Papa apara crestinii din Irak

Papa Benedict al XVI-lea, liderul Bisericii Romano-Catolice, a facut apel la protejarea crestinilor din Irak, stat majoritar musulman, dupa ce cel putin opt crestini au fost ucisi in orasul Mosul in ultimele doua saptamani, pe fondul intensificarii violentelor din tara araba. Doua dintre victime, lideri ai unor asociatii crestine, au fost initial date disparute (n.r.- rapirile pentru rascumparare sunt frecvente in Irak), fiind descoperite ulterior mutilate. Alti crestini au fost impuscati fara discriminare pe strada, in apropierea locuintei sau a bisericilor. “Fac apel la autoritatile civile sa faca toate eforturile pentru a reasigura securitatea populatiei, in special a celor mai vulnerabile minoritati religioase” a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de serviciul de presa de la Vatican.
Conform unui raport al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), circa 683 familii crestine, sau 4.098 persoane, au plecat din Mosul intre 20 si 27 februarie 2010, dupa atacuri. Raportul citat subliniaza ca in Irak locuiesc aproximativ 750 de mii de crestini, peste 2 milioane refugiindu-se din calea violentelor religioase si interetnice care au cuprins Irakul dupa invazia militara a Statelor Unite si aliatilor sai din 2003. Potrivit surselor locale, crestinii apartin bisericilor ortodoxe, romano-catolice, protestante si orientale.
Crimele cu tenta religioasa au loc cu putin timp inaintea alegerilor parlamentare irakiene din 7 martie 2010, unde candideaza si un numar de cetateni irakieni crestini, in pofida consolidarii fara precedent a formatiunilor politice radical musulmane. Potrivit analistilor politici, succesul acestor alegeri ar putea pune capat unei perioade de sapte ani de razboi civil sau ar putea arunca un stat deja divizat intr-un nou ciclu de violenta religioasa. Organizatia terorista al-Qaeda a promis sa foloseasca mijloace militare pentru a deturna alegerile, pe care le considera un simplu pretext pentru a legifera dominatia siita in Irak.
Reamintim ca insurgentii islamisti sunniti, asociati organizatiei al Qaeda, ataca frecvent minoritatea crestina din Irak, dar si reprezentantii majoritatii siite, considerata eretiva de catre radicalii suniti. Totodata, crestinii din Baghdad, Basra si alte regiuni din sudul Irakului sunt periodic tinta radicalilor siiti care militeaza pentru instaurarea unui regim politic similar celui din Republica Islamica Iran, care sprijina financiar si logistic activitatea formatiunilor politice siite.

Liderul francez Sarkozy lanseaza o noua cruciada anti-musulmana

Cetatenii francezi se arata a fi cei mai favorabili interzicerii burqa (n.r.- valul islamic integral), in locurile publice, conform unui sondaj de opinie realizat recent in Statele Unite, China si cinci state ale Uniunii Europene, unde se afla importante comunitati musulmane, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rezultatele sondajului vin la scurt timp dupa ce o comisie parlamentara franceza, sprijinita de presedintele Sarkozy, a recomandat interzicerea partiala a valului islamic integral (burka) si adoptarea de masuri pentru a nu permite purtarea acestuia in spitale, scoli si in mijloacele de transport in comun din Hexagon.
Conform rezultatelor sondajului, aproximativ 70% dintre francezii chestionati sustin interzicerea burqa, in timp ce majoritatea europenilor intervievati sunt si ei favorabili adoptarii unei legi similare in tara lor. Circa 65% din spanioli si 63% din italieni ar fi de acord cu interzicerea burqa, in timp ce atitudinea este mai moderata in Marea Britanie, 57%, si in Germania, 50%. In Statele Unite ale Americii, doar 33% dintre cei chestionati ar sustine o asemenea interdictie si mai putin de 30% in China.

Apartheid religios

O comisie parlamentara din Franta a recomandat recent interzicerea partiala a valului islamic integral (burka) si adoptarea de masuri pentru a nu permite purtarea acestuia in spitale, scoli si in mijloacele de transport in comun din Hexagon. Intr-un amplu raport de aproape 200 de pagini, larg raspandit in cercurile politice si academice franceze, comisia recomanda refuzul rezidentei sau al cetateniei pentru orice persoana care afiseaza semne vizibile de “practici religioase radicale”. Anterior, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a afirmat ca valul islamic “nu este binevenit in Franta”.
Sondajele de opinie arata ca majoritatea francezilor sustine interzicerea totala a valului islamic. Totusi, comisia parlamentara a recomandat ca, pentru moment, restrictiile sa fie limitate, pentru a nu alimenta tensiunile interetnice dintre majoritate si importanta minoritate musulmana. Potrivit raportului parlamentar, femeile care sfideaza aceasta recomandare intrand in institutii publice cu fata acoperita nu vor beneficia de serviciile solicitate, spre exemplu, de asistenta medicala, ajutoare sociale, de maternitate, etc.

Burka vs. niqab

Conform mass-media, exista doua tipuri de valuri folosite de femeile musulmane pentru acoperirea fetei, niqab si burka, in Franta, niqabul fiind cel mai des folosit, acesta fiind purtat cu un val care acopera capul si poate fi folosit alaturi de un val separat, pentru ochi. Burka acopera intreaga fata si corpul, cu o plasa in dreptul ochilor, pentru ca femeia sa poata vedea. Burka a devenit simbolul regimului islamist taliban din Afganistan.
In Franta, nu exista foarte multe femei care aleg sa-si acopere fata din motive religioase, sub 2.000, potrivit cifrelor oficiale furnizate de organizatiile religioase musulmane, dar dezbaterea despre valul islamic si locul musulmanilor in societatea franceza a divizat clasa politica de la Paris. Concomitent, musulmanii din Franta sunt victimele unor campanii organizate de violenta din partea extremistilor francezi, cu sprijinul tacit al autoritatilor musulmane.
Opozitia socialista este impotriva unei legiferari in acest sens, afirmand ca o astfel de interdictie va fi greu de pus in practica. Desi afirma ca, in principiu, este impotriva valului islamic integral, unii membri ai partidului si-au exprimat temerea ca orice reglementare de acest gen ar putea stigmatiza femeile musulmane. In schimb, UMP, partidul de dreapta care il sustine pe Sarkozy a introdus deja in Parlament un proiect legislativ privind interzicerea totala a valului islamic, din asa zise motive de securitate nationala. Sarkozy este cunoscut pentru politica anti-musulmana promovata, inclusiv opozitia acerba fata de integrarea Turciei in Uniunea Europeana.

