Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

Un oficial american a declarat marţi că statelor membre NATO li se va reaminti, cu ocazia summitului Alianţei care va avea loc în luna aprilie la Chicago, că s-au angajat să nu-şi retragă trupele din Afganistan mai devreme de anul 2014, cum a sugerat recent preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Consilierul pentru securitate naţională în sectorul comunicaţiilor strategice, Ben Rhodes, a mai precizat că Administraţia Obama susţine în continuare ca retragerea trupelor internaţionale din Afganistan să se desfăşoare conform calendarului deja stabilit, în anul 2014, când va avea loc şi transferul responsabilităţii pentru securitatea acestei ţări către autorităţile de la Kabul.
În urma uciderii a patru militari francezi în Afganistan, preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că va solicita încheierea misiunii NATO pe teritoriul afgan în anul 2013, cu un an mai devreme.
Cu o zi în urmă, Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat, după întrevederea avută cu preşedintele român Traian Băsescu, că se va respecta programul retragerii trupelor aliate din Afganistan convenit la summitul din noiembrie 2010.
“România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută armata română”, a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a făcut precizarea că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului.

Rusia va dubla volumul gazului cumpărat din Azerbaidjan în cursul acestui an, de la 1,5 miliarde de metri cubi la 3 miliarde, a anunţat luni monopolul rus Gazprom.
Un document în acest sens a fost semnat la Soci, în sudul Rusiei, de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi preşedintele companiei petroliere azere, Rovgan Abdullaev, informează un comunicat al gigantului rus. “Volumul gazului achiziţionat din Azerbaidjan va creşte de la 1,5 la 3 miliarde de metri cubi, iar din 2013 va depăşi 3 miliarde”, menţionează sursa citată.
Aleksei Miller şi Rovnag Abdullaev au afirmat că întărirea cooperării dintre Gazprom şi compania azeră “răspunde intereselor strategice ale ambelor state”.
Azerbaidjanul dispune de rezerve prospectate de gaz natural în volum de până la 1,5 mii de milioane de metri cubi, inclusiv din zăcământul Shah Deniz din sectorul azer al platformei caspice, şi alte presupuse rezerve de 1,2 mii de milioane.
La sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz. O alta optiune o reprezinta planurile companiei British Petroleum, care ar intentiona sa construiasca un gazoduct cu lungimea de 1.300 de kilometri, via Bulgaria-Romania-Ungaria.

Partidul presedintelui kazah Nursultan Nazarbaiev a obtinut duminica o victorie zdrobitoare, cu peste 80 la suta din voturile exprimate potrivit unor exit-poll-uri, in alegerile legislative anticipate organizate la o luna de la o miscare sociala de protest reprimata sangeros, informeaza CNN. Formatiunea Nur Otan a castigat alegerile cu un scor de 81% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj realizat la iesirea de la urne de catre Institutul Democratiei, favorabil puterii. Ak-Jol, prezentat ca un partid de opozitie, dar considerat apropiat puterii, dar si comunistii, favorabili regimului, obtin fiecare cate 7,3% din voturile exprimate, trecand astfel pragul de 7% impus pentru intrarea in Parlament. Alte doua sondaje anunta, de asemenea, victoria Nur Otan cu peste 80% si un rezultat superior pragului de 7% pentru cele doua partide. Primele rezultate oficiale urmeaza sa fie anuntate luni dimineata in aceasta fosta republica sovietica din Asia Centrala cu aproximativ 16 milioane de locuitori, cu o suprafata de cinci ori mai mare decat suprafata Frantei si care se intinde pe doua fuse orare. Participarea la vot a atins un nivel de 75,05%, in crestere fata de ultimele alegeri legislative din 2007 (64,56%). sapte partide au participat la aceste alegeri, organizate in urma dizolvarii Majilis (Camera inferioara a Parlamentului) in noiembrie, in care toate mandatele erau detinute de catre partidul presedintelui Nazarbaiev, Nur Otan. Nursultan Nazarbaiev a votat duminica dimineata la Astana, capitala pe care a construit-o din 1998 incoace, cu ajutorul petrolului kazah, apreciind ca locuitorii tarii vor face “alegerea buna”. Nazarbaiev, in varsta de 71 de ani, care se afla la putere din epoca sovietica, a dat asigurari ca “s-a facut totul pentru ca alegerile sa fie libere si corecte”.

