Emigrantii din statele sarace nu au acces la asistenta medicala

Surse oficiale din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si Organizatiei Mondiale pentru Emigrare (OME), citate de cotidianul „The Epoch Times”, considera ca o mare parte din cei aproape un miliard de emigranti internationali si interni din jurul lumii sufera de o sanatate precara datorita stresului si conditiilor de lucru exploatatoare. Sursele citate au declarat, pe marginea unei recente conferinte internationale organizate la Madrid, ca aproxiativ 214 milioane de emigranti fac parte din gupele de risc. Cele mai afectate grupuri includ emigrantii fara documente, oamenii fortati sa emigreze datorita dezastrelor create de om, precum si victime ale traficului de persoane, OMS si OME considerand ca acesti emigranti sunt supusi exploatarii si abuzurilor fizice si mentale.
Jacqueline Weekers, oficial al Biroului OMS pentru Sanatatea Emigrantilor, a declarat ca emigrantii sunt de asemenea mai expusi la o sanatate mai precara deoarece multi traiesc in saracie. Weekers a mai subliniat ca acestia nu au acces la serviciile de sanatate si sociale si la protectia sociala. “Ganditi-va la lipsa unei nutritii potrivite pe perioade lungi de timp, etc. Dar, de asemenea, problemele cronice nerezolvate vor cauza o mare povara asupra sanatatii emigrantilor de-a lungul timpului. Majoritatea emigrantilor pleaca in alte tari deoarece cauta de lucru si ajung sa lucreze in locuri degradante, periculoase si murdare. Ei au slujbe pe care multi altii nu le-ar face si deseori fara asigurari medicale” a mai declarat aceasta. Oficialul OMS a mai subliniat ca peste jumatate dintre toti emigrantii sunt femei, iar emigrantele care se afla in situatii neprotejate sunt supuse deseori la abuzuri sexuale.
Oficialii OMS au mai atra atentia asupra situatiei precare a sanatatii mentale a emigrantilor. “Sanatatea mentala nu este afectata doar in cazul celor care experimenteaza situatii foarte stresante precum refugiatii sau oamenii care emigreaza pentru lucru, ci si in cazul celor care sufera de violari ale drepturilor omului”, a declarat Weekers. “Dar, de asemenea se intampla si in cazul multor emigranti care sunt foarte izolati si marginalizati si nu sunt capabili sa comunice cu oamenii din jurul lor.”
Reamintim ca Adunarea Mondiala pentru Sanatate, care a avut loc in Geneva in 2008, a adoptat o rezolutie asupra Sanatatii Emigrantilor, fara insa ca autoritatile din diferite state sa implementeze pe deplin recomandarile organizatiilor internationale.

reactorul nuclear israelian de la Dimona

Ministrul israelian al Infrastructurii Uzi Landau a declarat, marti, la Paris, ca Israelul inten]ioneaza sa construiasca o centrala nucleara in cooperare cu vecinii sai arabi, potrivit mass-media franceza, preluata de KARADENIZ PRESS. “Israelul are infrastructura tehnica, know-how-ul si motivarea pentru a se implica intr-un astfel de efort”, a declarat Landau in cadrul unei conferinte pe teme care vizeaza energia nucleara. Toate centralele nucleare care vor fi construite in Israel vor fi supuse unor controale stricte privind siguranta si securitatea, a precizat oficialul israelian. “Speram sa facem acest lucru in colaborare cu oamenii de stiin]a si inginerii din statele arabe invecinate cu noi. Speram sa il facem in regiunile si trebuie sa il facem in regiune. Sectorul nuclear poate fi un sector de cooperare regionala in scopul promovari pacii”, a adaugat oficialul Guvernului israelit. Cu acest prilej, el a avansat ideea unei cooperari intre Franta, Israel si Iordania pentru dezvoltarea unei centrale nucleare. Incepand din anii ‘50, Parisul a ajutat Israelul sa-si construiasca reactorul nuclear de la Dimona. Israelul a fost acuzat in repetate randuri ca ar folosi acest reactor pentru a construi arme nucleare. Oficialii de la Tel-Aviv nu au recunoscut niciodata ca Israelul este o putere nucleara, urmand o politica pe care o numeste “ambiguitate nucleara”. Potrivit estimarilor oficiale, Israelul detine peste 400 de focoase nucleare.