Razboiul sondajelor

Majoritatea francezilor (57%) se declara in favoarea unei legi privind interzicerea purtarii voalului complet in Franta, arata un sondaj Ipsos, publicat recent de mass-media franceza. Conform sondajului, 30% dintre francezi se declara “pentru” o astfel de legislatie, 27% sustin ca aceasta ar fi “destul de buna”, iar 37% se opun, 6% declarandu-se indecisi.
Totodata, cetatenii francezi care se declara de dreapta, sunt cei mai hotarati sustinatori ai unei legislatii anti-burqa, 75% dintre acestia declarandu-se “pentru” (contra 23%), urmati de Frontul National (74% “pentru, 25% “contra”), si UMP (69% “pentru, 29% contra). In schimb, in randul stangii exista mai multi care se opun legii: 46% fiind “pentru” , iar 48% se opun. Printre ei, socialistii sunt si ei in majoritatea lor “contra” (52%). Doar 42% dintre ei isi doresc o astfel de lege.
Demersurile de interzicere a voalului islamic este ridicata la nivel de politica de stat de extrema dreapta franceza, Eric Besson, ministru al imigratiei in guvernul de la Paris, declarand ca purtatul valului burqa este “contrar” valorilor franceze. El a afirmat ca burqa este “inacceptabila” in Franta, insa nu a cerut interzicerea publica a valului folosit de catre femeile musulmane. “Vreau sa lansez o dezbatere majora pe marginea valorilor si identitatii nationale”, a spus Besson intr-un interviu citat de Radio France Internationale. Oficialul a spus ca imigrantii trebuie sa aiba “o anumita intelegere” a limbii franceze, a istoriei si culturii Frantei “pentru a reafirma valorile identitatii si mandriei de a fi francez”. Besson a afirmat ca burqa este “de neacceptat” in Franta insa nu a cerut interzicerea publica a valului.
Declaratiile ministrului francez au fost facute la doar cateva zile dupa ce trei femei afgane, una fiind o cunoscuta activista pentru drepturile omului, au fost trimise inapoi la Kabul, in pofida dovezilor ca acestea vor fi victime ale insurgentilor talibani. Beeson a aparat decizia de a le deporta pe cele trei imigrante ilegale si a spus ca Franta va continua sa aiba o atitudine dura fata de imigrantii ilegali. Reamintim ca Franta a deportat 21.000 de imigranti ilegali in 2009.
Adunarea Nationala de la Paris dezbate in prezent gasirea unor mijloace prin care sa limiteze purtarea costumului traditional dupa ce presedintele Nicolas Sarkozy a spus ca reduce demnitatea femeii si nu este “binevenit” in Franta. El a spus ca burqa nu este semn al religiei ci “al subordonarii”. In 2004, Franta a interzis purtarea valului islamic in toate scolile publice. In Franta traieste cea mai mare populatie de musulmani din Europa occidentala, aproximativ 7 milioane de persoane.

Italia anti-musulmana

Psihoza antimusulmana a cuprins si clasa politica italiana, parlamentul italian intentionand sa impuna o interdictie privind purtarea valului islamic (burqa), folosit de femeile musulmane pentru a-si acoperi fata, relateaza mass-media de la Bucuresti. Anuntul a fost facut de ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, citat de agentia italiana de presa ANSA. Masura este similara celei propuse saptamana aceasta in Franta, insa potrivit lui Maroni, membrii partidului sau, formatiunea de extrema dreapta Liga Nordului, au inaintat inca din toamna anului trecut un proiect de lege in acest sens. Roberto Maroni s-a remarcat in anii trecuti prin aplicarea unei politicii de apartheid impotriva imigrantilor romani din Italia, politica soldata cu zeci de morti si raniti din randul etnicilor romani aflati in Peninsula, precum si cu mari pierderi materiale.
In timp ce in Franta argumentul pentru interzicerea valului islamic il reprezinta “afrontul adus de acesta fata de valorile seculare franceze”, in Italia politicienii sustin ca problema este una legata de securitate. Conform surselor parlamentare citate, proiectul legislativ depus in Parlament readuce in actualitate o lege antiterorism adoptata in 1975, prin care se interzice purtarea vreunei masti sau a vreunui articol de vestimentatie ce impiedica identificarea persoanei. Potrivit ministrului italian pentru Afaceri Europene, Andrea Ronchi, ” o noua lege nici nu ar mai fi necesara, daca legea actuala ar fi aplicata”.
Daca in Franta dezbaterea despre valul islamic si locul musulmanilor in societate preocupa de peste sase luni Hexagonul, chestiunea nu a divizat la fel de mult si viata politica din Italia, sustinatori pentru adoptarea masurii aratandu-se chiar si membri ai opozitiei de centru-stanga. “Religia nu are nici o legatura cu acest lucru, este o problema ce tine de siguranta publica. Orice persoana trebuie sa fie identificabila”, a declarat Emma Bonino, fosta membra a Partidului Radical, actualmente candidat al Partidului Democrat la presedintia regiunii Lazio. Ea a declarat ca sprijina aceasta masura, “din acelasi motiv pentru care nu poti intra intr-un oficiu postal purtand o masca de schi”.

Tema electorala

La randul sau, un purtator de cuvant al Partidului Conservator din Danemarca a anuntat ca formatiunea sa solicita interzicerea purtarii traditionalului val musulman burqa in public, potrivit Der Spiegel. El a spus ca piesa de vestimentatie a fost introdusa de catre talibani si “nu este deloc islamica”. “Nu vrem sa vedem burqas in Danemarca. Pur si simplu nu putem accepta ca unii dintre cetatenii nostri sa umble pe strada cu fetele acoperite”, a declarat Naser Khader, membru al parlamentului de la Copenhaga. Khader, care este ateu de origine siriano-palestiniana, a spus ca Partidul Conservator vrea sa introduca o legislatie care prevede interzicerea purtarii valului burqa sau a codului niqab, care prevede ca femeile sa-si acopere complet fetele in public. Oficialul a adaugat ca burqa nu este specifica Danemarcei, “subjuga” femeile si ar trebui interzisa complet. Partidul Conservator crede ca ceea ce fac oamenii in casele lor este o problema personala a fiecaruia, insa din momentul in care ajung pe domeniul public, ar trebui sa aiba fetele descoperite. Khader a spus inca ca interzicerea purtarii valului este singura solutie, adaugand ca “burqa nu este deloc islamica. Burqa moderna a fost introdusa de talibani cand au venit la putere. Astfel incat, asociez burqa cu talibanii”.
Partidul Poporului si cel Social Democrat au salutat propunerea, in timp ce liberalii au respins ideea unei legi care sa reglementeze vestimentatia, atata timp cat nu nu refera la functionari publici, declarand ca “am mers prea departe daca aprobam o lege care spune ce haine sa poarte sau nu oamenii”. Interzicerea purtarii valului este parte a unei initiative a grupului parlamentar conservator, depusa in Parlamentul danez. Conservatorii, care se pregatesc de viitoarele alegeri locale si generale, au spus ca e la latitudinea legislatorilor sa decida care vor fi pedespsele in cazul nerespectarii legii.

