NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanţarea armatei afgane după retragerea trupelor combatante, la sfârşitul anului 2014, a declarat joi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a prezentat drept sigură semnarea unui acord pe această temă.
Potrivit explicaţiilor mai multor oficiali occidentali, neconfirmate de guvernul afgan, această sumă echivalează cu o reducere de facto a numărului de trupe afgane, care ar scădea de la 352.000 la 228.000 de poliţişti şi soldaţi. Un responsabil occidental a afirmat că cifra de 4,1 miliarde dolari, din care se scad 500 de milioane pe care-i va plăti Kabulul, a fost “o estimare iniţială” a sumei pe care comunitatea internaţională o va plăti pentru forţele de securitate afgane, care va fi certificată în cadrul Conferinţei de la Chicago privind Afganistanul din luna mai.
Unele state membre ale coaliţiei nu sunt însă de acord cu această sumă, a precizat o altă sursă occidentală. “S-a stabilit ca după 2014 şi pentru următorii zece ani, până în 2024, comunitatea internaţională condusă de Statele Unite, Europa şi alte ţări, să plătească 4,1 miliarde dolari pe an pentru armata noastră şi alte forţe armate”, a spus Karzai în cadrul unei ceremonii militare.
“Astăzi, armata şi poliţia, cu 352.000 oameni, costă 6 miliarde dolari. Cu 4,1 miliarde de euro, se vor finanţa 228.000 de oameni. Este un calcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul, în timp ce o altă sursă occidentală a confirmat că “suma de bani şi numărul de trupe sunt legate” între ele.

Tensiunile recente pe relatia Moscova-Kiev suscita tot mai mult interesul expertilor din domeniul politic. Relatiile actuale ruso-ucrainene se caracterizeaza prin stagnare in plan politic, tensiune crescanda si stari conflictuale in domenii cum ar fi cel energetic sau alimentar, a declarat miercuri seful Centrului de studii politice, Vladimir Fesenko, intr-un duplex Moscova-Kiev. Expertii rusi si ucraineni au evaluat rezultatele vizitei efectuate la Moscova de presedintele ucrainean Viktor Ianukovici si au ajuns la concluzia ca unicul scop a fost reluarea dialogului la nivel inalt, dupa o pauza de sase luni. Liderul de la Kiev, ale carui relatii cu Kremlinul sunt tensionate din cauza nereusitei in negocierile vizand pretul gazului rusesc, a participat luni la Summitul Comunitatii economice euroasiatice (EurAsEc), in cadrul careia tara sa are statut de observator. „Principalul scop al summitului a fost de a i se transmite felicitari lui Vladimir Putin pentru victoria in alegerile prezidentiale din 4 martie… Nu se astepta nimeni la mari progrese in relatiile dintre Rusia si Ucraina de la aceasta vizita de lucru. Era important de reluat contactele si de inceput dialogul direct cu Vladimir Putin. Fiecare dintre parti ramane la pozitia sa’, a punctat Fesenko. ‘Situatia actuala a relatiilor dintre Rusia si Ucraina se caracterizeaza prin stagnare, tensiune crescanda si stare conflictuala in domenii cum ar fi cel energetic, mai este problema cascavalului (sub embargou in Rusia) si ar putea aparea un conflict al zaharului’, a estimat expertul de la Kiev.

