Relatiile Republicii Moldova cu Romania au inregistrat o ascensiune calitativa atat la nivel politic prin vizite oficiale si de lucru, cat si la cel socio-economic prin cresterea volumului comertului bilateral, a declarat vineri seara presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, in cadrul unei receptii oferite ambasadorilor acreditati la Chisinau. Acesta a mentionat intentia Chisinaului de a pastra acest ritm si in anul curent, prioritatea fiind in continuare dezvoltarea si intregirea cadrului juridic bilateral, potrivit unui comunicat al presedintiei Republicii Moldova. In privinta relatiilor cu Rusia, el a declarat ca acestea ‘au avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun pentru dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase’. Marian Lupu a mentionat importanta pe care Republica Moldova o acorda relatiilor cu Uniunea Europeana, accentuand negocierile pentru liberalizarea regimului de vize, a celor privind crearea Zonei de comert liber, dar si colaborarea in cadrul Partreneriatului Estic. In privinta reglementarii conflictului transnistrean, Marian Lupu si-a exprimat speranta ca anul curent ‘poate deveni unul decisiv in stabilirea bazelor legale ale procesului de solutionare durabila a problemei’, avand in vedere schimbarile politice care s-au produs in regiune. Presedintele interimar al Republicii Moldova a criticat insa imposibilitatea clasei politice de la Chisinau de a identifica o solutie pentru depasirea crizei politice interne. ‘Clasa politica din Republica Moldova nu a reusit sa-si mobilizeze suficient fortele pentru a depasi criza politica indelungata si a crea conditiile necesare functionarii adecvate si eficiente a structurilor de stat’, a declarat el.

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a discutat sambata, la Conferinta pentru securitate din Munchen, cu omologul turc, Ahmet Davutoğlu, despre noul stadiu al relatiilor bilaterale, iar, in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune. Ministrul roman de externe a salutat noul stadiu al relatiilor bilaterale dintre Romania si Turcia, ridicate la nivel de Parteneriat Strategic, in decembrie 2011, prin semnarea unei Declaratii Comune. Ambii demnitari au exprimat interesul pentru convenirea unor proiecte concrete in vederea implementarii Parteneriatului Strategic. in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune, informeaza MAE. Cei doi ministri au evidentiat nivelul crescut al cooperarii economice dintre cele doua state, reliefand potentialul existent pentru dezvoltarea, in continuare, a schimburilor economice si a investitiilor reciproce. A fost realizat un schimb de opinii cu privire la cooperarea regionala si agenda de securitate, cu accent pe Summit-ul NATO din luna mai a acestui an.

Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
“Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite doresc să privilegieze calea diplomatică pentru a convinge Iranul să renunţe la controversatul său program nuclear, solicitând Israelului “să ofere sancţiunilor timpul necesar pentru a-şi produce efectul”.
Întrebat dacă SUA vor cere Israelului să nu bombardeze Iranul, deşi anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta, enunţase o astfel de posibilitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, a răspuns: “acesta este mesajul nostru”, transmite Agerpres. “Am impus sancţiuni fără precedent împotriva Iranului întrucât considerăm că diplomaţia încă mai are timp şi spaţiu să acţioneze”, a adăugat oficialul american.
Această declaraţie survine la o zi după apariţia unui articol în cotidianul Washington Post, în care se afirmă că secretarul american al Apărării estimează că Israelul ar putea ataca Iranul în lunile aprilie, mai sau iunie, înainte ca această ţară să reuşească să înceapă producerea de arme nucleare. Însă Panetta a refuzat să confirme cele publicate de cotidianul american, limitându-se să afirme că “Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să confirme existenţa unei ameninţări israeliene faţă de Iran. “Nu ne îndoim de ameninţarea pe care Iranul o reprezintă pentru aliatul nostru, Israel, dar şi pentru toţi partenerii noştrii din regiune. (…) În consecinţă, înţelegem perfect şi împărtăşim preocupările serioase ale Israelului legate de programul nuclear iranian”, a afirmat oficialul american.

