
Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.
Alternative energetice
Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.



Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit, luni, sa impuna un embargou petrolier gradual fara precedent contra Iranului, ca parte a sanctiunilor legate de programul nuclear al acestei tari. Acordul va fi confirmat oficial in cursul dupa-amiezii de ministrii de externe europeni, in reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE). Noile masuri includ un embargou imediat asupra noilor contracte de comert cu petrol brut si produse petroliere. Contractele in desfasurare vor continua pana la 1 iulie. ”Sunt increzator ca UE va da un raspuns hotarat astazi la refuzul Iranului de a-si respecta obligatiile sale internationale privind programul nuclear”, a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle inaintea reuniunii CAE de la Bruxelles. Discutiile in interiorul ‘Celor 27′ privitoare la noile sanctiuni contra Teheranului s-au intensificat in ultimele zile, mai ales ca urmare a reticentelor Greciei, tara dependenta in mare masura de importurile de petrol iranian. In prezent, aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Iranului au ca destinatie Uniunea Europeana, principalii beneficiari fiind Grecia, Italia si Spania, tari care sunt si printre cele mai expuse in fata crizei financiare din zona euro. Cea mai mare parte a petrolului iranian este exportat insa catre Asia, motiv pentru care UE si SUA incearca sa convinga tarile asiatice, precum India, sa-si reduca importurile de petrol provenind din Iran, astfel incat presiunile internationale contra Teheranului sa fie mai eficiente. Uniunea Europeana a decis deja inghetarea activelor bancare pentru 433 de companii si 113 persoane fizice din Iran si a impus restrictii impotriva exporturilor anumitor produse iraniene catre UE.
Executivul de la Sofia a revizuit marti propria sa decizie din luna iunie 2011 prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zacamintele de gaze de sist din nord-estul tarii, potrivit Novinite. Compania va putea prospecta si extrage numai gaze si titei conventionale. Motivele pentru revizuirea deciziei sunt legate de lipsa de date suficiente in ceea ce priveste impactul asupra mediului inconjurator al tehnologiei folosite, arata comunicatul. Decizia vine in urma unor proteste de strada organizate de diferite organizatii de protectie a mediului. Cea mai mare actiune de protest a avut loc la 14 ianuarie si a strans cateva mii de protestatari in 12 mari orase din Bulgaria. Organizatorii sustin ca substantele care sunt folosite in operatiunile de prospectare si de extragere a gazelor de sist prezinta un risc major de poluare a apelor subterane si a solului din intreg nord-estul Bulgariei. in opinia lor, daca o parte din aceste substante ajunge in sursele de ape, impactul asupra agriculturii si turismului va fi unul devastator. Daca asta este dorinta oamenilor, vom rezilia contractul cu Chevron, a declarat premierul Boiko Borisov. El a recunoscut ca a fost o greseala incheierea unui contract cu compania americana fara sa fie organizata o dezbatere publica. Premierul Borisov a adaugat ca discutiile ar putea continua daca intr-o zi va aparea o tehnologie care sa nu fie controversata. La initiativa partidului GERB, de guvernamant, parlamentul bulgar va supune miercuri votului un proiect de lege ce interzice complet exploatarea gazelor de sist pentru o perioada de timp nelimitata. Proiectul prevede sa fie interzisa exploatarea de gaze si titei efectuate prin fracturare hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Daca propunerea va fi adoptata de parlament, Bulgaria va deveni a doua tara din Europa, dupa Franta, in care extragerea gazelor de sist va fi interzisa.
Gigantul energetic rus Gazprom a decis sa ieftineasca pretul la gaze pentru cinci importatori europeni – GDF Suez, Wingas, EconGas, Slovensky Plynarensky Priemysel si Sinergie Italiane, relateaza RIA Novosti, care citeaza un comunicat transmis marti de vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. Decizia a fost luata dupa mai multe luni de negocieri. Un oficial al EconGas (Austria) a confirmat acordul, dar nu a dorit sa faca publice noile preturi. Din cauza problemele economice si financiare, cererea pentru gaze naturale a scazut in Europa in 2011, fapt ce a dus la scaderea incasarilor Gazprom. Ajustarea preturilor s-a facut ”tinand cont de dezvoltarea pietei gazelor in Europa si de situatia economica si din sectorul energetic in mai multe tari europene”, se arata in comunicatul vicepresedintelui Gazprom. Mai multe companii europene, printre care Edison (Italia), RWE, E.ON si PGNiG (Polonia) au sesizat Curtea de Arbitraj de la Stockholm, denuntand preturile mari la gaze practicate de Gazprom. In cazul Edison, Gazprom a evitat un proces si a ajuns la o intelegere prin care a acordat companiei italiene reduceri in valoare de 200 de milioane de euro. Gazprom si divizia Gazpromexport au fost implicate in negocieri de lunga durata referitoare la preturi cu companii din Europa, unde Rusia asigura un sfert din necesarul de gaze. “La sfarsitul lui 2011 si inceputul lui 2012, Gazpromexport a incheiat acorduri cu unii cumparatori europeni mari pentru anumite ajustari ale preturilor gazelor”, a declarat directorul diviziei de exporturi, Alexandr Medvedev. El a adaugat ca aceste ajustari au fost facute “pentru a tine cont de evolutia pietei europene a gazelor si de situatia economica a unor tari din Europa”. Saptamana trecuta, o sursa apropiata Gazprom a declarat ca pretul mediu al gazelor rusesti in Europa a fost anul trecut de circa 390 de dolari pentru o mie de metri cubi, comparativ cu 308 dolari in 2010. Gazprom a livrat anul trecut peste 150 de miliarde de metri cubi de gaze in Uniunea Europeana. Grupul rus negociaza pretul gazelor si cu Ucraina, iar o noua runda de discutii ar putea avea loc in cursul zilei de marti.
Moscova pregateste un plan de a crea rezerve strategice mari de petrol. In cadrul acestei strategii, Rusia va umple cu zeci de milioane de tone de petrol mai multe rezervoare subtrane, actiune menita sa faca fata unor eventuale crize enegetice create pe piata mondiala si pentru a influenta preturile in piata. Astfel, Rusia este pregatita sa creeze o rezerva de petrol destul de impunatoare: 15 milioane tone, anunta Vocea Rusiei. Tocmai aceasta cifra este continuta in proiectul pregatit de expertii rusi. Rusia exporta anual peste 650 de mii de tone de petrol, iar aceasta inseamna ca volumul rezervei va fi echivalent cu circa 20 de zile de export, ceea ce corespunde standardelor mondiale pentru tarile producatoare. Rezerva de petrol a Rusiei va fi pastrata in rezervoare subterane, care nu sunt construite special, ceea ce este foarte scump, ci in goluri naturale, de exemplu in galeriile de unde a fost extrasa sarea. Acest lucru va necesita alocari substantiale pentru utilaje si infrastructura. Achizitionarea unui asemenea volum de petrol, chiar si pe piata interna va necesita peste 4 miliarde de dolari. Potrivit expertilor, in cazul folosirii chibzuite a acestor rezerve, cheltuielile pot fi recuperate pe seama fluctuatiilor preturilor. insa folosirea rezervei de petrol nu se limiteaza numai la aceasta, explica Serghei Kondratiev, unul din autorii documentului, expert la Institutul energiei si finantelor. „Resursele din rezerva trebuie sa fie vândute pe piata nu numai in cazul unui deficit de petrol, ci si daca partenerii nostri ne vor ruga sa sporim livrarile de petrol, deoarece alte tari s-au pomenit intr-o situatie complicata si nu pot livra volumele necesare de petrol. Atunci, aceasta rezerva este deschisa si petrolul este livrat la pretul de pe piata”. Proiectul crearii in Rusia a unei rezerve de petrol trebuie sa fie supus expertizei in toate departamentele interesate si apoi trebuie sa fie aprobat de guvern. Expertii sunt de parere ca acest plan va fi aprobat fara amendamente.
Un nou razboi al gazelor sta sa inceapa intre autoritatile de la Kiev si Moscova. Ucraina a anunat miercuri prin vocea unui înalt oficial guvernamental ca va reduce unilateral importurile de gaze ruse cu 50% în 2012. Ucraina va consuma circa 27 de miliarde de metri cubi de gaz anul acesta, a declarat Iuri Boiko, ministrul ucrainean al Energiei. “Vom reduce achiziţiile de gaz (din Rusia- n.r.) la jumătate”, a adăugat el, citat de agenţia Interfax. Întrebat cum va putea Ucraina să cumpere mai puţin gaz rus decât a contractat, Boiko a răspuns:”Vom cumpăra atât gaz cât are nevoie economia noastră. Dacă partenerii noştri (ruşi – n.r.) vor avea probleme, ar trebui să le rezolve în mod civilizat”. “Există chestiuni asupra cărora am convenit deja (cu Rusia – n.r.) şi sunt chestiuni care nu au fost rezolvate încă”, a adăugat el. Ucraina importă circa 60% din gazul natural de care are nevoie din Rusia. În luna august, preşedintele Gazprom Aleksei Miller, a spus că Ucraina trebuie să plătească pentru cele 33 de miliarde de metri cubi de gaz contractate în 2012, chiar dacă Kievul nu va folosi combustibilul.
Tribunalul din Harkov a interzis joi protestele in fata penitenciarului unde isi ispaseste fostul premier ucrainean Iulia Timosenko pedeapsa de sapte ani de detentie, relateaza RIA Novosti. Timosenko a fost condamnata la sapte ani inchisoare, in octombrie, pentru abuz de putere in cazul stabilirii acordului din 2009 cu Rusia privind pretul gazelor naturale. De asemenea, ea trebuie sa plateasca 189,5 milioane de dolari despagubiri companiei publice ucrainene Naftogaz. Ea a fost transferata in 30 decembrie intr-un penitenciar pentru femei din Harkov. Judecarea si condamnarea lui Timosenko, eroina a Revolutiei portocalii din 2004, au fost criticate in Occident si au tensionat relatiile Kievului cu UE. Politiciana in varsta de 51 de ani sustine ca este victima razbunarii presedintelui Viktor Ianukovici, mult timp opozantul ei politic, dar presedintele neaga aceste acuzatii. La finele anului trecut, CEDO anunta ca a decis sa accelereze o audiere legata de plangerea Iuliei Timosenko pe tema detentiei ei la Kiev. De la condamnarea ei, procurorii au decis sa redeschida o ancheta asupra unei evaziuni fiscale ce dateaza din a doua jumatate a anilor ‘90, cand ea conducea compania energetica a Ucrainei.



