În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, vinerea trecută, la Bucureşti, 235 de parlamentari au votat  împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii. Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, dar şi alţi membri ai grupului.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri că a primit acordul de principiu, din partea grupului minorităţilor naţionale, de susţinere în Parlament a noului guvern. “Am făcut o propunere oficială grupului minorităţilor de a sprijini guvernul USL care va fi prezentat luni în Parlament. Am primit un acord de principiu în acest sens”, a afirmat liderul USL, în urma întâlnirii cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ponta a spus că urmează să se ia o decizie oficială în cadrul grupului minorităţilor şi dacă acordul de principiu va fi confirmat se va prezenta luni dimineaţă înaintea începerii audierilor miniştrilor propuşi pentru a semna protocolul de susţinere de către minorităţi a Cabinetului propus de Victor Ponta.
Liderul PSD a mai spus că a discutat cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale despre sistemul de vot uninominal pur. “Am fost de multe ori în această încăpere în calitate de lider al opoziţiei şi am discutat de fiecare dată, am lămurit lucruri importante cu grupul minorităţilor, inclusiv atunci când i-am rugat să participe la votul moţiunii de cenzură şi după vot când le-am mulţumit. Avem o istorie pozitivă cu cei din acest grup şi am toată încrederea că lucrurile se vor finaliza prin semnarea protocolului pe baza unei încrederi şi a unui spirit de colaborare pe care l-am câştigat în timp”, a spus Ponta.
Important de menţionat că joi, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta va fi “considerabil mai bun decât ultimele guverne”. “E OK, cu siguranţă este un Guvern sau va fi, dacă va fi acceptat, considerabil mai bun decât ultimele guverne pe care le-am avut (…), fiindcă sunt persoane şi personalităţi cunoscute. Mulţi dintre ei au mai fost miniştri şi se pare că lucrurile se pot duce spre o zonă bună”, a afirmat Iohannis.
Iohannis a spus că îi va contacta pe membrii viitorului Guvern pentru discuţii legate de administraţie publică locală şi de minorităţi. “Cu siguranţă vom avea astfel de întâlniri, dar nu acum, chiar în primele două săptămâni. Nici nu am făcut demersuri, lumea are suficientă treabă cu instalarea Guvernului acum, după aceea putem să vorbim”, a spus Klaus Iohannis.

Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. “Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.

Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova

Seful misiunii diplomatice turce din Republica Moldova, ambasadorul Mehmet Selim Kartal, a solicitat autoritatilor de la Chisinău o mai mare deschidere fată de oamenii de afaceri turci, relateaza editia locala a cotidianului Adevarul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu acordat editiei locale a cotidianului „Adevarul”, ambasadorul a mai declarat ca Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia”, a declarat ambasadorul.
„Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre” a mai declarat ambasadorul.

Avocati strategici

Ambasadorul turc a criticat opozitia unor lideri europeni fata de integrarea Turciei in blocul comunitar. ”Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE” a mai declarat Mehmet Selim Kartal, citat de cotidianul de la Chisinau.

Potential nevalorificat

Ambasadorul turc a deplans problemele aparute in calea dezvoltarii relatiilor bilaterale. ”Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi” a mai declarat ambasadorul. ”La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei – că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai” a mai adaugat inaltul diplomat turc.

Sanse pentru Moldova

„S-ar putea ca Moldova să devină un membru (n.n-al UE) cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia” a declarat ambasadorul. „Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii”, dacă legea va fi adoptată… Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli” a mai adaugat acesta, citat de mass-media de la Chisinau.

Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
“Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, “Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie “sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. “Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: “Da, absolut, sigur că da”.