Liderii Bisericii Catolice, ingrijorati de problemele catolicilor din Romania

Inalt Preasfintitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti, in calitate de presedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, l-a invitat saptamana trecuta, pe Papa Benedict al XVI-lea in Romania, pentru un „pelerinaj pastoral in tara noastra, pentru a intari marturia pe care credinciosii greco-catolici si romano-catolici o aduc in aceasta tara, si pentru a intalni intregul popor roman si a oferi Bisericilor imbratisarea pacii, in caritate”, se arata intr-un comunicat al Biroului de Presa al Conferintei Episcopale Romane, citat de mass-media catolica. Invitatia a fost lansata in cadrul audientei pe care Suveranul Pontif a acordat-o in data de 12 februarie 2010, in Vatican, Episcopilor catolici romani aflati la Roma pentru vizita “ad limina Apostolorum”. In discursul pe care l-a adresat Sfantului Parinte, IPS Ioan Robu l-a informat pe scurt despre situatia Bisericii Catolice din Romania, despre reusitele pe plan pastoral, social, educativ si ecumenic, dar si despre dificultatile pe care Biserica locala trebuie inca sa le infrunte. In acest sens Arhiepiscopul de Bucuresti a amintit situatia – inca nerezolvata – a proprietatilor Bisericii Greco-Catolice confiscate in 1948 si nerestituite; de inaintarea in ritm lent a dialogului cu Biserica Ortodoxa Romana; de dificultatile pe plan pastoral si social, provocate de schimbarile sociale si culturale din tara noastra si de emigratie. IPS Ioan Robu a vorbit si despre indiferenta cu care autoritatile romane trateaza situatia cu care se confrunta Catedrala Sf. Iosif, pusa in grav pericol de constructia ilegala, in vecinatatea ei, a unui “ecomonstru”, cum l-a numit Arhiepiscopul roman.

Sperante papale

La randul sau, Papa Benedict al XVI-lea si-a manifestat speranta ca, in ce priveste dialogul dintre catolicii si ortodocsii din Romania, se vor gasi “solutii adecvate, in acel spirit de dreptate care trebuie sa insufleteasca raporturile dintre fratii in Cristos”. Suveranul Pontif i-a indemnat pe Episcopii catolici sa colaboreze cu Biserica Ortodoxa pentru “apararea radacinilor crestine ale Europei si a valorilor crestine”, si pentru o marturie comuna “asupra unor teme precum familia, bioetica, drepturile omului, onestitatea in viata publica, ecologia”. “Un dialog constructiv intre ortodocsi si catolici nu va intarzia sa fie ferment de unitate si de concordie nu numai pentru tarile voastre, dar si pentru intreaga Europa”, a subliniat Papa.
Episcopii catolici romani au incheiat in data de 13 februarie 2010, vizita “ad limina Apostolorum”, in cadrul careia au avut intalniri, particulare si in comun, cu Papa Benedict al XVI-lea, si cu reprezentanti ai diferitelor Dicastere din Vatican. Aceasta este cea de a patra vizita “ad limina Apostolorum” a Episcopilor catolici din Romania dupa 1990, si prima la actualul Suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea. Vizita “ad limina Apostolorum” (in traducere: la mormantul Apostolilor) este vizita periodica pe care Episcopii catolici din lumea intreaga o fac la mormintele Sfintilor Apostoli Petru si Paul, “stalpii” Bisericii, si la Urmasul lui Petru, pentru a fi intariti de el in credinta si pentru a exprima comuniunea lor ierarhica cu Suveranul Pontif.

Conflict la catedrala

In timpul vizitei episcopilor romano-catolici si greco-catolicilor din Romania, Papa Benedict al XVI-lea si-a exprimat, din nou, regretul ca acest lacas de cult este inca in pericol. Sanctitatea Sa a asigurat Arhiepiscopia de tot sprijinul sau in efortul de a salva lacasul de cult care zilele acestea aniverseaza 126 de ani de la consacrare, relateaza cotidianul „Curentul”.
Reamintim ca in data de 14 februarie 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea ARCB de stramutare a litigiului, trimitand dosarul de revizuire la Curtea de Apel Suceava. Momentul este apreciat ca unul de cotitura in cazul Catedralei Sf. Iosif. Cererea de revizuire in dosarul 9181/1/2009 reprezinta calea prin care ARCB cere retractarea Deciziei 1025/2009, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, si, ca urmare, rejudecarea recursului prin care autorizatia de construire pentru cladirea autointitulata „Cathedral Plaza“ a fost declarata ca fiind legala. „Speram ca aceasta masura, de trimitere a dosarului de revizuire la Curtea de Apel Suceava, sa reprezinte un moment de cotitura in drumul pentru obtinerea Dreptatii, afirma secretarul ARCB, preot Gabriel Popa. De 9 ani, cerem autoritatilor sa nu permita construirea unui «eco-monstru» (asa cum il caracteriza la Vatican IPS Ioan Robu), ce pune in grav pericol Catedrala Sf. Iosif, monument istoric national si european, dar si vietile bucurestenilor. In anul 2006, in ciuda opozitiei noastre, a fost obtinuta ilegal autorizatia de constructie si a fost demarata constructia propriu-zisa.“

Primarul anti-catedrala

Ziarul roman „Curentul“ a dezvaluit in premiera documente care dovedesc ca primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, este cel care si-a pus semnatura pe autorizatia de construire a cladirii-mamut. Tribunalul Dambovita a anulat autorizatia de construire nr. 179/18/B/43074 din 24 februarie 2006, emisa de Primaria Sectorului 1, dar decizia nefiind irevocabila, a fost atacata cu recurs de firma beneficiara, Millenium Building Development (MBD). Intr-o reactie la decizia Tribunalului Dambovita, reprezentantii firmei Millenium declarau: „Andrei Chiliman a emis o autorizatie fara a avea competenta“.
Intamplator, un alt Chiliman (coincidenta de nume?), inginerul Ioana Chiliman, este semnatar, alaturi de arhitectul-sef al Capitalei, Adrian Bold, al tuturor actelor de urbanism: PUZ-ul din 2000, PUZ-ul din 2005 si avizele emise de Directia de Urbanism prin care au fost stabiliti coeficientii urbanistici, printre care si cel mai grav, inaltimea exagerata conform zonei si amenintarii la adresa Catedralei: 75 de metri. Practic, inaltimea mastodontului o depaseste pe cea a Intercontinentalului si pune in pericol chiar si comunicatiile SRI, al carui sediu se afla in imediata apropiere, institutie care si-a manifestat, de asemenea, ingrijorarea fata de cladirea Millenium.
In anul 2007, Tribunalul Dolj a hotarat sistarea lucrarilor, iar in februarie 2009, Tribunalul Dambovita a anulat, dupa saptamani de analiza, autorizatia de constructie. In iunie 2009, din ratiuni necunoscute si profitand de neimplicarea institutiilor abilitate, in primul rand a Ministerului Culturii, Curtea de Apel Ploiesti a decis, in doar cateva ore, impotriva art. 59 al Legii 422/2001, ca autorizatia de constructie este legala, creand un precedent periculos pentru toate monumentele istorice din tara noastra. Fata de aceasta decizie si-au exprimat dezacordul Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Catolica din Romania, prin toti episcopii sai, Episcopii catolici din Europa, Biserica Armeneasca, Academia Romana, personalitati ale vietii publice din tara si strainatate, numeroase asociatii si miscari civice, dar si mii de bucuresteni, indiferent de religie, care au participat la un mars de solidaritate cu cauza Catedralei. Totodata, o ancheta a Senatului Romaniei din 2006, precum si o declaratie a Parlamentului European din 2007, plus luarea de atitudine a Vaticanului nu au putut pune capat, pana in prezent, disputei „scandalului Catedralei“.

Romanii din vaile Dunarii, Moravei si Timocului, locuitori ai 154 de sate cu populatie compact romaneasca si ai altor 48 cu populatie mixta, au primit cu entuziasm decizia Biroului Republican de Statistica nr. 052-89 privind acordarea personalitatii juridice Protopopiatului “Dacia Ripensis”, cu sediul la Malainita, in Timoc. Preotul Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici romanesti din Serbia de nord-est, la Malainita, in anul 2005, dupa 170 de ani de cand credinciosii romani din zona au fost lipsiti de dreptul de a asculta liturghia si a se ruga in limba materna, a declarat joi, pentru agentia Agerpres, preluata de mass-media centrala, ca, se pare, cosmarul acestora a luat sfarsit, dar “nu este exclus ca acest succes sa nu convina episcopului Iustin al Episcopiei Ortodoxe Sarbe din Negotin, care nu ar ezita sa inceapa demersurile pe langa autoritatile de stat pentru a anula acest statut al protopopiatului”. “Am mai trecut prin astfel de probleme. La inceputul anului 2009 am solicitat Ministerului Cultelor al Republicii Serbia inscrierea acestuia in Registrul bisericilor si comunitatilor religioase si am fost refuzati pe motiv ca decizia ar putea provoca un conflict intre Biserica Ortodoxa Romana (BOR) si Biserica Ortodoxa Sarba (BOS)”, a afirmat Alexandrovici.

Presiuni sarbesti

In acelasi context, el a mai aratat ca desi a atacat in justitie decizia nr. 080-00-2/2009-02 din 24 martie 2009, iar Curtea Suprema de Justitie a Serbiei i-a dat castig de cauza, “presiunile nu au incetat, iar hotararea nu a putut fi pusa in practica din cauza piedicilor puse de autoritatile bisericesti sarbe”. “Nici nu ne-am fi asteptat ca reprezentantii BOS din teritoriu sa priveasca cu ochi buni verdictul instantei. Ei au motivat aceasta prin faptul ca exista o decizie a Tribunalului Bisericesc al BOS prin care am fost scos din cinul preotesc, insa magistratii nu au tinut cont de aceasta, eu apartin BOR si ma aflu sub jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane Dacia Felix din Varset, asadar orice imixtiune din afara este nula de drept”, a precizat Boian Alexandrovici. In opinia lui, recunoasterea Protopopiatului ortodox roman “Dacia Ripensis” este in masura sa-i bucure pe romanii/vlahii din Serbia de nord-est, mai ales ca s-a organizat un numar de zece parohii, “dar trebuie manifestata o oarecare prudenta, fiindca o parte din clerul sarb ne considera adversari, desi slujim aceiasi credinta intru Hristos”. “Obtinerea personalitatii juridice, conform legilor Republicii Serbia, ne confera dreptul de a construi biserici, de a sluji cu devotament credinciosii si de a oficia ritualurile canonice si liturghia in limba romana”, a concluzionat Boian Alexandrovici. Victoria Protopopiatului ortodox roman “Dacia Ripensis” reprezinta un prim pas pe calea renasterii nationale a comunitatii romanesti din Timocul Sarbesc si o speranta ca identitatea celor peste 300.000 de romani din aceasta parte a Serbiei nu mai poate fi pusa in pericol.

Patriarhul sarb Irineu nu accepta independenta Kosovo

Episcopul Irineu de Nis a fost ales la sfarsitul saptamanii trecute Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, informeaza agentia sarba de presa Tanjug, citata de mass-media internationala. Irinej Niski ii urmeaza in functie Patriarhului Pavle, decedat pe 15 noiembrie 2009 la varsta de 95 de ani. Intr-o declaratie, Irinej Niski a declarat ca alegerea sa este rezultatul “vointei lui Dumnezeu si a Sfantului Sinod” al Bisericii Ortodoce Sarbe. “Am fost ales in aceasta functie prestigioasa si dificila cu ajutorul fratilor mei episcopi, alaturi de care voi infrunta aceasta sarcina si toate problemele Bisericii sarbe”, a adaugat noul Patriarh, intronizat duminica, 24 ianuarie 2010.
Conform articolului 50 din Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, plicurile cu numele a trei candidati au fost puse in Evanghelie, iar noul patriarh a fost ales prin tragerea de catre un staret, desemnat de Sfantul Sinod sarb, care a scos un singur plic dintre copertile Evangheliei. Plicul a fost apoi desigilat si continea numele episcopului Irineu de Niš. Reamintim ca Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura in 1960, pentru a evita interventiile politice, fostul patriarh Pavle fiind primul ales astfel.
Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Ierarh moderat

