Armata americana a testat cu succes varianta maritima a sistemului de interceptare antibalistica SM-3, care urmeaza sa instalat, in versiunea terestra, pe teritoriul Romaniei, in cadrul sistemului antiracheta al NATO, informeaza CNN. O racheta balistica folosita in test a fost distrusa, in apropierea arhipelagului Hawaii, miercuri dupa-amiaza, de un proiectil lansat de un interceptor Standard Missile-3, anunta Agentia americana pentru apararea antiracheta, subordonata Pentagonului. Statele Unite si NATO intentioneaza sa instaleze in Europa, in urmatorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3. “Datele initiale arata ca toate componentele s-au comportat asa cum au fost proiectate”, precizeaza Agentia Pentagonului. Un test efectuat in septembrie 2011, cu acelasi tip de interceptor, esuase. in Romania urmeaza sa fie instalate, la baza de la Deveselu (judetul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, in cadrul sistemului antibalistic al NATO.Doua noi teste ale SM-3 mai sunt programate sa aiba loc anul acesta. Scutul antiracheta aflat in constructie in Europa implica echipamente terestre si navale, precum si senzori amplasati in spatiu. Interceptorul SM-3 IB urmeaza sa fie desfasurat in Romania pana in 2015, in cea de-a doua faza a Abordarii Adaptive Etapizate a presedintelui Barack Obama cu privire la apararea antiracheta. El va fi folosit de asemenea pe navele echipate cu sistemul de aparare antiracheta ‘Aegis’ al producatorului Lockheed Martin. Acest sistem, numit astfel dupa scutul legendar care l-a aparat pe Zeus, leaga impreuna senzori, computere, monitoare, arme si lansatoare de arme.

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Plutonierul Ion-Lucian Leuştean, rănit grav anul trecut în Afganistan, a decedat miercuri, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central (SUUMC) din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al MApN, subofiţerul de 25 de ani se afla internat, în stare de comă, la secţia terapie intensivă şi, în pofida eforturilor de lungă durată ale medicilor, viaţa sa nu a mai putut fi salvată.
El era necăsătorit şi era în serviciul militar din anul 2009. Ion-Lucian Leuştean, care era încadrat în Batalionul 2 Manevră, a fost rănit grav la data de 7 septembrie 2011, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestră a unui obiectiv în provincia Zabul. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale.
În data de 8 septembrie, militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalul militar american din Landstuhl, pentru tratament de specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi cranio-cerebrale.
“Pe parcursul întregii perioade de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare permanentă şi de tratament complex suportiv şi curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a constatat o deteriorare progresivă neresponsivă la tratament etiologic specific, militarul decedând în urma unui stop cardio-respirator”, se explică în comunicat.
Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, l-a avansat la gradul de sublocotenent post-mortem pe plutonierul Ion-Lucian Leuştean, care şi-a sacrificat viaţa sub culorile Drapelului naţional, săvârşind acte de devotament excepţional în timpul executării misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. De asemenea, ministrul Apărării Naţionale va înainta preşedintelui României propunerea de decorare a sublocotenentului post-mortem Ion-Lucian Leuştean cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Miercuri, la ora 15,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional, vor fi organizate ceremonii militare şi religioase, în semn de recunoştinţă, preţuire şi deplin respect pentru eroul Ion-Lucian Leuştean, se mai arată în comunicatul de presă.
Săptămâna trecută, un alt militar român a fost rănit în Afganistan. Plutonierul-adjutant Florinel Enache, din Batalionul 280 Infanterie, aflat în misiune în provincia Zabul, Afganistan, a fost grav rănit vineri.
Plutonierul-adjutant Florinel Enache, care executa o misiune de cercetare terestră şi securizare a unui obiectiv pe autostrada A1, a suferit răni grave în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI). Militarul a fost evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman.