Armata americană a comunicat vineri planul detaliat de reducerea a efectivelor forţelor sale aeriene cu 10.000 de membri, în cadrul programului de redimensionare a capacităţilor şi de pregătire pentru confruntări armate viitoare.
Mai mult de jumătate din această reducere de efective, dar şi de avioane şi alte echipamente, se va face în cadrul Gărzii Naţionale Aeriene (Air National Guard) constituită, în principal, din civili aflaţi sub comanda guvernatorilor de state, dar care pot fi mobilizaţi de armata SUA în caz de război.
În schimb, efectivele Forţelor Aeriene (Air Force) vor fi reduse cu numai 900 de membri, conducătorii acestei unităţi afirmând că orice reducere suplimentară de efective va afecta capacitatea sa operaţională de a răspunde la mai multe crize simultan. Planul prezentat mai prevede şi renunţarea la unele avioane şi relocarea altora către alte baze militare.
Strategia americană privind apărarea, prezentată la începutul anului 2012 de preşedintele Barack Obama, va genera o schimbare profundă pentru forţele armate americane. După un deceniu de combatere a insurgenţei în Irak şi Afganistan, de unde trupele americane urmează să se retragă până la sfârşitul lui 2014, numărul militarilor va fi redus, măsura urmând să afecteze în special forţele terestre (US Army) şi marina.
Deşi nu au fost oferite cifre oficiale, forţele terestre ar urma să treacă de la 565.000 de militari în serviciul activ la 520.000 după 2014 şi ar putea scădea sub 500.000, potrivit unor observatori. Corpul infanteriştilor marini, care numără în prezent 202.000 de membri, va scădea cu 15.000 până la 20.000 de persoane. La sfârşitul lui august 2001, forţele terestre aveau 482.000 de militari, iar Marina 173.000.
În consecinţă, prezenţa US Army în Europa, unde sunt staţionaţi 43.000 de militari, în principal în Germania, va “evolua”, potrivit documentului care prezintă această strategie. Cel puţin o brigadă (3.500 de militari) va fi retrasă din această ţară, potrivit unor oficiali din cadrul apărării.

Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa “practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
“Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.

Ucraina susţine transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate de la Nistru într-una civilă cu mandat internaţional.
Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a avut joi o întrevedere cu omologul său ucrainean, Nikolai Azarov. Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie. Premierul este însoţit de o delegaţie care include reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din ţara noastră.
Cei doi premieri au menţionat importanţa acestei vizite, în contextul împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Ucraina şi semnarea Acordului de cooperare dintre cele două state. În acest context, oficialii au remarcat dinamica pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale şi progresul înregistrat în ultimii doi ani, în mod special.
Oficialii de la Chişinău şi Kiev au abordat o serie de aspecte care vizează problemele existente, în vederea soluţionării acestora în interesul cetăţenilor ambelor state. Astfel, s-a convenit asupra dinamizării procesului pentru definitivarea demarcării frontierei de stat, impulsionarea negocierilor pe subiectele ce vizează drepturile patrimoniale şi protecţia mediului înconjurător, dar şi privind dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene în sfera umanitară.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema transnistreană şi a procesului de reglementare. Vlad Filat a menţionat rolul Ucrainei în derularea acestui proces, în special în contextul preşedinţiei ucrainene în OSCE, în anul 2013. În context, Nikolai Azarov a confirmat că Ucraina susţine poziţia privind transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă cu mandat internaţional.

În Republica Moldova va fi implementat Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, după modelul Uniunii Europene.
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a definitivat un proiect de lege în acest sens, pe care îl va prezenta Guvernului pentru aprobare şi promovare în Parlament. Documentul prevede ca toate apelurile de urgenţă în reţelele publice de telefonie să fie realizate prin intermediul unui singur număr – 112.
Serviciul 112 presupune preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţeni şi alertarea echipelor operative de urgenţă specializate în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea situaţiilor în care este ameninţată viaţa, integritatea ori sănătatea populaţiei, ordinea publică, proprietatea publică şi privată ori mediul. Potrivit lui Sergiu Florea, consultant principal la MTIC, introducerea sistemului respectiv va impune operatorilor de telefonie obligativitatea de a utiliza numărul unic de urgenţă 112, care va fi prestat gratuit.
În prezent, în Republica Moldova activează, în mod independent, servicii operative de urgenţă care funcţionează pe principii organizatorice diferite şi care nu dispun de o platformă tehnologică modernă de prelucrare a informaţiei şi de comunicaţii fiabile. Serviciul de urgenţă 112 este preluat după modelul ţărilor-membre ale UE şi se înscrie în procesul de racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană.