Rusia promite ca va intensifica activitatile de culegere de informatii din statele din zona Marii Negre care participa la proiectul militar al scutului antiracheta. Informatia provine din ultimele declaratii ale lui Vladimir Putin, care, intrat in campanie promite o Rusiei inarmata pana-n dinti care sa poata riposta impotriva oricarei atingeri aduse intereselor rusesti. Rusia, a afirmat premierul Putin – candidat la prezidentialele din martie 2012, are “perspectiva foarte buna, poate chiar mai interesanta decat partenerii nostrii. Toate acestea la un loc vor fi raspunsul nostru asimetric”, a precizat premierul. El a asigurat ca “trupele terestre si flota vor primi in dotare armament eficient, de inalta precizie si foarte sigur”. Prioritare sunt “trupele strategice nucleare, cele ale apararii aeriene, aviatia, sistemele cosmice, precum si mijloacele de spionaj”. Acesta a reluat un discurs antiamerican specific perioadei razboiului rece. “Tratatul de dezarmare a creat un echilibru, exprimat inclusiv printr-o forma juridica internationala. Americanii au incalcat una dintre prevederi (prin stabilirea scutului anti-racheta in Romania, Turcia si Polonia – n.red.). Ce e de facut? Trebuie sa cream propriul nostru scut, sau sa dam un raspuns asimetric”, s-a intrebat Putin la o discutie cu comandantii de brigazi si divizii. Potrivit spuselor sale, a crea un sistem propriu de aparare anti-racheta este, in primul rand, scump si, in al doilea rand, nu este foarte clar ce impact va avea.

Moscova a decis sa si cumpere armament, nu numai sa vanda, in ciuda faptului ca Rusia este unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de armament internationala. Astfel, Rusia va achizitiona pentru Ministerul Apararii nu mai putin de 45 de elicoptere de la Eurocopter, filiala a grupului european de aeronautica si aparare EADS, conform informatiilor publicate miercuri de cotidianul Vedomosti. O cerere de oferte a fost facuta publica pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpararea a 15 elicoptere monomotor si 30 de elicoptere bimotor, un contract a carui valoare initiala a fost evaluata la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro). Numele castigatorului va fi anuntat pe 19 martie, conform site-ului. Potrivit unui ofiter al Ministerului Apararii si unui responsabil al unei companii aeronautice, cu care Vedomosti a discutat, Moscova ar trebui sa achizitioneze aparate Ecureuil AS350 si AS355 de la Eurocpoter. Acest punct de vedere a fost impartasit si de catre colonelul in rezerva Evgheni Matveev, intervievat de agentia de stiri Interfax. Potrivit expertului, aceste licitatii nu sunt chiar licitatii, deoarece “ele exclud orice concurenta”, caracteristicile pe care trebuie sa le aiba aparatele de zbor corespunzand cu cele ale elicopterelor Eurocopter. El a mai mentionat ca alegerea furnizorului a fost decisa cu mult timp inainte, pentru ca data de livrare a elicopterelor, fixata pe 25 noiembrie, sugereaza ca fabricarea aparatele de zbor a fost deja inceputa.

Nave Mistral din Franta

Moscova se orienteaza din ce in ce mai mult spre strainatate pentru a se echipa in domeniul apararii. in iunie 2011, Moscova si Parisul au incheiat un contract de vanzare a doua nave de razboi franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimata la peste un miliard de euro. La sfarsitul anului 2011, Ministerul rus al Apararii a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate in Rusia. Premierul Vladimir Putin, candidat la prezidentialele din 4 martie, a publicat luni un articol amplu in care promitea o reinarmare “fara precedent” a tarii. “Sunt convins ca nici o achizitie punctuala de armament sau echipament militar nu poate sa substitue productia proprie de armament, iar (aceste achizitii) nu trebuie sa foloseasca decat la acumularea de tehnologii si informatii”, a mentionat Vladimir Putin in articolul sau.

Baza militara americana din Kirgizstan, republica ex-sovietica din Asia Centrala, ar putea fi folosita in cazul unui atac asupra Iranului, acuzat de Occident ca incearca sa se doteze cu arma atomica, a apreciat miercuri Ministerul rus al Afacerilor Externe. “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan. Diplomatia rusa considera ca SUA ar putea fi tentate sa lanseze o ofensiva militara impotriva Iranului, din cauza programului sau nuclear controversat, pentru a prelua apoi controlul asupra unor vaste rezerve de hidrocarburi din Asia centrala fosta sovietica. “in spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.

Iranul a avertizat marţi că ar putea lansa un atac preventiv împotriva inamicilor dacă vor exista ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
Generalul Mohammad Hejazi, un comandant militar iranian, a declarat că “Iranul nu va aştepta acţiuni ale inamicilor” pentru a ataca. “Vom utiliza toate mijloacele pentru protejarea intereselor noastre naţionale şi vom lansa atacuri oricând vom simţi că inamicii intenţionează să pună în pericol securitatea naţională”, ameninţă Hejazi.
În noiembrie 2011, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, avertiza că “Iranul va avea o ripostă dură la orice agresiune sau chiar la ameninţări”. Declaraţiile oficialului militar iranian intervin în contextul zvonurilor privind un eventual atac militar al Israelului împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. Israelul şi Occidentul suspectează că Iranul încearcă să se doteze cu arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran neagă acuzaţiile.
Iranul a lansat luni “mari manevre pentru a întări apărarea antiaeriană” a obiectivelor “sensibile şi în special nucleare”. Aceste manevre de patru zile vor avea loc în “jumătatea de sud a ţării”, a adăugat agenţia Irna, precizând că vor fi utilizate o mare gamă de rachete, sisteme radar şi de aviaţie ale Iranului. Exerciţiul tactic numit “Sarollah” (Răzbunarea lui Dumnezeu) a fost anunţat în contextul în care Israelul a intesificat în ultimele săptămâni referirile la un posibil atac militar împotriva obiectivelor programului nuclear iranian.
Manevrele anunţate luni, care se vor desfăşura pe o suprafaţă de 190.000 kmp, vizează întărirea coordonării între forţele ce depind de Gardienii revoluţiei şi cele ale armatei tradiţionale, a precizat comunicatul.

Două nave de război trimise de Iran, săptămâna trecută, în Marea Mediterană au ajuns în portul sirian Tartous, pentru o misiune de instruire a marinei militare siriene.
Distrugătorul Naghdi şi nava de aprovizionare Kharg urmează “să furnizeze instruire marinei siriene în baza acordului de cooperare militară existent între cele două state, transmite presa iraniană. Misiunea are ca scop “să întărească prezenţa Iranului în apele internaţionale, care este dreptul său natural şi constituie un semn al puterii noastre maritime”, a declarat luni ministrul apărării, Ahmad Vahidi, pentru agenţia oficială Irna.
Aceasta este a doua oară, de la revoluţia islamică din 1979, când nave de război iraniene ajung în apele Mediteranei. În februarie 2011, o primă misiune în Siria a fregatei Alvand şi navei Kharg a îngrijorat Israelul, care şi-a pus marina militară în stare de alertă. Tot atunci, SUA a avertizat navele iraniene “să nu întreprindă nicio acţiune care ar putea compromite securitatea” în regiune.
Sâmbătă, Israelul a anunţat că urmăreşte “foarte îndeaproape deplasarea celor două nave, pentru a verifica dacă acestea nu se apropie de coastele” sale. Prezenţa navelor iraniene în portul sirian are loc pe fondul represiunii exercitate de regimul de la Damasc, principalul aliat al Teheranului în Orientul Mijlociu, împotriva revoltei populare, şi care a dus la izolarea Siriei pe plan internaţional.
Iranul, care nu a condamnat niciodată această represiune, acuză Israelul şi Occidentul că sunt responsabili de revolta populaţiei, în scopul de a slăbi frontul ţărilor ostile statului evreu. Marina iraniană continuă să-şi sporească prezenţa militară în regiune. Pe parcursul anului trecut, mai multe flotile, sub pretextul “combaterii pirateriei”, au fost trimise în Oceanul Indian.

Armata rusa va primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale moderne, peste 100 de aeronave militare si peste 2.300 de tancuri noi, in urmatorii zece ani, a anuntat premierul rus Vladimir Putin, relateaza RIA Novosti. “In urmatorul deceniu, fortele armate vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale moderne, amplasate la sol si pe mare, opt submarine cu rachete balistice, aproximativ 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de suprafata si circa 100 de aeronave militare”, a scris Putin intr-un nou articol publicat de Rosiskaia Gazeta. El a precizat ca printre dotari vor mai figura “peste 600 de aeronave moderne, inclusiv bombardiere de generatia a V-a, peste o mie de elicoptere, 28 de sisteme de racheta suprafata-aer de tip S-400, 38 de sisteme de aparare aeriana Vitiaz, zece sisteme de rachete tactice Iskander-M, peste 2.300 de tancuri moderne, circa 2.000 de arme si sisteme autopropulsate de artilerie, precum si 17.000 de vehicule militare”. Potrivit lui Putin, componentele terestra, maritima si aeriana ale triadei Rusiei sunt stabile si suficiente pentru moment. Premierul a mai apreciat ca investitiile substantiale in sectorul apararii din Rusia, in special in programe de armament, vor fi benefice pentru economia tarii. seful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov, declara la 15 februarie ca Rusia isi va folosi armele nucleare ca raspuns la orice amenintare iminenta la adresa securitatii sale nationale. Ministerul Apararii vrea sa achizitioneze cel putin zece submarine nucleare strategice din clasa Borei, sa-si modernizeze flota de bombardiere strategice Tu-160 Blackjack si Tu-95 Bear si sa-si echipeze Fortele Strategice de Rachete cu sisteme balistice mobile Iars. De asemenea, Rusia exporta foarte mult armanent fiind in topul furnizorilor mondiale de arme. Exportul de echipament militar al Rusiei, unul dintre liderii mondiali in domeniu, a atins valoarea de 13,2 miliarde de dolari in 2011, suma record in pofida pierderii pietii din tarile arabe si a concurentei Chinei. Aproximativ 25 la suta din exporturi au fost facute catre India, 15 la suta catre Algeria si 10 la suta catre Vietnam, cele trei tari fiind cliente traditionale ale Rusiei, a mentionat Mihail Dmitriev, directorul serviciilor federale de cooperare militaro-tehnica, citat recent de cotidianul Vedomosti.

Armata israeliană va instala luni, pentru prima dată, o baterie de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome în regiunea Tel-Aviv, a anunţat duminică seara un purtător de cuvânt al armatei.
“Iron Dome este în curs de integrare în armata israeliană. În cadrul acestui proces, acest sistem este amplasat în diferite locuri din Israel şi va fi instalat şi în regiunea Gush Dan (în jurul oraşului Tel-Aviv, n.r.) zilele următoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-un comunicat, precizând că instalarea va începe luni, transmite Mediafax. Această instalare “face parte din planul anual de antrenament stabilit pentru acest sistem”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Decizia de a amplasa o baterie în regiunea Tel-Aviv intervine într-un moment de tensiuni alimentate de zvonurile privind posibile atacuri israeliene împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. Armata israeliană a început să instaleze din martie 2011 baterii Iron Dome în jurul Ashkelon (sud-vest), în apropiere de Fâşia Gaza şi în regiunea Beershiva, în Neghev (sud), în urma tirurilor de rachete lansate din Fâşia Gaza.
Prezentat drept primul de acest gen din lume, acest sistem de concepţie israeliană ar permite distrugerea rachetelor cu raza de acţiune între patru şi 70 de kilometri.Fiecare baterie conţine un radar de detectare şi urmărire, un dispozitiv pentru controlul tirului şi trei lansatoare echipate cu 20 de rachete de interceptare fiecare.
Iron Dome face parte dintr-un amplu program de apărare antirachetă. Acest program conţine alte două sisteme: Arrow (Săgeată), menit să intercepteze rachete cu rază lungă de acţiune, şi David’s Sling (Praştia lui David) pentru rachete cu rază medie de acţiune.

Peste 240 milioane de dolari vor fi acordaţi pentru achiziţionarea avioanelor de luptă şi a echipamentului necesar pentru securizarea spaţiului aerian al Republicii Moldova.
Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, paza spaţiului aerian este asigurată de Ministerul Apărării, care însă nu dispune de echipamentul necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile. “Pentru asigurarea cu succes a supravegherii spaţiului aerian este necesară dotarea forţelor armate cu avioane şi elicoptere de luptă, dar şi cu echipament de interceptare”,a spus Marinuţa. Potrivit ministrului, banii necesari pentru achiziţionarea echipamentelor vor fi acordaţi din buget şi din programe de finanţare.
Conform proiectului, împotriva navelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Moldovei, Ministerul Apărării va lua următoarele măsuri: va stabili identitatea navei, va lua legătură cu pilotul, va intercepta aeronava şi în cazul nesupunerii vor fi executate focuri de avertisment sau de nimicire. Dreptul de a ordona executarea focului de avertisment sau a celui de nimicire îl are ministrul Apărării, iar în lipsa acestuia şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, după aprobarea dată de Comandantul Suprem al Forţelor Armate.
Incepind cu luna martie 2008 cinci elicoptere, iar din mai 2009, patru elicoptere ale Ministerului Apararii efectueaza misiuni de transport personal si asigurare logistica, in cadrul Misiunii de asistenta ONU in Afganistan UNAMA (United Nations Assistance Mission in Afghanistan). Misiunea principala a UNAMA este promovarea pacii si stabilitatii in Afganistan prin concentrarea eforturilor comunitatii internationale impreuna cu Guvernul Afganistanului in reconstructia tarii si consolidarea pacii si democratiei.

Armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor, declară premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al prezidenţialelor din 4 martie, într-un articol electoral dedicat apărării..
“În următorii zece ani, trupele vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale, cu bază terestră şi maritimă, 8 crucişătoare de importanţă strategică, purtătoare de rachete, peste 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de război, aproximativ 100 de aparate spaţiale în scop militar şi peste 600 de avioane moderne, inclusiv din cele de vânătoare de a cincea generaţie, peste 1.000 de elicoptere, peste 28 de baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 şi 38 de sisteme de divizie Vitiaz, 10 rachete Iskander-M”, detaliază Vladimir Putin.
În plus, armata va mai primi peste 2.300 de tancuri moderne şi aproximativ 2.000 de sisteme de artilerie cu autopropulsie, precum şi 17.000 de automobile militare, a mai spus Putin. El a amintit că executivul de la Moscova va aloca, în următorul deceniu, 23 de mii de milioane de ruble (575 miliarde de euro) unor programe pentru dezvoltarea forţelor militare şi modernizarea industriei apărării.

Israelul nu a decis deocamdată atacarea Iranului cu scopul de a bloca controversatul program nuclear iranian.
Decalaraţia a fost făcută de generalul Ronald Burgess, director al Agenţiei de informaţii militare (DIA – Defense Intelligence Agency). Teheranul depune eforturi pentru consolidarea capacităţilor sale navale, balistice şi nucleare, ar putea bloca “temporar” Strâmtoarea Ormuz şi ar putea recurge la grupări teroriste în caz de conflict, însă Israelul nu a luat încă nicio decizie de atacare a Iranului, a indicat sursa amintită, transmite Mediafax. De asemenea, “este puţin probabil ca Iranul să iniţieze sau să provoace un conflict în mod intenţionat, potrivit DIA”, a continuat generalul Burgess.
Conducerea iraniană continuă programul nuclear dar nu a luat nicio decizie privind dotarea Iranului cu bomba atomică, a indicat la rândul său directorul naţional al serviciilor de informaţii americane (DNI), James Clapper. “Credem că o decizie în acest sens va fi luată de însuşi liderul spiritual suprem, dar după o profundă analiză cost-beneficiu”, a explicat şeful DNI.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a estimat joi că sancţiunile economice şi financiare impuse Iranului nu au produs rezultatele scontate iar continuarea programului nuclear iranian constituie o mare problemă regională şi la nivel mondial. Miercuri, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a anunţat noi realizări în domeniu, între care faptul că Iranul a produs propriul său combustibil nuclear pe bază de uraniu îmbogăţit 20%, necesar reactorului de cercetări de la Teheran.