Presiuni pentru aderea la Uniunea Euroasiatica

El a subliniat ca ambele parti au asteptari prea mari una de la cealalta si evalueaza de o maniera inadecvata interesele partenerului. Rusia presupune ca Ucraina nu are alta iesire din situatie decat aderarea mai intai la Uniunea vamala, apoi la cea Euroasiatica, fara sa inteleaga interesele reale ale Kievului. ‘Ucraina nu-si poate permite luxul de a actiona conform principiului „sau(sau’. Nu ne putem permite luxul sa aderam la Uniunea vamala apoi la cea Eurasiatica pentru ca aceasta ar genera un nou val de tensiuni interne, nu mai spun ca aceasta nu corespunde intereselor noastre geopolitice si de politica externa”, a spus Vladimir Fesenko, precizand ca tara sa este interesata de relatii echilibrate atat cu Occidentul, cat si cu Rusia. Pe de alta parte, el a aratat ca si Ucraina are pretentii nejustificate atunci cand asteapta ca Rusia „sa-i daruiasca” o noua reducere la pretul gazului, fara concesii deosebite din partea Kievului. seful Centrului CSI din cadrul Academiei diplomatice ruse, Serghei Jiltov, a opinat, la randul sau, ca stagnarea din relatiile bilaterale dezavantajeaza mai mult Ucraina. „Ucraina pierde timpul, pentru ca Uniunea Europeana, in mod evident, nu doar ca nu intentioneaza sa o primeasca (in componenta sa) intr-un viitor previzibil, dar nici sa-i acorde vreun ajutor. Probabil ca solutia pentru economia Ucrainei consta intr-o apropiere de Rusia”, a spus Serghei Jiltov.

Ultima sansa

Vicepresedintele Centrului rus de modelare a dezvoltarii strategice, Grigori Trofimciuk, a calificat vizita lui Ianukovici la Moscova ‘una dintre ultimele sanse pentru integrarea euroasiatica’. Comentand afirmatiile presedintelui rus Dmitri Medvedev – privind riscul unor sanctiuni pentru statele care refuza aderarea la EurAsEc – Trofimciuk a spus ca nu este vorba de o amenintare, ci de ‘un avertisment absolut logic’. Fesenko a replicat, la randul sau, ca Uniunea Europeana, spre care tinde Ucraina, nu ameninta statele terte cu sanctiuni in cazul in care acestea nu doresc sa adere, asa cum face Rusia, si ca, din contra, tarile est-europene’stau la coada ca sa se integreze’. ‘Observati ca Uniunea Europeana nu-i ameninta cu sanctiuni pe cei care nu vor sa adere. Dimpotriva, foarte multi doritori stau la coada, in ciuda crizei cu care se confrunta UE. Aceasta vorbeste, probabil, ca structura poate sa ofere niste avantaje concurentiale. Mentalitatea ucraineana corespunde principiului ‘nu cred pana nu vad’. Daca Uniunea vamala si, ulterior, cea euroasiatica isi va dovedi avantajele, vom adera cu bucurie. Desi o parte a ucrainenilor privesc cu suspiciune aceasta structura, din care fac parte regimuri autoritare sau semi-autoritare, spre deosebire de democratia din UE. Ucraina, in ciuda unor tendinte, in ultimul timp priveste cu mai multa simpatie ordinea democratica’, a concluzionat Fesenko. Directorul Institutului de analize politice si studii internationale, Serghei Tolstov, a estimat, in context, ca actuala Comunitate a Statelor Independente (CSI) va ramane o structura umbrela pentru statele din fosta URSS, iar importata sa se va diminua pe masura ce se va dezvolta Uniunea economica euroasiatica.

Pe piata mondiala a armamentului, tarile asiatice incep sa devina din ce in ce mai importante, potrivit unor date furnizate recent de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI). Raportul publicat luni arata ca India este in prezent cel mai mare importator mondial de arme conventionale majore, cuprinzand aproximativ 10 la suta din totalul mondial al importurilor de arme. Vecinul sau Pakistanul, cu care are o relatie extrem de dificila, ocupa locul 3, relateaza Epoch Times. China, care a fost cel mai mare importator de arme intre 2002 si 2006, ocupa acum locul 4, aspect care se explica in mare parte prin faptul ca importa mai putin, dar exporta mai mult, fiind reprezentantul unei tendinte de crestere. “Importatorii majori din Asia cauta sa isi dezvolte propriile industrii de armament si sa isi reduca dependenta de sursele externe de aprovizionare”, a afirmat Pieter Wezeman, cercetator senior in cadrul Programului de transferuri de arme al SIPRI, intr-o declaratie. China este in prezent cel de-al saselea exportator ca marime din lume, crescand exporturile sale cu 95 de procente in ultimii 10 de ani. “Acesta este in mare masura un rezultat al importului de arme chineze de catre Pakistan”, a declarat Paul Holtom, director al Programului transferuri de arme al SIPRI, intr-un comunicat de presa.