Actualul lider al Taiwanului, Ma Ying-jeou, din Partidul Nationalist, a obtinut al doilea mandat la conducerea insulei, in alegerile de sambata. Acesta a obtinut 51,6% din voturi, in fata candidatei opozitiei, Tsai Ing-wen, care a primit 45,7%, dupa numararea a 99% din voturi.A fost prima data in istoria Taiwanului cand o femeie a candidat la presedintie. Al treilea candidat, James Soong, a obtinut 2,7%. Rezultatul reprezinta o sustinere clara acordata de electoratul Taiwanului politicii de apropiere a lui Ma cu China, politica pe care vrea sa o continue in al doilea mandat.  Sustinatorii lui Ma s-au strans la cartierul general din Taipei. “Victoria reprezinta continuarea caii catre pace si prosperitate”, a subliniat el. Ma a promis sa faca mai multe pentru saraci si someri si sa protejeze mediul. Sustinatorii lui Tsai erau in lacrimi. Tsai si-a recunoscut infrangerea si a demisionat de la conducera Partidului Democratic Progresist. Chestiunile-cheie din alegeri au fost relatiile cu China, care considera Taiwanul drept provincia sa, si economia, Ma, care are relatii bune cu China, a spus ca un vot pentru el este un vot pentru pace. Abordarea sa prietenoasa fata de China a dus la stabilirea de curse aeriene directe regulate si legaturi maritime, precum si la acorduri economice majore. insa unii alegatori sunt ingrijorati ca politicile lui Ma vor pava calea catre unificare. Tsai a avertizat in campanie ca el se misca prea repede si ca poporul este cel care trebuie sa decida ce fel de relatie vrea cu China, inainte de a se semna acorduri. Partidul ei favorizeaza independenta formala a Taiwanului de China. Ea a spus insa ca nu este impotriva negocierilor cu China pe chestiuni economice, atat timp cat nu este afectata suveranitatea Taiwanului. China este suspicioasa in privinta lui Tsai si a partidului ei, iar, in timp ce Washingtonul nu si-a exprimat public sustinerea pentru Ma, observatorii spun ca este un secret cunoscut ca SUA prefera abordarea sa pe China. China intra si ea intr-un an de tranzitie politica, in conditiile in care presedintele Hu Jintao si alti responsabili se vor retrage. Hu probabil va preda puterea vicepresedintelui Xi Jinping.

Kazahstanul isi alege duminica reprezentantii in Parlamentul. Analistii prognozeaza o victorie detasata a partidul proguvernamental Nur Otan, condus de presedintele Nursultan Nazarbaiev,  urmand probabil sa obtina o victorie categorica, relateaza BBC. insa, pentru prima data, partidul de pe locul doi va avea locuri garantate in Camera, chiar daca nu va reusi sa treaca pragul de 7% din voturi. Sectiile de vot au fost deschise la ora 7.00 (3.00, ora Romaniei) si se vor inchide la ora 21.00 (17.00, ora Romaniei). sapte partide participa la acest scrutin organizat cu sase luni in avans fata de termenul prevazut. Opozitia contesta deja alegerile, argumentand ca nu a avut suficient timp pentru a se pregati de campanie. Dintre partidele in cursa, numai unul este cu adevarat critic fata de presedinte, insa doi dintre cei mai cunoscuti candidati nu au primit permisiunea de a candida, din cauza unor nereguli financiare. Conform analistilor independenti, autoritatile au incercat pe cat posibil sa elimine concurenta politica.  De la proclamarea independentei, in 1991, si pana in prezent, niciun scrutin desfasurat in Kazahstan nu a fost recunoscut ca fiind conform cu standardele internationale. Nazarbaiev vrea sa mentina reputatia tarii ca bastion de stabilitate in Asia Centrala. Liderul in varsta de 71 de ani conduce din perioada sovietica, obtinand stabilitate si crestere economica, dar oprimand opozitia. Numit “liderul natiunii”, el a castigat prezidentialele din aprilie cu 95,5% din voturi. Kazahstanul are uriase rezerve energetice, atractive pentru China, dar si pentru Occident, care vrea sa-si reduca dependenta de hidrocarburile rusesti.

