câteva zile a fost imobilizat la pat. Medicii spun că el are simptomatologia virusului West Nile, motiv pentru care au trimis probe la institutul Cantacuzino.
Cealaltă persoană ajunsă la spital cu aceleaşi simptome, un tânăr de 18 ani, s-a pus repede pe picioare iar acum este acasă. Şi el aşteaptă rezultatele de la Cantacuzino. Ultimul pacient venit la spital este un copil de un an şi patru luni, căruia i s-a iritat toată faţa din cauza unei muşcături de ţânţar.

Executivul bulgar va acorda cetatenie persoanelor care fac donatii de cel putin 100.000 de euro pentru institutii culturale din Bulgaria, in baza unor noi amendamente la Legea Cetateniei, potrivit portalul de stiri Novinite.com. Mai mult, acest lucru a recunoscut recent chiar de catre ministrul pentru bulgarii din afara granitelor, Bojidar Dimitrov, care a spus intr-un interviu pentru cotidianul Stardart ca in baza acestei proceduri, mai multi cetateni americani si canadieni au primit deja pasaport bulgar. Donatiile trebuie sa depaseasca suma de 100.000 de euro si sa fie acordate unei institutii culturale bulgare. Persoanele care investesc mai mult de 1 milion de leva (circa 523.000 de euro) in economia nationala sau care au contributii semnificative in domeniul stiintific sau sportiv vor beneficia de proceduri accelerate, potrivit site-ul cotidianului Standart.
Dimitrov s-a angajat, in trecut, ca va combate criza demografica din Bulgaria prin oferirea cetateniei unor persoane nascute in afara tarii.

Pentru SUA da, pentru Republica Moldova ba

La inceputul lunii august, Bulgaria se plangea de faptul ca cetatenii Republicii Moldova aplica pentru dobandirea cetateniei bulgare in scopul de a obtine pasaport bulgaresc care le-ar permite sa scape de obligativitatea vizei, a afirmat intr-un interviu pentru Focus News, ambasadorul Bulgariei la Chisinau, Gheorghi Panaiotov. KARADENIZ PRESS scria ca etnicii bulgari din R. Moldova care solicita pasaport bulgar nu se gandesc neaparat la emigrarea in Occident, sustine ambasadorul, care recunoaste insa ca exista un interes crescut fata de recentele schimbari aduse Legii cetateniei bulgare. “Oamenii vor sa obtina cetatenia mai repede. Pentru ei, obtinerea cetateniei bulgare este in primul rand legata de depasirea dificultatilor referitoare la procedurile de acordare a vizei. Detinerea unui pasaport bulgar face ca procedurile sa se desfasoare mai usor”, preciza ambasadorul Bulgariei la Chisinau. “Exista un interes foarte mare fata de cetatenia bulgara si ar trebui sa-l incurajam”, completa ambasadorul.

Mafia pasapoartelor

La inceputul acestui an, Dimitrov afirma ca din 2002, 114.508 de cereri de obtinere a cetateniei bulgare au fost depuse de persoanele de origine bulgara care traiesc in Ucraina, Republica Moldova, Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Turcia si Grecia, dar doar 58.000 au fost examinate (48.000 aprobate, 10.000 respinse). Reamintim ca anterior Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare a inaintat guvernului de la Sofia o serie de amendamente menite sa simplifice procesul de acordare a cetateniei Republicii Bulgaria etnicilor bulgari din alte state. Cele mai semnificative modificari implica eliminarea asa-numitor “intermediari” in procesul de solicitare a cetateniei precum si stabilirea unor termene stricte pentru a se raspunde la cereri, in timp ce toate certificatele de origine bulgara vor fi emise de Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare si nu de Agentia de Stat pentru Securitate Nationala (DANS) si Ministerul bulgar de Interne. Conform lui Bojidar Dimitrov, care a fost demascat ca agent al serviciilor de informatii comuniste bulgare, majoritatea celor 2,5 milioane de persoane avand origine etnica bulgara care traiesc in Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Ucraina, Republica Moldova, Rusia si alte foste republici sovietice, Turcia si Grecia doresc sa obtina pasapoarte bulgare, in timp ce 70% dintre ei vor sa se mute definitiv in Bulgaria, sa cumpere acolo o casa si sa caute un loc de munca. otodata, surse oficiale din cadrul organizatiilor etnicilor bulgari din Ucraina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au condamnat noile amendamente la Legea Cetateniei bulgare, precizand ca prin adoptarea lor „vechea mafie” va fi inlocuita cu o „mafie mai noua”. Sursele citate au reiterat solicitarea lor privind implicarea comunitatilor etnice bulgare in acest proces, cerand introducerea unor prevederi legislative care sa legifereze rolul lor. Oficialii Agentiei de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare au refuzat sa comenteze acuzatiile aduse de vicepresedintele Anghel Marin, fost ofiter de informatii si lider informal al Partidului Socialist Bulgar, si considerat unul din potentialii candidati la urmatoarele alegeri prezidentiale din Bulgaria. Peste 9.400 de straini, dintre care 2.600 moldoveni si 4.000 macedoneni, au primit cetatenie bulgara pe parcursul anului 2009, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Etnicii albanezi din Kosovo sarbatoresc verdictul CIJ

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva diplomatica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene” , a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.