Seful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davatoglu, a declarat luni ca acum este momentul prielnic pentru pentru relansarea negocierilor indirecte dintre Israel si Siria, cu medierea Turciei, potrivit agentiei turce Anadolu. Davatoglu a precizat ca Damascul este dispus sa reia negocierile cu Israelul din punctul in care au fost intrerupte la sfarsitul anului 2008. Oficialul turc a declarat de asemenea ca toti oficialii americani cu care a purtat convorbiri, inclusiv secretarul de stat Hillary Clinton si emisarul SUA in Orientul Mijlociu, George Mitchell, sprijina reluarea negocierilor. “Sunt deosebit de optimist in legatura cu reluarea negocierilor intre Israel si Siria, dar nu pot spune cand se va intampla acest lucru”, a declarat Ahmed Davatoglu intr-un interviu acordat cotidianului panarab al-Hayat. Ministrul turc a purtat, duminica, convorbiri la Damasc cu presedintele Siriei, Bashar el-Assad, abordand si reluarea negocierilor indirecte cu Israelul. Negocierile dintre Siria si Israel au fost intrerupte odata cu demisia fostului premier Ehud Olmert pentru ca apoi Damascul sa se retraga de la discutii pe fondul ofensivei armatei israeliene in Fasia Gaza, la inceputului lui 2009. Vicepremierul israelian Sylvan Shalom a declarat la New York ca Israelul nu se opune medierii Turciei in negocierile cu Siria, dar a precizat ca asemenea contacte nu se afla pe lista prioritatilor israeliene datorita cooperarii intre Siria, Iran si organizatia shiita libaneza Hezbollah.

Coreea de Nord a anuntat ca este gata “sa arunce in aer” Coreea de Sud si Statele Unite, la cateva ore dupa ce Seulul si Washingtonul au dat startul exercitiilor militare anuale, pe care Phenianul le considera ca fiind o repetitie pentru un atac, potrivit mass-media internationala, citata de Karadeniz Press. SUA si Coreea de Sud au inceput luni dimineata exercitii militare de-a lungul Coreii de Sud, care vor dura 11 zile si care au ca scop pregatirea pentru o eventuala desfasurare de urgenta a SUA in Peninsula Coreeana. Cele doua parti implicate sustin ca exercitiile, care includ trageri din partea navelor Marinei americane, atacuri aeriene si instruire pentru un razboi urban, sunt pur defensive. Cu toate aceastea, Coreea de Nord sustine ca acestea ar fi de fapt pregatiri pentru un atac si a cerut anularea lor.

Mobilizare generala

Armata nord-coreeana a transmis un comunicat luni, atentionand ca exercitiile creeaza o situatie tensionata si ca trupele sale sunt “pe deplin pregatite” sa ii “arunce in aer” pe cei doi aliati odata ce va fi transmis un ordin in acest sens. Phenianul si-a pus de asemenea militarii activi si pe cei in rezerva in stare de alerta pentru “a-i zdrobi fara mila pe agresori” daca vor incalca chiar si putin teritoriul nord-coreean, se arata in declaratia transmisa de agentia centrala de stiri din Coreea de Nord. Anterior, regimul de la Phenian a amenintat duminica ca isi va dezvolta capacitatile nucleare si ca va rupe dialogul cu SUA ca raspuns la exercitiile militare. Armata sud-coreeana a monitorizat indeaproape manevrele Phenianului, insa nu a vazut niciun semn de activitati suspecte din partea trupelor nord-coreene, conform Statului Major al Armatei de la Seul. Circa 18.000 de militari americani si un numar neprecizat de soldati sud-coreeni iau parte la exercitii. Acestea vin in contextul in care SUA si alte puteri regionale fac presiuni asupra Nordului pentru a reveni la negocierile privind dezarmarea, menite sa puna capat programului sau nuclear in schimbul unui ajutor. Coreea de Nord s-a retras din negocierile in format de sase si a organizat anul trecut cel de-al doilea test nuclear, atragand sanctiuni mai dure din partea ONU. Circa 28.500 de militari americani stationeaza in prezent in Coreea de Sud.

Generalul iranian Ahmed Vahidi ameninta cu un nou jihad

Ministrul iranian al Apararii, Ahmad Vahidi, a declarat duminica ca Iranul a lansat productia unei nou tip de racheta antinave cu raza scurta de actiune, capabila sa “sa distruga tinte de 3.000 de tone, relateaza mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Racheta denumita Nasr-1 este “o racheta cu raza scurta de actiune ce poate fi lansata de pe coasta sau de pe nave si va fi adaptata, pentru a putea fi folosita din elicoptere si de pe submarine”, a precizat oficialul militar iranian, citat de agentia iraniana IRNA. In prealabil, pe fondul dosarului nuclear iranian tot mai tensionat, liderii de la Teheran au facut mai multe anunturi in legatura cu fabricarea de noi rachete mai performante. Ministrul apararii a inauguat in februarie instalatiile de dezvoltare a unei rachete sol-aer antielicoptere numita Qaem si a unei rachete antitanc “cu doua focoase” numita Tufan. Teheranul a mai spus ca a pus la punct o racheta sol-aer capabila sa distruga elicoptere de atac americane Apache, precum si un sistem antiracheta prezentat ca oferind aceleasi performante cu cele ale sistemului rus S-300, cumparat de Teheran, dar a carui livrare este intarziata de Moscova. Anuntul vine in timp ce SUA si-au consolidat arsenalul antirachete din Golf, pentru a putea para un eventual atac iranian. in decembrie, Teheranul a testat o “versiune ameliorata” a rachetei sale cu raza medie Sejil-2, care poate, potrivit Iranului, sa loveasca Israelul, dar si principalii vecini ai Teheranului.

Rampe pentru rachete

Pe langa fabricarea de noi rachete, Iranul va construi o noua rampa pentru lansarea de rachete, “probabil in colaborare” cu Coreea de Nord, informeaza revista cu profil militar, Jane’s Intelligence Review, bazandu-si afirmatiile pe mai multe imagini surprinse de sateliti. Rampa este in constructie la centrul spatial din Senman, la est de Teheran, si ar putea servi la lansarea unei noi rachete spatiale in curs de asamblare, numita Simorgh (Phoenix), potrivit revistei. Aceasta racheta, cu o lungime de 27 de metri, are 85 de tone si patru motoare. Ea ar urma ca peste doi ani sa plaseze un satelit de 100 kilograme pe o orbita la 500 kilometri. Lucrarile in curs “demonstreaza probabilitatea unei colaborari cu Coreea de Nord in programul de rachete”, potrivit revistei. Ea subliniaza ca “platformele din turnul de lansare surprinse din satelit seamna cu cele ale noii rampe de lansare din Coreea de Nord, la Tongchang”. Un crater sapat in fata rampei corespunde, de asemenea, in partea vestica, noului amplasament de lansare al Phenianului. “Œn plus, prima faza a rachetei Simorgh seamana mult cu Unha-2 a Coreei de Nord”, potrivit publicatiei. Noua rampa, aflata la patru kilometri nord-est de centrul spatial Semnan, este pe jumatate construita, iar un alt santier este in curs, la 2,5 kilometri sud-vest. Toate aceste activitati arata ca “Teheranul pare decis sa continue dezvoltarea rachetelor, in pofida tentativelor SUA de a obtine sustinerea necesara pentru sanctiuni suplimentare”, se mai arata in paginile publicatiei citate.

Oficialii militari ai Aliantei Nord-Atlantice au anuntat organizarea, in urmatoarele saptamani, a unor ample manvre militare, Baltic Region Training Event, in spatiul aerian al Letoniei, Lituaniei si Estoniei, foste republici sovietice, devenite membre ale NATO, relateaza mass-media internationala. Conform surselor citate, la manevrele aeriene vor participa avioane franceze de vanatoare Mirage 2000C, avioane F-16 ale fortelor poloneze (n.r.- de vanatoare-bombardament), avioane de antrenament si atac usor L-39 Albatros lituaniene si avioane-cisterna americane, SUA fiind singurul membru al NATO care dispune de capacitatile logistice necesare. Un purtator de cuvant al Statului Major aliat al fortelor aeriene a explicat ca exercitiile din luna martie trebuie sa demonstreze “solidaritatea NATO si angajamentul fata de membrii din regiunea Balticei”.
Anuntul oficialilor NATO vine pe fondul controverselor provocata de decizia Parisului de a vinde Moscovei patru nave port-elicopter Mistral, contract care, daca se va concretiza, va fi cea mai mare achizitie a Rusiei dintr-o tara NATO. Ministrii apararii din statele baltice au protestat fata de decizia Frantei, fara insa a putea opri negocierile franco-ruse, care vizeaza si alte categorii de armament naval.

