Karadeniz Press » Asia Centrala

Vizită surpriza in Afganistan: Obama, la Kabul

Ari Berg — Wed, 02 May 2012 05:38:22 +0000

Preşedintele SUA, Barack Obama, a sosit marţi seară la Kabul pentru o vizită-surpriză în cursul căreia a semnat un acord de parteneriat strategic cu omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul ar urma să precizeze relaţiile dintre cele două ţări după termenul limită de la sfârşitul anului 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane. Printre altele, Obama s-a adresat americanilor la 23.30 GMT din Afganistan. Vizita sa în Afganistan coincide cu marcarea unui an de la eliminarea lui Osama Ben Laden, a cărui prezenţă în această ţară a justificat invazia din octombrie 2001, la o lună după atentatele de la 11 septembrie.
Preşedintele american a plecat în secret de la Washington în noaptea de luni spre marţi şi a aterizat la baza militară Bagram, la 50 km de Kabul. El s-a dus apoi cu elicopterul la palatul prezidenţial din capitala afgană la scurt timp după 23.00 ora locală.
Un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc miercuri, în centrul oraşului Kabul, la scurt timp după plecarea preşedintelui american, Barack Obama. Atacul a avut loc pe strada Jalalabad unde se află mai multe baze militare străine, a precizat Mohammad Ayub Salangi, un reprezentant al poliţiei. Ambasada americană a pornit sirenele de alertă şi a făcut apel către personal “să se adăpostească şi să se îndepărteze de ferestre”.
Ultima incursiune a insurgenţilor talibani la Kabul a avut loc pe 15 aprilie, atunci când au lansat şase atacuri coordonate în întreaga ţară, vizând Parlamentul, un vicepreşedinte, forţa NATO în Afganistan şi ambasade occidentale. Aceste atacuri, cele mai masive din cei peste zece ani de conflict, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane, dintre care 36 de insurgenţi.
Talibanii, îndepărtaţi de la putere la sfârşitul lui 2001 de către forţele internaţionale conduse de Statele Unite, şi-au intensificat insurecţia în ultimii trei ani, desfăşurându-şi acţiunile de gherilă pe aproape tot teritoriul acestei ţări.

China gata sa arunce in joc 10 miliarde in redresarea Europei Centrale si de Est

Razvan Iorga — Thu, 26 Apr 2012 16:09:14 +0000

Premierul chinez a anuntat joi la Varsovia deschiderea de catre China a unei linii de credite de 10 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare cu statele din Europa Centrala si de Est, potrivit agentiei Xinhua. „In vederea aprofundarii cooperarii intre tarile si regiunile noastre, guvernul chinez a decis deschiderea unei linii de credite speciala in valoare de 10 miliarde de dolari, destinata sprijinirii proiectelor de cooperare din domeniile infrastructurilor, noilor tehnologii si economiei verzi’, a declarat el la un forum economic regional. Cele doua parti ar trebui sa isi extinda nivelul de cooperare, sa perfecteze mecanismul de cooperare si sa asigure un fundament solid pentru cooperare, a subliniat Wen, care a anuntat totodata crearea unui fond sino-central-european pentru promovarea investitiilor. „China va crea de asemenea un fond sino-central-european pentru cooperarea in domeniul investitiilor. Obiectivul nostru este de a colecta intr-o prima etapa 500 de milioane de dolari”, a precizat seful executivului chinez. „China isi va invita companiile sa creeze zone tehnologice si economice in tarile dumneavoastra in urmatorii cinci ani”, a mai spus el. Pe de alta parte, vorbind despre situatia economica internationala, Wen a remarcat ca ea s-a imbunatatit de la inceputul acestui an, dar ca baza pentru relansarea economica ramane fragila si nesigura. Este in interesul fundamental al Chinei si Europei Centrale si de Est sa trecem impreuna peste provocari, a subliniat el. Forumul de la Varsovia reuneste saisprezece premieri din Europa Centrala si de Est, 450 de companii din regiune si 300 sosite din China impreuna cu Wen Jiabao.

Asia Centrala, amenintata de conflictul uzbeko-kargaz

Natalia Ciobanu — Wed, 25 Apr 2012 04:07:42 +0000

Liderul uzbek, Islam Karimov, pregatit sa apere granitele Uzbekistanului

Republica Uzbekistan a început amplasarea unui gard de-a lungul graniţei, fără acordul Kârgâzstanului, a declarat şeful direcţiei pentru delimitarea graniţei şi dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere din cadrul aparatului guvernului kârgâz, Kurbanbai Iskenderov, citat de mass-media regionala. Iskenderov a afirmat că partea uzbecă a început deja lucrările de amplasare a gardului. „Şi noi intenţionăm să amplasăm propriile garduri, în acest sens fiind deja alocate 7 milioane de somi (n.r.-moneda locala)”, a declarat oficialul kârgâz. El a subliniat că, în zona graniţei dintre Kârgâzstan şi Uzbekistan, din cele 18 puncte de trecere a frontierei lucrează, în prezent, doar unul. „Unele dintre aceste puncte lucrează doar în regim unilateral. Iar ca să fim mai clari, cetăţenii noştri nu sunt lăsaţi să treacă în Uzbekistan, în schimb cetăţenii Uzbekistanului intră fără nicio problemă pe teritoriul Kârgâzstanului”, a adăugat Iskenderov.
Problema stabilirii şi a delimitării graniţelor dintre cele două foste republici sovietice din Asia Centrală nu a fost rezolvata nici la aproape 20 de ani de la disparitia URSS. Reamintim ca Uzbekistanul, în regim unilateral, a demarat in urma cu cativa ani amplasarea unor campuri de mine de-a lungul graniţei sale cu Kargazstan, fapt ce a dus la moartea mai multor persoane, inclusiv a unor cetateni europeni si turci.

SUA si Afganistan, parteneriat strategic

Ari Berg — Mon, 23 Apr 2012 05:23:18 +0000

Afganistanul şi SUA au finalizat proiectul unui acord de parteneriat strategic cu scopul de a defini relaţiile dintre Kabul şi Washington după anul 2014, a anunţat duminică preşedinţia afgană.
“Proiectul de acord privind parteneriatul pe termen lung dintre Afganistan şi SUA a fost finalizat şi semnat duminică la Kabul de către responsabili din cadrul celor două delegaţii ce au purtat negocieri” în capitala afgană, se arată în comunicat. “Acordul este gata pentru a fi semnat de cei doi preşedinţi”, se mai afirmă în document. Niciun detaliu nu a fost oferit în legătură cu conţinutul proiectului de acord ce urmează a fi înaintat preşedinţilor afgan şi american, precum şi Congresului de la Washington şi parlamentului de la Kabul.
Forţele NATO, cu un efectiv de 130.000 de soldaţi, ajută guvernul afgan de peste un deceniu în lupta împotriva insurecţiei talibane. Ele îşi vor încheia misiunea şi se vor retrage cel mai târziu la sfârşitul anului 2014, astfel încât între cele două ţări se poartă discuţii referitoare la viitorul relaţiei lor după acea dată.
Kabulul a pus deja două condiţii prealabile pentru semnarea acordului, şi anume transferul către autorităţile afgane al controlului asupra închisorii de la Bagram şi încetarea raidurilor nocturne ale forţelor internaţionale împotriva talibanilor.

Rasmussen cere membrilor NATO sa finanteze armata afgana

Ari Berg — Thu, 19 Apr 2012 05:35:05 +0000

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut miercuri statelor aliate şi celor partenere să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO.
“S-a menţionat suma de 4 miliarde de dolari anual drept echivalentul “facturii” pentru o amploare sustenabilă a forţelor de securitate afgane. Nu s-a luat nicio decizie oficială, dar este o bună bază de planificare întrucât această cifră a fost confirmată de afgani şi de comunitatea internaţională. Le cer aliaţilor şi partenerilor să se angajeze faţă de un cadru general de finanţare a forţelor de securitate afgane”, a declarat Rasmussen, după prima parte a reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO.
Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care anul trecut au atins 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. Numai SUA au avut desfăşuraţi aproximativ 100.000 de soldaţi pe teritoriul afgan, iar o treime dintre aceştia vor fi retraşi până în luna septembrie a acestui an. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi la jumătatea acestui an, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de cei 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi.
În cursul după-amiezii de miercuri a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la care au participat miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele aliate. Joi va avea loc Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial şi o reuniune a miniştrilor de externe din NATO şi din celelalte ţări participante la Forţa Internaţională de Securitate din Afganistan.

