Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declaraţii critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale Guvernului român referitoare la minorităţi, a anunţat miercuri Budapesta.
Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. România şi-a exprimat dezaprobarea faţă de remarcile făcute de Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot şi la minorităţi, sunt “motive de îngrijorare”. Un alt punct criticat au fost eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat joia trecută că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria, transmite Mediafax. El a precizat că în ultimii ani relaţiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect mutual şi o recunoaştere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Nemeth a adăugat, totuşi, că este încă posibilă evitarea pericolului şi Guvernul ungar are voinţa politică să facă acest lucru.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marti o întrevedere cu Frank Rose, adjunctul asistentului pentru politica spaţială şi de apărare al Secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
În domeniul apărării antirachetă, cei doi interlocutori au exprimat satisfacţia pentru progresele înregistrate în negocierea Aranjamentelor de Implementare a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA, semnat la Washington, în septembrie 2011. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, partea americană fiind la rândul său interesată în implicarea firmelor locale. De asemenea, Frank Rose a apreciat că pregătirea site-ului de la Deveselu se desfăşoară pe deplin în calendarul stabilit, fără niciun fel de întârzieri şi a mulţumit părţii române pentru cooperarea excelentă cu partea americană în acest scop.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat faptul că recentul test reuşit din 9 mai 2012, realizat la baza de profil a SUA din Hawaii, cu o rachetă de interceptare Standard Missile-3 Block IB, adică tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, demonstrează că sistemul SUA antirachetă se dezvoltă în parametri foarte buni, astfel încât va fi apt să îşi îndeplinească misiunea. Oficialul american a confirmat că gradul de performanţă al sistemului este la nivelul proiectat şi a arătat că proiectul american al sistemului antirachetă beneficiază de finanţarea necesară.
Cei doi oficiali au reiterat susţinerea României şi a SUA pentru declararea la Chicago a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări din mediul de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice. Acest moment reprezintă o etapă importantă în procesul de operaţionalizare a capabilităţii antirachetă a NATO, cu obiectivul de a asigura acoperirea întregului teritoriu şi populaţiei statelor aliate. Ambii oficiali au subliniat deschiderea pentru cooperarea Alianţei cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Summit-ul de la Lisabona din 2010.

SUA au anuntat deja ca sunt in cautarea unor firme

SUA caută firme pentru baza de la Deveselu şi anunţă că vor fi organizate doua conferinte intitulate “Zilele Industriei” in Romania. Organizate de Corpul de Geniu al Fortelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), in colaborare cu Agentia de Aparare Antiracheta – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S. European Command (EUCOM) si Fortele Navale ale SUA (U.S. Navy), conferintele vor avea loc astefe: Prima zi, miercuri, 13 iunie 2012, la un hotel din Bucuresti, Romania (numele hotelului si ora de incepere vor fi anuntate ulterior); Cea de-a doua zi: joi 14 iunie 2012, intr-un loc care va fi anuntat ulterior la Caracal, Romania.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucuresti, obiectivul acestor conferinte este de a oferi informatii cu privire la cadrul general, necesitatile de infrastructura si facilitati, precum si la oportunitatile de afaceri in domeniile constructii si prestari servicii in vederea dislocarii unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al SUA la Deveselu, Romania, in perimetrul bazei militare existente apartinand Ministerului Apararii Nationale al Romaniei. Toate prezentarile vor fi facute in limba engleza fara a se asigura traducerea.
USACE anticipeaza ca in final se vor aproba doua contracte. Un contract va include toate facilitatile MDA, care va cuprinde toate lucrarile de infrastructura pentru intreaga suprafata a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va contine unele informatii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat sa detina o autorizatie de securitate. Cel de-al doilea contract va include toate facilitatile Fortelor Navale ale SUA, cu o infrastructura mai redusa in perimetrul elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie sa detina o autorizatie de securitate pentru acest contract.