Conflictul identitar moldo-roman afecteaza calitatea invatamantului din sudul Ucrainei

Scolile cu predare în limba română din Ucraina sunt pe cale de disparitie. Despre acest fenomen vorbesc atât oamenii, cât si statisticile. Metodele sovietice de dezbinare a etnicilor români din Ucraina între „români” si „moldoveni”, folosite intens în perioada sovietică (1944-1941) au fost preluate si imbunatatite de noul stat ucrainean, indepenedent de la începutul anilor 90. Din 18 scoli cu predare în limba română, care au existat în primii ani de independentă ai Ucrainei, astăzi mai sunt doar 6 cu predare în limba „moldovenească”. La începutul anilor 90 limba de predare din aceste scoli era numită firesc română. Termenul de limbă „moldovenească” a fost impus de autoritătile ucrainene la începutul anilor 2000, si după aceasta data, elevii si profesorii din scolile „moldovenesti” din Odesa au început să trăiască în lumi paralele cu cei din regiunile Cernăuti si Transcarpatia, unde limba de predare mereu a fost si este româna.

Profesorii de română

În această situatie, profesorii de limbă română din regiunea Odesa sunt nevoiti să se descurce de unii singuri, pentru a le vorbi adevărul elevilor la orele de limbă si literatură, dar si pentru a se tine cu strictete de curriculumul din noile manuale de  limba „moldovenească”. „Toate dosarele de zi cu zi le scriem în limba „moldovenească”, pentru că asta ni se cere, copiilor însă le spunem că limba noastră este româna. Uneori mai înlocuim cu „limba noastră” sau „limba maternă”, numai ca să nu repetăm deseori termenul de „moldovenească”, au declarat surse locale.

Îi salvează internetul

Cea mai grea încercare pentru profesori este de a preda orele de „Literatură integrată”, un amestec de literatură română (numită „moldovenească”) cu cea universală. „Din clasicii literaturii române au mai rămas Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Se pune accent pe studierea operelor scriitorilor autohtoni, numiti moldoveni, precum Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Victor Teleucă si altii”, mentionează profesoara.
La orele de literatură profesorii au mai mult spatiu de manevră. Pe lângă operele mentionate în curricula scolară, ei le prezintă elevilor si alte romane scrise de autori, pentru a le dezvolta limba prin lectură. „Ne salvează internetul, de unde putem prelua orice operă, ca să le-o prezentăm copiilor. Nu avem suficiente cărti cu grafie latină în biblioteca scolară”, au mai declarat sursele citate.
Profesorii mai recunosc că situatia s-ar putea schimba dacă profesorii de limbă română ar avea o pregătire mai bună. „Noi stim că nivelul nostru nu este la fel cu cel al profesorilor din România sau chiar din Republica Moldova. Foarte rar apare vreo ocazie să mergem la cursuri de perfectionare în România”, au adaugat sursele citate.

Statistici ingrijoratoare

Un alt fenomen îngrijorător pentru comunitatea românească este ucrainizarea si rusificarea scolilor. De câtiva ani, de când predarea unor discipline de bază,  precum istoria si geografia, se face în limba de stat (prin ordin al Ministerului Educatiei de la Kiev), în scolile românesti au apărut si clase în care predarea se face doar în rusă sau ucraineană. Părintii copiilor etnici români sunt cei care insistă pe aparitia acestor clase, pentru că îsi doresc „un viitor mai sigur si mai bun” pentru copiii lor în Ucraina. Astfel, copiii vorbesc acasă limba română, la scoală, în pauză iarăsi vorbesc româna, iar odată intrati la orele de clasă vorbesc ucraineana sau rusa. În clasele de limbă ucraineană sau rusă limba „moldovenească” (română) se predă doar de două ori pe săptămână, iar literatura nu se mai predă deloc.
Sursele citate considera că reducerea ariei de funcţionare a limbii române în şcolile de cultură generală, mai devreme sau mai târziu, face ca acelaşi lucru să se întâmple în familii, în localităţi aparte, apoi în teritorii mai largi. Potrivit datelor statistice oficiale din Ucraina, în perioada anilor 1989-2001, numărul moldovenilor în regiunea Odesa a scăzut cu 20 783 de persoane (peste 14 la sută). În 2001, din totalul de 123 751 de moldoveni doar 73,3% au recunoscut drept maternă limba etniei (moldovenească, precum obişnuiesc să-i spună).

Nu vor cenzură

La sfârsitul anului 2003, intelectualii din sudul Basarabiei, au semnat o scrisoare deschisă, adresată factorilor de decizie de la Kiev si Odesa. Autorii scrisorii protestau împotriva izgonirii limbii române din scoli si a falsificării adevărului stiintific despre limba română în regiunea Odesa. „Limba noastră maternă în scolile de cultură generală din regiunea Odesa, ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică, să fie studiată cu statut oficial de limbă română, acesta fiind numele ei corect, recunoscut de stiinta filologică contemporană. În scolile de cultură generală din regiunea Odesa studierea limbii si a literaturii române să se facă după aceleasi manuale, programe si materiale didactice ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică din Ucraina. Să se pună capăt persecutărilor pentru folosirea glotonimului „limba română” si cenzurii asupra literaturii în limba română în regiunea Odesa”, se mentiona în scrisoare.
Si astăzi obiectivul principal al comunităţii româneşti din regiunea Odesa îl consituie uniformizarea şi unificarea programului de învăţământ pentru românii şi moldovenii din Ucraina.

Imaginea lui Adolf Hitler starneste controverse in Turcia

Un spot publicitar pentru un şampon, care îl are ca protagonist pe Adolf Hitler, a provocat furie în Turcia, relateaza mass-media regionala. “Este total inacceptabil ca Hitler, exemplul cel mai izbitor de cruzime şi sălbăticie (…), să fie utilizat într-o reclamă, cu scopul de a ieşi în evidenţă sau de a suscita interesul”, au declarat sâmbătă reprezentantii comunitatii evreiesti din Turcia, citate de presa locala.
Clipul durează numai 12 secunde, este dublat în turcă şi are subtitrare în germană. Materialul îl înfăţişează pe Hitler susţinând un discurs entuziast şi îndemnând clienţii bărbaţi să cumpere un produs care este “un şampon 100% masculin”. “Dacă nu purtaţi rochia unei femei, nu ar trebui să îi utilizaţi nici şamponul”, spune un Hitler dublat în turcă.
Reamintim ca recent relatiile bilaterale turco-israeliene au fost grav afectate de neintelegerile dintre guvernele de la Ankara si Ierusalim in problema palestiniana.

Turcia, acuzata de discriminarea minoritatilor religioase

Republica Turcia, un aliat cheie al Statelor Unite în războiul împotriva terorii, a fost catalogată de Comisia Americană despre Libertatea Religioasă (USCIRF) ca fiind pe lista ţărilor fără libertate religioasă, alături de Iran, Irak, Coreea de Nord, cunoscute ca fiind „axa răului” de către fostul preşedinte american George W. Bush, relateaza mass-media de peste Ocean. În ultimii ani, Turcia a fost încadrată în ţări sub observaţie în ceea ce priveşte libertatea religoasă, acum ultimul raport care acoperă perioada 1 aprilie 2011 şi 29 februarie 2012 a plasat Turcia pe lista ţărilor care necesită grijă specială datorită limitărilor sistematice ale libertăţilor religioase.

Axa persecutiei

Astfel, Republica Turcia face parte acum dintr-un club select al persecutorilor religioşi alături de Tadjikistan, Myanmar, Egipt, Eritrea, Nigeria, Pakistan, China, Arabia Saudită, Sudan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam. Principala cauză pentru o asemenea degradare de rating al libertăţii religioase este oprimarea sistematică a minorităţii creştine ortodoxe, care este discriminată prin lege şi persecutată. Atitudinea religioasă în Turcia este foarte conservatoare, 59% dintre turci considerând că non-musulmanii nu ar trebui să aibă voie să se întrunească sau să publice cărţi. Organizaţia Open Doors USA, care expune persecuţia şi face presiune asupra guvernelor occidentale pentru o atitudine fermă împotriva persecutorilor, a plasat Turcia pe locul 31 într-o listă de 50 de ţări care ii persecutează sever pe creştini.

Etnici maghiari din regiunea ucraineana Transcarpatia vor autonomie

Etnicii maghiari din Ucraina încearcă să obţină o autonomie teritorială în regiunea ucraineană Transcarpatia, iar Budapesta îi sustine, a declarat ambasadorul Ungariei la Kiev, Mihály Bayer, într-un interviu pentru publicatia ucraineană Weekly. Diplomatul a confirmat că ideea constituirii unei astfel de autonomii, în raionul Pritiseansk (unde locuiesc peste 150 de mii de etnici maghiari), a fost discutată la o reuniune a comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare pentru drepturile minorităţilor, precizând că  iniţiativa aparţine unuia dintre partidele maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, şi nu Guvernului de la Budapesta. „ Această intentie aparţine unuia dintre cele două partide ale maghiarilor din regiunea Transcarpatia. Am asigurat doar sprijinul pentru aceste iniţiative, nu este vorba de nicio formă de separatism”, a subliniat ambasadorul ungur.
Mihály Bayer a respins însă declaratiile unor politicieni ucraineni potrivit cărora teritoriul viitoarei autonomii ar putea fi alipit Ungariei. „Am semnat Actul de la Helsinki, angajându-ne să respectăm frontierele Europei. Ungaria a fost prima ţară care, la 6 decembrie 1991, a semnat cu Ucraina un Tratat bilateral de bază, în care se arată că nu avem pretenţii teritoriale fată de Ucraina. Toate discuţiile referitoare la un oarecare „separatism maghiar” sunt nefondate”, a mai declarat  diplomatul.

Problema pasapoartelor maghiare

În cadrul aceluiasi interviu, ambasadorul Mihály Bayer a declarat că cetătenii ucraineni, de etnie maghiara, obtin pasapoarte maghiare profitând de imperfectiunea legislatiei ucrainene cu privire la cetătenie. Diplomatul a amintit că în 2010 Ungaria a modificat legea cetăteniei, astfel încât ungurii din toată lumea au dreptul să obtină cetătenia maghiară printr-o procedură simplificată. „Noi primim solicitări si de la cetăteni ucraineni. Nu avem o statistică, întrucât este vorba despre protectia datelor cu caracter personal si guvernul nostru nu este în drept să le facă publice. Dar vreau să mentionez că în rândul ucrainenilor nu poate fi vorba despre un proces masiv de obtinere a cetăteniei maghiare”, a subliniat Bayer.
Ambasadorul maghiar mai este de părere că emigratia cetătenilor ucraineni este o problema internă a Ucrainei. „Nu doar maghiarii emigrează din Transcarpatia, dar si reprezentantii altor regiuni. Deci nu este o problemă în relatiile între Ucraina si Ungaria. Cauzele sunt diferite – căutarea unui loc de muncă, studiile. Multi unguri preferă să rămână în Ungaria după studii. Politica noastră însă constă în încurajarea etnicilor maghiari să nu părăsească locurile natale, pentru ca să poată păstra acolo limba, identitatea si cultura noastră”, a precizat diplomatul.
Reamintim ca in prezent, statul ucrainean nu recunoaste dubla cetătenie. Totodată nu există mecanisme legale de a-i trage la răspundere pe cetatenii Ucrainei, care detin si cetatenia altui stat.

