Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% “din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.

Securitate crescuta

Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
“Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. “Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.

Piraterie cu repetitie

Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.

Partidul extremist olandez al lui Geert Wilders recidivează. După ce, în luna ianuarie, cerea excluderea România şi Bulgariei din UE, mai nou, a lansat un site, prin intermediul căruia cetăţenii olandezi sunt îndemnaţi să se plângă de imigranţii din Estul Europei.

Reacţii în România şi Polonia

“Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja instrucţiuni Ambasadei României la Haga în vederea efectuării unor demersuri ferme pe lângă autorităţile olandeze pentru a exprima dezacordul puternic cu privire la lansarea de către partidul PVV din Olanda a unei pagini Internet, având caracter discriminatoriu la adresa lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv români. Acest demers include şi solicitarea ca autorităţile olandeze să adopte măsuri în consecinţă, având în vedere caracterul vădit discriminatoriu, care încalcă normele europene în vigoare”, se arată în poziţia Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.
De asemenea, potrivit presei, ambasada Poloniei din Olanda nu este mulţumită de această iniţiativă. “Iniţiativele de partid jignitoare nu contribuie la o discuţie calmă”, a declarat un purtător de cuvânt. Anul trecut, ambasadorul polonez în Olanda Janusz Stanczyk a apreciat că atitudinea faţă de persoanele din Europa de Est este “la limita discriminării”.

Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"

Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.

Eforturi comune

Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul “smart defense”

„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă “care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. “Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Subiecte strategice

Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Smart Defense pe scurt

Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.

Contraspionajul rusesc a pus capat in 2011 activitatii a 41 de agenti straini care operau pe teritoriul Rusiei, iar 158 de spioni au fost reperati, a anuntat marti liderul rus Dmitri Medvedev, relateaza RIA Novosti. “Rezultatele activitatii FSB atesta ca actiunile serviciilor secrete straine nu sunt in scadere”, a spus el. “Din motive de inteles, ele sunt interesate de viata noastra economica, de politica interna, de tot felul de chestiuni. FSB a avut rezultate bune. in 2011, activitatea a 41 de agenti ai Informatiilor straine a fost intrerupta, iar 158 de spioni, printre care si cetateni rusi, au fost reperati”, a explicat Medvedev. Declaratiile lui Medvedev vin pe fondul unui recent scandal de spionaj dintre Rusia si Canada. Doi diplomati rusi au parasit Canada in urma cu cateva zilei, dupa arestarea unui membru al Marinei canadiene acuzat in luna ianuarie ca a inmanat secrete unei puteri straine. Dmitri Gerasimov, ofiter consular la biroul din Toronto, a plecat din Canada in urma unei schimbari de rutina a postului, sustine Rusia, potrivit Ria Novosti. Si atasatul militar din Ottawa, colonelul Sergei Jukov, s-ar fi intors la Moscova tot in cadrul “rotatiei normale” a personalului. Ofiterul de informatii navale Jeffrey Paul Delisle a fost acuzat, in ianuarie, ca a dat informatii secrete unei “entitati straine”, intre iulie 2007 si ianuarie anul acesta. Aceasta entitate ar fi Rusia. Delisle risca inchisoarea pe viata daca e gasit vinovat.

SUA şi-au închis luni ambasada de la Damasc şi i-au evacuat pe ultimii funcţionari prezenţi în Siria, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Lavrov, la Damasc

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se va deplasa marţi, la Damasc, pentru a evoca aplicarea rapidă de “reforme democratice indispensabile”, a anunţat duminică diplomaţia rusă. Rusia “are intenţia de a face tot posibilul pentru o stabilizare rapidă a situaţiei din Siria, prin aplicarea rapidă de reforme democratice indispensabile”, se precizează în comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.
“În acest scop, (…) Serghei Lavrov şi şeful serviciului de informaţii externe, Mihail Fradkov, se vor deplasa la Damasc pe 7 februarie, pentru a se întâlni cu preşedintele sirian Bashar al-Assad”, adaugă sursa citată. “Continuăm să credem că toate părţile (…) trebuie să îşi concentreze eforturile pentru a începe un amplu dialog naţional între sirieni şi a contribui la încetarea cât mai curând posibil a violenţelor”, menţionează ministerul rus în acelaşi comunicat.

Forţa este singura “garanţie a păcii şi singura apărare” pentru Israel, în contextul în care “incidentele sângeroase” se multiplică în regiune, a declarat duminică Benjamin Netanyahu, citat de agenţiile de presă internaţionale.

Obama, despre atacarea Iranului

Joi, Washington Post scria într-un editorial că secretarul american al Apărării, Leon Panetta, aprecia că există o “probabilitate mare” ca Israelul să recurgă la o intervenţie militară în primăvară împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. “Nu cred că Israelul a luat o decizie” cu privire la bombardarea instalaţiilor nucleare iraniene, a declarat Obama într-un interviu acordat postului american de televiziune NBC.
“Principala mea prioritate rămâne securitatea Statelor Unite. Dar şi securitatea Israelului”, a continuat preşedintele, reafirmând preferinţa sa pentru o soluţie diplomatică în conflictul cu Iranul. “A fost foarte clar, vom face tot posibilul pentru a împiedica Iranul să obţină arma nucleară şi să creeze o cursă a înarmării într-o regiune explozivă”, a adăugat el.
Statele Unite au reafirmat vineri că vor să privilegieze diplomaţia pentru a convinge Teheranul să renunţe la programul său nuclear controversat, cerând Israelului “să lase timp sancţiunilor să îşi producă efectul”.