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Casa Albă a anunţat miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin sare peste o vizită planificată în Statele Unite în această luna pentru un summit economic şi o întâlnire mult aşteptată cu preşedintele Barack Obama.
Casa Albă a declarat că Obama a vorbit cu Putin la telefon miercuri. Liderul rus i-a declarat lui Obama că are nevoie de timp pentru a termina formarea noului său cabinet. Putin a preluat puterea în această lună, întorcându-se după şase ani într-un post deţinut anterior. Preşedintele american Barack Obama se va întâlni cu omologul său rus înainte de summitul G20, de pe 18 şi 19 iunie, a menţionat Casa Albă după o discuţie telefonică între Putin şi Obama.
“Invocând responsabilitatea de a finaliza nominalizarea noului Guvern rus, preşedintele Putin şi-a exprimat regretul că nu va putea participa la summitul G8 de pe 18 şi 19 mai, de la Camp David”, a declarat Casa Albă. “Preşedintele Obama a înţeles decizia preşedintelui Putin şi a salutat participarea premierului Medvedev la summitul G8. Obama şi Putin au ajuns la un acord bilateral de a se întâlni înainte de summitul G20 din Los Cabos, Mexic, pe 18 şi 19 iunie”, conform aceleiaşi surse. În timpul conversaţiei telefonice, “cei doi preşedinţi şi-au repetat interesul faţă de un dialog la nivel înalt care caracterizează reluarea relaţiilor” între cele două ţări după începerea mandatului lui Obama, în ianuarie 2009.
Miercuri, Kremlinul a revelat acest apel şi a menţionat că Obama l-a felicitat pe Putin pentru revenirea în fruntea statului rus, luni, după patru ani în care a deţinut funcţia de premier. Nu a făcut referire însă la decizia preşedintelui rus de a nu se prezenta la summit. Putin a criticat constant Statele Unite, acuzând Washingtonul că a ajutat financiar mişcarea de contestaţie fără precedent de la accederea sa la putere în 2000.
Statele Unite s-au arătat a fi “deranjate” marţi de imaginile cu violenţele poliţiei faţă de manifestanţii paşnici din Rusia. Începând cu duminică, sute de opozanţi faţă de puterea rusă au fost arestaţi de către poliţie. Ei contestau învestitura de luni în funcţia de preşedinte a lui Putin, ales în martie după un scrutin marcat de fraude, conform opoziţiei.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, care a efectuat o vizită neanunţată miercuri în Israel, l-a informat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu stadiul negocierilor cu Iranul privind dosarul nuclear al Teheranului.
“Au discutat despre Iran şi Israelul şi-a exprimat poziţia privind abordarea viitoarei serii de discuţii a grupului G5+1, ce va avea loc la Bagdad” la 23 mai, a indicat o oficialitate guvernamentală israeliană, care a ales anonimatul. Israelul insistă pentru semnarea “unor acorduri cu Iranul care să conţină un calendar precis legat de încetarea oricărei activităţi de îmbogăţire a uraniului, privind retragerea din Iran a uraniului îmbogăţit şi desfiinţarea instalaţiilor subterane nucleare de lângă Qom”, a explicat sursa citată.
La întrevedere au mai participat noul vicepremier israelian Shaul Mofaz şi ministrul apărării Ehud Barak. Iranul şi G5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania) au avut discuţii în acelaşi dosar la 14 aprilie, la Istanbul şi o nouă rundă de tratative este prevăzută să se desfăşoare la 23 mai, la Bagdad. Comunitatea internaţională, în special Israelul şi SUA, consideră că Iranul îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, însă Teheranul insistă pentru dreptul său de a deţine tehnologie atomică “la vârf” pentru scopuri strict paşnice.

Arma nucleară în 9 luni?

Israelul încurajează ideea lansării unui atac preventiv asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Ministrul canadian de externe, John Baird, a afirmat luni, într-un interviu acordat televiziunii publice canadiene, că Iranul ar putea produce prima bombă nucleară într-un interval cuprins între 9 şi 18 luni din momentul în care va lua decizia de a realiza o astfel de armă.
Oficialul canadian nu crede însă că autorităţile de la Teheran au hotărât deocamdată să producă arme nucleare. În acelaşi interviu, el a mai afirmat că “statele arabe sunt la fel de preocupate ca şi Israelul de ideea unui Iran dotat cu arme nucleare”. Aceste declaraţii survin înaintea vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres la Ottawa şi la două luni după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în capitala Canadei unde a abordat cu oficialii acestei ţări problema dosarului nuclear iranian. Mai mulţi analişti au afirmat ulterior că premierul israelian i-ar fi transmis omologului său canadian informaţii secrete legate de programul nuclear al Teheranului.
Iranul a anunţat în luna februarie că dispune de 100 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%, cantitate suficientă pentru producerea a patru bombe nucleare, dacă acest material va fi procesat suplimentar. Uraniul trebuie îmbogăţit la 90% pentru a putea fi folosit în scopuri militare.
După instalarea lui Stephen Harper la conducerea guvernului de la Ottawa în anul 2006, Israelul şi Canada au dezvoltat o alianţă foarte strânsă, atât Harper cât şi actualul ministru canadian de externe declarând că “cel mai bun prieten al Israelului” este Canada.

Miniştrii apărării din ţările grupului de Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) s-au angajat la finalul săptămânii trecute să creeze până în 2016 o unitate de luptă comună în cadrul UE.
“Vrem să creăm înainte de finalul primului semestru al lui 2016 un grup de luptă pentru forţele UE”, a declarat Vondra în faţa presei la Litomerice, la 60 de kilometri de Praga. “Va fi vorba despre o unitate comună formată din peste 3.000 de militari”, a precizat ministrul ceh Alexandr Vondra.
Unitatea va fi plasată sub comandamentul Poloniei, iar primul său exerciţiu comun va avea loc în 2015, înainte de atingerea deplinei sale capacităţi operaţionale, a adăugat ministrul ceh. “Este vorba despre un semnal puternic cu mesajul că cele patru ţări din Europa Centrală sunt capabile să gestioneze o astfel de sarcină, fără ca o mare putere europeană să se afle în spatele lor”, a explicat Alexandr Vondra.
Achiziţii în comun de materiale militare, dar şi organizarea de alte exerciţii comune, sunt de asemenea prevăzute pentru anii ce urmează, conform unei declaraţii semnate în cursul reuniunii de la Litomerice.
“Am lăsat în spate trei ani dificili. Majoritatea ţărilor din Europa au fost obligate să suporte măsuri de austeritate, din cauza crizei economice, ceea ce complica sau chiar făcea imposibilă planificarea în domeniul apărării”, a subliniat ministrul ceh. Exerciţii comune sunt programate mai ales după încheierea misiunii NATO în Afganistan, unde cele patru ţări din Europa Centrală au desfăşurat în total circa 3.600 de militari.
Cele patru ţări au profitat de această ocazie pentru a-şi coordona poziţiile în perspectiva viitorului summit NATO de la 20 şi 21 mai de la Chicago. “Vocea noastră comună va fi foarte bine auzită la Chicago”, a conchis ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak.

Turcia intenţionezăa să voteze împotriva participării UE la summitul NATO de la Chicago,  dacă nu va fi invitată şi Organizaţia de Cooperare Islamică (OCI).
Decizia este un semnal al amplificării dezamăgirii faţă de blocul comunitar, în contextul în care preşedinţia semestrială a UE va fi preluată din iulie de Cipru, ţară pe care Ankara refuză să o recunoască. Conform cotidianului turc Zaman, Ankara a precizat că va bloca participarea UE la summitul NATO dacă la reuniune nu va fi invitată şi OCI. Opoziţia Turciei pare să pună NATO într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care, conform unor informaţii, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au primit deja invitaţia de a participa la dineul de deschidere a summitului de la Chicago.
Pentru a participa la summitul NATO, UE ca entitate are nevoie de o invitaţie, iar Turcia, membră NATO din 1952, are puterea de a se opune. UE a căpătat o mai mare greutate politică în urma Tratatului de la Lisabona. Bruxellesul participă la eforturile de reconstrucţie şi democratizare din Afganistan, fiind de aşteptat ca rolul său să crească după retragerea NATO din această ţară în 2013.
Cotidianul turc Hürriyet, citat de EurActiv, publică declaraţia unui oficial turc rămas sub protecţia anonimatului care a spus că Ankara nu a numit participarea la summit a Organizaţiei de Cooperare Islamică drept condiţie pentru prezenţa UE, dar a confirmat că Ankara se va opune participării Bruxellesului la reuniunea de la Chicago.
“NATO nu ar trebui să irosească timp în încercarea de a invita mai mulţi reprezentanţi de la organizaţii din afară”, a spus sursa citată, care a salutat OCI, un bloc de 56 de state, pentru spriijinul acordat NATO în Libia,”’nu mai redus decât al UE”. Turcia susţine că, până la aderarea Republicii Cipru la UE în 2004, relaţiile sale în cadrul NATO mergeau destul de bine. De atunci, Ankara a împiedicat NATO să schimbe informaţii cu UE sub justificarea că Cipru nu este membru al Parteneriatului pentru Pace, un program NATO considerat anticamera pentru aderarea la Alianţă. Cipru va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, însă Turcia a avertizat că îşi va îngheţa relaţiile cu UE în această perioadă.
Turcia a refuzat să accepte şi participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea a nouă cetăţeni turci în anul 2010, în urma unui atac al marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni cu ajutoare şi activişti pro-palestinieni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.

În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
“Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere “natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. “Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.

General rus: Scutul din România nu este antirusesc

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. “Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.

Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. “Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
“Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.

SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă

Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. “Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. “Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
“În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.

Temerile Rusiei

Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, “în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări “pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. “Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.

Steagul Chinei flutura deasupra Siberiei

Desfăsurate la Moscova, lucrările forumului ruso-chinez s-au concretizat prin semnarea a 27 de acorduri încheiate între diferite companii din cele două tări, în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, relateaza mass-media rusa. Conform cotidianului economic „Vedomosti”, cele mai importante dintre aceste contracte vizează investitii care vor fi derulate în Siberia si în Orientul Îndepărtat. În vederea dezvoltării tuturor acestor investitii, Rusia si China vor crea, până la sfârsitul lunii iunie 2012, un fond comun de investitii în valoare de patru miliarde de dolari. Părtile implicate în proiect, este vorba despre „Fondul de investitii directe al Rusiei” si „China Investment Corporation” (CIC) vor contribui cu un miliard de dolari fiecare, restul urmând să vina de la alti investitori. Referitor la aceste contracte, Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului rusesc a declarat ca „fondurile chinezesti dispun de un important volum de resurse relativ ieftine, precum si de o proprie si unică expertiză. În Rusia creste numărul proiectelor angajate în Siberia si în Orientul Mijlociu, ceea ce stimuleaza atentia chinezilor. Ei caută parteneri de încredere: proiectele trebuie sa fie valoroase si să aibă sustinerea statului”.

Alianta oligarhilor

Unul dintre acorduri poartă semnăturile directorului general al grupurilor „UC Rusal” si „Bazovyi Element” (Bazel), proprietarul En+, Oleg Deripaska si a presedintelui „Norinco”, Zhaogang. În trei ani, cei doi parteneri intentionează să atingă o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari. In 2009, „Norinco” a fost de acord să preia de la „UC Rusal” 1,68 milioane tone de metal pe an până în 2016.
„Norinco” este cel mai important client al UC Rusal în Asia, unde compania vrea să furnizeze două milioane de tone pe an, iar China este cea mai mare piată de aluminiu, cu 45% din consumul mondial în 2011. Tot anul trecut, „UC Rusal” a cumpărat 33% din actiunile „Shenzhen North Investments” – sucursala comercială a „Norinco”. Noua structură, care a primit numele de North United Aluminium, a început să functioneze la sfarsitul lunii aprilie 2012.

Siberia, pamant chinezesc

Anterior, autoritatile de la Beijing au anuntat ca vor arenda, in anii urmatori, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască şi Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia oraşului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pământ arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oraş în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este şi operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pământul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, până în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

Precedent coreean

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi şi orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti.
Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, şi directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică şi cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de când dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îşi susţinea deja ţara vecină trimiţând ajutoare, semnal de Internet şi alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong şi Wihwa, China va avea acces şi la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută când a cedat fâşia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment şi să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.