Puternice atacuri sinucigase la Kabul

Ari Berg — Tue, 17 Apr 2012 05:21:21 +0000

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.

UE condamnă atacul

Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. “Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.

CNN: Criza petrolului nu vine numai din Iran, ci si din Marea Neagra

Razvan Iorga — Tue, 10 Apr 2012 15:46:20 +0000

Autoritatile de la Teheran sunt considerate principalul vinovat pentru cresterea pretului la barilul de petrol, insa o cantitate uriasa din aceasta resursa din alte regiuni, de la Marea Neagra pana in Canada, nu este exploatata. In tari precum Sudanul de Sud, Yemen si Siria, extragerea petrolului este sistata, din cauza violentelor, iar in Marea Neagra si Canada, din cauza problemelor tehnice, scrie CNN Money. Niciuna din aceste rezerve nu este extrem de mare, insa, impreuna, ar putea satisface nevoile populatiei globului timp de cateva luni, in contextul aplicarii sanctiunilor pentru Iran. “Exista mereu intreruperi de furnizare a petrolului, insa intr-o piata atat de stramtorata, cum este cea din prezent, ele au un impact extrem de ridicat. Ar fi mai bine pentru economie daca rezervele din aceste regiuni ar putea intra pe piata”, considera seful IHS CER, Daniel Yergin. “Criza petrolului nu vine doar din Iran. Peste un milion de barili pe zi, care provin din alte regiuni, nu sunt exploatati. Este un lucru extrem de marcant pentru piata actuala”, a declarat si reprezentantul Barclays Capital, Paul Horsnell.

Sudanul de Sud: Peste 350.000 de barili de petrol nu sunt exploatati, din cauza violentelor din aceasta tara. Productia a fost oprita in ianuarie, dupa ce Guvernul din Sudan a confiscat petrolul care trecea printr-o conducta de pe teritoriul acestei tari, acuzand Sudanul de Sud ca nu a platit taxele pentru el. De asemenea, Sudanul de Sud si-a acuzat vecinii ca au bombrdat cateva campuri petroliere. Aceasta tara a devenit independenta in 2011, crestinii din sud dorind de mult timp sa se separe de musulmanii din nord.

Libia: Productia de petrol din aceasta tara macinata de razboaie si-a revenit destul de repede.
In timpul ostilitatilor, statul a sistat exploatarea celor 1,6 milioane de barili de petrol/zi. In prezent, productia s-a redus cu 300.000 de barili, la 1,3 milioane de barili/zi.

Siria: Aproximativ 230.000 de barili de petrol nu sunt exploatati. Desi un plan de pace a fost propus, putini sunt cei care se asteapta ca Guvernul condus de presedintele Bashar al-Assad sa il accepte. In aceste conditii, viitorul acestei tari este dominat de violenta intre rebeli si cei de la conducere, iar exploatarea petrolului va ramane sistata.

Yemen: Aproape 140.000 de barili de petrol nu sunt valorificati, din cauza violentelor din regiunea sud-vestica. Extremistii fac parte din reteaua islamica Ansaar al-Sharia, care are legaturi cu Al Qaida si care incearca sa se stabileasca in partea sudica a tarii.

Marea Neagra: Peste 100.000 de barili/zi nu sunt exploatati in aceasta regiune, din cauza ca instalatiile nu pot fi intretinute corespunzator si a problemelor pe care le au conductele, precum si a regiunii dificil de exploatat.

Canada: Pana la 50.000 de barili sunt pierduti, in fiecare zi, ca rezultat al problemelor cu echipamentul si cu unele masinarii

