Numarul drogatilor din Federatia Rusa a crescut vertiginos

Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Fratia energetica ruso-chineza ameninta Nabucco

Constructia oleoductului Rusia-China va fi finalizata in 2010, a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ministrul de externe chinez Jiang Jiechi, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul chinez a mai declarat ca sectiunea chineza a oloeductului, de la punctul Skoordino (regiunea Amur) va deveni operationala in 2011.
Surse oficiale, apropiate companiei rusesti Transneft estimau la aproximativ un miliard de dolari costurile de constructie si dare in folosinta a unei ramuri a oleoductului Siberia-Pacific, considerata cruciala pentru aprovizionarea pietei chineze, devenita una din principalele consumatoare de energie din lume. Conducta este parte a oleoductului Siberia de Est-Pacific, lansat in decembrie 2009, destinat sa pompeze pana la 1,6 milioane barili de titei pe zi din campurile din Siberia spre Extremul Orient rus, si mai departe spre China si Japonia.
Ministrul chinez, citat de mass-media, a mai apreciat cooperarea ruso-chineza in domeniul energetic, amintind de acordurile semnate in domeniul petrolului, gazelor naturale si energie electrica, dar si de experienta acumulata in cooperarea in domeniul nuclear civil. Relatiile cu Rusia sunt o prioritate a politicii externe chineze, date fiind pozitiile similare ale Moscovei si Beijingului in mai multe chestiuni globale si regionale si potentialul mare de dezvoltare a colaborarii.

Ofensiva gazului

Anuntul privind constructia oleoductului care va lega Siberia de China, vine la cateva saptamani dupa ce presedintele chinez, Hu Jintao, unul din arhitectii noii strategii energetice a Chinei, a inaugurat ieri in Turkmenistan un gazoduct gigantic ce va furniza gaz natural pietei chineze. In prezenta presedintilor turkmen, Gurbanguly Berdymukhamedov, uzbek, Islam Karimov, si kazak, Nursultan Nazarbaiev, Hu Jintao a inaugurat gazoductul de peste 7.000 km lungime, conducta traversand Asia Centrala pe o lungime de 1.800 km, prin teritoriile Turkmenistanului, Uzbekistanului si Kazakhstanului, inainte de a ajunge pe teritoriul chinez, unde traverseaza alti 5.000 km.
Conform surselor oficiale citate, prin acest gazoduct, societatea petroliera de stat chineza China National Petroleum Corp (CNPC) va primi pana la 40 miliarde metri cubi de gaz cand va atinge capacitatea deplina, in 2012-2013. Punerea in functiune a gazoductului este perceputa ca o victorie pentru Beijing, care incearca de ani de zile sa penetreze aceasta regiune bogata in hidrocarburi, considerata strategica pentru economia sa si dominata in mod traditional de Federatia Rusa. Turkmenistanul, fosta republica sovietica, detine unele dintre cele mai importante rezerve de gaz din lume.
Astfel, China a reusit sa-si intinda retelele de gazoducte profitand de imensele ei rezerve de lichiditati, acordand imprumuturi si propunand proiecte de infrastructura pentru a-si apropia liderii din regiune. In 2009, Beijing a cheltuit uriase sume de bani in Asia Centrala, intre care un credit de 6,78 miliarde de euro in favoarea Kazakhstanului si un imprumut de 2,71 miliarde de euro pentru Turkmenistan, pentru a obtine la termen licenta asupra imensului zacamant gazifer de la Iolotan-Sud. Surse oficiale, citate de mass-media internationala, au declarat ca statul chinez „progreseaza pretutindeni in sectorul petrolului, al gazului, al carbunelui”, reusind „mai rapid ca Europa, care e un consortiu de 30 de tari”.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.
In functie de situatie, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Generalul iranian Ahmed Vahidi ameninta cu un nou jihad

