În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice. Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

In organizarea Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni a Senatului Romaniei, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi a Consiliului Naţional al Reîntregirii, având ca parteneri Platforma Civică “Actiunea 2012” şi Consiliul Româno-American, la Parlamentul Romaniei, la sala Constantin Stere, a avut loc miercuri, 16 mai, dezbaterea cu tema „200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia. Impactul lui asupra istoriei românilor”.

Mircea Druc: Spaţiul românesc trebuie reîntregit

De asemenea, şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, a susţinut în cadrul dezbaterii necesitatea ca nedreptăţile istorice să fie îndreptate, iar spaţiului românesc să fie reîntregit.
“Noi n-am avut niciodată, cu tot pesimismul unor colegi, o ambianţă, o conjunctură mai favorabilă pentru idealul nostru naţional”, a fost de părere acesta.
Problema unirii Republicii Moldova cu România nu trebuie să fie la mila Uniunii Europene, a declarat, la rândul său, deputatul Cătălin Croitoru. “Nu vom reuşi unirea până când nu vom crea o masă critică de români care să susţină acest lucru, vom realiza acest lucru doar atunci când vom striga suficient de tare, când vom pune piciorul în prag. Trebuie să ne impunem dreptul, nu trebuie să aşteptăm mila Uniunii Europene. Nu aş fi vrut să iau cuvântul la această dezbatere, pentru că nu aş vrea să îi dăm foc Europei cu ceea ce am în suflet. Dar va trebui să îi dăm foc, pentru că nu trebuie să fim umili, e de datoria noastră să o facem”, a declarat Croitoru.
La eveniment au mai participat şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, deputatul Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, Eugen Popescu, profesorul universitar Radu Baltasiu, reprezentanţi ai Departamentului Românilor de Pretutindeni (DRP), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Ponta: Graniţa dintre România şi R Moldova trebuie să devină simbolică

România continuă să sprijine sincer şi necondiţionat Republica Moldova în realizarea destinului european al Chişinăului, afirmă, miercuri, premierul Victor Ponta, într-un mesaj la comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist.
“Astăzi, integrarea europeană este un proiect care presupune eforturi politice majore, reforme dificile şi transformări sociale radicale. Integrarea europeană este însă o oportunitate nu numai a României, dar şi a Republicii Moldova, o oportunitate de a face ca graniţa care ne-a divizat vreme de două secole să devină una simbolica odată cu procesul de integrare! Guvernul României doreşte să reafirme astăzi, când comemorăm unul dintre momentele sensibile din istoria ţărilor noastre, că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne unul sincer şi necondiţionat, precum şi că România va face toate eforturile pentru a ajuta Chişinăul în realizarea destinului său european!”, se arată în mesajul premierului Ponta.
Victor Ponta subliniază că anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă are şi în prezent consecinţe politice şi sociale dominante în România şi Republica Moldova. “La 16 mai se împlinesc 200 de ani de la momentul în care jumătatea estică a Moldovei a fost anexată de Imperiul Ţarist. Consecinţele acestui act şi urmările lor politice şi sociale rămân în continuare dominante ale existenţei celor două state – România şi Republica Moldova. Separarea impusă de o graniţă creată de efortul politic al marilor puteri ale epocii a dus la împărţirea în două a familiilor, credinţelor, obiceiurilor, a limbii şi a culturii comune. În numeroase ocazii, aceste diviziuni au generat în ambele societăţi tensiuni politice, au stat la baza ascensiunii politice a extremismului şi au favorizat abandonarea politicilor şi a argumentelor înţelepte în favoarea beneficiilor de moment şi a pasiunilor ideologice”, consideră premierul României.

Sesiunea ştiinţifică la Academia Română

O sesiune ştiinţifică de comunicări cu tema “”Basarabia 1812-2012″”, dedicată împlinirii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, s-a desfăşurat, miercuri, în Aula Academiei Române.
La evenimentul organizat de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie ale Academiei Române au prezentat comunicări academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române (“Bilanţul unei despărţiri după două veacuri”), academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură (“Constantin Stere, reprezentant al culturii basarabene”), prof. univ. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române (“Contextul intern şi internaţional al încheierii Păcii de la Bucureşti 16/28 mai 1812″) şi prof. univ. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române (“Tradiţii culturale comune”).
Reconstituirea şi aprecierea academică, în baza surselor documentare, a împrejurărilor istorice, militare, politice, juridice, diplomatice, regionale şi internaţionale, sociale, culturale, demografice şi confesionale ale anexării Basarabiei la Imperiul Rus, precum şi în urmărirea şi interpretarea de o manieră convingătoare a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, din perspectiva sec. XIX – începutul sec. XXI au fost câteva dintre coordonatele pe care s-au situat luările de cuvânt ale participanţilor la sesiune.

Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.

Justitie selectiva

Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a  mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.

Probleme politice

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.

Republica Moldova este laudata in anumite sectoare din sfera economica, dar și foarte criticata in ceea ce priveste lupta impotriva coruptie, transparenta si implementarea aquis-ului comunitar se arata in cel mai recent raport emis de Comisia Europeana. Republica Moldova a inregistrat progrese limitate in 2011 in lupta impotriva coruptiei si trebuie sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie, noteaza documentul emis de Comisia Europeana. Negocierile privind viitorul Acord de Asociere UE-Republica Moldova au continuat intr-un ritm bun, iar UE a fost de acord in decembrie sa lanseze negocierile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv ca parte a negocierilor privind Acordul de asociere, se arata in raportul facut public marti de Comisia Europeana, in cadrul evaluarii Politicii de Vecinatate a UE.

Recomandari europene

In ciuda unor intarzieri in adoptarea unor legi importante si a unui numar considerabil de probleme in procesul de implementare, Republica Moldova a inregistrat progrese importante in aproape toate zonele Planului de actiune, considera Comisia Europeana, care transmite Chisinaului si o serie de recomandari pentru 2012. Comisia Europeana invita Republica Moldova sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie si in domeniul aplicarii legii, cu o atentie speciala pentru protejarea drepturilor omului si nevoia urgenta de diminuare a coruptiei. in plus, Chisinaul trebuie sa finalizeze anchetele si actiunile judiciare in legatura cu evenimentele din aprilie 2009. Bruxellesul invita de asemenea Republica Moldova sa se angajeze pro-activ intr-un dialog pragmatic cu Tiraspolul in vederea stabilirii de mecanisme de construire a increderii si a realizarii de progrese tangibile spre o rezolvare comprehensiva a conflictului transnistrean.

Nevoie de transparenta decizionala

Chisinaul trebuie de asemenea sa intensifice reforma in administratia publica, concentrandu-se inclusiv pe aplicarea legilor privind transparenta si accesul la informatii. CE invita de asemenea autoritatile moldovene sa accelereze procesul de privatizare, in special in ceea ce priveste marile companii de stat din telecomunicatii, transport, energie si sectoarele financiare. Republica Moldova trebuie de asemenea sa continue reformele pe termen lung incepute in domeniile asistentei sociale, sanatatii si educatiei, sa faciliteze dialogul social, sa intareasca monitorizarea si aplicarea standardelor in munca si sa intensifice armonizarea cu standardele Organizatiei Internationale a Muncii. Raportul cere de asemenea reforme in adaptarea la aquis-ul UE in comert si zonele legate de comert, pe baza recomandarilor identificate in pregatirile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv. Chisinaul este totodata invitat sa continue reforma in sectorul energetic, inclusiv prin intarirea Agentiei pentru eficienta energetica si implementarea strategiei privind eficienta energetica. Autoritatile moldoneve trebuie de asemenea sa intareasca legislatia privind concurenta si ajutoarele de stat, sa finalizeze ultimii pasi ai primei faze a Planului de Actiune UE-R.Moldova privind liberalizarea regimului de vize si sa intensifice reforma in sectorul aviatiei.

Progrese politico-economice

in domeniul dialogului si reformei politice, R. Moldova a continuat sa inregistreze progrese pe calea conformarii la principiile democratice si statul de drept, se mai arata in raport, care atrage insa atentia ca in 2011 criza politica din jurul alegerii unui nou presedinte a continuat si a amenintat sustenabilitatea procesului de reforma. in plus, mai arata CE, practica judiciara nu a tinut pasul cu recentele imbunatatiri legislative, deciziile instantelor continuand sa faca mai degraba referire la Codul Civil decat la noua legislatie privind libertatea de exprimare. in lupta impotriva coruptiei nu au fost observate decat progrese limitate, in ciuda adoptarii Strategiei Nationale de Securitate si a strategiei nationale anticoruptie in luna iulie, subliniaza Bruxellesul. in 2011, economia R. Moldova a cunoscut o recuperare rapida – cresterea PIB fiind 6,4% -, iar stabilitatea macroeconomica a fost mentinuta. Economia a fost sprijinita de o intelegere cu Fondul Monetar International si de asistenta exceptionala din partea donatorilor, inclusiv un grant de asistenta macrofinanciara din partea UE in valoare de 90 de milioane de euro.

Somaj scazut si comert crescut cu UE

Rata medie a inflatiei in 2011 a fost de 7,6%, comparativ cu 7,4% in 2010. Procesul de consolidare fiscala a continuat in 2011, deficitul bugetar fiind de 2,4% din PIB, se mai specifica in raport. Rata somajului in 2011 a scazut la 6,6%, de la 7,4% in 2010, datorita crearii de locuri de munca in industrie si agricultura. Guvernul a aprobat un Plan national de actiune pentru locuri de munca in februarie, in timp ce in iunie a fost lansat un plan de actiune pentru combaterea muncii ilegale. In 2011, volumul comertului bilateral intre UE si Republica Moldova a crescut cu 27,9%. Chisinaul a facut progrese semnificative in reducerea barierelor tehnice in calea comertului si pentru imbunatatirea mediului de afaceri, dar si pasi pentru adoptarea standardelor sanitare si fitosanitare ale UE, inclusiv prin adoptarea unei strategii privind siguranta alimentara, arata CE. Totusi, Republica Moldova trebuie sa intareasca substantial monitorizarea si aplicarea standardelor in munca, precum si dialogul social, atrage atentia Bruxellesul.

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. “Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
“Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.