Afganii vor avea drept de veto in cazul raidurilor nocturne ale NATO

Ari Berg — Mon, 09 Apr 2012 05:17:24 +0000

Guvernul afgan şi administraţia americană au ajuns la un acord privind raidurile nocturne, foarte contestate de Kabul, care vor trece sub responsabilitate afgană, a anunţat duminică Guvernul afgan.
“Când va fi nevoie de un raid nocturn”, o entitate formată din forţe afgane şi ale NATO “va decide”, iar “decizia finală le va reveni afganilor”, care “vor stabili dacă este nevoie de străini” în timpul acestor raiduri, a explicat pentru Aimal Faizi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Hamid Karzai, transmite Mediafax. Operaţiunile nocturne ale coaliţiei împotriva caselor afgane sunt de multă vreme subiect de tensiune între preşedintele afgan şi aliaţii săi din cadrul NATO.
Aceste raiduri şi pierderile civile atribuite ISAF irită puternic populaţia şi alimentează resentimentul antioccidental, intimitatea familială, o valoare extrem de importantă în Afganistan, fiind dezvăluită în timpul acestor operaţiuni. O ceremonie a avut loc duminică la ora locală 15.00 la Ministerul de Externe pentru semnarea acestui acord. “După semnarea documentelor, toate raidurile nocturne vor fi conduse de afgani. Forţele străine, forţele americane vor avea un rol de susţinere”, a afirmat Aimal Faizi.

China vrea sa sporeasca investitiile in Romania

Razvan Iorga — Wed, 04 Apr 2012 08:27:25 +0000

Executivul de la Beijing va continua politica de sprijinire a companiilor in derularea investitiilor in tarile din Europa de Sud – Est, inclusiv in Romania, a declarat, miercuri, Ambasadorul Republicii Chineze in Romania, Huo Yuzhen, la conferinta ‘CEE si China: Punti de investitii si oportunitati de afaceri’, organizata de CFA Romania, asociatia profesionala a analistilor financiari certificati international. „Schimburile bilaterale dintre Republica Chineza si Romania s-au ridicat la 4,4 miliarde dolari, in 2011, in crestere cu 17 la suta comparativ cu cele din 2010. Importurile Chinei din Romania au crescut cu 25,5 la suta, iar investitiile chineze in Romania se cifreaza la 400 milioane dolari. in perioada urmatoare, Guvernul chinez va sprijini companiile sa investeasca in tarile sud-est europene, inclusiv in Romania. Desigur, si aceste state sunt invitate sa investeasca in China’, a afirmat ambasadorul Huo Yuzhen. De asemenea, oficialul chinez a precizat ca schimburile bilaterale intre China si statele din Europa de Sud Est s-au ridicat la 15 miliarde dolari, in ultimul an. „Cooperarea economica intre China si Europa de Sud Est se cifreaza la 15 miliarde dolari. Importurile Chinei au crescut si mai rapid, cu 37,4 la suta. Ne exprimam intentia de a creste beneficiile comune dintre China si tarile sud est europene. Guvernul chinez acorda o mare importanta relatiei cu Romania si intentioneaza o intensificare a comunicarii, pe toate palierele de activitate, care sa aduca beneficii ambelor state”, a adaugat Huo Yuzhen.

Turcia a inregistrat cea mai rapida crestere economica din Europa si a doua din lume

Razvan Iorga — Tue, 03 Apr 2012 15:57:03 +0000

Turcia s-a evidentiat si anul trecut ca o forta economica in plina ascensiune. Economia acestei tari a crescut cu 8,5% in 2011, reprezentand cea mai rapida crestere din Europa si a doua cea mai rapida crestere economica din lume, dupa China. Potrivit institutului de statistica al Turciei, cresterea economica din ultimul trimestru din 2011 a fost de 5,2%, in scadere fata de cresterea raportata in primele trei trimestre. Astfel, produsul intern brut al Turciei s-a apropiat de 1,3 mii de miliarde de lire turcesti (732,2 miliarde de dolari), informeaza Today’s Zaman. De asemenea, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut la 10.444 dolari, potrivit datelor oficiale. Potrivit vicepremierului Ali Babacan, Turcia se afla pe drumul cel bun pentru obtinerea unei cresteri economice sustenabile anuale in jurul valorii de 5% datorita dinamicilor interne. Rata medie de crestere anuala a PIB-ul Turciei a fost in ultimii 10 ani, in perioada 2002-2011, de 5,4%. Pentru acest an, Zafer Caglayan, ministrul Economiei din Turcia, estimeaza o crestere de 5%. In 2012, economistii se asteapta la o scadere a activitatii economice, pe fondul declinului ratei productiei in anumite sectoare, dar si a inrautatirii conditiilor economice pe plan extern.