Ministrul iranian al Apararii, Ahmad Vahidi, a declarat duminica ca Iranul a lansat productia unei nou tip de racheta antinave cu raza scurta de actiune, capabila sa “sa distruga tinte de 3.000 de tone, relateaza mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Racheta denumita Nasr-1 este “o racheta cu raza scurta de actiune ce poate fi lansata de pe coasta sau de pe nave si va fi adaptata, pentru a putea fi folosita din elicoptere si de pe submarine”, a precizat oficialul militar iranian, citat de agentia iraniana IRNA. In prealabil, pe fondul dosarului nuclear iranian tot mai tensionat, liderii de la Teheran au facut mai multe anunturi in legatura cu fabricarea de noi rachete mai performante. Ministrul apararii a inauguat in februarie instalatiile de dezvoltare a unei rachete sol-aer antielicoptere numita Qaem si a unei rachete antitanc “cu doua focoase” numita Tufan. Teheranul a mai spus ca a pus la punct o racheta sol-aer capabila sa distruga elicoptere de atac americane Apache, precum si un sistem antiracheta prezentat ca oferind aceleasi performante cu cele ale sistemului rus S-300, cumparat de Teheran, dar a carui livrare este intarziata de Moscova. Anuntul vine in timp ce SUA si-au consolidat arsenalul antirachete din Golf, pentru a putea para un eventual atac iranian. in decembrie, Teheranul a testat o “versiune ameliorata” a rachetei sale cu raza medie Sejil-2, care poate, potrivit Iranului, sa loveasca Israelul, dar si principalii vecini ai Teheranului.

Rampe pentru rachete

Pe langa fabricarea de noi rachete, Iranul va construi o noua rampa pentru lansarea de rachete, “probabil in colaborare” cu Coreea de Nord, informeaza revista cu profil militar, Jane’s Intelligence Review, bazandu-si afirmatiile pe mai multe imagini surprinse de sateliti. Rampa este in constructie la centrul spatial din Senman, la est de Teheran, si ar putea servi la lansarea unei noi rachete spatiale in curs de asamblare, numita Simorgh (Phoenix), potrivit revistei. Aceasta racheta, cu o lungime de 27 de metri, are 85 de tone si patru motoare. Ea ar urma ca peste doi ani sa plaseze un satelit de 100 kilograme pe o orbita la 500 kilometri. Lucrarile in curs “demonstreaza probabilitatea unei colaborari cu Coreea de Nord in programul de rachete”, potrivit revistei. Ea subliniaza ca “platformele din turnul de lansare surprinse din satelit seamna cu cele ale noii rampe de lansare din Coreea de Nord, la Tongchang”. Un crater sapat in fata rampei corespunde, de asemenea, in partea vestica, noului amplasament de lansare al Phenianului. “Œn plus, prima faza a rachetei Simorgh seamana mult cu Unha-2 a Coreei de Nord”, potrivit publicatiei. Noua rampa, aflata la patru kilometri nord-est de centrul spatial Semnan, este pe jumatate construita, iar un alt santier este in curs, la 2,5 kilometri sud-vest. Toate aceste activitati arata ca “Teheranul pare decis sa continue dezvoltarea rachetelor, in pofida tentativelor SUA de a obtine sustinerea necesara pentru sanctiuni suplimentare”, se mai arata in paginile publicatiei citate.

CE sprijina independenta energetica a UE

Comisia Europeana a selectionat pentru finantare 43 de proiecte energetice majore, printre acestea se afla si patru proiecte in care este implicata Romania, relateaza mass-media de la Bucuresti. Printre acestea se numara constructia conductei Nabucco, interconectarea cu retelele de gaze din Ungaria si Bulgaria, precum si un proiect de intarire a securitatii aprovizionarii cu gaze prin inversarea fluxului. Pentru proiectul Nabucco, CE aloca 200 de milioane de euro, pentru interconectarea retelelor de gaze dintre Romania si Ungaria, contributia UE va fi de 16,6 milioane de euro, iar pentru interconectarea cu Bulgaria, suma ajunge la 8,9 milioane de euro. De asemenea, pentru pentru proiectul de inversare a fluxului de gaze, in eventualitatea unei intreruperi de scurta durata a aprovizionarii, Transgaz va primi 1,5 milioane de euro, mai relateaza Euractiv.