Parlamentul Turkmenistanului a adoptat Legea privind partidele politice. Noua lege fixează condiţiile pentru înfiinţarea de partide şi reglementează relaţiile acestora cu statul. Între timp, în republică există doar un singur partid – Partidul Democrat din Turkmenistan. Acesta a fost înfiinţat în 1991, pe baza Partidului Comunist al RSS Turkmene. Liderul inamovibil al acestui partid a fost, timp de peste 15 ani, preşedintele republicii Saparmurat Niazov, fost prim secretar al CC al Partidului Comunist.
După moartea lui Niazov, lider al partidului a devenit noul preşedinte al republicii Gurbangulî Berdîmuhamedov. Acesta şi-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru înfiinţarea de noi partide. Astfel, la mijlocul lui 2010, Berdîmuhamedov declara că ar fi utilă crearea unui Partid Ţărănesc, care să ofere sprijin ideologic politicii de stat în domeniul agriculturii. Însă, în pofida acestor declaraţii, partidul condus de Berdîmuhamedov rămâne singurul partid din ţară.
Berdîmuhamedov a abordat din nou acest subiect zilele trecute, într-un discurs electoral către naţiune. Potrivit Turkmenistan.ru, şeful statului a declarat că sprijină înfiinţarea de partide noi, subliniind că “ţara are nevoie de partide care să-i inspire pe oameni la muncă şi creaţie întru propăşirea patriei”.
Turkmenistanul este situat în Asia Centrală. În secolul al XIX-lea a fost anexat Rusiei. După Revoluţia rusă din 1917, teritoriul Turkmenistanului a cunoscut câteva reorganizări până în anul 1924 când a devenit Republica Sovietică Socialistă Turkmenă din cadrul URSS.
În contextul destrămării URSS, la 27 octombrie 1991 Sovietul Suprem al republicii a adoptat declaraţia de independenţă şi noua denumire a ţării – Turkmenistan. Dispune de imense rezerve de gaze naturale, ocupând locul 4 în lume. Turkmenistanul este membru într-o serie de organizaţii şi instituţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite (din 1992), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din 1992), Organizaţia Conferinţei Islamice (din 1992), Organizaţia de Cooperare Economică (din 1992) şi membru-asociat la Comunitatea Statelor Independente (1991). Turkmenistanul întreţine relaţii de cooperare sub diverse forme şi stadii instituţionalizate cu NATO şi UE. Are statutul de ”neutralitate pozitivă” recunoscut de ONU.

Autoritatile de la Beijing au avertizat SUA, vineri, prin intermediul presei centrale „sa nu-si incordeze muschii” in zona. Reactia chineza vine dupa ce presedintele Barack Obama a anuntat joi noua strategie de aparare a SUA, care prevede, printre altele, intarirea prezentei militare americane in regiunea Asia-Pacific, potrivit BBC. Obama a prezentat “Defense Strategic Review” in cadrul unei declaratii de presa facute la Pentagon, in prezenta secretarului Apararii, Leon Panetta. Agentia de stat Xinhua scrie intr-un editorial ca decizia lui Obama de a creste prezenta SUA in regiune poate fi perceputa ca un stimulent binevenit pentru stabilitate si prosperitate, insa a adaugat ca orice militarism din partea Statelor Unite ar putea sa creeze ostilitate si “sa ameninte pacea”. Joi, intr-o declaratie facuta la Pentagon, Obama a afirmat: “Ne vom intari prezenta in Asia-Pacific, iar reducerile de buget nu vor afecta aceasta regiune critica”. Xinhua sustine ca rolul SUA poate fi bun pentru China daca ajuta la sustinerea unui “mediu pasnic” de care are nevoie pentru a-si continua cresterea economica. Xinhua precizeaza insa: “In timp ce-si intareste prezenta militara in Asia-Pacific, Statele Unite trebuie sa se abtina la a-si incorda muschii, deoarece acest lucru nu va ajuta la rezolvarea disputelor regionale”. “In cazul in care Statele Unite aplica in mod imprudent militarismul in regiune, va fi ca un taur intr-un magazin de portelanuri, punand in pericol pacea in loc sa consolideze stabilitatea regionala”, afirma Xinhua. Ziarul “Global Times”, ce apartine Partidului Comunist din China, a afirmat ca America nu se poate opune ascensiunii Chinei, cerand ca Beijingul sa dezvolte mai multe arme cu raza lunga de actiune pentru a descuraja Marina americana.

