Seful diplomatiei romane Teodor Baconschi a declarat, miercuri, la reuniunea anuala a diplomatiei, ca MAE doreste intensificarea participarii Romaniei in teatrele de operatiuni cu o noua componenta – cea diplomatica. “Prezenta Romaniei in teatrele de operatiuni va fi mentinuta conform angajamentelor asumate, in virtutea interesului de a contribui la pacea si stabilitatea internationala. Avem o implicare consecventa si crescuta in Afganistan, contributia romaneasca din teren fiind una remarcabila si remarcata, deopotriva”, a declarat Baconschi. “In perioada urmatoare se impune analizarea mai aplicata a posibilitatilor intaririi dimensiunii militare a participarii romanesti cu una diplomatica. Ulterior, in functie de evolutii, vom urmari, impreuna cu partenerii nostri, si diversificarea prezentei diplomatice in teatru”, a precizat diplomatul roman. Ministrul a discutat si despre prezenta sporita a Romaniei in structurile NATO in 2010, “prin ocuparea unor posturi importante in Secretariatul International”. Baconschi a subliniat interesul Romaniei de a mentine si a consolida aceasta prezenta, prin sustinerea altor candidaturi valoroase, fiind vorba nu numai despre NATO, ci si despre alte organizatii din care tara noastra face parte. Referitor la OSCE, ministrul a spus ca “de la Summitul OSCE din 1-2 decembrie la Astana, pentru organizarea caruia ne-am pronuntat cu consecventa, asteptam dezbateri relevante si asumarea unor linii directoare pentru toate cele trei dimensiuni ale organizatiei: politico-militara, economica si de mediu, si umana”. “In functie de deciziile de la Astana, vom continua sa valorificam cele doua propuneri lansate de tara noastra in cadrul Procesului Corfu, privind activitatile post-criza si post-conflict si de follow-up la recomandarile electorale”, a mai spus Baconschi. “Tara noastra este prezenta, deopotriva, in numeroase misiuni PSAC (Politica de Securitate si Aparare Comuna). Suntem pe locul al patrulea in UE din punct de vedere al expertilor detasati si al echipamentelor furnizate”, a mai adaugat Baconschi.

Un schimb de focuri a avut loc miercuri la granita enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu disputat intre Armenia sI Azerbaidjan, incident ce s-a soldat cu moartea a trei militari armeni si doi azeri, informeaza Ministerul azer al Apararii, citat de mass-media internationala. “Fortele armene au incercat sa atace pozitiile azere din apropierea satului Ceaili, in regiunea Terter, la 31 august”, indica comunicatul Ministerului azer al Apararii.
“Militarii azeri au respins atacul. Trei militari armeni si doi azeri au fost ucisi”, precizeaza institutia. Conflicte de acest gen au loc destul de des in zona Nagorno-Karabah, o regiune controlata de Azerbaidjan cu populatie majoritar armeana. Ministerul Apararii din regiune acuza Azerbaidjanul de lansarea atacului, precizand ca unul din militarii sai a fost ranit, iar sapte militari azeri au fost raniti sau ucisi. Anexata Azerbaidjanului in perioada sovietica, regiunea Nagorno-Karabah si-a proclamat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa conflictul soldat cu 30.000 de morti si sute de mii de refugiati in perioada 1988 – 1994. Cu toate acestea, Armenia are un puternic sustinator in Rusia iar Azerbaidjanul are de partea sa Turcia.

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a dat asigurări că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne o prioritate, în pofida apropierii de Rusia.

Succedându-i în februarie preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko, ale cărui relaţii cu Moscova erau reci, Ianukovici a lansat imediat o apropiere spectaculoasă de Rusia, care i-a adus acuzaţii de “înaltă trădare” din partea opoziţiei.

De altfel, în planul apropierii, cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei la 24 august, Premierul Vladimir Putin a salutat faptul că Ucraina sărbătoreşte într-o “atmosferă de stabilitate politică şi de creştere economică”, o aluzie la conflictele neîncetate ale fostei echipe prooccidentale. Mesaje de prietenie au venit şi din partea preşedintelui Dmitri Medvedev care a punctat că Rusia şi Ucraina au tradiţii seculare de bună vecinătate, rădăcini spirituale comune şi pagini glorioase în istoria lor comună.

De spus faptul că Ianukovici vede în bunele relaţii cu Moscova un avantaj pe drumul integrării ţării sale în UE. De altfel preşedintele ucrainean susţinea într-un discurs că Europa unită are nevoie de o Ucraină puternică din punct de vedere economic, democratică şi care în comun cu Rusia să contribuie la consolidarea securităţii în Europa centrală şi de Est.

Toate acest declaraţii nu pot acoperi însă provocările în relaţiile cu România, deci în plan extern, dar şi problemele interne şi acuzaţiile mai mult sau puţin justificate.

Referitor la dialogurile cu Bucureştiul, directorul departamentului de politică informaţională al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Voloşin acuză indirect că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

Potrivit lui Voloşin, conducerea ucraineană urmăreşte cu atenţie toate declaraţiile politicienilor români şi ale reprezentanţilor partidului România Mare, inclusiv cu privire la revizuirea frontierelor Ucrainei în favoarea României. Din aceste motive, susţine Voloşin, ministrul unrainean de Externe, Constantin Grişcenko, nu a fost în România într-o vizită oficială.

Voloşin a adăugat că Ucraina este dispusă să stabilească relaţii de bună vecinătate cu România, dar graniţele României nu vor mai fi niciodată aşa cum au fost în perioada 1918-1940, când în componenţa României intrau Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud.

Astfel de afirmaţii surpinzătoare sunt dublate de dispute interne cum ar fi cea a prerogativelor preşedintelui. În acest sens Viktor Ianukovici a declarat într-un discurs că Ucraina are nevoie de un sistem politic stabil cu un preşedinte puternic, ceea ce implică perfecţionarea Constituţie. În opinia sa, este vorba despre un şef al statului, care deţine instrumentele practice de coordonare şi de control, pentru a realiza reforme-cheie şi a aplica o linie strategică ţării.

În urma “revoluţiei portocalii” din Ucraina, Constituţia a fost amendată la 8 decembrie 2004, astfel că organizarea statului a trecut de la o putere prezidenţială mai puternică decât cea a Parlamentului, la un Parlament mai puternic decât preşedintele.

Acest lucru a condus la nenumărate conflicte între preşedinte, de o parte, şi Guvern şi Parlament, de cealaltă parte.

Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Independenta Republicii Moldova, marcata de oficialitati la statuia lui Stefan cel Mare

La 27 august 1991 Parlamentul de la Chisinau a adoptat declaratia de Independenta a Republicii Moldova, in urma unei hotarari a Marii Adunari Nationale din piata centrala a Chisinaului, la care au participat sute de mii de basarabeni.
Suita de evenimente, prilejuita de aceasta sarbatoare de la 27 august, a demarat vineri dimineata cu depunere de flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul Chisinaului. La acest eveniment au participat Presedintele Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat, primul presedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, deputati in Parlament, membri ai Cabinetului de Ministri si ai corpului diplomatic, acreditati la Chisinau, membri ai Asociatiei “Parlamentul-90″.
Mihai Ghimpu a spus ca “drumul parcurs spre independenta R. Moldova a fost unul anevoios si a constat intr-o lupta dintre unii, care au dorit ca Moldova sa fie o tara libera si altii, care vroiau ca Moldova sa ramana in componenta URSS”. Totodata, seful interimar al statului a spus ca este mandru pentru ca R. Moldova este un stat independent, dar nu este multumit, deoarece unele reforme, care au inceput in anii ‘90, nu s-au realizat pe deplin. “Independenta trebuie sa dea si bunastare”, a specificat Mihai Ghimpu.
In acelasi timp, Mircea Snegur, primul presedinte al tarii, a mentionat presei ca, “in cei 19 ani de independenta, R. Moldova s-a consolidat in calitate de stat democratic, bazat pe drept, care promoveaza o economie de piata. In mare parte, scopurile trasate in Declaratia de independenta, se realizeaza, incetul cu incetul. Cea mai mare restanta, insa, consta in incetinirea ritmului reformelor economice si imposibilitatea de a solutiona la maximum problemele sociale”. In aceeasi zi, oficiali au depus flori la Monumentul “Maica indurerata” de la Complexul Memorial “Eternitate” din Chisinau.

Decret prezidential

Presedintele interimar de la Chisinau a facut public si un decret prin care a conferit “Ordinul Republicii”’, cea mai inalta distinctie de stat, unui grup de 18 persoane pentru contributia la miscarea de eliberare nationala. Printre acestia se numara poetul si publicistul Valeriu Matei, presedintele primului parlament de la Chisinau, Alexandru Mosanu, primul premier al tarii, Mircea Druc, precum si deputatului roman, cetatean al Republicii Moldova, Tudor Pantaru.
“Cetatenii Republicii Moldova n-au reusit inca sa simta aceasta independenta, care in final duce la o bunastare, la o viata decenta. Zilele grele pe care le traim sunt consecintele faptului ca n-am fost liberi, am fost subjugati, am fost pusi in situatie sa traim nu dupa legile noastre, dar dupa legile altora, sovietice, totalitare-comuniste. Eu sunt convins ca se apropie ziua cand vom simti aceasta libertate, care este legata de independenta statului nostru si fiecare cetatean, incepand de la cel mic si pana la parintii, buneii nostri, vor simti ce inseamna stat independent, liber si democratic. Vreau sa multumesc tuturor celor care au luptat, daca pot sa ma exprim asa, zile, nopti si ani intregi pentru ca la 27 august 1991 deputatii primului Parlament democratic sa voteze Declaratia de Independenta a Republicii Moldova – o declaratie care venea sa rupa acest mult patimit pamant din componenta unui stat imperial, sovietic, care ne-a luat libertatea timp de 50 de ani.
Sa nu uitam ca aceasta declaratie a fost votata dupa Marea Adunare Nationala. si aceasta inseamna, in primul rand, ca in Piata Marii Adunari Nationale pentru adoptarea acestei declaratii au pledat cetatenii, care au ales acei deputati in primul Parlament. Cu regret, nu toti acei care au fost alesi au votat pentru aceasta independenta, fiindca multi pledau pentru pastrarea Republicii Moldova in cadrul Uniunii Sovietice. Dar timpul ne demonstreaza ca vointa majoritatii cetatenilor Republicii Moldova a fost realizata si astazi sa fim un stat independent. Multumesc celorlalti cetateni care la locul de munca au fost si sunt permanent pentru consolidarea acestui stat, care foarte greu isi croieste pasii spre un stat liber si european. Le doresc tuturor cetatenilor Republicii Moldova sa fie demni si mandri de faptul ca locuiesc intr-un stat independent, ca construim impreuna un drum european spre fericirea noastra si, in primul rand, a copiilor nostri”, a declarat Mihai Ghimpu.

Mesaje de felicitare

Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a primit numeroase mesaje de felicitare din partea conducatorilor statelor lumii cu prilejul celei de-a XIX-a aniversari a independentei Republicii Moldova, scrie presa de la Chisinau, preluata de agentia KARADENIZZ PRESS. Traian Basescu, presedintele Romaniei, a accentuat in mesajul sau de felicitare ca Declaratia de Independenta din 27 august 1991 marcheaza un moment istoric pentru locuitorii Republicii Moldova carora, alaturi de libertatea mult asteptata, le-a fost recunoscut dreptul de a-si declara apartenenta la poporul roman, de a vorbi limba romana si de a cunoaste adevarata istorie a neamului caruia ii apartin. “Profit de acest prilej pentru a va reasigura de faptul ca Romania ramine un partener si un aliat al Republicii Moldova si vom demonstra consecventa in dezvoltarea relatiilor unice dintre statele noastre, precum si in sustinerea obiectivului Dumneavoastra de integrare europeana”, se mentioneaza in mesajul sefului statului roman.
In mesajul semnat de Maiestatea Sa Elisabeta II, Regina Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, se mentioneaza: “Cu ocazia Sarbatorii Nationale, Ziua Independentei, am o deosebita placere sa transmit Excelentei Voastre si intregului popor al Republicii Moldova cele mai calde salutari, precum si urarile mele pentru un viitor pasnic si prosper”.
Dmitri Medvedev, Presedintele Federatiei Ruse, a accentuat in mesajul de felicitare catre Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu ca popoarele statelor noastre sunt legate prin relatii de prietenie si incredere. “Rusia intotdeauna a sustinut procesul de formare a Moldovei ca o tara suverana si neutra. Suntem gata sa dezvoltam si in continuare relatiile bilaterale in interesul stabilitatii in regiune”.
“In numele poporului belarus si al meu personal, primiti cele mai sincere felicitari cu ocazia sarbatorii nationale – Ziua Independentei, se spune in mesajul de felicitare al Presedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukasenko. Republica Belarus a fost si continua a fi adeptul extinderii relatiilor reciproc avantajoase cu Republica Moldova, in numele prosperitatii ambelor popoare.”

Sprijin german

Cristian Wulff, Presedintele Republicii Federale Germania, in mesajul sau de felicitare a remarcat: “Tara Dumneavoastra a facut, mai ales in ultimele luni, progrese considerabile pe calea reformei spre democratie si economia de piata. Va asteapta insa si alte reforme importante pentru apropierea de structurile si valorile europene. Doresc sa va incurajez sa abordati aceste sarcini, si in continuare, cu hotarare. In acest sens va asigur de sprijinul Germaniei si al germanilor”.
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, a reiterat faptul ca angajamentul statelor membre ale ONU este vital pentru realizarea problemelor cruciale de interes global, de la schimbarile climatice la egalitatea de gen, de la consolidarea pacii la dezvoltare si drepturile omului. “Cu suportul Dumneavoastra, noi putem face fata provocarilor actuale, construind o lume mai prospera, echitabila si durabila pentru toti. Este incurajator sa stiti ca in toate eforturile sale, Natiunile Unite se pot baza pe calauzirea si sprijinul Republicii Moldova”.
Presedintelui interimar i-au mai adresat mesaje de felicitare Ivo Josipovic, Presedintele Republicii Croatia, Karolos Papoulias, Presedintele Republicii Elene, Gheorghi Parvanov, Presedintele Republicii Bulgaria, Asif Ali Zardari, Presedintele Republicii Islamice Pakistan, Jassim Mohammad Al-Kharafi, Presedintele Adunarii Nationale a Statului Kuwait, Hu Jintao, Presedintele Republicii Populare Chineze, Regele Carl Gustaf al Suediei, Pratibha Devisingh Patil, Presedintele Indiei, Susilo Bambang Yudhoyono, Presedintele Republicii Indonezia, Regele Albert, Belgia, Anibal Cavaco Silva, Presedintele Republicii Portugheze, Zine El Abidine Ben Ali, Presedintele Republicii Tunisia, Raul Castro Ruz, Presedintele Consiliului de Stat si al Consiliului Ministrilor al Republicii Cuba, Quentin Bryce, Guvernator General al Australiei, Ilham Aliev, Presedintele Republicii Azerbaidjan, alti sefi de stat si persoane oficiale.

Declaratia de Independenta

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,

AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;

CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;

SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;

LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 18 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;

REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;

TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata:

REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;

APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,

PROCLAMA

solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.

in calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.

ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;

DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale:

CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;

HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991

Ambasadorul iranian Hamid Reza Arshadi si-a luat ramas bun de la ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi

Romania sustine dreptul tuturor statelor de a dezvolta activitati in directia cercetarii, dezvoltarii, productiei si folosirii energiei nucleare in scopuri pasnice, cu respectarea intocmai a reglementarilor internationale in materie, a declarat vineri, 27 august, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, care l-a primit, in vizita de ramas bun, pe ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucuresti, Hamid Reza Arshadi. Declaratiile ministrului roman de Externe vin la cateva saptamani de la vizita la Bucuresti a presedintelui israelian, Shimon Peres. Cu aceasta ocazie, presedintele roman Traian Basescu a declarat ca, in eventualitatea unui conflict cu Iranul, Romania va fi un partener loial al NATO din care face parte si un partener loial al Israelului.

Pozitie diplomatica

Baconschi a reiterat, de asemenea, necesitatea identificarii de catre guvernul de la Teheran a unei formule pentru cooperarea pe deplin cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si a exprimat speranta ca reluarea dialogului intre Iran si UE va fi in masura sa limpezeasca neclaritatile privind activitatile Iranului in domeniul nuclear. A subliniat necesitatea depasirii actualei situatii de neincredere care domina relatiile Teheranului cu cea mai mare parte a comunitatii internationale.
In cadrul intrevederii au fost abordate teme vizand evolutia relatiilor politico-diplomatice dintre cele doua tari, precum si aspecte privind cooperarea in domenii variate, convenindu-se continuarea eforturilor comune de consolidare a raporturilor bilaterale. Discutiile au confirmat interesul ambelor parti de a identifica noi proiecte viabile in concordanta cu realitatile existente in cele doua tari si cu evolutiile internationale.

Avertisment romanesc

„Am abordat problema iraniana si l-am informat pe domnul Presedinte ca Romania sustine fara rezerve aplicarea ultimei rezolutii a Consiliului de Securitate cu privire la sanctiunile care urmeaza a fi aplicate Iranului si, totodata, am subliniat faptul ca plecam de la principiul dreptului fiecarui stat de a utiliza energia nucleara pentru scopuri civile, dar respingem ideea ca un stat ca Iranul ar putea sa fie detinator de armament nuclear”, declara, pe 12 august, Traian Basescu, in timpul vizitei la Bucuresti a lui Shimon Peres. Intrebat fiind de un jurnalist, care va fi pozitia Romaniei in cazul unui conflict mlitar cu Iranul, presedintele Romaniei a declarat “ca nu este momentul sa vorbim despre conflict. Noi speram ca sanctiunile impuse de Consiliul de Securitate ONU sa creeze la Teheran solutia corecta: nu aceea a saparii de gropi pentru militari americani, ci aceea a deschiderii negocierilor transparente. Iar, daca va fi cazul, Romania va fi un partener loial al Aliantei NATO, din care face parte, si un partener loial al Israelului. As vrea sa fac precizarea ca noi apreciem esential ca stadiul actual al situatiei sa evolueze pozitiv, prin negocieri. Diplomatia este cea care trebuie, in opinia noastra, sa solutioneze diferendul Iranului cu lumea, cu democratia”.

Negocieri neconditionate

De asemenea, in timpul vizitei omologului sau israelian, presedintele Basescu a pledat pentru reluarea neconditionata a negocierilor dintre partea israeliana si cea palestinian pentru asigurarea unui climat cat mai sigur pentru Orietul Mijlociu. “L-am informat pe domnul presedinte Peres legat de pozitia noastra cu privire la doua aspecte. Unul legat de realuarea negocierilor palestiano-israeliene, despre care noi sustinem ca trebuie reluate fara preconditii, acelasi lucru subliniindu-l si in cazul negocierilor siriano-israeliene. A pune preconditii, care de fapt trebuie sa fie apropiate de finalizarea negocierilor, ni se pare un mijloc de a bloca negocerile in Orientul Mijlociu”, a declarat Traian Basescu, dupa intalnirea cu presedintele Israelului, Shimon Peres.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

PEOP, obiectiv strategic romano-sarb

Consiliul Director al Pan-European Oil Pipeline a avizat recent constructia primului segment al PEOP, ce va uni Constanta de un important centru petrochimic al Serbiei, Pancevo, relateaza mass-media regionala din Constanta. „Este o hotarare istorica. Ne-am decis sa sustinem tronsonul Constanta-Pancevo. Costurile sunt foarte favorabile si rezonabile”, a precizat Bratislav Ceperkovic, reprezentantul Companiei Transnafta din Serbia. Oficialul a adaugat ca oleoductul Constanta-Pancevo va asigura un echilibru pe piata de profil in zona si ca partea sarba intentioneaza sa construiasca o noua rafinarie la Pancevo, care va avea o capacitate de 3,5 milioane de tone si care va fi alimentata din doua surse, una dintre acestea urmand sa fie oleoductul mentionat mai sus. Bratislav Ceperkovic a mai explicat ca intelege pozitia celorlalte state participante la proiectul PEOP (n.r.- Croatia, Slovenia si Italia nu s-au hotarat inca sa se implice activ in demararea PEOP), insa Romania si Serbia au foarte mult de castigat din aceasta etapa a oleoductului. „PEOP este singurul proiect care este sustinut de Uniunea Europeana”, a conchis oficialul Transnafta.
Potrivit directorului general al Oil Terminal, Silviu Ioan Wagner, segmentul PEOP care va uni cele doua state are o lungime totala de 1.032 kilometri, iar costurile de executie sunt estimate la 22,5 milioane euro. Desi nu au fost stabilite sursele de finantare, primul segment al oleoductului a trezit deja interesul investitorilor. Gazprom a confirmat ca este interesat de noua magistrala de transport, iar companiile din Kazahstan asteapta sa vada proiectul functional. Romania, Croatia, Serbia, Slovenia si Italia au semnat, in 2007, un acord pentru constructia PEOP (denumit si oleoductul Constanta-Trieste), o conducta de 1.400 km, care sa transporte petrol din bazinul caspic catre Constanta si portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari. Studiul de fezabilitate al proiectului indica o capacitate de transport de 40 milioane tone/an. Potrivit analizei de fezabilitate, Romania ar beneficia, din taxe si tarife, de incasari de cel putin 2,27 miliarde dolari, in functie de capacitatea finala, calculate pentru o durata de viata a oleoductului de 20 de ani. Actionarii firmei de dezvoltare a PEOP sunt companiile Conpet Ploiesti, Oil Terminal si Transnafta (Serbia).

Premierul rus Vladimir Putin, ingrijorat de West Nile

Un focar de infectie cu virusul West Nile a facut cinci morti in regiunea rusa Volgograd, pe Volga, unde au fost inregistrate cel putin 116 cazuri, au indicat recent serviciile sanitare regionale. “O suta saisprezece persoane au fost inregistrate ca fiind infectate cu virusul West Nile, dintre care cinci au decedat”, a indicat purtatorul de cuvant al Rospotrebnadzor pentru regiunea Volgograd, aflata la 1.000 km sud-est de Moscova. “Cresterea zilnica a cazurilor inregistrate este de 6-10 persoane”, au precizat serviciile sanitare ale regiunii de pe cel mai lung fluviu din Europa. Trei alte cazuri au fost inregistrate in regiunea vecina Voronej (600 km sud-est de Moscova), dupa cum au indicat vineri serviciile sanitare locale intr-un comunicat, scrie presa rusa si internationala, preluata de KARADENIZZ PRESS.
Canicula record, care a afectat in aceasta vara Rusia, in special regiunile ei de sud, unde temperatura a ajuns la plus 40 de grade Celsius dupa doua luni de ploi, a dus la inmultirea tantarilor, prin intermediul carora este transmis virusul West Nile. Serviciile sanitare ruse au semnalat in special “cresterea numarului de forme grave ale bolii”, care pot provoca encefalita si au ordonat administratiei Volgograd intensificarea activitatilor sanitare, in special pulverizarea de insecticide.

Pericol si in Balcani

Sapte persoane au murit in Grecia in urma unor ciupituri de tantari, purtatori ai virusului West Nile, in timp ce alte sunt spitalizate, in nordul Bulgariei, asteptand un diagnostic si tratament, relateaza mass-media din Bulgaria, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Numărul persoanelor infectate cu virusul West Nile în Grecia a ajuns la peste 40, au mai adaugat sursele medicale citate. Medicii bulgari au recoltat probe de la pacienti, care au fost spitalizati in sectii de boli infectioase, pentru a izola virusul si a stabili despre ce boala este vorba. “Medicii au inceput sa preleveze probe de la tantari, purici, capuse si rozatoare, pentru a studia virusul, deoarece pericolul se apropie”, a declarat Anghel Kuncev, un epidemiolog din cadrul Ministerului Sanatatii de la Sofia. El a precizat ca primele simptome ale infectiei cu acest virus sunt asemanatoare celor ale infectiei cu alti virusi – voma, temperatura crescuta si febra-, simptomele specifice aparand ulterior. Infectia cu virusul West Nile poate afecta foarte rapid membrana care protejeaza creierul, putand cauza meningita.
In opinia oficialului bulgar, virusul ar fi putut fi adus pe teritoriul tarii de catre turisti care se intorc din concediu, dar si de tantari, care sunt purtatorii acestui virus. “In timpul modificarilor climatice se observa o deplasare a bolilor tropicale in zone care nu sunt tipice pentru ele”, a subliniat Kuncev, adaugand ca o harta intocmita de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor arata ca virusi tropicali rari au inceput sa apara tot mai des in Balcani. Reprezentantul ministerului a mai declarat ca o epidemie produsa de virusul West Nile a avut loc in Romania, in urma cu zece ani. In ultimii zece ani, in Statele Unite, din cauza imbolnavirii cu acest virus, au murit peste 1.000 de persoane, a mai precizat Kuncev.

West Nile, pericol global

Infectiile cu virusul West-Nile sunt cunoscute de multe decenii. Virusul a fost izolat pentru prima data in 1937 din sangele unei femei cu febra, din provincia West-Nile din Uganda. Ulterior, s-a dovedit ca virusul este unul din cele mai raspandite flavivirusuri care afecteaza oamenii, pasarile si tantarii, avand o distributie geografica intinsa, care cuprinde Africa, Orientul mijlociu si Europa de Sud. In ultimul deceniu, virusul West Nile a redevenit un important agent patogen pentru oameni si cai, determinand frecvente focare de boala cu manifestari nervoase. Asfel in Romania (1996), Tunisia (1997), Italia (1998), Rusia, Statele Unite si Israel (1999), Franta, Statele Unite si Israel in 2000 s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri de imbolnavire la om, o agravare a formelor nervoase la cai, evidentiindu-se de asemenea cresterea mortalitatii la pasari. In ciclul natural al tuturor virusurilor din familia Flaviviridae pasarile sunt principalele gazde amplificatoare, iar vectorii sunt reprezentati de diverse specii de tantari. In perioada iulie – octombrie 1996, s-a inregistrat o epidemie de febra West-Nile in zona de sud a Romaniei (in Bucuresti si lunca Dunarii), care a determinat o suta de cazuri cu forme neurologice, dintre care au decedat 17 persoane.
Virusul West Nile afecteaza sistemul nervos central. Insa, simptomele sunt diferite. La majoritatea oamenilor nu exista simptome. Aproximativ 80% din persoanele infectate cu VWN un prezinta nici un fel de simptome. Unele persoane, pana la aprox 20% dintre cei infectati, pot prezenta simptome usoare, incluzand febra, cefalee dureri de corp, greata, voma si uneori inflamarea ganglionilor limfatici si eruptie cutanata pe fata anterioara si posterioara a toracelui si abdomen. Aproximativ una din 150 de persoane infectate pot dezvolta forma severa a bolii. Simptomele pot include temperatura ridicata, cefalee, redoarea cefei, stupoare, dezorientare, coma, tremur, convulsii, slabiciune musculara, pierderea vederii, pierderea sensibilitatii si paralizie. Aceste simptome pot persista iar afectarea neurologica poate fi permanenta. Virusul West Nile este raspandit prin intepaturile tantarilor infectati care sunt purtatori si care se infecteaza la randul lor cand se hranesc din pasari infectate. tantarii infectati pot transmite apoi virusul la oameni sau animale prin muscatura.

Atacul tantarilor romani

La incepuitul lunii iulie, deputatul socialist bulgar Rumen Petkov a avertizat Parlamentul tarii sale ca urmeaza un atac al tantarilor din Romania din cauza inundatiilor si a ca Executivului sa asigure bani pentru lupta impotriva tantarilor. “In ciuda crizei, autoritatile romane vor stropi pentru a se apara de tantarii dunareni si, drept urmare, insectele vor migra pe malul sudic al Dunarii”, a spus Petkov. El sustine ca trebuie acordate aproximativ 500 mii de euro din bugetul de stat pentru rezolvarea problemei tantarilor, care in acest an este deosebit de grava din cauza cotelor mari ale Dunarii. tantarii afecteaza nu doar confortul populatiei, ci si sanatatea ei, a subliniat Petkov. In opinia sa, tantarii dunareni afecteaza circa 600.000 de bulgari. Bulgaria nu are bani pentru lupta impotriva tantarilor dunareni, a recunoscut ministrul finantelor, Simeon Diankov in sfarsitul lunii mai. In bugetul de stat pentru acest an nu sunt bani pentru dezinsectie, dar primariile ar putea folosi pentru acest scop bani din bugetul propriu, a spus Diankov, explicand ca din cauza crizei trebuie limitate cheltuielile. Guvernul bulgar nu a alocat fonduri pentru combaterea tantarilor in 2010, din cauza masurilor de austeritate menite sa reduca deficitul bugetar. in acest context, operatiuni pentru combaterea tantarilor in vara anului 2010 vor putea fi organizate exclusiv din fondurile fiecarei localitati.