Exercitii la frontiera

Manevrele NATO vor continua in iunie 2010 in Estonia, cu exercitii terestre de amploare la mai putin de 100 kilometri de frontiera rusa, in care sunt angajati aproximativ 500 de puscasi marini americani si militari estonieni. In toamna, un alt exercitiu comun al militarilor NATO cu cei din republicile baltice va avea loc in Letonia, cele mai ample manevre de la aderarea celor trei tari la NATO, cu participarea a peste 2000 de militari din SUA, Letonia, Lituania si Estonia.
Reamintim ca liderii celor trei republici ex-sovietice s-au pronuntat in permanenta pentru organizarea de exercitii militare de amploare ale Aliantei in regiune cu participarea aliatilor europeni, mai ales de la razboiul ruso-georgian din 2008. Ingrijorarea a devenit mai puternica dupa exercitiile Zapad 2009 organizate de fortele ruse si belaruse in septembrie 2009, cu participarea a 13.000 de militari, 63 de avioane, 40 de elicoptere, 228 tancuri, tema exercitiilor fiind posibilele planuri de ofensiva in regiunea statelor baltice, vecine cu Republica Belarus.

Armele nucleare ale SUA, expulzate din Europa

Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei, a anuntat Ministerul belgian de Externe, aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis vinerea trecuta (n.r. – 26 februarie 2010) secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO, pe 22 aprilie, la Tallinn”, se poate citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicat.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.

Varsovia, gata sa gazduiasca sistemele Patriot

Guvernul de la Varsovia a decis sa aduca amendamente la acordul privind scutul american antiracheta semnat cu Washingtonul in august 2008, pentru a-l adapta noului proiect al administratiei conduse de Barack Obama, relateaza mass-media internationala, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. Varsovia “accepta semnarea unui protocol de modificare a acordului incheiat de guvernele polonez si american privind desfasurarea de rachete interceptoare in Polonia”, conform unei rezolutii a consiliului de ministri. “Cele doua parti au considerat necesara actualizarea acordului, cu schimbarile care il adapteaza la instalarea in Polonia a diverse tipuri de aparare antiracheta” au declarat surse oficiale poloneze.

Varianta romaneasca

Dupa violentele proteste diplomatice din partea Rusiei, SUA au abandonat in septembrie 2009 proiectul scutului antiracheta din Europa Centrala, initiat de administratia republicana condusa de George W. Bush, si care prevedea instalarea unui puternic radar in Republica Ceha si a zece interceptoare de rachete balistice cu raza lunga in Polonia. Dupa reevaluarea amenintarii balistice iraniene, Administratia Obama a prezentat un nou proiect, care include si Romania. Spre deosebire de planul administratiei prezidentiale precedente, noul proiect al SUA este menit sa contracareze rachete cu raza scurta si medie de actiune, Varsovia declarandu-se pregatita sa participe la acest proiect.
Reamintim ca Washingtonul este in discutii si cu autoritatile de la Bucuresti in legatura cu gazduirea de catre Romania a 20 de rachete interceptoare in cadrul scutului american antiracheta din Europa.

Negociatorii americani si rusi, reuniti la Geneva, pentru a discuta incheierea unui nou tratat privind reducerea arsenalului nuclear strategic, nu au reusit inca sa ajunga la un acord, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform agentiilor de presa, care citeaza declaratia purtatorului de cuvant al misiunii americane, cele doua delegatii au decis reluarea negocierilor in data de 9 martie 2010. Noul acord ar trebui sa inlocuiasca Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START – 1), incheiat in 1991 si care a expirat pe data de 5 decembrie 2009. Acesta limita numarul de focoase nucleare si rachete pe care cele doua state le pot desfasura. Saptamana trecuta, in cadrul unei convorbiri telefonice, presedintele american, Barack Obama, si omologul sau rus, Dmitri Medvedev, au convenit asupra faptului ca, in baza noului tratat, cele doua state isi vor reduce numarul focoaselor nucleare pana la 1.500 – 1.600. Ulterior, seful Statului Major al armatei ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat ca acest acord va fi incheiat in curand, dar a subliniat faptul ca unul din principalale obstacole il reprezinta planurile americane de amplasare a unui scut antiracheta in Europa de Est, impotriva unui eventual atac venit din partea Iranului sau a Coreei de Nord. In acelasi timp, se pare ca Washingtonul si Moscova nu au reusit inca sa cada de acord asupra mecanismelor de verificare si monitorizare.

Laude diplomatice

Reamintim ca la inceputul saptamanii, presedintele rus Dmitri Medvedev, anunta in timpul unei conferinte de presa cu omologul sau francez Nicolas Sarkozy, ca Federatia Rusa si Statele Unite sunt “aproape de un acord” in negocierea unui tratat de dezarmare nucleara care isi va produce efectele dupa expirarea acordului START 1 incheiat in 1991. “Suntem aproape de un acord in toate aspectele” negocierii, a declarat presedintele rus in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul sau francez Nicolas Sarkozy, in cadrul primei zile a unei vizite de stat pe care o efectueaza in Franta. Totodata, liderul francez a refuzat sa accepte orice forma de reducere a arsenalului militar francez, cerand SUA si Federatiei Ruse sa implementeze masuri menite sa aduca arsenalul lor nuclear pe picior de egalitate cu cel francez.
Tratatul de dezarmare asupra caruia delegatiile rusa si americana negociaza la Geneva ar urma sa ia locul acordului START 1, semnat in 1991, si care si-a incetat valabilitatea la 5 decembrie 2009. De la inceputul anului, Moscova si Washington au anuntat ca sunt foarte aproape de un acord, dar convorbirile par sa se prelungeasca, fara ca cele doua parti sa faca precizari asupra motivelor intarzierii. Presedintii Dmitri Medvedev si Barack Obama si-au definit in iulie 2009 obiectivul de a reduce numarul de focoase nucleare de la 1.500-1.675 in cazul ambelor tari, precum si numarul vectorilor capabile sa le transporte la 500-1.000.

ETA continua lupta pentru independenta basca

Presupul lider militar al organizatiei separatiste basce ETA a fost arestat la sfarsitul saptamanii trecute in nord-vestul Frantei, a anuntat serviciul de presa al ministerului spaniol de Interne, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ibon Gogeascoechea Arronategui, care a fost retinut in urma unei operatiuni comune desfasurate de serviciile de informatii din Franta si Spania, este “cel mai important” membru al aripii militare a ETA. Gogeascoechea Arronategui, cautat de autoritatile spaniole din 1997, a fost retinut impreuna cu alti doi lideri ai miscarii separatiste basce in urma unui amplu raid desfasurat in Normandia. Conform unor surse oficiale, citate de mass-media spaniola, la aceasta actiune au participat servicii secrete din Spania, Franta, Italia si Marea Britanie.
Reamintim ca organizatia ETA a declansat, la sfarsitul anilor ‘60, o lupta armata impotriva regimului generalului Franco, militand pentru crearea unui stat independent basc in nordul Spaniei si sud-vestul Frantei. Peste 800 de persoane au fost ucise in urma violentelor.

Chavez, mentor ETA

Organizaţia separatista basca ETA si miscarea de gherila columbiana FARC au beneficiat de o “cooperare guvernamentala venezuelana” pentru planurile de asasinare a unor personalitaţi columbiene aflate in Spania, a declarat judecatorul de instrucţie spaniol Eloy Velasco, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ancheta magistratului spaniol, care a pus sub acuzare la inceputul saptamanii sase membri ETA si sapte militanţi FARC, “a evidenţiat o cooperare guvernamentala venezuelana la colaborarea ilegala dintre FARC si ETA”, se arata in procesul-verbal semnat de judecatorul Velasco. Colaborarea s-a manifestat “in special in cazul lui Arturo Cubillas Fontan”, membru marcant al aripii militare si aparatului diplomatic al ETA, care a ocupat in 2005 un post in Ministerul venezuelan al Agriculturii si s-a casatorit cu o membra a administraţiei presedintelui Hugo Chavez. Arturo Cubillas Fontan a fost “responsabil al ETA pentru aceasta parte a Americii, incepând din 1999″ si “a coordonat relaţiile dintre FARC si ETA si participarea membrilor ETA la cursuri de utilizare a explozibililor si de tehnici de gherila urbana”, precizeaza magistratul spaniol.
Potrivit speculatiilor din mass-media spaniola, justitia si serviciile secrete spaniole au beneficiat de sprijinul comunitatii de informatii a Statelor Unite, stat implicat intr-un conflict mocnit cu regimul condus de Hugo Chavez.

