Seful Comisie Europene, Jose Manuel Barroso, cheama la pace in Balcani

Liderii Uniunii Europene (UE) au facut apel la Serbia si Croatia pentru a ajuta la dezamorsarea tensiunilor in crestere din statul vecin Bosnia, care submineaza stabilitatea din aceasta tara, la 15 ani dupa razboiul civil in care si-au pierdut viata aproape 100.000 de persoane, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Interesul nostru comun este de a avea o Bosnie stabila”, a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dupa intalnirea cu noul presedinte croat Ivo Josipovic. In acelasi timp, premierul sarb Mirko Cvetkovic a avut discutii la Bruxelles cu presedintele UE Herman van Rompuy, care a afirmat ca, pentru protejarea stabilitatii in Balcanii de Vest, cooperarea regionala este vitala.
Inalti oficiali ai UE si ai NATO si-au exprimat ingrijorarea fata de tensiunile in crestere din Bosnia-Hertegovina in urma esecului incercarii sustinute de Occident de revizuire a Constitutiei, in octombrie 2009.
Reamintim ca atat Croatia, cat si Serbia exercita o influenta politica considerabila asupra etnicilor croati, respectiv sarbi din Bosnia, care fac parte dintr-o confederatie, alaturi de majoritatea musulmana bosniaca. Etnicii sarbi au amenintat cu organizarea unui referendum pentru declararea independentei Republicii Srpska, daca vor fi fortati sa ia parte la o uniune politica, economica si militara mai stransa, proiect sustinut de celelalte doua comunitati din Bosnia-Hertegovina.

CE sprijina independenta energetica a UE

Comisia Europeana a selectionat pentru finantare 43 de proiecte energetice majore, printre acestea se afla si patru proiecte in care este implicata Romania, relateaza mass-media de la Bucuresti. Printre acestea se numara constructia conductei Nabucco, interconectarea cu retelele de gaze din Ungaria si Bulgaria, precum si un proiect de intarire a securitatii aprovizionarii cu gaze prin inversarea fluxului. Pentru proiectul Nabucco, CE aloca 200 de milioane de euro, pentru interconectarea retelelor de gaze dintre Romania si Ungaria, contributia UE va fi de 16,6 milioane de euro, iar pentru interconectarea cu Bulgaria, suma ajunge la 8,9 milioane de euro. De asemenea, pentru pentru proiectul de inversare a fluxului de gaze, in eventualitatea unei intreruperi de scurta durata a aprovizionarii, Transgaz va primi 1,5 milioane de euro, mai relateaza Euractiv.

Investitii inteligente

Comisia aloca, in total, 2,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte europene din domeniul gazelor si 12 din domeniul energiei electrice. Este cea de-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica in valoare de aproape 4 miliarde de euro, fiind si cea mai mare suma investita vreodata de UE in infrastructura energetica.
„In cadrul planului de redresare al UE, finantam investitiile inteligente» – acordam stimulente pe termen scurt pentru atingerea unor obiective pe termen lung”, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Investind in infrastructura critica, dam un impuls economiei si crearii de locuri de munca si, in acelasi timp, ne asiguram ca cetatenii UE vor avea curent electric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare. Am tras invataminte din ultima criza a gazelor si este unul din motivele pentru care am hotarat sa alocam un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”.
La randul sau, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a precizat ca nu a mai fost aprobata niciodata o suma atat de mare pentru proiecte energetice. “Am ales proiecte cheie care vor contribui la o mai buna integrare a retelei energetice europene, dand flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor membre. Obiectivele energetice si ecologice ale Europei necesita investitii mari si riscante in infrastructura care nu aduc profituri imediate. Problema este ca proiectele de acest tip risca sa sufere amanari in actualul climat economic. Or, in acest moment, Europa poate juca un rol important in mentinerea lor pe ordinea de zi”,a spus Oettinger.

Fonduri de criza

Comisia va aloca 910 milioane de euro pentru 12 proiecte de interconectare a retelelor de energie electrica si 1,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte de gazoducte. Proiectele selectionate astazi vor ajuta la finalizarea unor importante investitii care riscau sa sufere mari intarzieri din cauza incetinirii activitatii economice. Cofinantand in proportie de pana la 50% unele segmente din aceste proiecte, UE va stimula sectorul privat sa investeasca, la randul sau, pana la 22 miliarde de euro. Suma de 2,3 miliarde de euro va fi pusa la dispozitia promotorilor proiectelor in urmatoarele 18 luni.
Proiectele selectionate din domeniul infrastructurii energiei electrice si gazelor naturale reprezinta prioritatile energetice ale UE. Printre acestea se numara ameliorarea interconectarii statelor membre si reducerea izolarii unor zone mai indepartate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda si Malta. O alta prioritate, care se confirma astfel, este necesitatea de a intari securitatea aprovizionarii cu gaze prin sprijinirea unor proiecte de inversare a fluxului in noua state membre, precum si a proiectelor Nabucco si Galsi menite sa asigure diversificarea importului de gaze naturale.
Reamintim ca in martie 2009, UE a alocat 3,98 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economica a Europei. Comisia va prezenta un raport Consiliului European in martie 2010.

