Submarinele rusesti ameninta echilibrul din Marea Neagra

Ministerul Apararii de la Moscova ia in considerare posibilitatea desfasurarii in Marea Neagra a unui submarin modern, cu propulsie nucleara si dotat cu arme nucleare tactice, au declarat oficiali militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, comandamentul Flotei militare ruse de la Marea Neagra a transmis catre forurile de conducere ale Marinei Militare ruse documentatia tehnica necesara pentru aprobarea finantarii infrastructurii necesare deservirii unei astfel de nave. Anterior, autoritatile de la Moscova si-au anuntat intentia de a consolida Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Planurile Rusiei de a moderniza intregul sau efectiv militar naval vor fi realizate pana in 2016, cosidera oficialii citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Strategie nucleara

Reamintim ca seful adjunct al Statului Major al fortelor navale ruse, viceamiralul Oleg Burtev, declara anterior ca Rusia vrea sa prioritizeze dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleara inarmate cu rachete capabile sa transporte focoase nucleare, mentinandu-si in acelasi timp flota de submarine strategice. Marina militara rusa va avea in continuare in componenta o flota de 60 de submarine, incluzand aici 10 submarine cu propulsie nucleara, peste 30 de submarine de atac, diesel si pentru misiuni speciale. “Probabil, armele nucleare tactice (de pe submarine -n.red.) vor juca un rol important in viitorul apropiat”, a declarat viceamiralul Oleg Burtev, completand ca raza si precizia sunt crescute gradual. “Nu mai este necesara echiparea cu focoase nucleare puternice. Putem instala focoase nucleare mai putin puternice pe rachetele de croaziera deja existente”, a mai spus acesta. “Statul Major al Marinei considera ca submarinele raman un punct forte pentru securitatea Rusiei, reprezentand elemente de baza a fortei militare. Acest factor este descurajator pentru cei care ameninta si agreseaza tara noastra”, a adaugat un alt oficial militar rus, sub protectia anonimatului.
Un alt nou submarin nuclear multifunctional, “Severodvinsk”, cu o lungime de 119 metri si putand naviga pana la o adancime de 600 de metri, urmeaza sa fie operational din 2011, a mai indicat Oleg Burtev. Submarinul de generatia a patra Graney combina capacitatea de a lansa o multitudine de rachete de croaziera (pana la  5.000 de kilometri), si se poate angaja in lupte deschise cu alte submarine sau nave de suprafata. Totodata, in cursul anului 2010, potrivit lui Oleg Burtev, marina rusa de razboi va efectua mai multe teste cu cel mai recent tip de rachete balistice, Bulava-M, cu care vor fi dotate submarinele strategice de a patra generatie.

Flota consolidata

Totodata, surse militare de la Moscova, citate de mass-media locala, au declarat ca Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Sursele citate au mai declarat ca “zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, au conchis oficialii militari rusi.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate si cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.

Kremlinul arunca in lupta port-elicopterele Mistral

Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015, a anuntat recent un inalt oficial militar din Statul Major al Flotei ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Amiralul rus a comentat informatiile din mass-media locala, conform carora Rusia planuieste dotarea Flotei militare a Marii Negre cu doua corvete si trei submarine. RIA Novosti noteaza ca modelele de fregate ce vor fi achizitionate sunt vase de lupta de talie medie, mai bine inzestrate decat corvetele, care sunt vase mici, utilizate pentru misiuni in zona de coasta. “Zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, a explicat responsabilul rus.
Reamintim ca Flota rusa a Marii Negre are termen sa paraseasca baza de la Sevastopol in mai 2017, cand expira acordul pe 20 de ani cu Republica Ucraina. Prezenta acesteia in Peninsula Crimeea a provocat grave conflicte diplomatice intre Moscova si Kiev. Federatia Rusa doreste prelungirea temenului de stationare a flotei sale, insa autoritatile actuale de la Kiev exclud aceasta posibilitate. Republica Autonoma Crimeea, unde se afla portul militar Sevastopol, este considerata o zona strategica in Marea Neagra, peninsula fiind populata majoritar de etnici rusi, colonizati dupa 1944, cand populatia tatara a fost deportata de autoritatile URSS.