Siria a început să trimită rachete Scud la frontierele cu Turcia şi Israelul, scrie presa iordaniana, citând surse din serviciile de informaţii occidentale.
Mai multe fotografii din satelit, aflate în posesia unor servicii secrete din Occident, arată camioane încărcate cu sute de dispozitive de lansare, care de obicei sunt utilizate la lansarea de rachete Scud. Regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a avertizat anterior că, în cazul unei intervenţii străine, Siria îşi rezervă dreptul să lanseze rachete împotriva Turciei şi statului israelian.
Informaţia despre rachetele în drum spre frontierele cu Turcia şi Israelul intervin în contextul în care luni în Siria au loc alegeri parlamentare, ce sunt boicotate de opoziţie, care le-a denunţat ca pe o “mascaradă” a guvernului de la Damasc, într-o tentativă de a obţine legitimitate.
Comunitatea internaţională s-a angajat într-o “cursă contra cronometru” pentru a evita războiul civil în Siria, a avertizat luni secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Într-un discurs ţinut în ajunul unei reuniuni a Consiliului de Securitate în problema Siriei, Ban a denunţat “brutalitatea” forţelor preşedintelui Bashar al-Assad şi a subliniat, totodată, că atacurile opoziţiei înarmate “s-au intensificat”.
“Suntem angajaţi într-o cursă contra cronometru pentru a evita un adevărat război civil – cu victime în număr mare”, a declarat Ban, apreciind că guvernul de la Damasc ar putea profita de prezenţa observatorilor ONU pentru a-şi continua represiunea.
Naţiunile Unite apreciază că peste 9.000 de persoane au fost ucise în Siria de la declanşarea crizei în martie 2011. “Guvernul sirian continuă să-şi agreseze poporul”, a deplâns Ban într-un discurs ţinut în faţa Atlantic Council, un institut de cercetări din Washington.
În pofida prezenţei a circa 60 de observatori ONU, acordul de încetare a focului intrat în vigoare la 12 aprilie a fost încălcat cu regularitate. Cei 300 de observatori autorizaţi de Consiliul de Securitate ar urma să fie trimişi pe teren înainte de sfârşitul lunii în curs, a menţionat secretarul general al ONU.
“Este o misiune dificilă într-un moment dificil”, a apreciat el. “Cunoaştem riscurile pentru aceşti observatori curajoşi, ştim că sirienii care le vorbesc pot fi supuşi represaliilor şi cunoaştem natura regimului care s-ar putea folosi de prezenţa misiunii ONU pentru a planifica alte violenţe”, a mai afirmat Ban Ki-moon.

România trimite cinci observatori militari

El a atras atenţia că guvernul de la Damasc trebuie să pună în practică cele şase puncte ale planului redactat de emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe, Kofi Annan, “fără să mai întârzie”. În cursul aceleiaşi zile, secretarul general al ONU denunţase organizarea alegerilor legislative în Siria în contextul în care “violenţele continuă”
Preşedintele Traian Băsescu a aprobat participarea României cu un număr de cinci observatori militari la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS, ca o reflectare a interesului ţării noastre de a contribui la pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu.
“România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan”, precizează un comunicatul oficial.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
“În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. “Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO “proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.

A primit valiza nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni “valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest “cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.

Miniştrii apărării din ţările grupului de Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) s-au angajat la finalul săptămânii trecute să creeze până în 2016 o unitate de luptă comună în cadrul UE.
“Vrem să creăm înainte de finalul primului semestru al lui 2016 un grup de luptă pentru forţele UE”, a declarat Vondra în faţa presei la Litomerice, la 60 de kilometri de Praga. “Va fi vorba despre o unitate comună formată din peste 3.000 de militari”, a precizat ministrul ceh Alexandr Vondra.
Unitatea va fi plasată sub comandamentul Poloniei, iar primul său exerciţiu comun va avea loc în 2015, înainte de atingerea deplinei sale capacităţi operaţionale, a adăugat ministrul ceh. “Este vorba despre un semnal puternic cu mesajul că cele patru ţări din Europa Centrală sunt capabile să gestioneze o astfel de sarcină, fără ca o mare putere europeană să se afle în spatele lor”, a explicat Alexandr Vondra.
Achiziţii în comun de materiale militare, dar şi organizarea de alte exerciţii comune, sunt de asemenea prevăzute pentru anii ce urmează, conform unei declaraţii semnate în cursul reuniunii de la Litomerice.
“Am lăsat în spate trei ani dificili. Majoritatea ţărilor din Europa au fost obligate să suporte măsuri de austeritate, din cauza crizei economice, ceea ce complica sau chiar făcea imposibilă planificarea în domeniul apărării”, a subliniat ministrul ceh. Exerciţii comune sunt programate mai ales după încheierea misiunii NATO în Afganistan, unde cele patru ţări din Europa Centrală au desfăşurat în total circa 3.600 de militari.
Cele patru ţări au profitat de această ocazie pentru a-şi coordona poziţiile în perspectiva viitorului summit NATO de la 20 şi 21 mai de la Chicago. “Vocea noastră comună va fi foarte bine auzită la Chicago”, a conchis ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak.

În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
“Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere “natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. “Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.

General rus: Scutul din România nu este antirusesc

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. “Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.

Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. “Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
“Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.

SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă

Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. “Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. “Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
“În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.

Temerile Rusiei

Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, “în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări “pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. “Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.

Consultări Republica Moldova – UE în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) au demarat miercuri la MAEIE. De asemenea, experţi din cadrul NATO, în vizită la Chişinău, evaluează zilele acestea Armata Naţională, aflată în prezent în plin proces de reformare.
Delegaţia Republicii Moldova este condusă de către Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, însoţită de membrii Grupului de Lucru pentru coordonarea procesului de colaborare cu UE în domeniul PSAC. Delegaţia UE este condusă de Timothy Clarke, şef al Direcţiei Politica de Parteneriat şi Acorduri în cadrul PSAC, Serviciul European pentru Acţiune Externă.
Vizita de lucru este rezultatul pozitiv al intensificării dialogului dintre R Moldova cu partenerii europeni (Secretariatul General al Consiliului UE şi statele membre UE), precum şi a corespondenţei la nivel înalt dintre prim-ministrul Republicii Moldova şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în contextul pregătirilor pentru lansarea procesului de cooperare cu UE în domeniul PSAC. Stabilirea unui cadrul de participare a R Moldova în PSAC a UE este o prioritate inclusă în cadrul Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, în conformitate cu Strategia securităţii naţionale a R Moldova şi un angajament asumat în cadrul Acordului de Asociere dintre UE-R Moldova.
Membrii grupului de Lucru au prezentat principalele evoluţii în procesul de pregătire pentru lansarea negocierilor asupra Acordului cadru de cooperare cu UE în domeniul PSAC,care va stabili cadrul şi condiţiile pentru viitoarea eventuală participare a Republicii Moldova la operaţiile UE de gestionare a crizelor. Totodată, pe parcursul vizitei, delegaţia UE va avea o serie de întrevederi la Ministerul Apărării, Comisia parlamentară pentru relaţii externe şi integrare europeană, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, experţi în domeniu.

Experienţa NATO

Republica Moldova se află în prezent în tranziţia spre reformarea domeniului de apărare şi securitate, iar asistenţa NATO în acest proces este binevenită, a declarat viceministrul Apărării, Igor Panfile, în cadrul consultărilor bilaterale cu experţii Procesului de Revizuire şi Planificare a Parteneriatului (PARP). Şeful Direcţiei politică de apărare şi planificare a apărării, locotenent-colonelul Vladimir Ababii, a afirmat că agenda de lucru a experţilor NATO la Chişinău prevede consultaţii bilaterale privind evaluarea implementării obiectivelor de parteneriat asumate de R Moldova. De asemenea, a specificat sursa citată, în cadrul sesiunilor de lucru a experţilor, vor fi discutate aspecte cu privire la Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO.
„Tematica consultărilor bilaterale este multidimensională şi cuprinde atât domeniul apărării, cât şi cel al securităţii naţionale. Este vorba despre consolidarea capacităţilor R Moldova de combatere şi prevenire a terorismului, îmbunătăţirea controlului democratic al sectorului de apărare, inclusiv prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor statale de bază”, a declarat Vladimir Ababii. „Totodată, agenda consultărilor bilaterale include aspecte privind planificarea apărării şi cea bugetară, profesionalizarea Armatei Naţionale, dezvoltarea corpului de subofiţeri, managementul personalului, ameliorarea securităţii şi a muniţiilor, etc”, a mai precizat sursa citată.
Vizita de lucru a grupului de experţi NATO în domeniul Procesului de Planificare şi Revizuire a Parteneriatului (PARP) în Republica Moldova se desfăşoară în perioada 2 – 4 mai. Scopul consultărilor bilaterale este de a trece în revistă reformele implementate în sectorul de apărare şi securitate pe parcursului anului 2011.

Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”