Romanii din Valea Timocului, amenintati cu limba "vlaha" de Biserica Ortodoxa Sarba

Preotul Boian Alexandrovici, liderul ortodocsilor romani din Valea Timocului, şi-a arătat îngrijorarea, duminică, într-o declaraţie pentru AGERPRES, faţă de decizia Episcopului Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) din Timoc, Iustin, de a introduce limba vlahă în slujbele şi rugăciunile care se oficiază în bisericile din regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării. “E drept, majoritatea acestor sfinte lăcaşe, zidite cu efortul comunităţilor de români, au fost naţionalizate şi introduse, după 1833, fără consultarea credincioşilor, în patrimoniul BOS. Firesc ar fi acolo să se slujească în limba moştenită din străbuni, limba română şi nu într-un dialect care cuprinde 80% cuvinte sârbeşti, iar restul sunt în graiul arhaic românesc”, a precizat Alexandrovici, citat de mass-media de la Bucuresti.
În opinia lui Boian Alexandrovici, protopop al Protopopiatului ‘Dacia Ripensis’ din Serbia de nord-est, BOS continuă să sfideze istoria şi, prin presiuni, şantaj şi diversiune, să se alăture cercurilor antiromâneşti care resping categoric identitatea românească a populaţiei majoritare din cele 158 de localităţi din acest spaţiu.

Intelegeri “sfinte”

“Episcopul sârb Iustin a făcut promisiunea, la o întâlnire cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe, cu sediul în Petrovăţ, că imediat după formarea alfabetului vlah cu litere chirilice în biserici va fi introdusă aberanta limbă vlahă. Din păcate, 80 % dintre slujitorii de altar din bisericile comunităţilor româneşti nu cunosc decât limba sârbă. Cum va fi utilizată aşa-zisă limbă vlahă, greu de înţeles”, a afirmat preotul Boian Alexandrovici. În context, el a mai arătat că episcopul sârb Iustin este autorul unui fals grosolan, el şi-a permis să înlocuiască fără nici o justificare cuvinte din rugăciunea Tatăl Nostru”, versetul “VIE ÎMPĂRĂŢIA TA” fiind înlocuit cu “SÎ VINĂ ŢARA TA”, iar în loc de “PÎINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE”, el spune “PÎNEA VEŢÎ CEA DE TOAT ZÎLELE”.
Preotul român Boian Alexandrovici, cel care a avut curajul în anul 2005 să construiască, după aproape 180 de ani, prima biserică românească în Timoc, consideră că hotărârea BOS de a dezbina şi diviza comunitatea românească, este un nou atentat la identitatea celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est. Cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca neînţelegerile apărute între Biserica Ortodoxă Română şi BOS să fie soluţionate cât mai urgent de Comisia mixtă formată prin acordul bisericilor surori, iar clerul sârb să înceteze definitiv acţiunile de deznaţionalizare şi învrăjbire a credicioşilor, idiferent că aceştia îşi spun români, rumâni sau vlahi.

Rezistenta identitara

Asociaţia Iniţiativa Culturală Românească din localitatea Jîtcoviţa, situată la circa 15 kilometri de oraşul sârbesc Golubăţ, a început saptamana trecuta demersurile de sesizare a instituţiilor internaţionale cu privire la abuzul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe de a oficializa limba vlahă.Preşedintele respectivului ONG, Iviţa Glisici, a declarat pentru AGERPRES, preluat de mass-media de la Bucuresti, că în structura actuală a acestui forum care activează în regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării se află un număr de 19 membri ai unor partide sârbeşti care sunt ostile elementului etnic românesc şi au inventat, cu sprijinul autorităţilor de la Belgrad, o limbă artificială, inexistentă până acum – limba vlahă şi minoritatea vlahă.”S-a mers pe ideea că dacă românii din dreapta Dunării îşi mai zic şi vlahi, ei nu sunt de origine latină, ci provin, teză vehiculată de câţiva ani în această parte a Serbiei, din filonul slav”, a mai precizat Glisici. În opinia lui Glisici, românii din Serbia de nord-est sunt supuşi, după semnarea, luna trecută, la Bruxelles, a Protocolului cu privire la drepturile lor legitime, la tot felul de provocări şi intimidări pentru a-i obliga să renunţe la propria identitate şi a opta pentru etnia vlahă. “O delegaţie a aşa-zişilor vlahi a fost primită la începutul lunii martie de Boris Tadici. Cu acest prilej membrii acesteia l-au convins pe preşedinte că vlahii se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale din Serbia. Dacă am admite că în Timoc ar exista o astfel de minoritate, ce se întâmplă cu cea românească, unde sunt drepturile românilor la limba maternă, la biserică, la învăţământ şi mass-media?”, a afirmat Glisici.