Nave franceze

Anuntul vine la scurt timp dupa ce autoritatile franceze au recunoscut ca Parisul analizeaza o noua cerere din partea Rusiei in care se specifica ca Moscova doreste sa achizitioneze patru nave de proiectie a fortelor si comandament (BPC) din clasa Mistral, in loc de una, asa cum era prevazut anterior. ”Nu va mai fi un BPC, ci patru” cerute de catre Rusia, si Franta este ”pe cale sa examineze aceasta noua cerere”, a declarat luni Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii. El a amintit de asemenea ca cererea este una tehnica a Statului major rus si pana in prezent nu a fost formulata si la nivel politic. Franta si-a dat acordul anterior pentru vanzarea doar a uneia din aceste nave puternice, care pot transporta elicoptere si tancuri de asalt, a mai spus de Lajugie. El a mai adaugat ca un raspuns la aceasta noua cerere ar putea veni “in urmatoarele saptamani” si va fi formulata de catre cele mai inalte cercuri conducatoare de la Paris. Perspectiva unei astfel de vanzari a unui BPC Rusiei a provocat preocupare din partea Georgiei, a statelor baltice si a unor parlamentari americani. Pretul unei astfel de nave de razboi port-elicopter ajunge pana la 800 de milioane de dolari.

Strategie regandita

Planurile SUA de a mobiliza elemente ale unui scut antiracheta in Romania vor determina anumite ajustari in rolul Flotei Ruse a Marii Negre, a declarat presedintele comisiei de politica maritima nationala din Consiliul Federatiei, citat de Interfax. “Flota Marii Negre indeplineste o serie de functii privind protejarea intereselor Federatiei Ruse si ale aliatilor nostri in acea regiune. Si orice schimbari ale potentialului militar al altor tari acolo vor necesita si ajustarea sarcinilor noastre”, a declarat Viaceslav Popov, fost comandant al Flotei Ruse Nordice. “Acesta este un proces natural si nu ar trebui trasa nici o concluzie politica de aici”, a spus el. “Daca aceasta (mobilizarea de elemente ale scutului antiracheta) are loc, sarcinile Statului Major, Comandamentului Central al Marinei si comandantului flotei vor fi modificate in consecinta. Ele ar trebui sa raspunda situatiei care se schimba”, a spus Popov. “Luand in considerare lungimea granitelor noastre maritime si marimea zonei noastre economice exclusive si a platoului continental, marina se confrunta cu o provocare uriasa de a apara interesele nationale ale Rusiei la nivel maritim”, a declarat el.

Regimul stramtorilor

Recent serviciul de presa al Ministrului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse anunta ca a avut loc o discutie telefonica dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov si secretarul de Stat al SUA, Hilary Clinton. Potrivit sursei citate, in cadrul convorbirii partile au discutat, pe langa alte subiecte, planurile SUA de instalare a elementelor sistemului antiracheta in tarile Europei de Est, in legatura cu intentiile Romaniei de a plasa pe teritoriul sau scutul antiracheta. Lavrov a mentionat in discutia cu Clinton ca trebuie sa se porneasca de la intelegerile la care au ajuns presedintii celor doua parti cu privire la petrecerea unei analize comune a pericolelor si a riscurilor de proliferare a rachetelor. De asemenea, ministerul rus de Externe anunta ca, anterior, in legatura cu planurile SUA de a instala sisteme antiracheta in Romania, Rusia a amintit Washingtonului despre Conventia de la Montreux, care limiteaza trecerea navelor militare prin stramtorile Marii Negre, care a fost semnata si de Romania.
Conventia privind regimul stramtorilor Marii Negre a fost adoptata la conferinta din Elvetia din luna iulie 1936, la care au luat parte URSS, Turcia, Marea Britanie, Franta, Bulgaria, Romania, Grecia, Iugoslavia, Australia si Japonia. Acest document prevede instituirea unui regim de aflare a navelor maritime in Marea Neagra.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Optiune terestra

O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.

Amenintari strategice

Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.