Peninsula belicoasa

Coreea de Sud, care este inca in razboi din punct de vedere tehnic cu vecinul ei imprevizibil si beligerant Coreea de Nord, este cel de-al doilea importator de arme din lume. Tensiunea militara din interiorul si din jurul Peninsulei Coreene a oscilat mai mult sau mai putin cu schimbarile bruste de dispozitie ale Phenianului. Luna trecuta relatiile pareau pline de speranta, din moment ce Coreea de Nord a fost de acord cu un moratoriu privind programul sau nuclear si testarea de rachete, dar deja si-a incalcat promisiunea, anuntand vineri ca va lansa o racheta cu raza lunga de actiune. Alte tensiuni din regiune au, de asemenea, impact asupra comertului cu arme, in special in ceea ce priveste problemele de la frontiera maritima din Marea Chinei de Sud, subliniaza SIPRI. Importatorul numarul 4, China, a provocat aproape fiecare natiune din Marea Chinei de Sud prin creante de suveranitate. Singapore, aliatul apropiat al Chinei, ocupa locul al cincilea mondial in importul de arme.

Importuri crescute

in general, Asia de Sud ca regiune, a crescut importurile de arme cu 185 la suta in ultimii 10 ani, cifrele din multe tari atingand valori exorbitante: Vietnam (cu 80 la suta), Indonezia (cu 144 la suta) si Malaezia (cu aproape 300 la suta). Cifrele SIPRI se bazeaza pe un sistem propriu dezvoltat, destinat sa reprezinte transferul de resurse militare si bazat pe costurile de productie cunoscute si datele despre livrarile efective. Ei au creat o unitate numita valoarea indicatorului de tendinta (TIV) pentru a compara transferul de arme conventionale majore. TIV ia in considerare printre altele raza de actiune, dimensiunile, sistemele de livrare, complexitatea si varsta armelor. in total, transferul international de arme conventionale majore a crescut cu 24 la suta fata de ultimii cinci ani. Printre alte majorari semnificative ale importurilor de arme din ultimul deceniu, multe s-au constatat in Africa, importurile crescand cu 110 la suta pe intregul continent. Doar Marocul a crescut importurile cu 443 la suta in aceasta perioada, multe fiind achizitii din ultimul an. Alti importatori mari sunt Algeria, rivalul regional al Marocului, si tari sub-sahariene din Africa, precum Uganda si Kenya.

SUA si Rusia fac cat 30% din piata

Printre natiunile exportatoare, Statele Unite ale Americii (clientul principal: Coreea de Sud) si Rusia (clientul principal: India) sunt inca cei mai mari exportatori, insumand 30, respectiv 24 la suta din piata. Acestea sunt urmate de Germania, Franta si Marea Britanie. Raportul nu a putut gasi un impact major asupra comertului cu arme datorita miscarii intitulate primavara araba. Rusia, care a fost principalul furnizor de arme pentru Siria in ultimii 10 ani, oferindu-i 78 la suta din armele sale, a contribuit la cresterea masiva de 580 la suta a importurilor, iar comertul este in curs de desfasurare. Statele Unite ale Americii sunt si au fost un important furnizor de arme pentru Egipt. Mark Bromley, cercetator senior in cadrul SIPRI a remarcat ca, in ciuda dezbaterii publice si parlamentare din mai multe state furnizoare, impactul asupra politicilor actuale a fost limitat.