Presedintie exploziva

Gruparea separatista basca ETA (Euskadi Ta Askatasuna) ar putea comite un atac spectaculos sau o rapire pe perioada celor sase luni cat Spania va detine presedintia rotativa a Uniunii Europene, a atentionat recent ministrul spaniol de interne, Alfredo Perez Rubalcaba. Fortele de securitate din Spania vor avea un grad sporit de alerta in ceea ce priveste ETA pe parcursul detinerii presedintiei UE, a precizat ministrul in cadrul unei conferinte de presa sustinute in Tara Bascilor, fieful separatistilor ETA.
Conform declaratiilor oficialului spaniol, citat de cotidianul spaniol El Pais, organizatiei ETA “i-a placut totdeauna sa fie prezenta in panorama internationala”. “Aceasta ne determina sa ne sporim vigilenta, sa ne gandim ca ETA ar putea lua in considerare comiterea unui atac spectaculos care sa o faca vizibila in timpul celor sase luni de presedintie a UE”, a afirmat el, precizand ca atacul ar putea include o rapire pentru a atrage atentia asupra scopului miscarii, acela de a crea un stat basc independent in mai multe regiuni din nordul Spaniei si in sudul Frantei, cunoscute colectiv sub numele de „Euskal Herria”.

Mostenire sumbra

Organizatia separatista basca, acuzata ca a provocat peste 850 de victime in lupta sa cu autoritatile si fortele de securitate spaniole, a folosit rapirile ca una dintre principalele sale tactici pentru a atrage atentia in anii “80 si “90, precum si pentru a obtine fondururi destinate finantarii luptei de rezistenta. Cea mai cunoscuta actiune de rapire comisa de ETA a avut loc in 1997, cand l-a rapit si impuscat pe Miguel Angel Blanco, un politician local din regiunea basca, dupa un ultimatum de 48 de ore acordat guvernului spaniol pentru a transfera toti prizonierii ETA din Spania in inchisori din regiunea basca.
Reamintim ca ETA ataca in mod curent obiective turistice din Spania, pentru a obliga guvernul sa accepte negocieri pentru determinarea viitorului statut al regiunii. Astfel, in luna august 2010 doua bombe de putere redusa au explodat in doua restaurante din Palma de Mallorca, fara sa faca victime, dupa un avertisment al ETA. “Pagubele sunt mici”, a informat prefectura. Prima bomba a explodat in toaleta restaurantului La Rigoletta, dar prefectura nu are detalii despre a doua explozie. Guvernul regional basc a spus ca o societate de taxiuri din Ţara Bascilor a primit un avertisment ETA legat de prezenta uneia sau mai multor bombe in restaurante din Palma de Mallorca, unde gruparea a atacat obiective civile si militare si in alte ocazii. Anterior, la 30 iulie, un atac cu bomba a ucis doi politisti in apropiere de Palma de Mallorca, atentat revendicat de ETA.

Politia sub asediu

Unitatile de politie si serviciile de securitate spaniole din Tara Bascilor reprezinta o tinta predilecta a ETA, care a revendicat atentatul ce la vizat pe insectorul sef Eduardo Puelles Garcia, seful unei importante unitati antiteroriste spaniole, considerata raspunzatoare pentru uciderea si arestarea a zeci de activisti ai ETA si ai membrilor familiilor lor. Totodata, in luna iulie 2009, circa 46 de persoane au fost ranite in orasul Burgos dupa ce o masina capcana a explodat in apropierea unei cazarmi apartinand Garzii Civile spaniole, structura paramilitara, implicata in razboiul impotriva ETA. “Toate geamurile au fost sparte. Cladirea e atat de afectata incat e un miracol ca nimeni nu a fost ranit mai serios”, a declarat un purtator de cuvant al serviciilor de urgenta. Cei mai multi dintre raniti au fost loviti de bucati de sticla.
Organizatia separatista basca ETA emite periodiv avertismente impotriva membrilor fortelor de securitate spaniole, precum si impotriva persoanelor fizice si companiilor care sprijina proiectele economice ale autoritatilor spaniole din regiunea basca.