South Stream da lovitura de gratie Nabucco

Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei recente intalniri dintre premierii celor doua tari la Moscova, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor.
“Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Sprijin conditionat

Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat, in timpul unei vizite in Bulgaria, ca Uniunea Europeana sustine proiectul rus South Stream, cu conditia ca acesta sa indeplineasca cerintele tehnice de securitate. Participand la un forum despre securitate energetica in regiunea Marii Negre, el a subliniat ca proiectul South Stream sporeste capacitatea de import si ca proiectul european Nabucco permite diversificarea surselor de gaz pentru Europa. Comisarul a rezumat, spunand ca “trebuie construita o situatie in care toata lumea sa aiba de castigat”.
Potrivit comsiarului european, va avea loc un dialog intens intre Bulgaria si CE pentru armonizarea pozitiilor legate de proiectele energetice bulgare. “Bulgaria este importanta si pentru alte tari din regiune”, a subliniat el. Oettinger a adaugat ca interesele Bulgariei si ale UE sunt similare cand este vorba despre domeniul gazului.

Ecologistii bulgari protesteaza impotriva noului oleoduct

Constructia mult-amanata a unui oleoduct care sa ocoleasca congestionata Stramtoare Bosfor s-a aflat in centrul discutiilor dintre prim-ministrul rus Vladimir Putin si omologul sau grec, George Papandreou, aflat in vizita, relateaza cotidianul regional Southeast European Times, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul grec George Papandreou si omologul sau rus, Vladimir Putin, si-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-asteptat, aflat in faza de proiect inca de la inceputul anilor 1990, au subliniat surse diplomatice oficiale de la Atena. Papandreou, care are si functia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor dupa intalnirea sa cu Putin ca Rusia si Grecia doresc sa construiasca rapid aceasta conducta. Pentru a reusi, cele doua tari au nevoie de cooperarea deplina a Bulgaria, unde autoritatile locale si-au exprimat temeri privitoare la protectia mediului legate de acest proiect.
Conducta urmeaza sa plece din orasul bulgar Burgas de la Marea Neagra, catre orasul Alexandroupolis din nord-estul Marii Egee, ocolind Stramtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus intarzierile recente pe seama “tergiversarilor” noului guvern de la Sofia.

Opozitie ecologica

Oficialitatile locale, ONG-urile si grupurile de protectia mediului din Alexandroupolis si-au exprimat ingrijorarea fata de efectele ecologice negative, in special in ceea ce priveste riscurile scurgerilor maritime. Orasul Alexandroupolis este situat chiar in vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune intinsa de terenuri mlastinoase protejata prin Tratatul international de la Ramsar din 1971. Recent, autoritatile municipalitatii si prefecturii din Alexandroupolis au semnat un contract cu Universitatea Democritus din localitate cu privire la constituirea unui comitet care sa monitorizeze valabilitatea studiilor de mediu si stiintifice legate de constructia si exploatarea oleoductului.
Papandreou a afirmat ca preocuparile legate de protectia mediului au fost un obiectiv prioritar atat pentru Grecia, cat si pentru Rusia. Premierul grec a mai declarat mass-media ca toate procedurile necesare pentru inceperea constructiei, inclusiv rapoartele privitoare la impactul asupra mediului, trebuie finalizate in urmatoarele sase luni.

Ambitii petroliere

Proiectul oleoductului se bazeaza pe acordul trilateral semnat in martie 2007 la Atena de Putin, de prim-ministrul grec de atunci, Costas Karamanlis, si de fostul prim-ministru bulgar Sergei Stanisev, la data respectiva fiind prevazute aproximativ 700 de milioane de euro pentru finantarea constructiei. Conducta va avea o lungime de aproximativ 280 km si o capacitate de transport de 35 milioane de tone de titei pe an, cu optiunea altor 50 milioane de tone in viitor. Conform acordului din 2007, Rusia va detine 51% din compania infiintata pentru acest proiect, in timp ce Grecia si Bulgaria vor detine cate 24,5%. Oleoductul va pompa in principal titei din Rusia si din Bazinul Caspic din Kazahstan – adus cu navele petroliere din Novorossiisk — intre Burgas si Alexandroupolis.
Totodata, premierul Papandreou a subliniat ca Grecia si Rusia sunt pe cale sa incheie un contract prin care o firma din Atena va fi desemnata pentru a coordona constructia tronsonului grec al gazoductului South Stream.  Reamintim ca South Stream este un proiect energetic de anvergura, sustinut financiar si politic de Federatia Rusa, si care ocoleste Ucraina.