Investitii inteligente

Comisia aloca, in total, 2,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte europene din domeniul gazelor si 12 din domeniul energiei electrice. Este cea de-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica in valoare de aproape 4 miliarde de euro, fiind si cea mai mare suma investita vreodata de UE in infrastructura energetica.
„In cadrul planului de redresare al UE, finantam investitiile inteligente» – acordam stimulente pe termen scurt pentru atingerea unor obiective pe termen lung”, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Investind in infrastructura critica, dam un impuls economiei si crearii de locuri de munca si, in acelasi timp, ne asiguram ca cetatenii UE vor avea curent electric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare. Am tras invataminte din ultima criza a gazelor si este unul din motivele pentru care am hotarat sa alocam un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”.
La randul sau, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a precizat ca nu a mai fost aprobata niciodata o suma atat de mare pentru proiecte energetice. “Am ales proiecte cheie care vor contribui la o mai buna integrare a retelei energetice europene, dand flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor membre. Obiectivele energetice si ecologice ale Europei necesita investitii mari si riscante in infrastructura care nu aduc profituri imediate. Problema este ca proiectele de acest tip risca sa sufere amanari in actualul climat economic. Or, in acest moment, Europa poate juca un rol important in mentinerea lor pe ordinea de zi”,a spus Oettinger.

Fonduri de criza

Comisia va aloca 910 milioane de euro pentru 12 proiecte de interconectare a retelelor de energie electrica si 1,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte de gazoducte. Proiectele selectionate astazi vor ajuta la finalizarea unor importante investitii care riscau sa sufere mari intarzieri din cauza incetinirii activitatii economice. Cofinantand in proportie de pana la 50% unele segmente din aceste proiecte, UE va stimula sectorul privat sa investeasca, la randul sau, pana la 22 miliarde de euro. Suma de 2,3 miliarde de euro va fi pusa la dispozitia promotorilor proiectelor in urmatoarele 18 luni.
Proiectele selectionate din domeniul infrastructurii energiei electrice si gazelor naturale reprezinta prioritatile energetice ale UE. Printre acestea se numara ameliorarea interconectarii statelor membre si reducerea izolarii unor zone mai indepartate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda si Malta. O alta prioritate, care se confirma astfel, este necesitatea de a intari securitatea aprovizionarii cu gaze prin sprijinirea unor proiecte de inversare a fluxului in noua state membre, precum si a proiectelor Nabucco si Galsi menite sa asigure diversificarea importului de gaze naturale.
Reamintim ca in martie 2009, UE a alocat 3,98 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economica a Europei. Comisia va prezenta un raport Consiliului European in martie 2010.

Parlamentul turc a ratificat tratatul Nabucco

Legislativul unicameral de la Ankara a ratificat acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco, proiect ambitios care vizeaza reducerea dependentiei energetice a Uniunii Europene (UE) de importurile din Rusia, prin alimentarea cu gaze naturale din Asia Centrala, tranzitand Europa de Est si Turcia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul pentru realizarea proiectului a fost semnat in iulie 2009 de cinci state, respectiv Austria, Romania, Ungaria, Bulgaria si Turcia, costurile proiectului fiind estimate la aproximativ opt miliarde de euro. In paralel, Comisia Europeana a alocat ieri 200 de milioane de euro destinate infrastructurii necesare proiectului. Investitiile UE sunt conditionate de obtinerea, pana in toamna, a unor contracte de aprovizionare cu gaze din Asia Centrala. Reamintim ca Nabucco a fost deja ratificat de parlamentele din Ungaria si Bulgaria.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.

Probleme pe teava

In functie de situatia economica si politica, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Un alt pericol pentru viitorul Nabucco il reprezinta regimurile instabile ale viitoarelor state furnizoare (Turkmenistan, Azer­baidjan, Uzbekistan sau Kazahstan) care au alternativa de a vinde gazul Rusiei sau Chinei, asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. Astfel, in opinia analistilor occidentali, o problema importanta este faptul ca tarile furnizoare din Asia Centrala si Caucaz pe care se bazeaza UE pentru Nabucco, nu sunt modele de democratie. In plus, unele dintre aceste state, precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul sunt de multa vreme curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. “Se afla in constructie o conducta prin Uzbekistan si Kazahstan catre China, iar statele central-asiatice au rute alternative, prin urmare si ele vor putea exercita, pe viitor, presiuni asupra conductei Nabucco”, au declarat sursele citate.