Menţinerea trupelor NATO în Afganistan, după 31 decembrie 2014, nu constituie o opţiune, ea fiind respinsă cu hotărâre de şefii de stat ai coaliţiei internaţionale, a declarat miercuri generalul francez Olivier de Bavinchove, şeful Eurocorps şi al Statului major interarme al ISAF.
“Misiunea actuală a ISAF se va încheia la 31 decembrie 2014, acesta este mesajul pe care îl transmitem zilnic afganilor”, a declarat generalul de Bavinchove, într-o teleconferinţă de la Kabul. “Ne vom continua în 2012 şi 2013 eforturile de combatere a insurecţiei (…), dar acum este momentul ca afganii să îşi ia destinul în propriile mâini”, a adăugat generalul francez, precizând că “aceasta nu înseamnă că îi abandonăm”.
Potrivit generalului de Bavinchove, ISAF este angajată “într-o reducere foarte importantă a forţelor” sale, până la sfârşitul anului fiind prevăzută retragerea a 27.000 de militari, dintre care 23.000 de americani, transmite Agerpres. În Afganistan sunt desfăşuraţi în prezent circa 130.000 de militari străini, dintre care 90.000 de americani.
Eurocorps, având cartierul general la Strasbourg, a fost creat în 1992 la iniţiativa Franţei şi Germaniei. Acestora li s-au adăugat ulterior Belgia, Spania şi Luxemburg, Polonia urmând să devină al şaselea stat membru de la 1 ianuarie 2016. Eurocorps poate reuni, la nevoie, peste 60.000 de soldaţi, ce pot fi puşi la dispoziţia Uniunii Europene sau a NATO.

Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în Asia Centrală şi în această calitate cele două ţări reprezintă o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale, a afirmat ambasadorul român în Kazahstan, Emil Rapcea, într-un interviu pentru agenţia de presă Kazinform. ”KazMunaiGas deţine cea mai mare companie de petrol din Europa de Est, Rompetrol. Petrolul kazah trece prin Rompetrol şi astfel România joacă un rol important în aprovizionarea Uniunii Europene cu produse energetice. Kazahstanul transportă petrol către Europa pe cea mai scurta rută prin Marea Caspică şi Marea Neagră. În plus, Kazahstanul şi România sunt cei mai importanţi parteneri şi o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale”, a afirmat Rapcea.
Întrebat care sunt perspectivele de dezvoltare în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări şi despre cooperarea dintre Kazahstan şi UE, Rapcea a amintit că preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România în 2007 şi s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. ”A fost o vizită orientată economic, încununată de succes. România a fost una dintre primele ţări care au sprijinit candidatura Kazahstanului la preşedinţia OSCE în 2010. Preşedinţii au semnat apoi cinci acorduri de cooperare. Şeful statului român a luat parte la summitul OSCE de la Astana, la începutul lunii decembrie 2010”, a relevat diplomatul român.

Realaţii economice foarte bune

Creşterea rapidă a cifrei de afaceri ilustrează succesul relaţiilor dintre cele două ţări. În 2007, România a exportat bunuri în Kazahstan în valoare de 40 de milioane de dolari, în 2008, de 60 de milioane de dolari, iar în 2010 de 115 milioane de dolari. Anul trecut, aceleaşi cifre au fost deja atinse în luna septembrie. Este de aşteptat ca exporturile româneşti în Kazahstan să se cifreze la 150 de milioane de dolari în 2011. Cele două ţări au semnat acorduri de cooperare în domenii-cheie precum economia, educaţia, justiţia şi turismul, transmite Agerpres. În prima jumătate a anului 2012 se aşteaptă ca preşedintele Nazarbaev să efectueze o vizită în România. Printre documentele ce vor fi semnate se numără şi un acord privind cooperarea în domeniul apărării. În octombrie anul trecut o misiune economică din România s-a deplasat în Kazahstan, iar o misiune kazahă a vizitat România în luna noiembrie pentru a negocia cooperarea.
Întrebat cum evaluează oamenii de afaceri români climatul de afaceri din Kazahstan, Rapcea a precizat că până în prezent niciun om de afaceri român nu a menţionat vreo dificultate, inclusiv cele legate de legislaţia Kazahstanului. Ei sunt interesaţi de sprijinul guvernului faţă de afaceri. Problema este, în opinia sa, că întreprinderile mici şi mijlocii nu pot pune în aplicare proiecte mari cu propriile forţe, iar întreprinzătorii aşteaptă sprijin guvernamental în astfel de cazuri. Există câteva companii din domeniul tehnologiei informaţiei care doresc să intre pe piaţa Kazahstanului.
România şi-a anunţat intenţia de a consolida relaţiile bilaterale cu Kazahstanul. În cursul reuniunii anuale a ambasadorilor români de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a declarat că relaţiile stabile cu ţările din regiunea caspică reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a ţării, iar relaţiile cu Kazahstanul se consolidează tot mai mult, lucru ce ar trebui să progreseze. Preşedinţii au subliniat necesitatea de a extinde cooperarea dincolo de sectorul petrolului şi gazelor. România deţine practica şi tehnologiile necesare pentru a ajuta Kazahstanul să-şi pună în aplicare ”Programul pentru dezvoltare industrială accelerată şi inovaţie”.