Romania, neatinsa de West Nile

Cei doi tulceni, suspectaţi de infectare cu virusul West Nile au primit rezultatele analizelor, făcute de Institutul Cantacuzino.  Rezultatul este negativ, deci cei doi pacienţi nu sunt infectaţi cu virusul West Nile.Virusul se transmite prin înţepăturile ţânţarilor şi poate fi mortal. Unul dintre bărbaţi este încă internat în spitalul judeţean, şi abia se poate mişca.
Bărbatul de 43 de ani a ajuns în spital acum o săptămână după ce i s-a făcut rău pe un şantier. A intrat în comă şi a fost dus la reanimare, iar câteva zile a fost imobilizat la pat. Medicii spun că el are simptomatologia virusului West Nile, motiv pentru care au trimis probe la institutul Cantacuzino.
Cealaltă persoană ajunsă la spital cu aceleaşi simptome, un tânăr de 18 ani, s-a pus repede pe picioare iar acum este acasă. Şi el aşteaptă rezultatele de la Cantacuzino. Ultimul pacient venit la spital este un copil de un an şi patru luni, căruia i s-a iritat toată faţa din cauza unei muşcături de ţânţar.

Bastroe, visul imposibil al Kievului

Ucraina isi va apara interesele legate de constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe), a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza presa de la Moscova, citata de agentia KARADENIZ PRESS. “In pofida presiunii la care suntem supusi, nu ne vom descuraja si ne vom apara interesele legate de constructia canalului”, a spus seful statului ucrainean in cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru Reforme Economice. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi asigurarea unui rol important pentru Ucraina în fluxurile de transport constituie priorităţi naţionale, a mai subliniat preşedintele Ianukovici. Expertizele realizate de Ucraina arată că lucrările nu vor afecta mediul înconjurător, afirmă agenţia, adăugînd că, în opinia specialiştilor, poziţia României se explică prin aceea că respectivul canal ucrainean ar urma să facă concurenţă celui românesc, a concluzionat seful fostei republici sovietice.
Reamintim ca Ucraina construieste de mai multi ani un canal Dunare-Marea Neagra, iar Romania se opune acestui proiect pe motiv ca dauneaza Deltei Dunarii, explica sursa citata. Expertizele realizate de Ucraina arata ca lucrarile nu vor afecta mediul inconjurator, afirma agentia Ria Novosti, adaugand ca, in opinia specialistilor, pozitia Romaniei se explica prin aceea ca respectivul canal ucrainean ar urma sa faca concurenta celui romanesc. Dezvoltarea infrastructurii de transport si asigurarea unui rol important pentru Ucraina in fluxurile de transport constituie prioritati nationale, a subliniat presedintele Ianukovici.

Batroe, prioritate pentru Kiev

La 20 iulie, Kostiantin Iefimenko, ministrul ucrainean al Transportului si Comunicatiilor i-a transmis ambasadorului roman la Kiev, Traian Laurentiu Hristea, o cerere de clarificari privind pozitia Romaniei fata de Conventia privind Regimul Navigatiei pe Dunare (Conventia de la Belgrad), avand in vedere faptul ca tara noastra este singurul stat implicat in proces care nu este dispusa sa o semneze. Potrivit presei de la Kiev, in cadrul intalnirii avute cu Hristea, ministrul ucrainean a subliniat si faptul ca tara sa urmeaza sa investeasca resurse importante in dezvoltarea regiunii Dunarii, iar canalul de mare adancime Bastroe este prioritatea numarul unu. Iefimenko i-a dat asigurari diplomatului roman ca Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obligatiile internationale asumate in legatura cu acest proiect si va depune suficiente eforturi in viitor pentru ca dezvoltarea canalului Bastroe sa fie atat in beneficiul Ucrainei, cat si in cel al societatii europene. In cursul reuniunii cu comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, premierul ucrainean Mikola Azarov si-a exprimat ingrijorarea fata de conflictul aparut in legatura cu decizia Romaniei de a extinde Delta Dunarii.“Suntem ingrijorati in legatura cu pozitia Romaniei, care desfasoara unilateral operatiuni de extindere a Dunarii, pentru a redirectiona transportul de marfuri catre porturile sale. Vrem sa atragem atentia asupra faptului ca astfel de chestiuni ar trebui rezolvate numai prin negocieri bilaterale si, daca va fi necesar, prin participarea conducerii Comisiei Europene”, a spus Azarov. In replica, Hahn a subliniat ca au inceput deja discutiile privind aceasta chestiune cu MAE ucrainean, pentru a gasi o solutie acceptabila pentru ambele parti, ucrainean si romana.

