Archive | Info Militar

Tags: , , ,

Rusia se pregătește să mute militar în zona baltică

06 iunie 2016 by Razvan Iorga



Marines from Polish submarine ORP SEP take the mooring rope during NATO Submarine Rescue Exercise Dynamic Monarch on Gdansk Bay, near Hel in the Baltic Sea, May 22, 2014. REUTERS/Kacper Pempel (POLAND - Tags: MILITARY MARITIME)

Moscova va lua măsuri de retorsiune ca reacţie la decizia NATO de suplimentare a capacităţilor militare în Marea Baltică, i-a transmis ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, omologului său din Finlanda, Timo Soini, în contextul începerii unor exerciţii militare NATO. „Nu ascundem atitudinea negativă faţă de aducerea infrastructurii militare NATO mai aproape de frontirerele Rusiei; nu suntem de acord cu atragerea unor noi ţări în activităţi militare NATO”, i-a transmis Sergei Lavrov omologului său finlandez. „Vom invoca dreptul suveran al Rusiei de garantare a securităţii prin măsuri direct proporţionale cu actualele riscuri. Sunt convins că prietenii noştri finlandezi şi vecinii vor înţelege acest lucru”, scrie Reuters.

Finlanda, care nu este membră NATO, găzduieşte un exerciţiu militar organizat de Alianţa Nord-Stlantică, spre nemulţumirea Rusiei. Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat luni Exerciţiul Baltops 16, care se desfăşoară în premieră pe teritoriul Finlandei. „Suntem convinşi că nu există ameninţări în regiunea Mării Baltice care să justifice militarizarea”, a declarat Serghei Lavrov. Acesta a amintit că Moscova a exprimat în repetate rânduri preocupare privind activităţile militare NATO din Marea Baltică.

Comments (0)

Tags: , , , , , , , ,

Ucraina, pregatita sa raspunda militar unei noi ofensive rusesti

04 iunie 2016 by Mihai Cernev



Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa

Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa

In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.

Ordin secret dezmintit

„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.

Bilant ONU

Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.

Tortura, folosita de ambele parti

Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.

Presiuni ruse

Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.

Kiev, vinovatul de serviciu

Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.

Consolidare militara rusa

Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.

Noi baze ofensive

Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.

Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia

Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.

Raspuns NATO in Marea Baltica

Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.

Comments (0)

Tags: , , , , ,

Comenzile de armament ale Rusiei au atins 48 de miliarde de dolari

03 iunie 2016 by Vitalie Goncearov



Sistem S-400

Sistem S-400

Comenzile companiei de armament a Rusiei – Rosoboronexport – au atins pragul de 48 de miliarde de dolari americani, a afirmat directorul general al corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, într-un interviu pentru cotidianul Kommersant. „Până recent portofoliul de comenzi se afla la valoarea de 45 de miliarde, iar acum a crescut la 48 de miliarde de dolari. Volumului annual al livrărilor făcute de Rosoboronexport depășește annual 13 miliarde de dolari, și împreună și cu alte companii, ajunge la peste 15 miliarde”, a declarat șeful Rostec. Potrivit acestuia, cei mai mari cumpărători de armament rusesc sunt China, Algeria, Vietnam și Egipt. Aceste țări vor avea în următorii ani aceeași capacitate de achiziție în anii ce vor urma. Chemezov a mai spus ca Egiptul, China si Algeria sunt foarte interesate de sistemele anti-aeriene Buk M2E și Antey-2500, precum și cele de sistemele de rachete S-400 Triumph.

„Mulți dintre clienții care au făcut comeni le doresc onorate înainte de termen, dar noi îi avertizăm imediat despre calendar și ordinea priorităților – așa cum este cazul Chinei”, a declarat șeful Rostec, adăugând că Beijingul nu va primi sistemele S-400 mai devreme de 2018. El a mai spus și că sistemele S-300 cumpărate de Teheran vor fi livrate la finalul acestui an. Rosoboronexport colaborează cu peste 700 de intreprinderi și organizații din cadrul complexului de apărare al Rusiei, iar cooperarea internațională în acest domeniu se extinde în 70 de țări.