OSCE, ultima solutie?

Într-un memoriu pentru OSCE, Glisici a mai arătat că minoritatea românilor din Serbia are nevoie de protecţia garantată de Constituţie şi normele europene în ceea ce priveşte libera exprimare şi educaţie în limba română. “Din păcate, autorităţile statului îi sprijină pe liderii entităţilor culturale pentru a determina populaţia să renunţe la opţiunea pro-românescă. Li s-a promis acestora unităţi şcolare în limba vlahă, biserici şi publicaţii, sfidând astfel recomandările europene şi ale Bucureştiului în legătură cu necesitatea de a se acorda celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est acces la valorile lor culturale şi istorice, la tradiţiile şi obiceiurile moştenite din străbuni”, a spus Glisici. Potrivit sursei citate, românii din Timoc, Morava şi sudul Dunării nutresc speranţa că după alegerile locale şi parlamentare care vor avea loc în 6 mai 2012, noii reprezentanţi ai autorităţilor administrative teritoriale şi guvernamentale vor respecta cu adevărat democraţia în cele 154 de localităţi cu populaţie majoritar românească şi nu le va fi teamă că românii vor cere autonomie sau vor avea o altă pretenţie teritorială.

Protest politic

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
“Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. “Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.

Tratat ignorat

Semnarea la sfârşitul lunii februarie 2012, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. “Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.

Provocare prezidentiala

Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. “Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. Recent, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare in Serbia. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.

Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic

La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia “şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că “este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.

Limba vlaha, arma strategica

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al “limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat “limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
“Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc “Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. “Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru “Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Consiliu nereprezentativ

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza “limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. “Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Standardizare cu forţa

“Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această “ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. “Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.

Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, sprijina oficializarea limbii ruse in Ucraina

Autoritatile de la Kiev vor adopta în curand o lege cu privire la cele două limbi oficiale – ucraineana şi rusa, a declarat recent preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă ITAR-TASS, în ajunul vizitei sale la Moscova, unde va participa la summitul Comunităţii Economice Euroasiatice ( EurAsEC), organizaţie de cooperare regională în spaţiul postsovietic în care Ucraina are statut de observator. “De aceasta este interesată populaţia care vorbeşte în general în două limbi- ucraineana şi rusă”, a menţionat Ianukovici, remarcand că au fost “perioade cînd au fost comise denaturări în ceea ce priveşte problema lingvistică” în Ucraina.
“Este important, desigur, ca reglementarea acestei probleme să aibă loc la nivel legislativ”, a subliniat şeful statului ucrainean, dand ca exemplu în acest context practica internaţională: “multe ţări europene sunt bilingve, iar unele au chiar trei limbi de stat şi trăiesc normal, în linişte şi calm”. “De aceea şi noi am pornit pe acest drum, adică folosind această practică existentă în Europa, unde a fost adoptată Carta europeană a limbilor” regionale şi minoritare, a mai argumentat liderul politic de la Kiev, atrăgand atenţia că în Ucraina sunt regiuni unde se vorbeşte în trei şi chiar patru limbi, astfel încat este important de a crea condiţii, în special, în ceea ce priveşte predarea în şcoli şi crearea de manuale. “Facem tot ceea ce este necesar în această direcţie, în scopul de a conserva patrimoniul cultural al popoarelor din Ucraina. Acesta este obiectivul politicii duse de conducerea de stat”, a mai adaugat seful statului ucrainean.