Comisarul european Gunther Oettinger indeamna la unitate energetica

Uniunea Europeana ar trebui sa negocieze in bloc cu Rusia contractele pentru livrarea de gaze, intrucat anumite tari membre nu au influenta necesara pentru incheierea unei afaceri profitabile, a declarat, la Riga, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. “Daca vom merge sa negociem impreuna un contract pentru livrarea gazelor pe piata europeana, ne vom situa pe o pozitie mai buna pentru fiecare stat membru, pentru fiecare societate si pentru fiecare consumator din interiorul Uniunii”, a declarat in fata ziaristilor Oettinger, aflat in vizita in Letonia. Pretul gazului natural in Letonia este cu 30 la suta mai mare decat in Germania, a subliniat Oettinger in cadrul unei reuniuni a Partidului Popular European desfasurate la Riga. El a pus aceasta discrepanta pe seama acordurilor bilaterale incheiate pentru achizitionarea de gaze, scrie presa internationala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. Tara baltica cu o populatie de 2,2 milioane de locuitori, Letonia, republica sovietica pana in 1991, depinde in totalitate de gazul rusesc. Societatea letona pentru distributia gazelor, Latvijas Gaze, detinuta in parte si de gigantul rus Gazprom, a semnat, in februarie, cu Moscova, un contract pe termen lung, care se intinde pana in anul 2030. Potrivit datelor de care dispune UE, letonii platesc in medie cu 24 la suta mai mult pentru gaze decat lituanienii, vecinii lor de la sud, si cu 32 la suta mai mult decat estonienii, vecinii din nord, desi cele trei tari sunt conectate la aceeasi retea. “Uniunea Europeana si statele sale membre au relatii bune de parteneriat cu Rusia. Dar parteneriatul semnifica un parteneriat, nu o dependenta”, a subliniat Oettinger.

Rusia spune ca nu pune piedici proiectului Nabbuco

Rusia nu intentioneaza sa impiedice proiectele la care nu participa, dar va continua sa demonstreze partenerilor sai beneficiile cooperarii energetice cu ea, a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev, in timpul unei conferinte de presa, la Baku, capitala Azerbaidjanului, unde se afla intr-o vizita oficiala. “Pozitia rusa este ca nu putem si nu trebuie sa impiedicam niciun proiect alternativ. Acest lucru este inadmisibil. Trebuie sa aratam insa avantajele cooperarii cu noi”, a afirmat Medvedev, raspunzand la intrebarea adresata de un ziarist daca relatia de cooperare in domeniul energiei dintre Azerbaidjan cu Rusia este compatibila cu participarea Baku la proiectul de gazoduct european Nabucco de transport al gazelor naturale de la Marea Caspica, ocolind Rusia.
La randul sau, presedintele azer Ilham Aliev a afirmat ca tara poate furniza gaze timp de mai multe decenii: rezervele prospectate ale Azerbaidjanului se cifreaza la aproximativ 2.000 de miliarde metri cubi de gaze, iar rezervele estimate – la circa 5.000 de miliarde metri cubi. “Nu consideram activitatea noastra in sectorul gazier o ocazie de a acorda preferinta unui concurent in detrimentul altuia. Nu ne conducem dupa considerente politice, ci dupa practica economica existenta” , a adaugat Aliev.
Perceput ca un rival al conductei ruse South Stream, Nabucco a fost conceput pentru a livra gaze naturale din Marea Caspica spre Austria prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria, bucurandu-se de sprijinul UE si SUA. Este prevazut cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, circa 5 la suta din necesarul de gaze al UE in perspectiva anului 2020. Costurile proiectului sunt estimate la 7,9 miliarde de dolari.

Romania si Nabucco

Recent, referindu-se la de efortul diplomatic pentru realizarea proiectului Nabucco, Traian Basescu a declarat ca acesta este “un proiect in care au fost momente in care Romania pur si simplu s-a singularizat, ramanand singurul sustinator al proiectului, dupa ce foarte multi se repezeau pe South Stream, pe tot soiul de alte proiecte. Am fost cea mai consecventa tara in sustinerea proiectului Nabucco si, din acest punct de vedere, Ministerul de Externe a avut un rol extraordinar. Au fost momente in care Nabucco parea un proiect ratat, probabil si consecventa extraordinara a Romaniei a fost un pilon al realizarii acestui proiect, s-a trecut deja de faza la care parlamentele nationale sa ratifice acordul, suntem in stadiul in care ne pregatim de implementarea proiectului”. “Am dezvoltat o politica de constructie a unor relatii cu statele din zona Caspica si din Asia Centrala si se mentine prioritatea de a dezvolta aceste relatii in mod deosebit cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul. Sigur, Georgia este in zona Caspica, dar in aceste trei tari am avut intalniri, si la Bucuresti, si in capitalele celor trei tari cu sefii de stat, cu guvernele, exista disponibilitatea cooperarii, proiectul AGRI este un astfel de proiect care arata disponibilitatea unor tari din zona Caspica sa coopereze cu Romania si cu Uniunea Europeana, exista aceeasi disponibilitate si in tari precum Turkmenistanul sau Kazahstanul si trebuie sa valorificam pozitia noastra geografica. Deci, se mentine prioritatea consolidarii relatiilor cu tari ca Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul”, a continuat Traian Basescu.

SUA vs. Federatia Rusa

“Daca discutam de relatia cu SUA, stim foarte bine si va trebui sa mentinem suportul SUA pentru proiectele alternative de energie si stim foarte bine ca pozitia Romaniei este sustinuta atat in ceea ce priveste proiectul Nabucco, cat si in ceea ce priveste terminalul LNG, terminalul de gaze lichefiate de la Constanta. Eu sper ca studiul pe care Statele Unite il fac legat de amplasarea terminalului de gaze lichefiate in portul Constanta sa ne fie pus la dispozitie pana la sfarsitul acestui an, el fiind finantat de Agentia de Dezvoltare a Statelor Unite. Perspectiva noua care se deschide, si aici trebuie facut un efort diplomatic din nou la Uniunea Europeana, este cea legata de proiectul AGRI, unde diplomatia romaneasca trebuie sa fie extrem de vivace. Pe 14, la Baku, vom semna o declaratie comuna a presedintelui azer, georgian, roman – si, in ultima clipa, noi am dat o solutie de invitare si a Ungariei in acest proiect si o sa va dau explicatia de ce -, pe 14, deci, vom semna declaratia comuna de realizare a proiectului AGRI intre cele patru state. In urma discutiilor pe care le-am avut cu premierul Viktor Orban, i-am propus si Ungariei sa fie fondator al acestui proiect. Celelalte doua state au acceptat, Ungaria a acceptat si ea. Stiti foarte bine ca terminam interconectarea intre sistemul de transport gaze romanesc si cel al Ungariei pana la sfarsitul anului. Aceasta interconectare permite tranzitul de gaze de la Constanta, prin Ungaria, catre Europa, Ungaria fiind cuplata cu sistemul austriac. De la semnarea declaratiei la nivelul sefilor de stat si de guvern, la Baku, pana la punerea in aplicare a proiectului este o cale lunga si ea nu poate deveni o realitate fara un efort diplomatic consistent. Ce trebuie inteles este ca acesta nu este un proiect concurent cu proiectul Nabucco; dimpotriva, este o noua alternativa la solutia existenta si aceasta este abordarea pe care noi o avem din acest punct de vedere”, a mai spsu seful statului roman.
In cee ce priveste relatia cu Federatia Rusa, acesta afirmat ca “este o relatie cu suisuri si coborasuri, cu momente bune si momente mai putin bune. Dar trebuie sa ramanem consecventi in doua aspecte. Primul si cel mai important este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa. Al doilea aspect este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa in conditii de respect reciproc si de intelegere a intereselor ambelor parti. Aici avem uneori interese divergente. Interesul nostru, spre exemplu, dau un exemplu, este ca Nabucco sa devina o realitate, ca proiectul AGRI sa devina si el o realitate. Sigur ca nu este acelasi interes cu al Federatiei Ruse, care ar vrea South Stream-ul sa devina o realitate. Dar pentru asta nu trebuie sa ne suparam unii pe altii”.

Armata turca, decimata de justitie

La noua politica a Turciei, un nou sef al Armatei. Generalul Ilker Basburg, seful Statului Major, a fost inlocuuit de generalul Isik Kosaner, fostul comandant al armatei terestre. Fostul sef a cazut din cauza “afacerii Ergenekon”, un plan de lovitura de stat care vroia sa rastoarne guvernul de orientare islamica. Aproape 200 de ofiteri, intre care generali si amirali activi, dar si intelectuali, si ziaristi, au fost tradusi in justitie, pentru participarea la presupusul (deocamdata) complot. Generalul Basburg, care era “foarte in politica”, dupa cum observa un corespondent de presa occidental la Istanbul, a incercat sa taraganeze demersurile justitiei civile. I se reproseaza si “neglijenta” in lupta impotriva insurgentiulor kurzi, se doreste si “reala profesionalizare a armatei si retragerea ei din afacerile curente ale tarii”.

De fapt, asta e problema, una cruciala pentru Turcia: armata nu trebuie sa se mai amestece in politica. Este o conditie esentiala pe care UE o pune Ankarei pentru a putea spera la integrare europeana, iar presedintele Gul si premierul Erdogan fac, de mai multi ani, eforturi consistente in aceasta directie.

Dar implicarea armatei in politica are o traditie indelungata. Armata turca este cea mai numeroasa din NATO dupa cea a SUA si institutia cea mai populara a tarii. Din 1960, liderii armatei au pus la cale trei lovituri de stat. La ultima, cea din 1980, au redactat actuala Constitutie a tarii.

Odata cu instalarea la putere a islamistilor moderati din partidul AKP, dupa decenii de putere a laicilor, intre liderii islamisti si cei militari a inceput o incercare de forte. Lideri civili au marcat mereu puncte: cererea de interzicere a AKP, pentru “activitati antilaice”, a fost respinsa de Curtea Constitutionala, guvernul a reformat Consiliul de Securitate Nationala, iar “afacerea Ergenekon” a fost dejucata.

In paralel, presedintele si premierul au imprimat tarii o noua orientare politica, mai apropiata de zonele din vecinatatea Turciei (lumea musulmana, Rusia), fara a se dezice de aliantele si legaturile cu Occidentul si institutiile sale, dar subordonandu-le interesului national.

Care va fi urmatorul episod in confruntarea de forte islamisti-armata, ramane de vazut. Partida e in desfasurare.

Nabucco, sustinut financiar de Banca Mondiala

Trei institutii financiare internationale au semnat un acord pentru o finantare potentiala a gazoductului. Din totalul de 4000 de km cat va avea intreaga conducta, 469 vor tranzita teritoriul Romaniei. La Bruxelles s-a semnat o scrisoare de mandat intre Compania care coordoneaza proiectul Nabucco si trei institutii financiare: Banca Europeana pentru Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Divizia de Investitii a Bancii Mondiale. Este vorba de un potential pachet de finantare in valoare totala de 4 miliarde de euro, transmite Radio Romania Actualitati, citat de KARADENIZ PRESS.
Semnarea scrisorii de mandat este inceputul procesului de analiza a intregului proiect, a explicat pentru Radio Romania directorul general adjunct al Transgaz, membru al comitetului director Nabucco, Liviu Pintican. „Este un prim pas concret in actiunea de abordare si de discutii cu organisemele finaciare internationale privind posibilitatea finantarii acestei mari investitii. Pasii urmatori in aceasta directie presupun, in primul rand o analiza foarte profunda pe care aceste institutii urmeaza sa o faca din punct de vedere comercial, social si al protectiei mediului, dar nu in ultimul rand si din punctul de vedere al riscurilor, mai mari sau mai mici pe care acest proiect le ridica” a declarat Liviu Pintican. “Aceasta analiza va sta la baza deciziilor pe care institutiile financiare le vor lua in vederea acordarii unor credite pentru finantare. Este vorba de aproximativ 4 miliarde de euro,” a mai spus Liviu Pintican, director general adjunct al Transgaz, una dintre cele 6 companii actionare ale proiectului Nabucco. Pana la sfarsitul anului va fi scoasa la licitatie capacitatea de transport a conductei, asa numitul sezon deschis, care va identifica viitorii clienti ai proiectului. “Sezonul deschis va incepe atunci cand va fi semnat si primul contract cu o sursa de gaz. Iar acest lucru se poate intampla pana la sfarsitul anului sau in prima parte a lui 2011. Dar cine va fi primul, aceasta este intrebarea. O data primul contract semnat vor urma si altele. Nabucco nu este insa decat un transportator, obligatia asigurarii surselor de gaz revenind direct clientilor.” a declarat Directorul general Nabucco, Reinhard Mitschek.