Comments (0)

Tags: , ,

Rogozin: Industria de apărare a Rusiei a crescut cu 13% în 2015

27 mai 2016 by Vitalie Goncearov



armeRusiaVicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a declarat vineri că sectorul industriei militare din Rusia a crescut anul trecut cu 13%. „În 2015, volumul producției din zona militară a crescut cu aproape 13%”, a declarat Rogozin la întâlnire cu membri conducerii Ministerului Industriei și Comerțului din Rusia, relatează Tass. El a mai spus că în ultimii ani, sectorul apărării s-a dezvoltat în salturi, ca urmare a implementării unor programe ambițioase de înarmare și a reducerii procedurilor birocratice.

Întreprinderile de stat au reușit în 2015 să onoreze 97% din comenzile interne, a adăugat acesta. El a mai adăugat că acum armata rusă este aprovizionată cu în proporție de 47,2% cu arme moderne. Potrivit lu Rogozin, exporturile de echipamente militare are Rusiei s-au ridicat la peste 14,5 miliarde de dolari, depășind prognozele inițiale.

Comments (0)

Tags: , , , , , ,

Kremlinul continua razboiul declaratiilor contra Occidentului

27 mai 2016 by Mihai Cernev



Liderul rus, Vladimir Putin, refuza conditiile statelor occidentale pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei

Liderul rus, Vladimir Putin, refuza conditiile statelor occidentale pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, intr-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că nu există probleme irezolvabile în relaţiile UE-Rusia,. „Noi nu credem că există probleme irezolvabile în relaţiile pe care le avem cu UE”, a subliniat liderul rus pentru cotidianul grec, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Pentru a reveni pe drumul parteneriatului multidimensional este important să se renunţe la logica vicioasă la jocurilor de o singură parte şi să se ia în considerare opinia şi interesele celuilalt”, a adăugat Putin.
Rusia face apel la dialog, în spiritul parteneriatului cu UE, asupra unui spectru larg de probleme, de la relaxarea reglementărilor privind eliberarea vizelor pînă la domeniul energiei, însă nu observă vreun semn de disponibilitate din partea opusă, a mai spus Vladimir Putin in articolul publicat joi de cotidianul grec Kathimerini
De la Atlantic la Pacific
Vladimir Putin a mai subliniat importanţa stabilirii unei zone de cooperare economică şi umanitară de la Oceanul Atalntic pînă la Oceanul Pacific, reiterand doleante mai vechi ale diplomatiei de la Moscova. „Sînt încrezător că trebuie trase concluziile corespunzătoare din urma evenimentelor din Ucraina şi trebuie început lucrul pentru a crea o zonă de cooperare economică şi umanitară bazată pe arhitectura securităţii egale şi indivizible pe o suprafaţă vastă de la Atlantic, pînă la Pacific”, a spus Putin.
„Rusia şi Europa au ajuns acum la o răscruce de drumuri, cînd este nevoie să răspundem la întrebarea: cum vedem viitorul relaţiilor noastre, în ce direcţie vrem să ne îndreptăm?” a mai declarat liderul rus.

Sanctiunile raman

Uniunea Europeană consideră că este necesar să menţină regimul sancţiunilor împotriva Moscovei, pînă la implementarea în întregime a prevederilor Acordului de la Minsk, a afirmat, joi, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, citat de KARADENIZ PRESS.
Prezent la ceremonia de deschidere a summit-ului G7 din Japonia, oficialul european şi-a exprimat convingerea că UE îşi va menţine constantă atitudinea curentă în privinţa relaţiilor cu Rusia, inclusiv regimul sancţiunilor, pînă la implementarea Acordului de la Minsk.

