Rusia promite ca va intensifica activitatile de culegere de informatii din statele din zona Marii Negre care participa la proiectul militar al scutului antiracheta. Informatia provine din ultimele declaratii ale lui Vladimir Putin, care, intrat in campanie promite o Rusiei inarmata pana-n dinti care sa poata riposta impotriva oricarei atingeri aduse intereselor rusesti. Rusia, a afirmat premierul Putin – candidat la prezidentialele din martie 2012, are “perspectiva foarte buna, poate chiar mai interesanta decat partenerii nostrii. Toate acestea la un loc vor fi raspunsul nostru asimetric”, a precizat premierul. El a asigurat ca “trupele terestre si flota vor primi in dotare armament eficient, de inalta precizie si foarte sigur”. Prioritare sunt “trupele strategice nucleare, cele ale apararii aeriene, aviatia, sistemele cosmice, precum si mijloacele de spionaj”. Acesta a reluat un discurs antiamerican specific perioadei razboiului rece. “Tratatul de dezarmare a creat un echilibru, exprimat inclusiv printr-o forma juridica internationala. Americanii au incalcat una dintre prevederi (prin stabilirea scutului anti-racheta in Romania, Turcia si Polonia – n.red.). Ce e de facut? Trebuie sa cream propriul nostru scut, sau sa dam un raspuns asimetric”, s-a intrebat Putin la o discutie cu comandantii de brigazi si divizii. Potrivit spuselor sale, a crea un sistem propriu de aparare anti-racheta este, in primul rand, scump si, in al doilea rand, nu este foarte clar ce impact va avea.

Ministrul apărării israelian Ehud Barak a acuzat Iranul de instrumentarea exploziei produse marţi în centrul capitalei thailandeze, Bangkok, soldată cu rănirea gravă a posibilului atacator, la o zi de la atacurile vizând personal diplomatic israelian în India şi Georgia.
“Tentativa de atac de la Bangkok demonstrează încă o dată că Iranul şi acoliţii lui continuă să acţioneze prin metode teroriste, recentele atentate din India şi Georgia fiind astfel de exemple”, a declarat Ehud Barak într-un comunicat de presă. Trei explozii s-au produs marţi, la Bangkok, provocând rănirea gravă a unui presupus atacator, care avea asupra sa acte de identitate iraniene, şi a patru thailandezi.
Israelul consideră că Iranul şi mişcarea şiită libaneză Hezbollah, susţinută de Iran şi Siria, atacă ţinte israeliene, în semn de răzbunare pentru uciderea unor lideri islamişti în vechi acţiuni atribuite statului evreu. “Iranul şi Hezbollahul sunt elemente teroriste, care ameninţă stabilitatea regiunii şi a lumii întregi”, continuă ministrul israelian potrivit aceluiaşi document.
În cursul dimineţii de marţi, poliţia israeliană a decretat stare de alertă la nivelul întregii ţări. În atacurile de luni, la New Delhi au fost rănite patru persoane, între care soţia unui diplomat israelian şi şoferul ambasadei Israelului în India.

Iranieni arestati la Bangkok

Doi iranieni suspectaţi de implicare în seria de explozii din Thailanda au fost inculpaţi miercuri la Bangkok, a anunţat ministrul thailandez de externe. “Au fost inculpaţi pentru că au provocat o explozie într-un loc public şi pentru tentativă de ucidere a unor ofiţeri de poliţie şi civili”, a declarat Surapong Tovichakchaikul în cursul unei conferinţe de presă, refuzând să vorbească în acest stadiu al anchetei de un act terorist. Oficialul a admis că situaţia este similară atacului comis împotriva unor diplomaţi israelieni în India.
Cei doi inculpaţi, deţinători de paşapoarte iraniene, sunt un bărbat de 28 de ani identificat ca fiind Said Morati, care a fost grav rănit marţi în urma a trei detonări, în plin centru al unui cartier rezidenţial din Bangkok. Celălalt suspect a fost arestat marţi seara pe aeroportul din Bangkok, în timp ce încerca să fugă, transmite Agerpres. Cei doi, precum şi un al treilea bărbat, care a fost fugit spre Malayezia, se aflau într-o casă din estul capitalei unde a avut loc prima explozie, probabil accidental. Potrivit unei surse a serviciilor de informaţii thailandeze, această echipă de “asasini” a luat ca ţintă “diplomaţi israelieni, inclusiv pe ambasadorul ţării”.

La 50 de ani după ce generalul nazist Adolf Eichmann a fost condamnat la moarte pentru crime de război, Serviciile Secrete israeliene au deschis arhivele, pentru a prezenta documentele despre capturarea sa.
Expoziţia de la Muzeul Istoriei Poporului Evreu prezintă documente din arhiva de stat şi materiale ale Institutului de Informaţii şi Operaţiuni Speciale, Mossad. În 1960, Adolf Eichmann a fost răpit într-o operaţiune a Mossad-ului şi a fost scos din Argentina, unde se ascundea sub o identitate falsă. A fost transportat în Israel cu un avion El Al, pentru a fi judecat la Ierusalim, capitala statului poporului evreu suveran, se menţionează în documente.
La 50 de ani după proces, Mossad-ul ridică vălul secretului, cu scopul de a arăta tuturor celor care s-au născut după Holocaust ce a însemnat capturarea lui Eichmann, dar şi pentru a saluta organizaţii şi persoane din Israel şi din străinătate, care au acţionat cu risc, şi pentru a mulţumi familiilor lor şi celor ale căror nume şi identităţi trebuie să rămână secrete.

Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"

Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.

Eforturi comune

Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul “smart defense”

„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă “care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. “Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Subiecte strategice

Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Smart Defense pe scurt

Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.

Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.

Relatii vechi

Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.

CIA vs. FSB

Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.

Contraspionajul rusesc a pus capat in 2011 activitatii a 41 de agenti straini care operau pe teritoriul Rusiei, iar 158 de spioni au fost reperati, a anuntat marti liderul rus Dmitri Medvedev, relateaza RIA Novosti. “Rezultatele activitatii FSB atesta ca actiunile serviciilor secrete straine nu sunt in scadere”, a spus el. “Din motive de inteles, ele sunt interesate de viata noastra economica, de politica interna, de tot felul de chestiuni. FSB a avut rezultate bune. in 2011, activitatea a 41 de agenti ai Informatiilor straine a fost intrerupta, iar 158 de spioni, printre care si cetateni rusi, au fost reperati”, a explicat Medvedev. Declaratiile lui Medvedev vin pe fondul unui recent scandal de spionaj dintre Rusia si Canada. Doi diplomati rusi au parasit Canada in urma cu cateva zilei, dupa arestarea unui membru al Marinei canadiene acuzat in luna ianuarie ca a inmanat secrete unei puteri straine. Dmitri Gerasimov, ofiter consular la biroul din Toronto, a plecat din Canada in urma unei schimbari de rutina a postului, sustine Rusia, potrivit Ria Novosti. Si atasatul militar din Ottawa, colonelul Sergei Jukov, s-ar fi intors la Moscova tot in cadrul “rotatiei normale” a personalului. Ofiterul de informatii navale Jeffrey Paul Delisle a fost acuzat, in ianuarie, ca a dat informatii secrete unei “entitati straine”, intre iulie 2007 si ianuarie anul acesta. Aceasta entitate ar fi Rusia. Delisle risca inchisoarea pe viata daca e gasit vinovat.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Doi diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Canada în legătură cu un caz de spionaj în care este implicat un sublocotenent al Marinei canadiene, a anunţat marţi un post de televiziune canadian.
Unul dintre aceşti diplomaţi, Dimitri Gherasimov, era staţionat la consulatul Rusiei la Toronto iar celălalt, Serghei Jukov, era ataşat militar la ambasada din Ottawa, relatează presa americană. Plecarea acestora ridică la şase numărul diplomaţilor ruşi care au părăsit Canada după inculparea la începutul lunii ianuarie a ofiţerului naval Jeffrey Paul Delisle, în vârstă de 40 de ani.
Ministerul canadian al Afacerilor Externe şi ambassada rusă la Ottawa au refuzat orice comentariu. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a negat anterior orice legătură între plecarea diplomaţilor ruşi şi punerea sub acuzare a militarului canadian care este acuzat că a furnizat informaţii secrete unui corp diplomat străin între 2007 şi ianuarie anul curent.
Conform unor surse citate de televiziunea canadiană, poate fi vorba de informaţii privind arii submarine nesupravegheate sau sisteme de armament, transmite Mediafax. Jeffrey Paul Delisle lucra într-un centru de comunicaţii şi informaţii al Marinei din Halifax, în Noua Scoţie. Acesta poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.

Serviciile secrete britanice MI-5 şi MI-6 au primit ordin de desecretizare a tuturor documentelor care se referă la cazul fostului ofiţer FSB Aleksandr Litvinenko, otrăvit mortal cu poloniu radioactiv în 2006 la Londra.
Presa britanică relatează că acest lucru va permite verificarea, cel puţin parţial, a versiunii că asasinatul a fost organizat de autorităţile ruse. Declasificarea dosarului Litvinenko survine unei cereri făcute în acest sens de judecătorul-anchetator Andrew Reid, implicat în investigarea circumstanţelor morţii fostului agent al serviciilor secrete ruse în Marea Britanie. El a fost de acord să reexamineze afirmaţiile că Litvinenko a fost ucis din cauza criticilor sale deschise la adresa lui Putin.
Fostul agent al Serviciului Federal de Securitate (FSB) Aleksandr Litvinenko a decedat în chinuri groaznice la 24 noiembrie 2006, într-o clinică din Londra, stabilindu-se ulterior că a fost vorba despre otrăvirea cu poloniu radioactiv-210.
Procurorii britanici l-au acuzat de asasinarea lui Litvinenko pe fostul ofiţer rus de informaţii Andrei Lugovoi, în prezent prosper om de afaceri şi deputat în Duma de Stat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski. Guvernul britanic a cerut extrădarea lui Lugovoi, Moscova a refuzat însă, evocând prevederi constituţionale în acest sens. La rândul său, Lugovoi insistă asupra nevinovăţiei sale.
În octombrie anul trecut, Marina, văduva lui Litvinenko, a mărturisit că soţul ei colabora cu serviciile britanice de informaţii în lupta cu grupurile criminale ruse care operează în Europa.