Razboi KGB

Flota militara rusa a Marii Negre are in dotare arme de distrugere in masa, inclusiv arme nucleare, se arata intr-un raport al organizatiei ultranationaliste „Congresul ucrainenilor din Crimeea”, dat publicitatii saptamana trecuta, si citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Documentul citat solicita autoritatilor de la Kiev sa instituie un control „extrem de riguros” asupra armamentului din dotarea navelor si trupelor de infanterie marina, subordonate Flotei militare ruse a Marii Negre. „Nu credem ca exista vreun expert astazi care s-ar incumeta sa afirme in deplina cunostinta de cauza ca in arsenalele bazei navale ruse din Sevastopol nu exista arme de distrugere in masa, a caror prezenta pe teritoriul ucrainean este interzisa de acordurile interguvernamentale intre Moscova si Kiev”, a declarat autorul raportului Bogdan Moroz, liderul filialei din Sevastopol a „Congresului ucrainenilor din Crimeea”, citat de mass-media locala. In opinia sa, absenta unui control din partea institutiilor de stat ale Ucrainei asupra cantitatii, tipului si conditiilor de depozitare ale armamentului din dotarea Flotei Rusiei din Crimeea „ascunde un mare pericol la adresa locuitorilor Sevastopolului2. El considera, de asemenea, ca trenarea inventarierii complete a intregului patrimoniu al flotei ruse aduce un prejudiciu sensibil nu doar Sevastopolului, ci si Ucrainei.

Transfer strategic

Surse oficiale din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federatiei Ruse, citati de mass-media rusa, au confoirmat retragerea tuturor ofiterilor serviciului rus de securitate, detasati pe langa Flota Rusa a Marii Negre, stationata in Crimeea. Conform surselor citate, structura FSB din Sevastopol a fost transferata in portul rusesc Novorosiisk, potrivit Strategiei de dezvoltare strategica a FSB pentru perioada 2010-1014, adoptata anul trecut de autoritatile ruse. La randul lor, oficialii Flotei rusesti au declarat ca nu vor permite accesul ofiterilor Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) la bordul navelor militare rusesti, urmand ca aceasta sarcina sa cada in totalitate sub jurisdictia organelor de contrainformatii militare ale Federatiei Ruse.
Reamintim ca anterior seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, declara, intr-un interviu acordat BBC ca ofiterii SBU trebuie sa paraseasca Ucraina pana la sfarsitul anului 2009. De asemenea, el precizaca ofiterii FSB din cadrul Flotei ruse din Marea Neagra, desfasoara activitati „importante” de spionaj impotriva autoritatilor statului ucrainean. Valentin Nalivaicenko sublinia ca potrivit legislatiei ucrainene, subunitatile de contraspionaj militar ale Serviciului ucrainean de securitate din Sevastopol si Simferopol sunt responsabile pentru securitatea marinarilor rusi. Anterior, intr-un interviu pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta, Nalivaicenko, fost cadru al serviciului secret sovietic KGB, spunea ca Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), este decis sa ceara Moscovei sa-si retraga toate unitatile FSB (Serviciul Federal de Securitate, ex-KGB) care actioneaza in Crimeea la Sevastopol. Oficialul ucrainean a mai declarat ca “angajati ai FSB actioneaza in Crimeea de pe teritoriul bazei navale ruse din Sevastopol, in baza unui protocol intre SBU si Ministerul Securitatii Rusiei de la acea vreme”. In conformitate cu protocolul amintit, “angajatii FSB urmau sa se ocupe exclusiv de securitatea obiectivelor Flotei Rusiei din Marea Neagra”.

Rivalitatea KGB

Seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, citat de mass-media ucraineana, a mai declarat ca Ucraina este decisa sa asigure cu forte proprii securitatea tuturor obiectivelor inchiriate in Sevastopol de Flota militara a Federatiei Ruse. “In acest moment, am creat o puternica subunitate de contrainformatii, care actioneaza atat la Sevastopol, cat si la Simferopol (centrul administrativ al Republicii Autonome Crimeea), precum si in alte localitati din peninsula. Ucraina este capabila sa asigure prin forte proprii securitatea bazei navale rusesti din Sevastopol, din perspectiva tuturor amenintarilor posibile. Imediat ce am pus pe picioare aceasta subunitate de contrainformatii, am si instiintat partea rusa, pentru a o determina sa-si retraga structurile FSB din Crimeea”, a argumentat Nalivaicenko, reiterand ca Ucraina nu mai doreste sa aiba pe teritoriul sau servicii secrete straine. Directorul SBU spera ca acest lucru sa se intample cat mai repede posibil. In interviul din Nezavisimaia Gazeta, el afirma ca in cazul in care va ajunge la un acord cu FSB, SBU intentioneaza sa desfasoare in 2010 manevre antiteroriste pe teritoriul bazei inchiriate de Flota rusa din Sevastopol, pentru ca omologii rusi sa se convinga de faptul ca trupele speciale operative ale SBU, “Alfa”, sunt capabile sa-i protejeze pe marinarii rusi. “In caz de nevoie si cu arma in mana”, mai spune el. De asemenea, el a mai declarat ca plecarea ofiterilor Serviciului rus de securitate nu se va tranforma intr-un nou scandal ruso-ucrainean.

Militarizare cu repetitie

Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre, a declarat, intr-un interviu aparut in publicatiile militare rusesti, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea. Generalul rus, considerat un apropiat al Kremlinului, a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre. El a spus ca fortele terestre vor fi dotate cu sisteme noi de lansare multipla de rachete si echipamente de recunoastere, in timp ce proviziile de arme si echipament militar vor creste la nivel general.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.
In legatura cu fortele aeriene ale Flotei militare ruse din Marea Neagra, el a declarat ca va fi finalizata modernizarea avioanelor de vanatoare MiG-29 Fulcrum, avioanele de atac la sol Su-25 Frogfoot si elicopterele militare Mi-28H Night Hunger, iar in acelasi timp vor fi furnizate noi avioane militare (inclusiv Su-27SM, Su-30MK-2) si elicoptere de lupta (inclusiv Ka-52, Mi-28N, Mi-24M si Mi-8MTB5), capabile sa sustina actiunile navale din Marea Neagra. El nu a exclus posibilitatea ca fortele de aparare aeriana care protejeaza bazele militare navale din Novorosiisk si regiunea abhaza sa fie dotate cu sisteme de rachete aer-sol Pantsir-S modernizate.
Mass-media rusa a speculat in mod repetat ca Moscova analizeaza posibilitatea infiintarii unor baze militare navale permanente in Yemen, Siria and Libia. Oficiali militari rusi au confirmat pentru mass-media locala ca Moscova ar putea sa-si construiasca o prezenta permanenta in Marea Mediterana, pentru a compensa posibila pierdere a Sevastopolului. Aceasta masura completeaza recenta semnare a unui acord cu autoritatile abhaze privind mentinerea pe teritoriul republicii caucaziene a unei baze militare navale rusesti pentru o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire.

Baza antiterorista

Oficialii ucraineni si expertii Centrului de analiza politica de la Kiev propun ca baza Flotei militare ruse la Marea Neagra, din portul crimeean Sevastopol, situata in sudul fostei republici sovietice, sa se transforme, dupa expirarea contractului cu Federatia Rusa in 2017, intr-un centru antiterorist international. „Propunerea (…) in ceea ce priveste baza navala de la Sevastopol a Flotei ruse la Marea Neagra este ca aceasta sa se transforme intr-un centru international, sub egida ONU, care sa se ocupe de combaterea contrabandei, a imigratiei clandestine, a traficului de fiinte umane si a terorismului” a declarat saptamana trecuta, in cadrul unei mese rotunde Mihail Paskov, directorul programelor internatioanle in cadrul „Centrului Aleksandr Razumkov”. Expertul ucrainean a subliniat ca infiintarea unui centru antiterorist la Sevastopol nu contravine Constitutiei ucrainene si ca acest demers ar fi mai putin dureros pentru Rusia decat retragerea totala a Flotei, apreciind totodata ca o astfel de posibilitate ar putea constitui o baza de compromis intre cele doua tari.
Flota militara rusa din Marea Neagra, are principala baza in portul Sevastopol, conform unui acord incheiat intre cele doua tari in 1997, pentru o perioada de 20 de ani, fiind obiectul unor tensiuni permanente intre Kiev si Moscova. Tensiunile s-au accentuat dupa venirea la putere a presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, care a insistat in timpul mandatului sau asupra evacuarii rapide a Flotei ruse din Crimeea, respingand ferm ideea prelungirii termenului de stationare a acesteia si dupa 2017.