Sarja impotriva Kiev-ului

Anterior, într-un interviu pentru cotidianul ungar Magyar Nemzet, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că legarea regimului sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk încurajează regimul de la Kiev să saboteze acest acord. „Uniunea Europeană a legat anularea sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk de către Rusia. Această legătură este absurdă pentru că, asa cum se cunoaşte, ţara noastră nu este parte a conflictului din Ucraina,” a mai afirmat oficialul rus.
Reamintim ca acordul de la Minsk a fost semnat în februarie 2015, fiind semnat de autorităţile de la Kiev şi miliţiile pro-independenţă din sud-estul Ucrainei după o serie de negocieri la care au mai participat Germania, Franţa şi Rusia.
Acordul, puternic contestat in Ucraina, prevede implementarea unui armistiţiu, retragerea armamentului greu de pe linia frontului, un schimb de prizonieri şi reforme constituţionale care a trebui să ofer un statut special zonelor rebele.

Flancul estic al NATO, consolidat

NATO va aborda subiectul desfășurării de forțe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianței din iulie, de la Varșovia, a declarat joi ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Germania și-a respectat întotdeauna promisiunile și acordurile privind măsurile de securitate ale NATO și acordurile încheiate în cadrul summitului anterior din Țara Galilor”, a declarat Steinmeier într-o conferință de presă comună cu omologul lituanian, Linas Linkevicius. „Acorduri vor fi încheiate și la Varșovia și ne vom asuma responsabilitatea”, a subliniat ministrul german.
La rândul său, Linkevicius a declarat că Europa de Est are nevoie de o prezență aliată vizibilă și palpabilă în regiune. „Sperăm că la summitul NATO de la Varșovia vor fi luate decizii importante care vor întări flancul de est al Alianței”, a menționat Linkevicius.

Aprecieri baltice

Lituania apreciază eforturile Germaniei, îndeosebi participarea țării la misiunea NATO de poliție aeriană, trimiterea de trupe care iau parte la exerciții militare în Lituania și cooperarea în domeniul armamentelor și echipamentelor, a spus ministrul de externe lituanian. Linkevicius a menționat faptul că partenerii din Alianță au fost activi în mod special în regiunea baltică. „Desigur, un batalion nu poate proteja tot teritoriul, totuși, procesul capătă contur, solidaritatea partenerilor NATO ne bucură”, a declarat ministrul lituanian.
Cei doi miniștri au abordat, printre altele, subiecte precum situația din Ucraina, relațiile cu Rusia, vecinătatea estică și securitatea energetică. Steinmeier a avut o întrevedere și cu președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, cu care a abordat teme similare.

Demers estonian

Premierul estonian, Taavi Roivas, solicită prezenţa permanentă a trupelor NATO în statele baltice pentru a descuraja orice tentativă de extindere a Rusiei în zonă, potrivit unui interviu acordat ziarului german Die Welt, citat de agentia KARADENIZ PRESS. „Avem nevoie de o prezenţă continuă a câte unui batalion (NATO) în Estonia, Letonia şi Lituania”, a declarat Roisvas, citat de ziarul german Die Welt. „Nu pot exista întreruperi (în trimiterea militarilor NATO în ţările baltice). Descurajarea (oricărei ofensive din partea Rusiei) trebuie să constituie noua normă”, a insistat premierul estonian. Trimiterea trupelor prin rotaţie este o idee bună, a subliniat Roivas, „dar trebuie să fie prezente mereu”.
Reamintim ca NATO a convenit în 1997 cu Rusia să nu trimită un număr substanţial de militari în statele membre din Europa de Est care să staţioneze permanent.
La summitul organizatiei din iulie, alianţa militară intenţionează să trimită militari în statele baltice pentru exerciţii desfăşurate în mod regulat, fara insa a incalca acordurile anterioare.

Nadia Savcenko, eliberata

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat ordinul de graţiere a pilotului militar ucrainean Nadia Savcenko, adusă în Ucraina miercuri cu un avion trimis de şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko.
„Astăzi, un avion rus a adus la Moscova doi cetăţeni ruşi – Aleksandr Aleksandrov şi Evgheni Ierofeiev”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de KARADENIZ PRESS. „În paralel, preşedintele Vladimir Putin a semnat ordinul prin care o graţiază pe Nadia Savcenko; ea a fost dusă la Kiev cu un avion trimis de preşedintele Petro Poroşenko”, a precizat Peskov.
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a confirmat că avionul cu Nadia Savcenko a aterizat la Kiev. „Un avion prezidenţial în care este eroina Nadia Savcenko tocmai a aterizat”, a spus el.

Schimb de prizonieri

Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost eliberată de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, au anunţat miercuri surse oficiale citate de presa ucraineană, preluate de KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, Nadia Sancenko a fost eliberată în schimbul cetăţenilor ruşi Evgheni Ierofeiev şi Aleksander Aleksandrov, care erau deţinuţi în Ucraina. Ierofeiev şi Aleksandrov, cadre active ale serviciilor de informatii militare ruse, au fost transferaţi la Moscova cu un avion al preşedintelui rus, Vladimir Putin.
Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost găsită vinovată de moartea jurnaliştilor ruşi Igor Korneliuk şi Anton Voloşin şi a fost condamnată de o instanţă rusă la 22 de ani de închisoare. Nadia Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a fost transferată din oraşul rus Rostov-on-Don la Kiev cu avionul preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko.

Donbas pentru Crimeea

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia îl va ajuta pe liderul de la Kiev, Petro Poroșenko să readucă Donbas-ul în cadrul Ucrainei din considerente umanitare, dar că peninsula Crimeea va rămâne în componența Rusiei. Declarațiile acestuia survin după ce Poroșenko comentase miercuri că „așa cum am adus-o înapoi pe Nadia, așa vom aduce înapoi Donbasul și Crimeea”. „Dacă el a avut în vedere aducerea înapoi a Donbasului din considerente umanitare, atunci o astfel de declarație poate fi acceptată; aceasta este și ceea ce noi sperăm la Moscova”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește Crimeea, nu comentăm cu privire la pretenții asupra unor regiuni rusești”, a adăugat el. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum contestat de comunitatea internațională și Kiev la care majoritatea locuitorilor peninsulei s-au pronunțat pentru separarea de Ucraina și aderarea la Federația Rusă. Președintele rus Vladimir Putin a semnat la 25 mai un decret de grațiere a femeii pilot ucrainene, Nadia Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare pentru presupusă complicitate la moartea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei în 2014. Ca urmare, Savcenko a fost eliberată la schimb cu doi militari ruși, care fuseseră condamnați la 14 ani de închisoare în Ucraina, după ce au fost capturați în teatrul conflictului militar din Donbas.

Comments (0)

Tags: , , , , , ,

SUA și România discută accelerarea reformelor la Chișinău

25 mai 2016 by Razvan Iorga



ciolosbidenȘeful Executivului de la București Dacian Cioloș și vice-președintele american Joe Biden a discutat, luni, la Washington o serie de chestiuni importante ce se află pe agenda bilaterală a celor două țări, precum întărirea capabilităților NATO în flancul sud-estic al Alianței, dezvoltarea parteneriatul dintre SUA și România, racordarea sectorului energetic românesc la cel european și nu în ultimul rând susținerea pentru accelerarea eforturilor de implementare a reformelor pentru Republica Moldova. Oficialul american a reiterat încă o dată și a mulțumit pentru sprijinul pe care România îl oferă coaliției internaționale în Afganistan, dar și în lupta contra Statului Islamic. Ambii oficiali au convenit ca la summitului NATO, din 8-9 iulie, de la Varșovia, să fie întărită prezența NATO și capacitatea de apărare în partea estică a Alianței.