Presedintele Traian Basescu a efectuat, joi, o vizita fulger in Afganistan unde s-a intalnit cu militarii romani din acest teatru de operatii. Liderul de la Cotroceni a fost intampinat pe aeroportul din Kandahar, de catre comandatul trupelor NATO in Afganistan, generalul Stanley McCrystal, si de generalul britanic Nick Carter. Basescu a mers apoi la Qalat, unde a decorat Drapelul de lupta al Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, in semn de recunostinta si apreciere a inaltului profesionalism si rezultatelor remarcabile obtinute de militarii romani in Afganistan. “Sunt astazi la voi pentru ca orice sef de stat are obligatia sa isi arate respectul pentru militarii aflati in misiune, nu doar prin declaratii, ci si prin a fi alaturi de ei, ori de cate ori are ocazia. Inaltul ordin cu care am decorat astazi Drapelul de lupta al batalionului este semnul respectului meu si al romanilor pentru ceea ce faceti”, a afirmat seful statului, care se afla joi intr-o vizita in Afganistan, la trupele romanesti dislocate in aceasta tara”, a declarat Basescu.

Beneficii pentru militari

Seful statului a mai adaugat ca, in tara, evenimentele din Afganistan preocupa institutiile statului si a anuntat ca, in zilele urmatoare, va promulga legea prin care serviciul militarilor voluntari se poate desfasura pana la varsta de 45 de ani cu asigurarea pensiei si considerarea timpului petrecut in teatrele de operatii ca timp dublu de serviciu in vederea pensiei. “De asemenea, noua lege prevede asigurarea serviciului medical gratuit pentru militarii voluntari pe tot timpul vietii lor. Este un mic semn de respect al tarii pentru lucrurile mari pe care le faceti aici”, a precizat Basescu. Presedintele le-a multumit militarilor in numele poporului roman, asigurandu-i ca eroismul lor aseaza tara noastra intr-o noua postura, astfel incat greutatea cuvantului Romaniei in structurile euroatlantice devine tot mai semnificativa. “Imi doresc mult ca, in timpul celui de-al doilea mandat al meu, sa se intample ceea ce s-a intamplat in primul mandat, atunci cand, in Irak, militarii romani au raportat misiune indeplinita”, a spus Traian Basescu.

Echipament militar suplimentar

Cu aceeasi ocazie, Traian Basescu i-a cerut comandantului trupelor NATO din Afganistan, Stanley McCristal, ca partea americana sa suplimenteze numarul de masini de lupta acordate trupelor romanesti, avand in vedere cresterea numarului de soldati romani dislocati in Afganistan. In Afganistan, Basescu a fost insotit de ministrul Apararii, Gabriel Oprea, si de seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. In urmatoarele luni, efectivul trupelor romane in Afganistan va fi de 1.800 de soldati, dupa ce CSAT a aprobat in urma cu cateva luni trimiterea unei contingent supplimentar de inca 600 de militari.

Presedintele roman Traian Basescu a vizitat statul central-asiatic

Dupa modelul aplicat in vizita recenta din Republica Moldova, presedintele Traian Basescu s-a deplasat miercuri, in cea de a doua zi a vizitei de lucru in Kazahstan, in regiunea Karaganda din nordul acestei tari, unde se afla intr-o vizita oficiala de doua zile, pentru a se intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din regiune si pentru a aduce un omagiu soldatilor romani care au murit in lagarul de prizonieri de razboi din Karaganda, intre anii 1941-1950. Seful statului roman a depus o coroana de flori la piatra funerara ridicata in memoria soldatilor romani in complexul memorial Spassk, intalnindu-se ulterior cu reprezentanti ai societatii romane “Dacia” din regiune, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Piatra funerara in amintirea soldatilor romani a fost dezvelita in septembrie 2003. Societatea romana “Dacia” si-a inceput activitatea in 2009, incercand sa reprezinte interesele celor peste 3.500 de etnici romani care traiesc in regiune. Basescu a mai spus ca ca Romania este gata sa trimita in aceasta tara cadre didactice specializate in predarea limbii romane, in cadrul unor scoli duminicale. Seful statului a adaugat ca Romania si-a modificat semnificativ legislatia privind acordarea cetateniei, astfel incat cei care si-au pierdut fara voia lor cetatenia romana, sa o poata redobandi. Traian Basescu a precizat ca acest pas a fost facut inclusiv pentru ca aceia care traiesc in afara Romaniei sa poata beneficia de o serie de avantaje pe care le confera statutul de cetatean al UE, precum dreptul la libera circulatie in Uniunea Europeana, dreptul la munca, dar si de a studia la universitati din UE. In regiunea Karaganda opereaza in prezent si un joint-venture cu participarea partii romane, SA “PSV Company”, specializat in extractia de piatra ornamentala si piatra de constructii.