Nabucco, pe scurt

Lungimea totala 4000 de km, dintre care 2730 in Turcia, 412 in Bulgaria, 469 Romania, 384 Ungaria si 47 Austria.Investitia totala va ajunge la aproape 8 miliarde de euro, dintre care 30% trebuie sa asigure actionarii, iar 70% din imprumuturi si investitii.  Acordul politic interguvernamental (tarile de tranzit) a fost semnat pe 13 iulie 2009 si are o valabilitate de 50 de ani. Din totalul de 4000 de km cat va avea intreaga conducta, 469 vor tranzita teritoriul Romaniei. inceperea lucrarilor ar putea fi intarziata de procesul greoi al identificarii proprietarilor pentru obtinerea drepturilor de acces in teren, spune seful biroului de relatii internationale Transgaz, Sorin Keszeg. “Dintr-o analiza preliminara se anticipeaza ca pe teritoriul Romaniei vor exista aproximativ 100.000 de proprietari de terenuri in zona care va fi tranzitata de conducta Nabucco. Acestia trebuie in primul rand identificati. Nu exista peste tot documentele care sa ateste dreptul lor de proprietate”, a spus Sorin Keszag. “Trebuie apoi obtinut acceptul lor pentru intrarea in teren, va urma faza de despagubiri pentru terenuri, si asa mai departe. Din punctul meu de vedere aceasta va fi una dintre marile provocari cu care ne vom confrunta in Romania si vrem sa gasim o solutie care sa duca la o rezolvare cat mai rapida si mai eleganta a situatiei”, a adaugat Sorin Keszeg, seful biroului de relatii internationale Transgaz. Constructia conductei Nabucoo ar trebui sa inceapa in 2012, primul flux de gaz fiind estimat pentru 2015. Din capacitatea totala a conductei de 30 miliarde de metri cubi, Romaniei i-ar putea reveni 3 miliarde de metri cubi; aceasta repartizare nefiind insa definitiva.

Ucraina nu vrea South Stream

La Soci, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat ca gazoductul South Stream va fi construit la fel de rapid ca si conducta Nord Stream. Referindu-se la proiectul rival Nabucco, Putin a apreciat ca principala problema este absenta volumelor garantate de gaze, deoarece nu exista surse pentru aprovizionarea sistemului. De asemenea, Ucraina incearca sa convinga Rusia sa renunte la planurile privind constructia noului gazoduct South Stream, in cadrul negocierilor dintre autoritatile de la Kiev si monopolul rus pentru exporturile de gaze naturale Gazprom, a declarat luni ministrul ucrainean de Externe, Kostyantyn Gryshchenko. Gazoductul South Stream, prevazut sa transporte anual 31 miliarde de metri cubi de gaze naturale, va pleca din Rusia si, via Marea Neagra, va ajunge in Bulgaria, de unde se va imparti in doua ramificatii: una spre Grecia si Italia, si a doua spre Serbia, Ungaria si Austria. Gazoductul, prin intermediul caruia Rusia spera sa isi reduca dependenta de tarile de tranzit, ar urma sa fie finalizat pana in 2015. Kostyantyn Gryshchenko a spus ca Ucraina propune ca alternativa la South Stream modernizarea retelelor sale de gazoducte, aceasta fiind cea mai scurta cale pentru transportul gazelor naturale rusesti spre Europa, scrie presa internationala, citata de agentia KARADENIZ PRESS.
Gazprom a anuntat luna trecuta ca a demarat o noua runda de negocieri cu compania energetica de stat din Ucraina, Naftogaz, in vederea crearii unei societati mixte, care, in opinia grupului rus, ar putea fi un prim pas spre o fuziune completa a celor doua societati. O fuziune a Gazprom cu Naftogaz ar da Moscovei controlul asupra principalelor conducte de gaz care traverseaza Ucraina si fac legatura intre Rusia si Europa. Gryshchenko a apreciat ca Ucraina trebuie sa ajunga la un acord cu Moscova, care sa garanteze Rusiei ca nu vor exista intreruperi in livrari si ca gazoductele din Ucraina “vor fi modernizate si vor putea fi utilizate in viitor ca fiind cea mai eficienta modalitate pentru transportul gazului rusesc spre Europa”. Gryshchenko a recunoscut ca aceste negocieri au si o componenta politica, dar a tinut sa precizeze ca Ucraina nu va semna un acord injust si inechitabil cu Gazprom.

Referendumul desfasurat duminica la Chisinau nu a putut fi validata din cauza prezentei mici la urne a votantilor de peste Prut. Rata participarii la referendumul care ar fi trebui sa schimbe modalitatea de alegere a presedintelui prin vot direct fata de alegerea sa de catre Parlament a fost de numai 29,05%, potrivit Comisia Electorala Centrala (CEC). Pentru ca referendumul sa fie validat ar fi fost nevoie e o treime din votantii trecuti pe lista ceea ce ar reprezenta un procent de 33,4%. Cu toate aceastea, dintre cei care au votat, 87,8% s-au pronuntat “pentru” alegerea presedintelui de catre popor, iar 12,2% – “contra”. in diaspora au participat la referendum 19.703 cetateni, dintre care 19.278 au pronuntat optiunea “pro” si 319 – “contra”.

Intalnire AIE

Rezultatul negativ al acestui referendum I-a determinat pe liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), coalitia celor patru partide care guverneaza de la Chisinau, sa se intalneasca luni la ora 17.00 in sedinta pentru a analiza rezultatele referendumului privind alegerea presedintelui, dupa ce scrutinul a fost invalidat din cauza ratei mici de participare, a declarat premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM). Acesta si-a convocat partidul pentru a discuta despre referendum. Si liderii liberali au avut o sedinta pe aceasta tema, iar seful partidului, presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, a spus ca pasii urmatori vor fi luati de catre Alianta pentru Integrare Europeana, informeaza portalul Stirea Zilei. “Solutia este ca trebuie sa ma conformez Constitutiei, inca de aseara (duminica seara – n.r.) am spus asta, adica Parlamentul va fi dizolvat. Cand si cum va decide Alianta pentru Integrare Europeana, nu partidele in parte”, a declarat Mihai Ghimpu. Liderul PL are si o explicatie pentru esecul referendumului de duminica. “Este adevarat ca nu trebuia sa dau ascultare unora care au spus sa lasam pragul. Practica europeana arata ca cine vrea sa contribuie dintre cetateni merge si isi expune optiunea. Comisia de la Venetia ne-a recomandat fara prag, dar ai nostri au zis ca trebuie sa nu fie speculatii si iata unde am ajuns”, a adaugat presedintele Parlamentului. Ghimpu a mai afirmat ca electoratul PL a participat la plebiscit. Calculele arata ca alegatorii Partidului Democrat au boicotat referendumul, scrie Stirea Zilei.

Voronin, fericit

Liderul comunistilor moldoveni (PCRM), Vladimir Voronin, s-a declarat foarte multumit de “nivelul extraordinar de constiinta si reponsabilitate” de care a dat dovada populatia, adaugand ca acesta este rezultatul activitatii de ani de zile a PCRM si nu din timpul campaniei, potrivit PRO TV Chisinau. Liderul PCRM a facut aceste declaratii in timp ce Comisia Electorala Centrala prezinta ultimele date ale referendumului. Voronin s-a plans de povara de opt ani si jumatate cat a fost presedinte, afirmand totodata ca orice sef de stat are nevoie de sustinerea unei majoritati parlamentare, altfel este sortit esecului. in aceste conditii, Voronin considera ca simplificarea procedurii de alegere a presedintelui nu are rost.

Fonduri europene in pericol

Odata cu esecul acestui referendum vazut la nivel european ca un exercitiu democratic util, cancelarii europene au inceput sa se teama ca aceasta criza politica s-ar putea adanci iar fonduri destinate de catre donatorii din UE ar putea ajunge pe maini dubioase. Ministrul roman de externe Teodor Baconschi a apreciat ca, in pofida esecului referendumului constitutional din Republica Moldova, Romania spera ca cele doua miliarde de euro alocate Chisinaului de UE, FMI si parteneri internationali vor fi gestionare de forte politice responsabile. “Indiferent de rezultatul referendumului, pe care bineŒnteles ca il respectam ca atare, este foarte important ca fortele proeuropene si reformiste sa poata beneficia de cele doua miliarde de euro care se afla acum pe teava, adresate acestui for de politici reformiste din partea UE, a FMI si pe baze bilaterale”, a declarat seful diplomatiei romane, dupa o intalnire cu omologul sau polonez Radoslaw Sikorski. “Este esential ca aceste fonduri, care sunt gesturi politice de sustinere a reformelor, sa fie gestionate de fortele politice cele mai responsabile”, a adaugat el. Baconschi a precizat ca Romania a apreciat “participarea la referendum ca pe un prim exercitiu de democratie adevarata in R. Moldova”, subliniind ca “peste 80% dintre cei care au votat s-au pronuntat in favoarea alegerii presedintelui prin sufragiu universal”.

Relatari din presa internationala

BBC noteaza ca referendumul constitutional din Moldova nu a reusit sa treaca, din cauza ratei mici de participare la vot a electoratului si reda comentariile presedintelui interimar Mihai Ghimpu si ale premierului Vlad Filat, precizand ca acesta din urma, alaturi de “popularul” politician Marian Lupu, era considerat printre favoritii unui eventual scrutin prezidential prin vot direct. Euronews relateaza ca referendumul ce trebuia sa determine cum isi alege Moldova presedintele poate fi declarat invalid, din cauza ratei mici de participare la vot si noteaza ca sondajele de opinie indicau un vot nefavorabil actualului sistem, in ciuda apelurilor la boicot ale comunistilor. Publicatia franceza L’Express scrie, la randul sau, despre probabilitatea invalidarii referendumului din Moldova, descriind contextul mai larg in care a fost convocat plebiscitul.