Cartea turca

La randul sau, Turcia, un alt partener in proiectul South Stream, si-a suspendat participarea in favoarea unei conducte alternative care pleaca din localitatea Samsun de pe coasta turca a Marii Negre catre terminalul petrolier din Ceyhan, aflat in partea de sud a tarii. Reamintim ca in acelasi port se termina si vestita conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Conform mass-media de specialitate, South Stream, Nabucco si conducta Samsun-Ceyhan concureaza pentru acelasi titei din Federatia Rusa, Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, care este suficient pentru a rentabiliza din punct de vedere economic doar pentru una dintre conducte. Desi Rusia si Turcia au convenit sa-si intensifice eforturile pentru constructia conductei Samsun-Ceyhan la intalnirea dintre Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan de luna trecuta, o serie de analisti rusi, citati de mass-media locala, au declarat ca Moscova prefera ruta balcanica.

Seful Executivului roman Emil Boc a declarat, joi, in fata participantilor la Conferinta privind Strategia Dunarii, ca actorii implicati trebuie sa fie “buni la strategii”, dar si la aspecte practice si ca strategia risca sa ramana doar o foaie de hartie daca nu este completata cu proiecte. El a precizat ca Strategia Dunarii reprezinta o oportunitate pentru identificarea unor proiecte cu relevanta transfrontaliera care ar include cei trei piloni propusi de Comisia Europeana: conectivitatea, protectia mediului si dezvoltarea socio-economica. Seful Executivului de la Bucuresti a propus extinderea caii ferate care leaga Centrul Europei de Sud-Estul continentului catre Budapesta, Bucuresti, Constanta. “Trebuie sa fim buni la strategii, dar trebuie sa fim buni si la aspectele practice. Trebuie sa umplem, sa completam cu proiecte aceasta strategie, altminteri va ramane doar o foaie de hartie. Un exemplu de asemenea proiect care poate fi dus la indeplinire de vointa comuna a statelor riverane il constituie trenul care leaga Centrul Europei de partea de Sud-Est. Ma refer la Paris-Strasbourg-Bratislava. Acesta trebuie extins catre Budapesta, Bucuresti si Constanta”, a spus Emil Boc.

Finala la Bucuresti

Boc le-a propus mai propus reprezentantilor statelor implicate in Strategia Dunarii sa se intalneasca, in luna noiembrie, la Bucuresti, pentru o discutie finala asupra strategiei, inainte de adoptarea documentului de catre Consiliul European. “Pentru ca aceasta strategie sa devina una eficienta, am adresat invitatia ca in noiembrie, la Bucuresti, sa avem o discutie si o abordare finala, pragmatica, pe proiecte concrete, inainte de aprobarea si dezbaterea in Consiliul European, cel mai probabil in decembrie”, a spus Emil Boc. Primul ministru Emil Boc participa, joi, la Summitul privind Strategia Dunarii, care se desfasoara la Budapesta, reuniunea prilejuind un dialog intre Comisia Europeana si reprezentantii guvernelor din tarile implicate, precum si cu factorii din mediul de afaceri, mediul academic, organizatiile internationale. La eveniment participa 22 de reprezentanti ai guvernelor nationale ale statelor membre ale Procesului de Cooperare Dunareana, la nivel de prim-ministri sau ministri de externe, si delegatii din partea celor sase landuri riverane din Germania si Austria. Initiativa privind Dunarea a fost lansata in 2008, la propunerea comuna a Romaniei si Austriei carora li s-au alaturat statele riverane, inclusiv cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Propunerea se bazeaza pe trei principii – conectivitate, protectia mediului si gestiunea apei si dezvoltarea socio-economica – aceleasi care au fost adoptate in 2009, in cadrul Strategiei pentru regiunea Marii Baltice, prima strategie macroregionala a UE.