Romania, punte spre UE

Presedintele Traian Basescu i-a spus omologului sau kazah, Nursultan Nazarbaev, ca Romania a sustinut decizia comuna UE-Kazahstan privind revizuirea actualului cadru contractual bilateral in scopul stabilirii unui parteneriat avansat sau a unui nou acord intre Astana si Bruxelles. De asemenea, cei doi sefi de stat au discutat, cu prilejul vizitei de stat efectuate de presedintele Traian Basescu in Kazahstan, despre imbunatatirea relatiilor bilaterale, mai ales in domeniul economic. La finalul intrevederii care a avut loc marti la sediul Presedintiei din Astana oficialii romani si kazahi au semnat si o serie de acorduri bilaterale: Acordul de cooperare economica, Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Acordul privind cooperarea in domeniul turismului, Acordul privind cooperarea in domeniul justitiei si Memorandumul de Intelegere in domeniul statisticii.

Ecologistii bulgari protesteaza impotriva noului oleoduct

Constructia mult-amanata a unui oleoduct care sa ocoleasca congestionata Stramtoare Bosfor s-a aflat in centrul discutiilor dintre prim-ministrul rus Vladimir Putin si omologul sau grec, George Papandreou, aflat in vizita, relateaza cotidianul regional Southeast European Times, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul grec George Papandreou si omologul sau rus, Vladimir Putin, si-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-asteptat, aflat in faza de proiect inca de la inceputul anilor 1990, au subliniat surse diplomatice oficiale de la Atena. Papandreou, care are si functia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor dupa intalnirea sa cu Putin ca Rusia si Grecia doresc sa construiasca rapid aceasta conducta. Pentru a reusi, cele doua tari au nevoie de cooperarea deplina a Bulgaria, unde autoritatile locale si-au exprimat temeri privitoare la protectia mediului legate de acest proiect.
Conducta urmeaza sa plece din orasul bulgar Burgas de la Marea Neagra, catre orasul Alexandroupolis din nord-estul Marii Egee, ocolind Stramtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus intarzierile recente pe seama “tergiversarilor” noului guvern de la Sofia.

Opozitie ecologica

Oficialitatile locale, ONG-urile si grupurile de protectia mediului din Alexandroupolis si-au exprimat ingrijorarea fata de efectele ecologice negative, in special in ceea ce priveste riscurile scurgerilor maritime. Orasul Alexandroupolis este situat chiar in vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune intinsa de terenuri mlastinoase protejata prin Tratatul international de la Ramsar din 1971. Recent, autoritatile municipalitatii si prefecturii din Alexandroupolis au semnat un contract cu Universitatea Democritus din localitate cu privire la constituirea unui comitet care sa monitorizeze valabilitatea studiilor de mediu si stiintifice legate de constructia si exploatarea oleoductului.
Papandreou a afirmat ca preocuparile legate de protectia mediului au fost un obiectiv prioritar atat pentru Grecia, cat si pentru Rusia. Premierul grec a mai declarat mass-media ca toate procedurile necesare pentru inceperea constructiei, inclusiv rapoartele privitoare la impactul asupra mediului, trebuie finalizate in urmatoarele sase luni.

Ambitii petroliere

Proiectul oleoductului se bazeaza pe acordul trilateral semnat in martie 2007 la Atena de Putin, de prim-ministrul grec de atunci, Costas Karamanlis, si de fostul prim-ministru bulgar Sergei Stanisev, la data respectiva fiind prevazute aproximativ 700 de milioane de euro pentru finantarea constructiei. Conducta va avea o lungime de aproximativ 280 km si o capacitate de transport de 35 milioane de tone de titei pe an, cu optiunea altor 50 milioane de tone in viitor. Conform acordului din 2007, Rusia va detine 51% din compania infiintata pentru acest proiect, in timp ce Grecia si Bulgaria vor detine cate 24,5%. Oleoductul va pompa in principal titei din Rusia si din Bazinul Caspic din Kazahstan – adus cu navele petroliere din Novorossiisk — intre Burgas si Alexandroupolis.
Totodata, premierul Papandreou a subliniat ca Grecia si Rusia sunt pe cale sa incheie un contract prin care o firma din Atena va fi desemnata pentru a coordona constructia tronsonului grec al gazoductului South Stream.  Reamintim ca South Stream este un proiect energetic de anvergura, sustinut financiar si politic de Federatia Rusa, si care ocoleste Ucraina.

