Armata americană a comunicat vineri planul detaliat de reducerea a efectivelor forţelor sale aeriene cu 10.000 de membri, în cadrul programului de redimensionare a capacităţilor şi de pregătire pentru confruntări armate viitoare.
Mai mult de jumătate din această reducere de efective, dar şi de avioane şi alte echipamente, se va face în cadrul Gărzii Naţionale Aeriene (Air National Guard) constituită, în principal, din civili aflaţi sub comanda guvernatorilor de state, dar care pot fi mobilizaţi de armata SUA în caz de război.
În schimb, efectivele Forţelor Aeriene (Air Force) vor fi reduse cu numai 900 de membri, conducătorii acestei unităţi afirmând că orice reducere suplimentară de efective va afecta capacitatea sa operaţională de a răspunde la mai multe crize simultan. Planul prezentat mai prevede şi renunţarea la unele avioane şi relocarea altora către alte baze militare.
Strategia americană privind apărarea, prezentată la începutul anului 2012 de preşedintele Barack Obama, va genera o schimbare profundă pentru forţele armate americane. După un deceniu de combatere a insurgenţei în Irak şi Afganistan, de unde trupele americane urmează să se retragă până la sfârşitul lui 2014, numărul militarilor va fi redus, măsura urmând să afecteze în special forţele terestre (US Army) şi marina.
Deşi nu au fost oferite cifre oficiale, forţele terestre ar urma să treacă de la 565.000 de militari în serviciul activ la 520.000 după 2014 şi ar putea scădea sub 500.000, potrivit unor observatori. Corpul infanteriştilor marini, care numără în prezent 202.000 de membri, va scădea cu 15.000 până la 20.000 de persoane. La sfârşitul lui august 2001, forţele terestre aveau 482.000 de militari, iar Marina 173.000.
În consecinţă, prezenţa US Army în Europa, unde sunt staţionaţi 43.000 de militari, în principal în Germania, va “evolua”, potrivit documentului care prezintă această strategie. Cel puţin o brigadă (3.500 de militari) va fi retrasă din această ţară, potrivit unor oficiali din cadrul apărării.

Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa “practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
“Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.

Secretarul american al apărării, Leon Panetta, consideră că există o “foarte mare probabilitate” ca, în primăvară, Israelul să pornească o intervenţie militară împotriva instalaţiilor militare din Iran.
“Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea” din acest motiv, a declarat Panetta. Potrivit Washington Post, şeful Pentagonului este de părere că loviturile israeliene ar putea avea loc în aprilie, mai sau iunie, înainte ca Iranul să intre într-o “zonă de imunitate” şi să înceapă să producă bombe atomice.
Panetta a menţionat duminică, la postul de televiziune CBS, că Teheranul are nevoie de “aproximativ un an” ca să producă suficient uraniu îmbogăţit pentru o bombă atomică, dacă se hotărăşte să deţină arma nucleară, şi de încă un an sau doi pentru ca să o instaleze pe un vector”, cum ar fi o rachetă, transmite Agerpres. Statele Unite susţin că sancţiunile la adresa Iranului trebuie să-şi arate rezultatele şi continuă să privilegieze demersurile diplomatice cu scopul de a convinge Teheranul să renunţe la controversatul său program nuclear.
Israelul, care consideră ambiţiile nucleare iraniene ca pe o “ameninţare existenţială”, menţine suspansul în privinţa eventualelor lovituri aeriene asupra instalaţiilor nucleare ale Republicii Islamice. În octombrie, mass-media din Israel au dat asigurări că premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării, Ehud Barak, sunt favorabili loviturilor împotriva Iranului, dar că armata şi serviciile secrete, printre care Mossadul, se opun.
Cu toate acestea, în cursul unei vizite efectuate la Washington săptămâna trecută, şeful Mossadului, Tamir Pardo, a evocat, potrivit televiziunii israeliene, posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

Forţele aeriene ale Republicii Cehe doresc să prelungească şi după data de 2015 contractul de leasing pentru 14 avioane supersonice de producţie suedeză JAS-39 Gripen, a anunţat miercuri Ministerul Apărării de la Praga.
Guvernul condus de premierul Petr Necas l-a desemnat pe ministrul Alexandr Vondra să negocieze o eventuală prelungire a contractului de leasing, se poate citi într-un raport publicat pe site-ul ministerului. “În conformitate cu decizia guvernului, vom începe să negociem cu guvernul suedez”, a declarat ministrul Vondra, citat în textul amintit.
“Ţin să subliniez că toate opţiunile rămân deschise. Aspectul economic va avea o importanţă cheie”, a adăugat demnitarul ceh, transmite Agerpres. Ministrul a primit misiunea ca până la sfârşitul lunii iunie să prezinte un raport cu privire la rezultatul acestor negocieri, potrivit documentului menţionat.
Premierul Necas s-a referit de curând la posibilitatea lansării unei cereri de ofertă pentru achiziţionarea de noi aparate. Armata cehă dispune, din 2005, de 14 avioane de tip Gripen (12 în versiune monoloc JAS-39 C şi două în versiune bilocuri JAS-39 D). Contractul de leasing pe o perioadă de 10 ani este însoţit de o opţiune de cumpărare.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Doi diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Canada în legătură cu un caz de spionaj în care este implicat un sublocotenent al Marinei canadiene, a anunţat marţi un post de televiziune canadian.
Unul dintre aceşti diplomaţi, Dimitri Gherasimov, era staţionat la consulatul Rusiei la Toronto iar celălalt, Serghei Jukov, era ataşat militar la ambasada din Ottawa, relatează presa americană. Plecarea acestora ridică la şase numărul diplomaţilor ruşi care au părăsit Canada după inculparea la începutul lunii ianuarie a ofiţerului naval Jeffrey Paul Delisle, în vârstă de 40 de ani.
Ministerul canadian al Afacerilor Externe şi ambassada rusă la Ottawa au refuzat orice comentariu. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a negat anterior orice legătură între plecarea diplomaţilor ruşi şi punerea sub acuzare a militarului canadian care este acuzat că a furnizat informaţii secrete unui corp diplomat străin între 2007 şi ianuarie anul curent.
Conform unor surse citate de televiziunea canadiană, poate fi vorba de informaţii privind arii submarine nesupravegheate sau sisteme de armament, transmite Mediafax. Jeffrey Paul Delisle lucra într-un centru de comunicaţii şi informaţii al Marinei din Halifax, în Noua Scoţie. Acesta poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.

Un oficial american a declarat marţi că statelor membre NATO li se va reaminti, cu ocazia summitului Alianţei care va avea loc în luna aprilie la Chicago, că s-au angajat să nu-şi retragă trupele din Afganistan mai devreme de anul 2014, cum a sugerat recent preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Consilierul pentru securitate naţională în sectorul comunicaţiilor strategice, Ben Rhodes, a mai precizat că Administraţia Obama susţine în continuare ca retragerea trupelor internaţionale din Afganistan să se desfăşoare conform calendarului deja stabilit, în anul 2014, când va avea loc şi transferul responsabilităţii pentru securitatea acestei ţări către autorităţile de la Kabul.
În urma uciderii a patru militari francezi în Afganistan, preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că va solicita încheierea misiunii NATO pe teritoriul afgan în anul 2013, cu un an mai devreme.
Cu o zi în urmă, Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat, după întrevederea avută cu preşedintele român Traian Băsescu, că se va respecta programul retragerii trupelor aliate din Afganistan convenit la summitul din noiembrie 2010.
“România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută armata română”, a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a făcut precizarea că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului.