Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.

Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.