Avionul de vanatoare F-35 Joint Strike Fighter care ar putea intra si in dotarea Armatei romane dupa 2020, in eventualitatea in care autoritatile romane accepta intai contractul de vanzare pentru aparate de tip F-16 fabricate de producatorul american Lockheed Martin, ar putea suferi amanari legate de termenul iesire pe piata. Secretarul american al Apararii, Robert Gates, s-a aratat luni extrem de nemultumit vizavi de faptul ca firma Lockheed Martin nu respecta programul de dezvoltare pentru acest aparat de zbor. Astfel, Gates a anuntat ca a demis un general insarcinat cu programul de avioane de vanatoare F-35 si ca va ingheta suma de 614 milioane de dolari destinata companiei Lockheed Martin, din cauza unor probleme si intârzieri, informeaza agentia de stiri franceza AFP. “Performantele si evolutia F35 in ultimii doi ani nu a fost ce ar fi trebuit sa fie”, a declarat luni Gates in cadrul unei conferinta de presa organizata pentru a prezenta noul buget al Departamentului Apararii. “Criteriile de performanta nu au fost indeplinite”, a adaugat oficialul american. Proiectul F-35 reprezinta cel mai costisitor program de armament pentru bugetul Apararii, care totalizeaza pe anul 2010 circa 708 miliarde de dolari, iar furnizorii au esuat de mai multe ori sa respecte calendarul si bugetele stabilite. Cu toate acestea, Gates spera ca programul F-35 va fi “restructurat”, iar avionul “urmeaza sa devina coloana vertebrala a superioritatii americane in aer, in cursul urmatoarei generatii”

Lobby prin ambasadori

KARADENIZ-PRESS aminteste ca F-35 este un avion construit de Lockheed Martin pentru a inlocui aparatele F-16. Executivul de la Bucuresti a trimis administratiei americane, la sfârsitul lunii iulie, o cerere de oferta prin care isi exprima oficial interesul pentru 24 de avioane F-16 aflate deja in uz. Ca raspuns la aceasta cerere, ambasadorul SUA in Romania, Mark Gitenstein, declara in luna septembrie a anului trecut ca guvernul american analizeaza in prezent o scrisoare trimisa de Guvernul român referitor la avioanele de tip F16 si a adaugat ca “ar dori ca Romania sa se orienteze catre achizitionarea unui unui F-35, F-16 fiind un pas intermediar foarte important”. Oficialul american a mai adaugat atunci ca din informatiile pe care le are institutiile românesti din domeniul apararii au luat decizia “ca vor sa faca ceva in acest domeniu, in privinta avioanelor de lupta”. ” Noi am vrea sa se orienteze catre F-35 iar (achizitionarea unui – n.red.) F-16 este un pas intermediar foarte important. Cred ca veti auzi mai multe pe aceasta tema in saptamânile urmatoare. Deocamdata nu am nimic de adaugat”, a spus Gitenstein. Ambasadorul american este un profesionist in domeniul avocaturii si este cunoscut ca o persoane care s-a ocupat in trecut de activitati de lobby. Presa americana relata la momentul numirii sale ca ambasador in Romania ca Gitenstein a fost trimis la Bucuresti pentru a face lobby pentru firmele americane. Printre acestea se afla si Lockheed Martin, firma care produce F-16, si cu care oficialul american a mai colaborat in trecut.

Patru miliarde si jumate in joc

Presa centrala de la Bucuresti scria ca, in mai 2008, Defense Security Cooperation Agency (DSCA – Agentia americana pentru Securitate si Cooperare in domeniul Apararii) anunta oficial Congresul de la Washington despre „o posibila vânzare de echipament militar catre România”, precizând ca este vorba de „avioane F-16 C/D Block 50/52, impreuna cu echipamentul si serviciile aferente”. Pe site-ul DSCA se anunta ca „valoarea totala a contractului, daca toate optiunile sunt puse in practica, se poate ridica pâna la 4,5 miliarde de dolari” – ceea ce indica faptul ca, in acel moment, americanii se asteptau sa incheie cu România o intelegere privind achizitia de avioane noi. Adresa Agentiei catre Congres contine, insa si o alta informatie compatibila cu variantele negociate astazi: potrivit acesteia, „Guvernul Romaniei a cerut o vanzare posibila de 24 de avioane”. Avion F-16 pare sa aiba cele mai mari sanse de cumparare de catre statul roman. Acest aparat se mai afla in cursa de achizitii cu Gripen (Suedia), Rafale (Franta) si Typhoon (consortiu multinational Germania-Franta-Marea Britanie-Italia).

Balcanii de Vest, pe agenda strategica a Uniunii Europene

Toti vecinii Romaniei sunt sau isi doresc sa fie membri ai UE. Doar pe vremea Imperiului Roman isi mai doreau vecinii sa devina cetateni ai Romei, altfel imperiile nu prea sunt agreate de cei din jur. Cat de benefic ar fi un spatiu european integrat,  compact, care sa ne inglobeze, e prea devreme de comentat, caci marsul spre sud-est si est al Europei Unite are de facut fata unor probleme mai complicate decat celelalte state postcomuniste din fosta Europa rasariteana.