Comments (0)

Tags: , , , , ,

NATO își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, R. Moldova, Gerogia și Turcia

20 mai 2016 by Razvan Iorga



Family Portrait

Family Portrait

Șefii diplomațiilor statelor membre ale UE şi-au reafirmat sprijinul pentru NATO în consolidarea securităţii pe flancul estic al Europei, în state precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Reuniţi la sediul Alianţei Nord-Atlantice, şefii de diplomaţie din UE au spus că vor sprijini eforturile NATO în relaţia cu partenerii din sudul şi din estul Europei şi au discutat despre cum trebuie abordată politica de extindere a umbrelei de securitate.

„Pe lista discuţiilor, la capitolul consolidării capacităţilor de apărare în imediata arie de acţiune revizionistă a Kremlinului în spaţiul ex-sovietic, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au fost prioritare. Rolul Republicii Moldova pe flancul estic este una dintre provocările majore cu care se confruntă NATO în prezent, a afirmat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. El a mai spus că și flancul sudic al Alianței reprezintă o provocare. „Avem o abordare de 360 de grade şi apărarea colectivă vizează, de asemenea, şi ameninţările care vin din sud. Turcia, de exemplu. Turcia este atacată în mod regulat de la sud, din Siria. Deci, trebuie să înţelegem că apărarea colectivă are de-a face şi cu sudul şi stabilizarea situaţiei are de-a face şi cu estul, unde lucrăm cu state precum Republica Moldova sau Ucraina”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Acesta a mai adăugat că NATO dorește să organizeze o nouă rundă de dialog cu Rusia înaintea summitului Alianței, preconizat pentru luna iulie la Varșovia. Toți au fost de acord cu abordarea noastră duală, și anume, de apărare și de descurajare puternică (față de Rusia) combinată cu dialogul politic’, a afirmat Stoltenberg. Pe această bază a existat un acord larg ieri (joi) pentru ca NATO să organizeze o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia înaintea viitorului summit din iulie, a spus el.

Comments (0)

Tags: , , ,

Din R. Moldova în România: Militarii americani trec din nou Prutul

19 mai 2016 by Razvan Iorga



image-09

Militarii americani se întorc, mâine, în România, după ce au stat aproape trei săptămâni în Republica Moldova, acolo unde au instruit forțele moldovenești în diverse exerciții militare. Astfel, Militari ai Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” și cei ai Regimentului 2 Cavalerie al Forțelor Terestre ale Armatei Statelor Unite ale Americii – care iau parte la evenimentul “DRAGOON PIONEER RIDE” – vor face, între 20 și 22 mai, o excursie de documentare la obiectivele istorice de interes din judeţul Vrancea, se precizează într-un comunicat al MApN. Cu acest prilej, sâmbătă, 21 mai, între orele 8.30 și 13.30, la Promenada Mall din Focşani militarii români și americani vor lua parte la activităţi sportive şi la o expoziţie de tehnică şi armament.

Regimentul 2 Cavalerie își va continua apoi drumul spre Poligonul Cincu, județul Brașov, trecând prin localitatea Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, și prin orașele Ploiești și Brașov. Sâmbătă, 28 mai, în parcarea Centrului Comercial Coresi Shopping Resort din Brașov, între orele 10.00 și 15.00, militarii americani și cei ai Brigăzii 2 Vânători de Munte vor participa la o Zi Culturală, la o expoziţie de tehnică militară şi la evenimente sportive, după care se vor deplasa spre Cincu. “DRAGOON PIONEER RIDE”, la care iau parte aproximativ 200 de militari americani, cu peste 50 de mijloace tehnice, se desfășoară pe traseul Negreşti (Republica Moldova) – Focşani – Mihail Kogălniceanu (Constanţa) – Ploieşti – Braşov – Cincu.

YouTube previzualizare imagini

Comments (0)

Tags: , ,

Muntenegru semnează aderarea la NATO

19 mai 2016 by Razvan Iorga



muntenegruMuntenegru urmează, joi, să semneze adeziunea la structurile NATO. Premierul muntenegrean Milo Djukanovic urmează să documentul, la Bruxelles. Însă această mică republică din Balcani nu se va alătura efectiv Alianței Nord-Atlantice decât în 18 luni. „Îl vom primi pe premierul Djukanovic, care va semna protocolul de aderare. La sfârșitul acestei ceremonii, Muntenegru va putea, începând de mâine (joi — n.r.), să participe la toate reuniunile NATO în calitate de observator sau invitat”, a explicat miercuri secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă.

Declarația a fost făcută la sediul NATO de la Bruxelles, care vă găzdui joi și vineri o reuniune a celor 28 de miniștri de externe, cu două luni înaintea summitului de la Varșovia unde șefii de stat și de guvern din Alianță vor discuta despre amenințările de securitate asupra flancurilor estic și sudic și vor decide ce măsuri trebuie luate.

Aderarea Muntenegrului trebuie apoi ratificată de parlamentele celor 28 de state membre ale Alianței, proces care, potrivit mai multor diplomați, ar urma să dureze între un an și 18 luni. Miniștrii de externe din NATO au invitat oficial în decembrie Muntenegru, mică republică ce numără 630.000 de locuitori, să se alăture Alianței Nord-Atlantice, spre marea nemulțumire a Moscovei, care vede în această decizie o încercare de diminuare a influenței sale în Balcani. „Este un principiu fundamental ca orice națiune independentă și suverană să poată să-și decidă calea de urmat, inclusiv în privința acordurilor de securitate din care ea vrea să facă parte”, a explicat Stoltenberg, anticipând criticile Rusiei, în contextul în care relațiile cu Moscova sunt tot mai tensionate în ultimii doi ani din cauza crizei din Ucraina.

Muntenegru este extrem de divizat în privința acestei perspective, iar amintirea campaniei de bombardamente a Alianței împotriva Serbiei în 1999 este în continuare dureroasă. Mai multe manifestații violente împotriva aderării la blocul euro-atlantic au avut deja loc. Autoritățile de la Podgorica suspectează că în spatele acestor proteste s-ar afla Moscova.

Comments (0)

Tags: , , , , ,

Randall Howard, Lockheed Martin: România are capacitatea de a-și mări flota de avioane multirol

18 mai 2016 by Razvan Iorga



F-16Directorul responsabil de programul avionului de vânătoare F16 din cadrul companiei de aeronautică Lockheed Martin, Randall Howard, a declarat într-un interviu pentru Ziarul Financiar, că România are potențialul de a cumpăra între 24 și 36 de aparate de zbor multirol de tip F-16. În prezent, România va primi o parte din cele 12 avioane comandate, pentru ca restul livrării să se facă în primăvara anului viitor din Portugalia. Dintre acestea, 9 aparate de zbor F-16A cu un singur loc şi 3 aparate de zbor F-16B cu două locuri. „12 avioane înseamnă primul lot din mai multe avioane care vor fi cumpărate de România. dar aici depinde totul de Guvernul României. Însă cu cât este mai capabil avionul cu atât este nevoie de mai puţine unităţi pentru a menţine acelaşi nivel de siguranţă. În plus, acestea vor putea fi upgradate în viitor pentru a fi şi mai performante cum este F16V”, a spus Randall Howard. România a investit deja în acest program de înzestrare militară circa 700 de milioane de euro. Avioanele achiziţionate de la Forţele Aeriene Portugheze au circa 4.000 de ore de zbor dintr-o durată de viaţă totală de 8.000. În medie, un astfel de avion zboară anual 3-4 sute de ore iar în condiţiile în care Statele Unite lucrează deja la extinderea duratei de viaţă la 12.000 de ore a avionului, avioanele F16 achiziţionate ar mai avea 20 de ani de viaţă înainte de a fi casate.

Comments (0)

Advertise Here
Advertise Here

INFORMATION