Episcopul Irineu de Nis, considerat a fi un moderat, a fost intronizat noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul unei ceremonii desfasurate la catedrala din Belgrad. Irineu, in varsta de 80 de ani, ales vineri de Sfantul Sinod, a devenit astfel cel de-al 45-lea patriarh al bisericii ortodoxe sarbe si ii succede patriarhului Pavle, decedat la 15 noiembrie anul trecut, la varsta de 95 de ani. Noul patriarh s-a angajat sa sustina revendicarea asupra Kosovo, regiune considerata de cei mai multi drept leaganul istoric al natiunii, dar care si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008. In discursul sustinut dupa intronizare, Irineu de Nis a declarat ca ‘Kosovo este Ierusalimul nostru’ si ca ‘Serbia fara Kosovo nu e Serbia’.
La festivitatea de intronizare au participat premierul sarb Mirko Cvetkovic, vicepremierul Ivica Dacic, presedinta parlamentului, Slavica Djukic-Dejanovic, primarul Belgradului, Dragan Djilas, si premierul entitatii sarbe din Bosnia, Republika Srpska, Milorad Dodik. O a doua parte, solemna, a intronizarii va fi organizata in centrul istoric al bisericii ortodoxe sarbe, la Pec, in vestul Kosovo, la o data care urmeaza a fi stabilita.
Irineu s-a nascut la 28 august 1930, in localitatea Vidova, regiunea Čačak, primind numele de botez Miroslav (Gavrilovici). A absolvit Seminarul Teologic la Prizren si Facultatea de Teologie la Belgrad. Dupa satisfacerea serviciului militar a suplinit un post de profestor la Seminarul din Prizren. In 1959, cu binecuvantarea Patriarhului Gherman al Serbiei, a fost tuns in monahism la manastirea Rakovita, primind numele de Irineu. In acelasi an, a fost hirotonit ierodiacon si ieromonah. In anul universitar 1962/63 a urmat cursurile postuniversitare ale Facultatii de Teologie din Atena. In 1974 a fost ales episcop vicar patriarhal, cu titlul de Moravita. In mai 1975 a fost ales episcop de Niš.

Candidati controversati

Reamintim ca mai multi inalti ierarhi sarbi, majoritatea catalogati controversati de catre mass-media locala, si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Consiliul de la Vatican format din cardinali si Papa Benedict al XVI-lea

Vaticanul a cerut vineri ajutor financiar din partea credinciosilor Bisericii Catolice, motivand ca aceasta se confrunta cu „dificultati persistente”, se arata intr-un comunicat al Vaticanului, citat de agentiile internationale de presa. Cardinalii insarcinati cu controlul finantelor Sfantului Scaun si ale statului Vatican si-au exprimat speranta intr-o balanta financiara mai buna , in pofida unui ”cadru general de dificultati persistente” pentru anul 2010, se arata in acelasi document. Cardinalii reuniti miercuri si joi sub autoritatea lui Tarcisio Bertone, ”numarul doi” in ierarhia Vaticanului au pledat pentru  ”necesitatea pastorala’ de a suscita o mai mare atentie din partea credinciosilor – mai sensibili de a contribui la proiecte specifice sau mai apropiate – fata de structurile Bisericii care presteaza servicii de ordin general. Cifrele sunt in general publicate vara. In 2008, Vaticanul (activitatile Papei, congregatiile etc.) a avut un deficit de 911.514 euro, fata de circa 9 milioane in 2007. Dimpotriva, statul Vatican (curia si dicasterele, muzeele, media Vaticanului etc.), care s-a confruntat cu criza economica mondiala, a incheiat anul 2008 cu un deficit de 15 milioane de euro. Donatiile Bisericilor catre Papa, indeosebi de sarbatoarea sfintilor Petru si Pavel, au fost de 75,78 milioane de dolari, in usoara scadere fata de 2007. Cele mai importante contributii au venit din partea unor catolici americani, italieni si germani, dar, raportat la numarul de catolici, Coreea de Sud si Japonia se afla in fruntea listei.

Bancherii lui Dumnezeu

Publicatia Panorama scria luna trecuta ca Vaticanul este suspectat a fi implicat intr-un scandal privind spalarea unor sume uriase de bani prin diverse artificii bancare. Sursa media explica ca Vatican Bank este anchetata pentru implicare in spalare de bani prin folosirea de conturi la una din cele mai mari banci din Italia. Oficiali ai Unitatii de Informatii Financiare a Bancii Italiei au identificat tranzactii de 180 milioane de euro ce incalca reglementari contra spalarii de bani in conturi detinute la filiala UniCredit de langa biserica San Pietro. Sursa citata mentioneaza ca procurorii coopereaza cu Guardia di Finanza in cadrul anchetei contra bancii, cunoscuta formal ca Institutul pentru Opere Religioase (IOR). Anchetatorii analizeaza toate tranzactiile IOR din perioada 2006 -2008. In aceasta perioada, peste 180 de milioane de euro in cecuri si transferuri s-au mutat prin conturi. Aceasta este cea mai grava ancheta contra Vatican Bank din 1982, cand s-a prabusit Banco Ambrosiano, in care era actionar majoritar. In 2007, un tribunal a stabilit ca mafia se afla in spatele asasinarii, in 1982, a lui Roberto Calvi, presedintele Banco Ambrosiano, cunoscut drept ‘bancherul lui Dumnezeu’.