Cartea turca

La randul sau, Turcia, un alt partener in proiectul South Stream, si-a suspendat participarea in favoarea unei conducte alternative care pleaca din localitatea Samsun de pe coasta turca a Marii Negre catre terminalul petrolier din Ceyhan, aflat in partea de sud a tarii. Reamintim ca in acelasi port se termina si vestita conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Conform mass-media de specialitate, South Stream, Nabucco si conducta Samsun-Ceyhan concureaza pentru acelasi titei din Federatia Rusa, Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, care este suficient pentru a rentabiliza din punct de vedere economic doar pentru una dintre conducte. Desi Rusia si Turcia au convenit sa-si intensifice eforturile pentru constructia conductei Samsun-Ceyhan la intalnirea dintre Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan de luna trecuta, o serie de analisti rusi, citati de mass-media locala, au declarat ca Moscova prefera ruta balcanica.

Aflat in vizita la Astana, presedintele Traian Basescu a discutat cu omologul sau kazah, Nursultan Nazarbaev, noi posibilitati de interconectare energetica intre Asia Centrala si Europa, prin construirea unor noi rute de transport al petrolului din zona Caucazului. “Am vorbit astazi cu domnul presedinte (Basescu – n.red.) ca nu ar fi rau sa dezvoltam noi rute de transport din Caucaz. Deci, din Kazahstan, prin Marea Caspica, spre Baku, de la Baku, prin Azerbaidjan, in Georgia, catre Marea Neagra si mai departe pana in Romania. Atunci proiectul Constanţa – Trieste ne va fi foarte util. Aceasta in cadrul proiectului care exista in Uniunea Europeana, Traceca. Putem sa lucram cu toţii pe acest proiect ca sa continuam sa construim o noua conducta de petrol intre Marea Caspica si Marea Neagra”, a spus presedintele Kazahstanului. Seful statul kazah a mai adaugat ca ţara sa priveste proiectul oleoductului PEOP Constanţa-Trieste din punct de vedere al diversificarii livrarii de resurse petroliere pe piaţa mondiala. “Noi astazi transportam prin Rusia catre Marea Neagra, pe calea tradiţionala, si spre Europa. Deci este conducta din nordul Caspicii. De asemenea, avem astazi o conducta construita catre China, care transfera cateva milioane de tone si care se va mari in perspectiva. Vrem sa transportam catre Baku din porturile din Kazahstan in jur de 10 milioane, cu perspectiva de a creste. Darea in exploatare a depozitului de la Kasagan in viitor ne va permite sa obţinem o cantitate mult mai mare de petrol, de la 50 de milioane in sus”, a precizat seful statului kazah. Nazarbaev a subliniat ca cresterea livrarilor de resurse energetice catre Romania necesita dezvoltarea unor rute de transport, motiv pentru care a discutat acest aspect cu presedintele roman Traian Basescu. “Noi suntem interesaţi sa ne folosim de infrastructura de transport romaneasca pentru tranzitul materiilor prime, al cerealelor si al altor marfuri in Uniunea Europeana. Vreau sa va reamintesc ca in anul 2007 a fost semnat un protocol de cooperare intre porturile Constanţa si Aktau”, a mai spus lider kazah.