Inarmare fara precedent pentru Siria

Regimul sirian si-a sporit cu 580% importurile de armament, intre 2007-2011, fata de precedentul cincinal. Rusia a fost principalul furnizor, cu livrari echivalente la 72% din total, potrivit raportului privind exporturile globale de arme publicat luni de Institutul International de Cercetari pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Valoarea absoluta a importurilor siriene in ultimi cinci ani este de 790 de milioane de euro, noteaza marti ziarul El Pais. Principalul capitol al importurilor siriene intre 2002 si 2011 a fost cumpararea de rachete /in valoare de 349 de milioane de euro, potrivit SIPRI); sisteme de aparare antiaeriana (348 de milioane); avioane militare (120); nave (41); si senzori (34). Baza de date a SIPRI nu inregistreaza din 1993 cumpararea de echipamente de artilerie, cel mai utilizat in reprimarea rebelilor. Acest tip de armament are de obicei o lunga viata de functionare.
Cresterea marcanta a importurilor Siriei a inceput in 2008, dupa o perioada de stagnare a achizitiilor care a inceput in 1993. in aceasta perioada de a inceput dupa desfiintarea Uniunii Sovietice si coincide cu faza de slaba de crestere a economiei siriene, potrivit datelor FMI. intr-un schimb de e-mailuri de la New York la Stockholm, Paul Holtom si Mark Bromley, cercetatori ai SIPRI, remarca escaladarea achizitiilor siriene, care coincide cu ‘o schema de restructurare a datoriei siriene fata de Moscova legata de programe de cumparare de armament. O schema similara a fost aplicata Libiei si Algeriei’. Holtom noteaza ca dupa ce s-a aratat initial interesat de modernizarea armamentului sau, Damascul negociaza apoi conditiile cu Rusia. Odata incheiat acordul incepe fluxul. Totusi cresterea importurilor nu presupune o crestere a cheltuielilor militare siriene, dimpotriva, presupune o scadere de la 5,4% din PIB in 2002 pâna la 4% in 1999. Trebuie de asemenea remarcat ca, in pofida acestei cresteri, totalul importurilor siriene nu l-a depasit pe cel al Iordaniei, o tara cu 6 milioane de locuitori fata de 20 de milioane in Siria. Cadrul general al datelor SIPRI arata ca in cincinalul 2007-2011, exporturile globale au crescut cu 24% comparativ cu cincinalul 2002-2006.

Turcia şi Azerbaidjanul duc tratative referitoare la producţia în comun a tancurilor turceşti Altay.
Tancul Altay a fost creat de compania turcă Otokar şi compania sud-coreeană Hyundai Rotem, avand la baza K-2 Black Panther. Ministerul Apărării din Turcia intenţionează să înlocuiască cu noul tanc, toate tancurile învechite Leopard, M48 şi M60. Se aşteaptă că livrarea de tancuri Altay va începe în anul 2016.
Tancul Altay cântăreşte aproximativ 60 de tone. Tancul va fi echipat cu un tun de 120mm, modul de armă controlat de la distanţă cu stabilizare şi mitralieră de 12,7 mm. Deocamdată nu se ştie nimic despre blindajul tancului. Altay va fi capabil să atingă viteza de până la 70 de kilometri pe oră. Conform estimărilor preliminare, costul noului tanc turcesc va fi de aproximativ 5,5 milioane de dolari.

Azerbaidjan, partener al NATO

Cooperarea NATO-Azerbaidjan a început în martie 1992, când Azerbaidjan s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord Atlantic, care a fost transformat în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic în 1997. Relaţiile dintre Azerbaidjan şi NATO au cunoscut un impuls semnificativ, odată cu semnarea, la 4 mai 1994, de către preşedintele Azerbaidjan Heydar Aliyev a documentului cadru al Parteneriatul pentru Pace (PfP) şi a transmiterii acceptului de participare a Azerbaidjanului la acest program.
Un alt obiectiv cheie al cooperării NATO cu Azerbaidjan este dezvoltarea capacităţii forţelor sale armate de a interacţiona cu forţele armate ale altor state-membre NATO, în operaţiile de menţinere a păcii şi gestionare a crizelor. Forţele Armate ale Azerbaidjanului au participat la menţinere la operaţiile NATO de menţinere a păcii în Kosovo (între 1999-2008). Începând din 2002, Azerbaidjan a sprijinit activ operaţiile ISAF în Afganistan, crescând treptat numărul de militari de la aproximativ 45 de personal la aproximativ 90.
NATO şi Aliaţii în parte (în special Turcia) continuă să sprijine Azerbaidjanul în crearea unor forţe moderne, mobile, bine pregătite, echipate şi eficiente, care să fie interoperabile cu cele ale Aliaţilor.

Rusia doreşte ca trupele NATO să rămână în Afganistan până când ţara este în măsură să-şi asigure propria securitate, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov.
“Prezenţa forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afganistan este guvernată de un mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Acest mandat este foarte clar. Toată lumea înţelege că la retragerea acestei forţe, guvernul afgan trebuie să fie capabil să menţină legea şi ordinea şi să facă faţă tuturor problemelor de securitate din ţară”, afirmat Serghei Lavrov. “Avem dreptul să cerem ca acest mandat, la care noi contribuim, să fie puse în aplicare înainte ca operaţiunea să se încheie”, a spus el “din punct de vedere al dreptului internaţional”.
După zece ani de prezenţă în Afganistan, forţa armată a NATO, care sprijină guvernul de la Kabul, nu a fost încă în măsură să învingă definitiv insurgenţa, condusă de talibani, în pofida celor 130.000 de militari de pe teren. În încercarea de a evita un impas, atât previzibil cât şi costisitor, coaliţia condusă de Statele Unite a decis să-şi retragă toate trupele de luptă până la sfârşitul anului 2014. Ea va oferi de acum pregătire forţelor de securitate afgane, astfel încât Afganistanul să-şi poată lua în mâini propriul destin după plecarea soldaţilor.
În acelaşi timp, Statele Unite încearcă să negocieze stabilirea de baze permanente americane în Afganistan după 2014 printr-un parteneriat strategic pe termen lung, ceea ce Serghei Lavrov a descris ca fiind “ciudat”. “Dacă aveţi nevoie de o prezenţă militară, atunci continuaţi să puneţi în aplicare mandatul Consiliului de Securitate. Dacă nu doriţi să puneţi în aplicare acest mandat, sau dacă credeţi că aţi făcut-o deja, însă doriţi să stabiliţi sau să menţineţi baze militare, acest lucru nu mi se pare foarte logic”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

Razboiul bazelor din Asia Centrala continua intre SUA si Rusia. Ministrul apararii SUA, Leon Panetta, a sosit marti, intr-o vizita-surpriza, la Centrul american de tranzit al transporturilor destinate fortelor coalitiei internationale din Afganistan de pe aeroportul Manas de langa Biskek, capitala Kirghistan, fosta republica sovietica din Asia Centrala, potrivit agentiei ruse de stiri Rosbalt. Nu exista niciun fel de informatii referitoare la obiectivul acestei vizite si nici personalitatile oficiale cu care urmeaza sa se intalneasca Panetta la Biskek. Nici Ministerul kargaz al Apararii nu a facut vreun comentariu in legatura cu vizita mentionata, care intervine pe fondul recrudescentei violentelor in Afganistan dupa ce un militar american a masacrat duminica 16 civili afgani. Ambasadorul SUA in Kirghistan, Pamela Spratlen, declarase zilele trecute, intr-un interviu la un post de televiziune din Turcia, ca SUA incep o noua runda de negocieri cu privire la statutul bazei Manas dupa 2014. Unii comentatori nu exclud ca vizita ministrului american al apararii sa aiba legatura cu aceasta chestiune si nu cu evenimentele recente din Afganistan. Dupa ce a castigat alegerile prezidentiale in Kargazstan, Almazbek Atambaev a anuntat ca intentioneaza sa inchida baza aeriana a SUA desfasurata pe aeroportul Manas. ”Ne dorim ca aeroportul Manas sa devina unul supercivil, iar sa pastram o baza militara chiar si pentru 150 milioane de dolari nu este un pic, ci foarte periculos”, a afirmat noul presedinte kirgiz, subliniind ca nu ar dori ca baza americana sa fie tinta unei parti ostile. Ulterior, in timpul unei vizite la Moscova, liderul de la Biskek a acuzat Rusia de neplata chiriei pentru baza sa aeriana din Kant (Kirghistan) si a amenintat cu inchiderea obiectivului. „Aceasta baza satisface doar vanitatea generalilor rusi. Chiria nu este platita, iar partea rusa nu-si indeplineste obligatiile, la ce bun s-o mai pastram?” – s-a intrebat el retoric, recunoscand apoi ca a incurcat putin lucrurile. Moscova de fapt nu achitase chiria pentru alte doua facilitati militare detinute in Kirghistan si nu pentru Kant, comenteaza Rosbalt. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan.

Soapte in urechea presedintelui kirghiz

Temerile presedintelui kirghiz au fost alimentate constant de Moscova n privinta folosirii ei de catre SUA. Diplomatia rusa afirma luna trecuta ca aceasta baza ar putea fi folosita de catre fortele americane pentru atacarea Iranului. . “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. El a mai precizat ca atacarea Iranului are o miza pur economica. “In spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.

Varianta romaneasca

Pe langa baza de la Manas, SUA ar putea sa foloseasca infrastructura deja existenta la baza de la Kogalniceanu (judetul Constanta). Revista militara americana „Stars and Stripes” scra scris recent ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.

Neplata datoriilor militar

Chiar daca incearca sa blocheze accesul americanilor la aceasta baza, Rusia nu isi respecta datoriile financiare pentru facilitatile militare din aceasta tara pe care le foloseste. Presedintele kirghiz Almazbek Atambaiev a descris Rusia, la finele anului trecut, ca un partener strategic important, dar a acuzat Moscova ca nu a platit chiria pentru infrastructura militara de pe teritoriul tarii in ultimii patru ani. Principalul partener strategic al Kirghistanului este Rusia, dat fosta conducere “nu a lasat o mostenire buna in relatiile cu Rusia”, a spus Atambaiev. “In ultimul an si jumatate am reusit sa stabilim relatiile cu Rusia care au fost distruse de fostul guvern”, a afirmat el, notand ca premierul rus Vladimir Putin a acordat o mare sustinere republicii. Atambaiev a spus ca a reusit sa ajunga la un acord si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in special in ceea ce priveste plata datoriilor ruse acumulate in ultimii patru ani, reprezentand chiria pentru infrastructura militara a Moscovei din Kirghistan. Patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. Atambaiev, in varsta de 55 de ani, care a servit ca premier al tarii, a castigat alegerile prezidentiale din 30 octombrie cu 62% din voturi. Kirghistanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.

SUA pierde in Tadjikistan

Daca in cazul bazei de la Manas batalia este deschisa, in cazul Tadjikistanului, Washingtonul a pierdut acest meci. Aceasta tara a decis, in noiembrie 2011, ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.

Militarul american suspectat că a ucis duminică 16 civili afgani poate primi pedeapsa cu moartea în caz că este condamnat de justiţia militară americană, a declarat luni secretarul american al Apărării.
Sergentul suspectat de masacrarea civililor, printre care multe femei şi copii, trebuie adus în faţa curţii marţiale conform codului de justiţie militară american. Acesta prevede, printre alte sancţiuni posibile, pedeapsa cu moartea, a explicat şeful Pentagonului. Regretând “teribilele pierderi de vieţi omeneşti”, Leon Panetta a declarat că motivul crimelor este încă necunoscut.
Militarul a părăsit baza pe jos în timpul nopţii pentru a ajunge într-un sat din apropiere şi este suspectat că şi-a împuşcat în cap şi cu sânge rece victimele înainte de a încerca să ardă cadavrele. “La un moment dat, acesta a revenit la bază şi s-a predat. El le-a spus oamenilor ce s-a întâmplat”, a declarat secretarul Apărării. Întrebat dacă se poate vorbi despre o mărturisire, Panetta a spus: “cred că acesta este cazul”. “Nu suntem siguri de motivele comiterii crimelor. Acesta este reţinut şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că va fi adus în faţa justiţiei şi va trebui să dea socoteală”, a adăugat Panetta.
Acest caz se adaugă unei serii de incidente – incendierea Coranului, soldaţi urinând pe cadavre – care rămân izolate şi nu subminează eforturile războiului şi nici strategia americană care prevede retragerea trupelor americane şi ale NATO la sfârşitul anului 2014, conform lui Leon Panetta. “Nu putem permite ca aceste evenimente să ne submineze strategia sau misiunea pe care o avem. Este important să avansăm”, a continuat acesta. Sergentul, a cărui identitate este ţinută secretă din cauza anchetei, se afla pentru prima dată în Afganistan după ce a fost trimis în Irak de trei ori.