Front comun anti-ETA

Parisul si Madridul au decis recent infiintarea unui „Comitet de planificare si coordonare strategica de securitate interna” destinat luptei comune impotriva terorismului si a criminalitatii organizate. Acordul va permite celor doua tari “sa faca un salt inainte in materie de securitate”, a subliniat seful Executivului spaniol, José Luis Rodriguez Zapatero, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, la incheierea unui summit franco-spaniol la Madrid. La randul sau, liderul francez a estimat ca este logic de a pune pe acelasi plan lupta impotriva terorismului si lupta impotriva crimei organizate, pentru ca cele doua tipuri de organizatii au aceleasi filiere. Masura vine sa intampine infractionalitatea in crestere a gruparii basce, ETA. Fortele de securitate spaniole si franceze considera ca ETA a fost serios slabita de sutele de arestari din ultimii ani din Franta si Spania, dar si ca organizatia este capabila inca sa produca distrugeri serioase.
Anterior, in urma colaborarii dintre serviciile de securitate franceze si spaniole, politia franceza a retinut recent un barbat despre care se banuieste ca este noul sef militar al organizatiei separatiste basce ETA, la doar cateva saptamani dupa arestarea predecesorului sau. Aitzol Iriondo Yarza a fost arestat in localitatea franceza Gerde, impreuna cu alti doi barbati suspectati ca fac parte din structura de informatii a ETA. Presupusul lider al ETA, Mikel de Garikoitz Aspiazu, a fost arestat la 17 noiembrie, de politia franceza. Garikoitz Aspiazu, cunoscut sub numele de Txeroki, este acuzat ca a ucis doi ofiteri de informatii spanioli implicati in operatiunile anti-ETA, pe teritoriul francez, in decembrie 2007. Initial, autoritatile din cele doua state au afirmat ca Txeroki este doar liderul militar al miscarii, insa ele sunt convinse acuma ca acesta se afla si in fruntea bratului politic al ETA.
Conform unor surse din cadrul serviciilor de securitate franceze, operatiunile comune franco-spaniole indreptate impotriva ETA, au fost extinse treptat si in alte state ale UE, precum si in alte regiuni ale globului. Sursa citata a mai declarat ca Franta beneficiaza de sprijinul spaniol si impotriva miscarii separatiste corsicane, care urmareste obtinerea autonomiei sau independentei pentru insula Corsica din Marea Mediterana, miscare banuita de relatii apropiate cu ETA.

Atentat regal

Organizatia separatista basca ETA planificase, in urma cu cativa ani, sa il omoare pe regele Spaniei, Juan Carlos, relata anterior mass-media spaniola. Planul, ale carei detalii se afla pe CD-uri descoperite intr-o casa din Tara Bascilor, consta intr-un atac cu racheta sol-aer impotriva avionului sau a elicopterului regelui spaniol. In acelasi imobil au fost descoperite resturile unei rachete care ar fi putut fi utilizata pentru testare, precizeaza  surse oficiale franceze. Cd-urile sunt, in prezent, analizate de politia franceza si contin fotografii, scheme si planuri de zbor. Printre potentiale tinte ale organizatiei separatiste basce figurau, totodata, membri ai guvernului spaniol.
Potrivit agentiei France Presse, surse din politia si justitia franceza nu au confirmat aceste informatii. De altfel, aceasta nu este singura incercare a ETA de a-l ucide pe regele Juan Carlos. In aprilie 2004, un membru al organizatiei a fost desemnat sa il omoare pe rege folosind o pusca cu luneta. Regele urmarea un meci de Cupa Davis, la Majorca, iar operatiunea a fost, intr-un final, anulata de conducerea ETA.