Religie politica
Saptamanalul american Philadelphia Trumpet scria pe pagina sa electronica, in luna octombrie a anului trecut, ca atat Germania, in plan politic, cat si Vaticanului in cel religios, pun la cale un plan meticulos de mutare a centrului de putere dinspre SUA spre Europa. Sursa memntionata opina ca papa Benedict al XVI-lea precum si toata ierarhia Vaticanului doresc, pe fondul actualei crize mondiale, sa profite si sa stabileasca catolicismul ca o forta de conducere in spatelele formarii unei super-puteri europene care sa aiba drept repere de lidership, Germania si Vaticanul. In sprijinul acestei ipoteze, jurnalistii americani aduc in discutie un scurt discurs al lui Tarcisio Bertone, secretarul de stat al Vaticanului, din 30 septembrie 2009, publicat in oficiosul Vaticanului, L’Osservatore Romano, in care acesta sustinea ca aceasta criza se datoreaza lipsei de credinta. „Politica are nevoie de religie. Atunci cand Dumnezeu este ignorat, capacitatea de a respecta drepturi si de a recunoaste bunurilor comune dispare”, spunea Bertone. El a mers atunci si mai departe si explicat ca actuala criza financiara este rezultatul lipsei valorilor crestine in politica globala.  Comentariile lui Bertone au fost urmate de o mustrare din partea secretarului Consiliului Pontifical pentru Justitie si Pace, Giampaolo Crepaldi, care a facut apel la catolici sa joace un rol mult mai activ in politica si sa nu mai il „mai lase pe Dumnezeu doar in strana”. Astfel de pareri au fost sustinute si de Papa, care declara o luna mai tarziu, pe 6 octombrie 2009, ca prabusirea unor importante banci arata ca banii sunt „nimic” si numai „cuvintele lui Dumnezeu sunt realitati solide”.

Ierusalim, oras sfant pentru crestini, musulmani si evrei

Biroul  de Statistica al statului Israel a dat publicitatii saptamana trecuta noi date oficiale privind situatia comunitatilor crestine de pe teritoriul israelian, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform cifrelor Ministerului israelian de Interne, 81% dintre crestini sunt etnici arabi, iar restul sunt imigranti din tarile fostei Uniuni Sovietice, declarati oficial si inregistrati drept crestini. Astfel, sfarsitul anului 2009, populatia crestina era estimata oficial la aproximativ 154.000, fara a lua in calcul zecile de mii de crestini care locuiesc fara forme legale in Israel, majoritatea fiind muncitori ilegali.
Cei 154.000 de crestini care traiesc in Israel, reprezentinta 2,1% din populatia totala a Israelului, cu un total de 7.5 milioane de locuitori. 81% dintre toti acesti crestini sunt arabi si aproape toti sunt cetateni israelieni. Marea majoritate a crestinilor (98%) traieste in mediul urban, iar 70% locuiesc in partea de nord a Israelului. Cea mai mare comunitate crestina araba din Israel este in Nazaret (20.100), fiind urmata de cele din orasele Haifa (14.100 crestini arabi), Ierusalim (12.800) si Shefaram (9.100). Israelul mai numara, de asemenea, aproximativ 29.000 crestini non-arabi, in mare parte din tarile fostei Uniuni Sovietice, 3.400 dintre acestia locuind in Haifa, 2.600 in Tel Aviv si 2.600 in Ierusalim.

Statistici contestate

Maa-media locala atrage atentia ca peste 300.000 de imigranti “sovietici” non-evrei nu sunt inregistrati ca si crestini, dar fac parte dintr-o categorie creata special la cererea acestora, numita “fara religie”, din care o mare parte tin de Patriarhia Ortodoxa Rusa. Conform sursei citate noua comunitate non-araba crestina influenteaza in mod decisiv statisticile oficiale israeliene, fiind necesar un nou recensamant al comunitatilor crestine din Israel. O familie israeliana crestina este formata in prezent, in medie, din 3,4 membri, demonstrand o scadere semnificativa fata de anul 1992, cand marimea medie a unei familii crestine era de 4,2 membri, mai relateaza sursa citata. Rata de crestere demografica a crestinilor este cea mai mica dintre toate comunitatile religioase din Israel: o crestere de 1% pe an pentru crestinii non-arabi si de 1,3% pentru crestinii arabi, comparativ cu 1,7% pentru evrei si 2,8% pentru populatia musulmana, majoritar araba. Reamintim ca teritoriul Israelului are o importanta deosebita pentru cele trei religii monoteiste, crestinism, islam si iudaism, Ierusalimul fiind considerat „oraş sfânt” in toate cele trei dogme. Principalele comunitati crestine din Israel sunt ortodocsii greci, arabi, armeni, copti, precum si romano-catolicii, cultele neoprotestante si alte forme de organizare religioasa care isi revendica apartenenta la crestinism.

Patriarhul rus Kiril, gata de negocieri cu Patriarhia Ecumenica

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I va efectua o vizita oficiala in Federatia Rusa, in a doua jumatate a lunii mai 2010, la invitatia Patriarhului Kiril al Moscovei si al Intregii Rusii, relateaza serviciul de presa al Patriarhiei Ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul oficial a fost facut saptamana trecuta la Moscova, in cadrul unei conferinte de presa, de catre arhiepiscopul Hilarion, responsabilul cu relatiile externe in cadrul Patriarhiei de Moscova. Vizita are o importanta istorica, subliniaza si Radio Vatican, citand mass-media locala, anterior patriarhul Bartolomeu I vizitand Moscova in data de 9 decembrie 2008, pentru a participa la inmormantarea patriarhului Alexei al II-lea. “De aceasta data este vorba de o vizita oficiala a Patriarhului de Constantinopol facuta Bisericii Ortodoxe Ruse, prima dupa multi ani”, a declarat Arhiepiscopul Hilarion. Aceasta vizita este posibila dat fiind ca in 2009 a existat “o substantiala imbunatatire a raporturilor noastre cu Patriarhatul de Constantinopol”, “constienti fiind de necesitatea unei majore si mai stranse cooperari dintre Bisericile Ortodoxe”, dupa cum s-a constatat si in cursul vizitei Patriarhului Kiril la sediul Patriarhiei ecumenic in iulie 2009.
Anterior, in timpul vizitei istorice a patriarhului rus in Turcia, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a declarat ca ambele Biserici ortodoxe trebuie sa depaseasca divergentele, subliniind statutul de „primul intre egali“, cu rol istoric in relatiile diferitelor ramuri ortodoxe, dintre care Rusia este cea mai mare. „Din cand in cand, norii au umbrit relatia dintre Bisericile surori“, a spus Bartolomeu I dupa slujba, adresandu-se Patriarhului Kiril. „Aceste lucruri… ar trebui sa ramana urgent pe locurile lor, in paginile de istorie“, a adaugat inaltul ierarh grec.