Talibanii ameninţă cu răzbunarea

Talibanii au jurat luni că vor răzbuna moartea a 16 civili afgani, între care femei şi copii, ucişi duminică de un militarul american, promiţând că îşi vor dubla atacurile împotriva “sălbaticilor americani bolnavi mental”. Talibanii “vor răzbuna fiecare dintre martirii ucişi sălbatic de invadatori”, se poate citi pe site-ul insurgenţilor islamişti, care evocă masacrul de duminică. “Majoritatea victimelor sunt copii nevinovaţi, femei şi bătrâni, masacraţi de barbarii americani care le-au furat viaţa preţioasă fără milă şi şi-au pătat mâinile de sânge”, adaugă talibanii în comunicatul lor.
“Teroriştii americani caută scuze pentru cel care a comis această crimă inumană pretinzând că (…) este bolnav mental”, continuă insurgenţii. “Dacă autorii acestui masacru erau cu adevărat bolnavi mental, acest lucru ar arăta o nouă contravenţie morală a armatei americane, pentru că înarmează, în Afganistan, nebuni care întorc arma fără să gândească împotriva unor afgani fără apărare”, conchid talibanii.

Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat “în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând “16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor “copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai “consternarea” sa şi “durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a “transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.

Anchetă completă

Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment “tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind “de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o “anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este “şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
“Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. “Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.

Ahmat Bakiev, fratele fostului preşedinte al Kîrgîzstanului Kurmanbek Bakiev, care a fost înlăturat de la putere, a evadat din închisoarea unde ispăşea o pedeapsă pentru “organizare de tulburări masive ale ordinii publice” în 2010, a anunţat marţi serviciul pentru aplicarea pedepselor.
“La 3 martie, condamnatul Ahmat Bakiev a evadat”, a precizat biroul de presă serviciului pentru aplicarea pedepselor. Acest serviciu a adăugat că Ahmat Bakiev a fugit în timp ce era spitalizat la Bişkek, într-un centru medical unde nu era supravegheat în permanenţă. El este în prezent căutat de poliţie, a precizat sursa citată.
În 2011, el a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru organizare de tulburări masive ale ordinii publice, posesie de arme şi organizare de grupări armate, în timpul revoltei din aprilie 2010 în urma căreia a fost înlăturat de la putere fratele său, Kurmanbek Bakiev. În prezent, fostul preşedinte kîrgîz trăieşte în exil în Belarus.
Kurmanbek Bakiev este de asemenea acuzat de autorităţile kîrgîze că ar fi responsabil de moartea a 87 de persoane în timpul confruntărilor violente de la începutul lui aprilie 2010, care au condus la înlăturarea regimului său.

Rusia nogociaza cu China pentru vanzarea a 48 de avioane de vanatoare de tip Suhoi printr-un contract in valoare de patru miliarde de dolari, dar Moscova solicita garantii ca avionele sa nu fie copiate, scrie marti cotidianul rus Kommersant. „Cele doua parti au ajuns, practic, la un acord cu privire la cantitatea de livrat. China s-a declarat pregatita sa achizitioneze 48 de avioane de vanatoare de tip Su-35”, a declarat o sursa din cadrul complexului militaro-industrial rus pentru Kommersant. Acest contract intre Rusia si China urmeaza sa fie “cel mai important din ultimul deceniu” si sa relanseze cooperarea intre cele doua tari, in contextul in care Beijingul s-a desprins de sub influenta Moscovei in materie de armament inca din 2007, subliniaza ziarul. Totodata, Rusia insista sa introduca in contract clauze ce interzic Chinei sa copieze aceste avioane cu scopul de a le vinde ulterior altor state, ceea ce Beijingul refuza. Chinezii au copiat, deja, mai multe tipuri de avioane ruse, ca Su-27, Su-30 sau MiG-29, precizeaza publicatia. intr-un raport publicat in octombrie, Institutul International de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Spiri) sublinia ca China este “inainte de orice interesata sa achizitioneze tehnologie cu scopul sa isi dezvolte propria industrie de armament”, notand ca industria chineza de armament este tot mai “capabila sa raspunda cererii interne si exporturilor”.