Romania, parata ca “distruge Delta”

In septembrie 2009, Ucraina anunta organismele internationale ca Romania “distruge ecosistemul din Delta Dunarii”. “Prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”, sustinea atunci Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti. In ultimii ani, situatia Canalului Bastroe si efectele pe care acesta le are asupra mediului in rezervatia naturala Delta Dunarii au devenit o problema de maxima importanta pentru unele dintre cele mai renumite organizatii internationale, oficiale si neguvernamentale. Semnalele de alarma trase de la Bucuresti au sensibilizat opinia publica internationala, dar au lasat rece “conducerea” de la Kiev, indiferent care a fost aceasta. Mai mult chiar, sfidand tratatele semnate si prefacandu-se ca inteleg gravitatea situatiei si ca incearca sa remedieze o parte din raul facut, oficialii ucraineni au facut ce au vrut.
“Ucraina intentioneaza sa ridice la nivel international problema neregulilor comise de Romania in activitatile economice ale acestei tari din Delta Dunarii”, declara, in acea perioada, purtatorul de cuvant al ministerului ucrainean de Externe, Vasili Kirilici. El informat ca, in perioada 14-18 septembrie, la Geneva, urma sa se desfasoare cea de-a 17-a reuniune a Comisiei pentru implementarea Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. “Ucraina va pleda pentru adoptarea unor decizii care sa oblige partea romana sa-si sisteze activitatile ce distrug ecosistemul in Delta Dunarii si genereaza amenintari transfrontaliere la adresa mediului inconjurator, in particular, pe teritoriul Ucrainei”, sustinea Kirilici, adaugand ca diplomatia ucraineana va pune la dispozitia presei o informatie mai completa in legatura cu acest subiect in finalul reuniunii de la Geneva. Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier a fost ratificata de Ucraina in 1999, iar de Romania – in 2001. Acest document include obligatiile statelor in legatura cu impactul activitatilor economice asupra mediului in stadiul timpuriu de planificare, informare reciproca si consultari bilaterale vizand proiecte de anvergura care pot avea impact asupra mediului inconjurator.

Ofensiva diplomatica

Tot in 2009, in luna martie, Ministerul roman al Afacerilor Externe anunta ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime “Dunare – Marea Neagra” (Bastroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in luna mai 2009 ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe) a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa.
Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit in 2008 la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo. In iulie 2009, partea romana a subliniat ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.

Sustineri nefundamentate

Potrivit declaratiei Ministerului Afacerilor Externe din septembrie 2009, “sustinerile partii ucrainene referitoare la pretinsele incalcari de catre Romania, ale prevederilor Conventiei de la Espoo nu sunt fundamentate. Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nicio cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina. Va arata totodata ca activitatile la care face referire Ucraina in plangerea sa (cum ar fi amenajarea pentru navigatie a canalului Sulina, realizarea unor lucrari de dragaj si depunerea materialului dragat, sau executarea de lucrari hidrografice pe bratul Sf. Gheorghe) au fost finalizate, aproape in totalitate, inainte de ratificarea de catre Romania a Conventiei Espoo (29 martie 2001), deci prevederile Conventiei nu puteau fi aplicate in privinta lor. In ceea ce priveste lucrarile intreprinse dupa data mentionata, acestea nu se incadreaza in prevederile Conventiei (care stabileste lista de activitati despre care se considera, inca din faza de proiect, ca sunt susceptibile sa provoace impact transfrontalier), fiind realizate in temeiul unor obligatii ce revin Romaniei conform unor conventii internationale, iar Ucraina a fost informata in privinta lor.
Ministerul Afacerilor Externe aprecia ca, prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale de profil fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”.
Conventia Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier stabileste obligatia statelor parti de a evalua impactul de mediu al unor anumite activitati, inainte de inceperea acestora. De asemenea, stipuleaza obligatia statului de origine de a notifica alte state potential afectate si de a se consulta cu acestea cu privire la proiectele care au un impact transfrontalier probabil. Comitetul de Implementare are rolul de a supraveghea indeplinirea obligatiilor ce revin partilor la Conventie.
Potrivit MAE, Romania a sesizat Comitetul de Implementarea al Conventiei referitor la neindeplinirea de Ucraina a procedurilor stipulate de Conventie in privinta realizarii unui canal de navigatie de mare adancime pe bratele Bastroe si Chilia ale Dunarii (”proiectul Bastroe”). In urma demersurilor Romaniei si pe baza concluziilor Comitetului de Implementare, statele parti la Conventia Espoo au adoptat la Bucuresti, in mai 2008, o decizie prin care constata neindeplinirea de catre Ucraina a obligatiilor sale. Ulterior Ucraina a anulat decizia privind implementarea fazei a II-a a proiectului canalului de navigatie si a initiat consultari pe aceasta tema cu partea romana.