Comisarul european Stefan Fule sprijina integrarea europeana a Republicii Macedonia

Autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana, a declarat saptamana trecuta comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, la finalul intrevederii oficiale avute cu premierul Republicii Macedonia, Nikola Gruevski. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Romania va avea o noua reprezentanta diplomatica in Bulgaria, la Silistra, unde autoritatile romane a dechis, vineri, un Consulatul onorific, in cadrul unei ceremonii desfasurate in prezenta ambasadorului extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Republica Bulgaria, Anton Pacuretu, si a prefectului regiunii Silistra, potrivit unui comunicat al MAE de la Bucuresti. La eveniment au mai luat parte si primarul municipalitatii dar si alti reprezentanti ai autoritatilor locale, reprezentanti ai corpului diplomatic si consular acreditati in Republica Bulgaria, oameni de afaceri, reprezentanti ai mass-media locale, precum si reprezentanti ai Senatului Romaniei si primarul municipiului Calarasi. “Deschiderea Consulatului onorific de la Silistra este foarte importanta in contextul dezvoltarii continue a relatiilor bilaterale romano-bulgare in toate domeniile si in contextul intensificarii circulatiei persoanelor si schimburilor economice in zona Silistra – Calarasi”, a declarat Anton Pacuretu. Participantii la acest eveniment au subliniat necesitatea cooperarii transfrontaliere romano-bulgare la nivel local, a promovarii unor proiecte comune, inclusiv in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. „Obiectivul final al acestor proiecte il reprezinta dezvoltarea economica si sociala a zonei, in special in domeniile transporturilor, energiei, turismului, agriculturii si mediului inconjurator, in beneficiul ambelor parti”, a adaugat ambasadorul Anton Pacuretu. Consulul onorific al Romaniei la Silistra, Stefan Raichev Ivanov, a tinut sa precizeze ca schimburile economice in crestere intre judetele limitrofe Dunarii si dorinta oamenilor de afaceri romani si bulgari pentru initierea unor proiecte economice de interes comun. Consulatul Onorific al Romaniei la Silistra are menirea de a contribui la dezvoltarea relatiilor dintre regiunea Silistra si judetele romanesti din zona de frontiera, in special in domeniul economic, comercial si cultural, precum si de a acorda asistenta si protectie consulara in caz de nevoie cetatenilor romani aflati in circumscriptia consulara, in situatii deosebite. Circumscriptia consulara cuprinde regiunea Silistra.

Seful Executivului de la Bucuresti va fi prezent la doua summituri ce urmeaza sa se desfasoare la Budapesta in perioada 24-26 februarie. Aceste doua evenimente sunt reuniunea Grupului Visegradprivind securitatea energetica si Summitul Dunarii din cadrul Porcesului de Cooperare Dunareana. La intalnirea de pe 24 februarie vor fi prezenti oficiali din tarile Grupului Visegrad – Republica Ceha, Ungaria, Polonia si Slovacia. Pe langa acestia au mai fost invitatti si sefii de guvern din Austria, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, România, Serbia si Slovenia, precum si demnitari ai Comisiei Europene, ai actualei presedintii rotative spaniole a UE dar si din SUA. Subiectele reuniunii vor fi discutate consultari la cel mai inalt nivel privind securitatea energetica, obiectivul fiind acela de a gasi o cale comuna si proiecte concrete pentru a intari securitatea energetica. Principalele probleme de ordinea de zi vizeaza aprovizionarea cu petrol si gaze naturale, interconectarea sistemelor energetice, dezvoltarea proiectului Nabucco, capacitatea de depozitare a gazului, proiectele nucleare, relatiile pe aspecte energetice dintre UE si Rusia si UE si SUA. De asemenea, se asteapta ca cei prezenti sa ofere sume de bani necesare demararii proiectului Na bucco. De asemenea, participantii vor stabili grupuri “ad hoc” la nivel de experti, care sa lucreze la diverse proiecte, cum ar fi interconectarea North Stream, aprovizionarea cu petrol.

Summit pentru Strategia UE pentru Dunare

Cel de-al doilea summit, privind Strategia UE pentru Dunare, va avea loc in zilele de 25 si 26 februarie. Budapesta va gazdui conferinta tarilor participante la Strategia Dunarii, acesta fiind cel de-al doilea eveniment din cele cinci conferinte internationale care vor fi organizate de Comisia Europeana pe aceasta tema. Reuniunea va prilejui un dialog intre Comisia Europeana si reprezentantii guvernelor din tarile implicate, precum si cu factorii din mediul de afaceri, mediul academic, organizatiile internationale.