Interes comun

La randul sau, Traian Basescu a subliniat, in discuţiile purtate cu omologul sau kazah, Nursultan Nazarbaev, palierele pe care cele doua state pot coopera, aratand ca Romania poate fi beneficiara resurselor energetice si a materiei prime necesare producerii de combustibil nuclear pentru centrala nucleara din ţara noastra. El a mai adaugat ca Romania poate fi un partener pentru dezvoltarea industriala a Kazahstanului in ce priveste producţia de echipamente petroliere, de echipamente nucleare si de echipamente energetice, in general. Seful statului roman a precizat ca, in acest moment, Kazahstanul este cel mai important partener comercial al Romaniei din Asia Centrala, in 2009, an de criza, schimbul comercial fiind de 800 de milioane de euro in timp ce in 2008, schimburile comerciale dintre Romania si Kazahstan au insumat aproape 2 miliarde de euro. “Romania inţelege perfect nevoia Kazahstanului de a-si deschide posibilitaţile de export catre piaţa uriasa a Uniunii Europene, o piaţa de 500 milioane de cetaţeni. De aceea, in interiorul parteneriatului pe care il stabilim cu Kazahstanul, utilizarea infrastructurii romanesti, fie ca vorbim de Portul Constanţa, de sistemul feroviar, de sistemul rutier, sau in mod deosebit de Fluviul Dunarea care traverseaza teritoriul Uniunii Europene, intalnindu-se cu Marea Nordului in Rin, reprezinta o soluţie de penetrare a marfurilor din Kazahstan catre Uniunea Europeana”, a precizat liderul de la Cotroceni.

Gazoductul Nabucco, un deziderat indepartat

Consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei, a declarat un partener implicat in negocieri, citat de mass-media de specialitate, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Dictatorii gazului

Un alt pericol pentru viitorul Nabucco il reprezinta regimurile instabile ale viitoarelor state furnizoare (Turkmenistan, Azer­baidjan, Uzbekistan sau Kazahstan) care au alternativa de a vinde gazul Rusiei sau Chinei, asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. Astfel, in opinia expertilor consultati de cotidianul Wirtschaftsblatt este faptul ca tarile furnizoare din Asia Centrala pe care se bazeaza UE pentru Nabucco, nu sunt modele de democratie. In plus, unele dintre ele, precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul sunt de multa vreme curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. “Se afla in constructie o conducta prin Uzbekistan si Kazahstan catre China, iar statele central-asiatice au rute alternative, prin urmare si ele vor putea exercita, pe viitor, presiuni asupra conductei Nabucco”, au declarat sursele citate.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.
In functie de situatie, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Participare romaneasca

Presedintele Traian Basescu a semnat recent decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului intre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungara, Romania si Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara la 13 iulie 2009. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014. Specialistii sunt de parere ca banii necesari dezvoltarii proiectului vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Pentru acest proiect, contributia Romaniei ar fi de aproximativ 850 de milioane de euro, platiti in patru ani.
Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.

Proiectele alternative

In 2006, Rusia a propus proiectul South Stream, ca alternativa la Nabucco. Practic, rusii vor sa contruiasca o sectiune in continuarea Blue Stream (conducta pe sub Marea Neagra, care transporta, din 2003, gaz din Rusia in Turcia), pana in Turcia. Conducta ar urma sa treaca apoi prin Bulgaria, Serbia, Croatia si vestul Ungariei. O alta ruta pentru South Stream este pana in Italia, prin Slovenia. Rusia a incercat sa atraga in South Stream inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco. Proiectul rusesc a raliat pana in prezent Bulgaria, Serbia, Ungaria, Italia si Grecia.
Proiectul Nord Stream prevede constructia unui gazoduct pe sub Marea Baltica, pentru livrarea directa a gazelor rusesti catre Germania. Conducta Nord Stream, care va transporta gaze din Siberia spre Europa, ocolind statele est-europene, va fi construita de catre grupul rus Gazprom, companiile germane E.On, BASF si operatorul olandez Gasunie, la un cost estimat la 12 miliarde de dolari. Prin North Stream pot trece circa 58 de miliarde de metri cubi si prin South Stream circa 30 de miliarde de metri cubi anual.
O alta propunere in acest domeniu, White Stream, a venit din partea Ucrainei, care doreste conectarea retelei georgiene de distributie a gazului natural de cea a Kievului, proiectul Kievului fiind privit cu ingrijorare de statele UE.

Divizia South Stream

Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, proiect concurent al Nabucco, potrivit unui comunicat al companiei, citat de RIA Novosti. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul. Un prim succes al acesteui departament este recenta declaratie a ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Traicio Traikov, care a declarat ca Nabucco si South Stream sunt  proiecte energetice prioritare pentru Bulgaria. Declaratiile au fost facute dupa incheierea reuniunii ministrilor Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), iar in documentul final al reuniunii, participantii la forum si-au exprimat intentia de a continua activitatea axata pe crearea unei piete energetice integrate cu reguli unice pentru toti participantii.