Mostenire grea

Relatiile dintre cele doua biserici ortodoxe au fost influentate negativ de existenta unor conflicte canonice in Estonia, Ucraina, SUA, Canada si statele UE, unde Patriarhia de la Moscova se lupta sa mentina controlul asupra tuturor celor 95 de milioane de credinciosi ortodocsi pe care si-i revendica, inclusiv diaspora, din cei peste 250 de milioane din intreaga lume. Biserica Rusa nu recunoaste Biserica Ortodoxa Apostolica Estoniana, ca structura autonoma canonic, sustinand ca a fost creata ilegal in 1996 de catre Patriarhia Ecumenica de la Istanbul pe teritoriul deja controlat de Moscova. Recent, structura necanonica ucraineana Patriarhatul de Kiev a solicitat Patriarhiei Ecumenice sprijinul pentru castigarea independentei fata de Patriarhia Moscovei, fara insa a primi un raspuns favorabil.
Raspunzand la intrebarea unui jurnalist despre posibilitatea unui acord intre cele doua Patriarhii privind situatia ecleziastica in Ucraina, unde ortodocsii sunt divizati in trei jurisdictii paralele, arhiepiscopul Hilarion a raspuns ca pentru moment “nu exista nici un acord” global. “Dar se intelege in mod clar, pentru ambele parti, ca procesul pozitiv initiat in 2009 implica acest fapt: nici unul dintre cei doi Patriarhi nu va face nimic impotriva teritoriului canonic al celuilalt si invers” a adaugat acesta. Solicitat de mass-media rusa, arhiepiscopul Hilarion a declarat ca Patriarhul de Moscova va efectua in acest an o vizita oficiala in Patriarhia Ortodoxa de Alexandria (cu sediul in Egipt) si in Patriarhia Ortodoxa de Antiohia (cu sediul in Liban).

Autocefalie cu probleme

O autocefalie primita legal va aduce Bisericii Ortodoxe din Ucraina ce tine de Patriarhia Rusa o noua schisma, deoarece notiunea de autocefalie este discreditata de catre schismatica „Biserica Ortodoxa a Patriarhatului de Kiev“, ce nu este recunoscuta de Ortodoxia mondiala, a declarat anterior mitropolitul Nifon de Lutk si Volinia, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De aceasta notiune – de autocefalie – se leaga schisma, toate acele faradelegi care s-au facut in 1992 si care se fac si acum“, a declarat intr-un interviu pentru RIA „Novosti“ mitropolitul Nifon. Anterior, mitropolitul Nifon era considerat un adept al autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, recunoscuta canonic, care astazi se bucura de drepturi extrem de largi, ramanand in cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse. „Cu cinci ani in urma, la noi in Volinia, autocefalia ar fi fost utila“, considera mitropolitul care conduce una dintre cele mai importante eparhii vestice ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina. „Astazi, chiar daca autocefalia ar fi legala, oricum va naste o schisma. Jumatate dintre parohii, chiar si din jurisdictia mea, vor trece sub ascultarea directa a Patriarhiei Moscovei. Va fi o schisma canonica, dar totusi o schisma“ – a mai declarat mitropolitul. „Daca nu s-ar fi implicat politicienii, diferite partide si functionarii de stat, schisma s-ar fi stins de la sine“, considera mitropolitul.
Pe langa canonica Biserica Ortodoxa din Ucraina, care este o Biserica cu o autonomie larga in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, in Ucraina mai functioneaza si alte structuri eclesiale nerecunoscute de catre Ortodoxia mondiala. Este vorba de „Biserica Ortodoxa Ucraineana a Patriarhatului de Kiev“, care este condusa de catre Filaret Denisenko, excomunicat din Biserica, si „Biserica Ortodoxa Ucraineana Autocefala“, care este condusa de catre falsul „mitropolit“ Metodie Kudreakov. Presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, a vorbit nu o singura data in favoarea crearii unei „Biserici Ortodoxe locale unice“ pe teritoriul Ucrainei.
La randul sau si arhiepiscopul rus Mark de Berlin, liderul religios al diasporei ruse din Germania si Marea Britanie, a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa din afara granitelor, structura autonoma in cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, isi doreste „mai putin”, decat Biserica din tara, autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. „Nici nu ne putem inchipui Biserica Rusa fara partea ei ucraineana, a declarat arhiepiscopul Mark. Conform cuvintelor arhiepiscopului, „secole intregi turma ucraineana a fost cea mai activa, arhiereii malorusi erau printre cei mai importanti, din acest motiv o rupere ar fi echivalenta cu sinuciderea.” „Nu imi pot imagina Ucraina ca nefiind parte a Rusiei, in perceptia mea despre lumea rusa pur si simplu este de neconceput acest lucru”, recunoaste arhiepiscopul Mark, un apropiat al patriarhului rus Kiril.

Vizita istorica

Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, intentioneaza sa faca o vizita in Georgia, a spus recent seful oficiului pentru relatii bisericesti externe al Patriarhiei Moscovei, arhiepiscopul Hilarion. “Trebuie sa ne asteptam ca patriarhul Moscovei sa viziteze Georgia”, a spus el, citat de mass-media rusa. “Data deocamdata nu se stie, dar patriarhul va vizita bisericile conform oranduielelor bisericesti”, a precizat HIlarion. El considera ca bisericile ortodoxe rusa si georgiana “pot aduce o contributie majora pentru impaciurea situatiei care a fost creata din cauza unor actiuni irationale sau se poate spune actiuni demente ale unui lider politic”.”In momentul de fata bisericile reprezinta principalul element care uneste popoarele rus si georgian”, a adaugat Hilarion. “Nu ne putem implica in politica si nici sa dictam liderilor politici, mai ales liderilor altor state, cand e vorba despre comportament. Ceea ce au facut va ramane pe constiinta lor”, a subliniat el. “Insa putem face totul pentru pastrarea si consolidarea legaturii dintre popoarele Rusiei si Georgiei, pentru ca unitatea credintei, care ne leaga, sa se pastreze”, a mai spus arhiepiscopul.
Reamintim ca relatiile dintre cele doua biserici au fost afectate de problema jurisdictiei canonice in regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud, unde Patriarhia Ortodoxa Rusa sprijina biserici locale, care si-au declarat independenta fata de Biserica Ortodoxa Georgiana, precum si de sustinerea de catre Biserica Rusa a partidelor politice din Georgia, care contesta actualele autoritati de la Tbilisi.

Colonizare ortodoxa

Guvernul rus va ajuta in continuare Biserica Ortodoxa Rusa sa-si extinda si sa-si intareasca prezenta in Tara Sfanta, relateaza mass-media rusa, citand surse guvernamentale de la Moscova, in urma mai multor vizite ale oficialilor rusi in Israel. Conform vice-prim-ministrului rus, Victor Zubkov, autoritatile ruse vor continua sa ajute „biserica in ceea ce priveste intarirea pozitiilor Ortodoxiei, a proprietatilor acesteia, constructia unor noi sfinte lacasuri, contribuind si la sporirea numarului de pelerini”. Reamintim ca prezenta Patriarhiei Ortodoxe Ruse in Israel, Iordania, Siria si Liban a cunoscut un impuls semnificativ in urma vizitelor anterioare ale premierului Vladimir Putin si presedintelui Alexandr Medvedev, acestia aproband noi fonduri necesare functionarii manastirilor si bisericilor ortodoxe ruse din Orientul Mijlociu. Potrivit statisticilor Patriarhiei Ortodoxe Ruse, in regiune locuiesc peste 300 de mii de cetateni rusi si alte tari ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), care apartin de Patriarhia Rusa.

Monarhie religioasa

In Federatia Rusa, monarhia poate renaste prin participarea directa a Bisericii, a declarat saptamana trecuta cunoscutul preot Ioan Ohlobastin, in cadrul lucrarilor Congresului Tinerilor Rusi Ortodocsi, desfasurat la Moscova, sub auspiciile Patriarhiei Ortodoxe Ruse. „Trebuie sa apara o noua cale de alegere a unsului lui Dumnezeu, prin participarea directa a Bisericii Ortodoxe Ruse, adaptata la cerintele timpului” a declarat acesta, citat de mass-media. Conform opiniei preotului, astazi, trebuie ca Biserica sa propuna statului ajutorul sau la capitolul educatie religioasa, in scoala, „pentru ca insasi ideea de a alege un uns al lui Dumnezeu sa li se para normala din nou rusilor”. „Altfel nu se poate. Altfel ies lupte si nu este de dorit”, a conchis parintele Ioan, lider al mai multor organizatii monarhiste din Federatia Rusa, considerat unul din principalii ideologi ai nationalismului ortodox rus, promovat de Patriarhia Ortodoxa de Moscova. El a mai subliniat ca, prin termenul „monarhie”, nu se refera la „reconstruirea artificiala a institutiei monarhice din trecut, care, bineinteles, nu mai este compatibila timpurilor de azi”. Reamintim ca numele preotului Ioan Ohlobastin a fost legat de mai multe scandaluri, declansate de declaratiile dure ale acestuia la adresa comunitatii musulmane din Federatia Rusa, care numara peste 20 de milioane de oameni.

Mitropolitul Amfilohie, considerat un candidat de compromis pentru scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Sarbe

Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) va fi ales in data de 22 ianuarie 2010, iar candidati la aceasta demnitate bisericeasca vor fi primii trei mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi care au obtinut cele mai multe voturi de la membrii Colegiului Electoral al BOS si care trebuie sa aiba minimum cinci ani de arhierie intr-un scaun titular. Conform articolului 50 din “Statutul de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei”, plicurile cu numele candidatilor vor fi puse in Evanghelie, iar noul patriarh va fi ales prin mijlocirea Sfantului Duh. Un calugar desemnat de Sfantul Sinod, prin traditie un staret al unei manastiri sarbe din Kosovo, va scoate, dintre cele trei, plicul care contine numele noului patriarh. Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura unica in ortodoxia rasariteana in 1960, pentru a evita interventiile politice ale regimului comunist iugoslav. Patriarhul Pavle, trecut la cele vesnice in luna noiembrie a anului trecut, a fost primul ales in acest fel astfel, informeaza TRINITAS TV. Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Candidati controversati

Surse din cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe au declarat, in exclusivitate pentru agentia de stiri KARADENIZ PRESS, ca mai multi inalti ierarhi sarbi si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc. Conform surselor citate, membrii Sfantului Sinod al BOS pot face o alegere surpriza in persoana lui Jovan, arhiepiscop de Ohrid si liderul eparhiilor BOS din Macedonia, care a capatat statut de erou national in Serbia in urma inchiderii sale de catre autoritatile macedonene, incarcerare provocata de conflictul canonic dintre BOS si Biserica Ortodoxa Macedoneana.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Mitropolit belicos

Intr-un interviu anterior, acordat mass-media din Muntenegru, mitropolitului Amfilohie al Muntenegrului si Litoralului, a declarat ca razboiul „va fi inevitabil intr-o zi in Balcani”, din cauza conditiilor cu care se confrunta minoritatea sarba din Kosovo. Comentariile Mitropolitului Amfilohie Radovic contrasteaza cu punctele de vedere ale multor lideri politici care spun ca razboaiele si luptele din regiune din anii ‘90 nu mai au cum sa mai existe ori sa renasca in conditiile actuale ale UE. Republica Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia pe 17 februarie 2008. Amfilohije atrage insa atentia asupra ostilitatii musulmanilor albanezi fata de sarbii din Kosovo, acestia constituind circa 90% din populatie. „Pe fondul unor  astfel de nedreptati, acolo nu poate fi pace“, a spus Amfilohije intr-un interviu, la resedinta sa din Manastirea Cetinje, din Muntenegru. „Va exista un nou conflict si acest lucru mi-e clar ca lumina zilei.“ Acesta a specificat ca personal isi doreste pacea, insa trebuie sa fie „realist“. „Vor fi unele perioade de pace, dar va exista un timp in care ne vom pregati iar de lupta, de razboi“, a mai spus el, subliniind ca Republica Kosovo este leaganul Bisericii Ortodoxe Sarbe.
Declaratia de independenta a regimului de la Pristina a fost recunoscuta de 65 de state membre ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Aproape 120.000 de sarbi traiesc astazi in Kosovo, majoritatea refuzand sa se supuna jurisdictiei institutiilor albaneze kosovare. Amfilohije a avansat in conducerea Bisericii Ortodoxe Sarbe, atunci cand Patriarhul Pavle s-a retras, din cauza motivelor de sanatate, devenind patriarh interimar la moartea acestuia. El este considerat un conservator, care ar putea deveni patriarh. Amfilohije l-a vizitat pe Radovan Karadzic, liderul politic al sarbilor bosniaci (1992-1995), in timpul razboiului bosniac, in inchisoarea din Belgrad, inainte de extradarea lui la Haga pentru condamnarea crimelor de razboi. Amfilohije il considera pe Karadzic fiind un „om bun“, dar a spus ca Biserica nu i-a adapostit pe liderii, atunci cand erau cautati de autoritatile sarbe si internationale.

Cardinalul romano-catolic Franc Rode condamna islamizarea Bosniei

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat  si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.