Romanii din vaile Dunarii, Moravei si Timocului, locuitori ai 154 de sate cu populatie compact romaneasca si ai altor 48 cu populatie mixta, au primit cu entuziasm decizia Biroului Republican de Statistica nr. 052-89 privind acordarea personalitatii juridice Protopopiatului “Dacia Ripensis”, cu sediul la Malainita, in Timoc. Preotul Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici romanesti din Serbia de nord-est, la Malainita, in anul 2005, dupa 170 de ani de cand credinciosii romani din zona au fost lipsiti de dreptul de a asculta liturghia si a se ruga in limba materna, a declarat joi, pentru agentia Agerpres, preluata de mass-media centrala, ca, se pare, cosmarul acestora a luat sfarsit, dar “nu este exclus ca acest succes sa nu convina episcopului Iustin al Episcopiei Ortodoxe Sarbe din Negotin, care nu ar ezita sa inceapa demersurile pe langa autoritatile de stat pentru a anula acest statut al protopopiatului”. “Am mai trecut prin astfel de probleme. La inceputul anului 2009 am solicitat Ministerului Cultelor al Republicii Serbia inscrierea acestuia in Registrul bisericilor si comunitatilor religioase si am fost refuzati pe motiv ca decizia ar putea provoca un conflict intre Biserica Ortodoxa Romana (BOR) si Biserica Ortodoxa Sarba (BOS)”, a afirmat Alexandrovici.

Presiuni sarbesti

In acelasi context, el a mai aratat ca desi a atacat in justitie decizia nr. 080-00-2/2009-02 din 24 martie 2009, iar Curtea Suprema de Justitie a Serbiei i-a dat castig de cauza, “presiunile nu au incetat, iar hotararea nu a putut fi pusa in practica din cauza piedicilor puse de autoritatile bisericesti sarbe”. “Nici nu ne-am fi asteptat ca reprezentantii BOS din teritoriu sa priveasca cu ochi buni verdictul instantei. Ei au motivat aceasta prin faptul ca exista o decizie a Tribunalului Bisericesc al BOS prin care am fost scos din cinul preotesc, insa magistratii nu au tinut cont de aceasta, eu apartin BOR si ma aflu sub jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane Dacia Felix din Varset, asadar orice imixtiune din afara este nula de drept”, a precizat Boian Alexandrovici. In opinia lui, recunoasterea Protopopiatului ortodox roman “Dacia Ripensis” este in masura sa-i bucure pe romanii/vlahii din Serbia de nord-est, mai ales ca s-a organizat un numar de zece parohii, “dar trebuie manifestata o oarecare prudenta, fiindca o parte din clerul sarb ne considera adversari, desi slujim aceiasi credinta intru Hristos”. “Obtinerea personalitatii juridice, conform legilor Republicii Serbia, ne confera dreptul de a construi biserici, de a sluji cu devotament credinciosii si de a oficia ritualurile canonice si liturghia in limba romana”, a concluzionat Boian Alexandrovici. Victoria Protopopiatului ortodox roman “Dacia Ripensis” reprezinta un prim pas pe calea renasterii nationale a comunitatii romanesti din Timocul Sarbesc si o speranta ca identitatea celor peste 300.000 de romani din aceasta parte a Serbiei nu mai poate fi pusa in pericol.

Bulgaria resusciteaza centrala de la Kozloduy

Ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Traicio Traikov, a declarat ca Guvernul de la Sofia va decide cel mai probabil construirea unui nou reactor la centrala nucleara de la Kozlodui, relateaza mass-media bulgara, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. Guvernul condus de Boiko Borisov elaboreaza evaluarile preliminare privind necesitatea, capacitatea si fezabilitatea economica a unui nou reactor al centralei de la Kozlodui, a afirmat Traikov. Potrivit lui Traikov, capacitatea noului reactor va fi probabil de cel putin 1.000 de megawati. Construirea acestuia va implica costuri mai mici decat realizarea unei alte centrale nucleare in localitatea Belene, situata pe Dunare, a afirmat ministrul bulgar.

Belene nuclear

Ministrul bulgar a mai declarat ca proiectele de la Kozlodui si Belene vor fi dezvoltate separat si ca soarta centralei nucleare de la Belene va fi stabilita de evolutia pietei. La centrala de la Kozlodui functioneaza in prezent numai doua reactoare de cate 1.000 de megawati fiecare, dupa ce autoritatile au inchis patru reactoare de 440 de megawati, in urma unui acord cu Comisia Europeana.
Proiectul centralei din Belene, care urmeaza sa fie construita de compania rusa Atomstroieksport, a fost sistat dupa ce costurile au fost estimate la peste zece miliarde de euro si dupa retragerea companiei germane RWE, care trebuia sa furnizeze circa doua miliarde de euro in schimbul a 49% din actiuni.