Daca sansele Ucrainei se devitalizeaza iar  incercarile timide ale Belarusului de a face ceva cu UE nu prea au consistenta, Republica Moldova  tinde sa se desprinda din acest pluton postsovietic, printr-o vointa clar exprimata la nivel oficial, iar in aceasta privinta are si sprijinul Romaniei.

In partea cealalta a Romaniei, perspectivele de intrare in UE sunt mai incurajatoare. Serbia si-a depus chiar candidatura de aderare, la mai putin de o luna dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, dar va putea deveni stat membru peste cel putin inca cinci ani. Turciei, candidat “veteran” in zona balcania (dar si euroasiatica), i se adauga noi aspiranti la integrare. Croatia ar putea adera la sfarsitul lui 2011-inceputul lui 2012, Macedonia si-a depus cererea de aderare in decembrie 2005, Muntenegru in decembrie 2008, iar Albania in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina si Kosovo, teritoriu cu statut viu disputat, vizeaza si ele integrarea europeana.

Fiecare din aceste state au insa probleme specific e de rezolvat. Serbia si Albania trebuie sa treaca peste marea incercare din Kosovo, Croatia peste contenciosul frontalier cu Slovenia, Macedonia peste disputa cu Grecia privind denumirea noului stat postiugoslav, Bosnia-Hertegovina peste conflictul sau cu Serbia si toate statele aparute in spatiul exiugoslav  peste complicatiile generate de acest eveniment ravasitor.

In total, zece tari din sud-estul si estul continentului (la care se adauga si Islanda) bat la portile UE. Daca acest trend se va finaliza, arealul geopolitic in care se afla Romania va capata o noua configuratie, mult mai favorabila in materie de colaborare si securitate. Dar pentru aceasta, trebuie  trecut si de reticentele unor importanti parteneri europeni,care mai obiecteaza si acum ca Romania si Bulgaria n-ar fi fost intrutotul pregatite, trebuie schimbate si viziunile tehniciste, birocratice ale celor de la Bruxelles, si perceptia nu tocmai binevoitoare a Moscovei asupra  intentiilor fostelor republici sovietice de a se  alinia unui nou centru de putere. “Sa speram ca aceste noi extinderi vor fi ceva mai pregatite decat precedentele, si in planul opiniei publice occidentale, si in plan financuiar si bugetar”, rezuma corespondentul de presa francez Jean Quatremer, acreditat la Bruxelles, perceptia Europei Unite asupra noii etape a “expansiunii pasnice” a Uniunii Europene.

Ce-ar putea aduce aceste noi exinderi? Vocea statelor vitregite de istorie de la periferiile de azi ale continentului va fi mai puternica si mai distincta, a ortodoxa si cea islamica in UE va fi mai bogat reprezentata iar prin aceasta vocatia multiculturala a Europeiu va dobandi universalitate. Iar frontierele Romaniei se vor spiritualiza pe toata intinderea lor, asa cum isi dorea Nicolae Titulescu.

Premierul de la Kiev, Iulia Timosenko, cenzureaza drepturile internautilor ucraineni

Site-urile de socializare in limba rusa, Vkontakte.ru si Odnoklassniki.ru ar putea fi blocate in Ucraina printr-o decizie a premierului ucrainean Iulia Timosenko, relateaza mass-media de la Kiev, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, inchiderea acestor site-uri este planificata pentru 1 februarie 2010.
Premierul Iulia Timosenko, candidat pentru postul de presedinte al Ucrainei, considera ca aceste site-uri rusesti de socializare actioneaza negativ asupra utilizatorilor de Internet din Ucraina. In plus, site-urile vizate de decizia premierului ucrainean sunt acuzate ca destabilizeaza situatia socio-politica interna din Ucraina. Planul de blocare a acestor site-uri a fost deja realizat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), iar realizarea acestia s-ar putea face in noaptea de 31 ianuarie 2010, cu doua saptamini pina la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Ucraina, relateaza surse din cadrul SBU, citate de mass-media. Pe Internet deja au aparut mai multe reactii ale utilizatorilor ucraineni, care se declara socati de decizia autoritatilor de la Kiev. Unii experti in securitate considera ca blocarea acestor site-uri va determina mai multe grupe de hackeri sa atace site-urile guvernamentale.

Razboi pe net

Partidul Regiunilor din Ucraina, condus de principalul favorit la alegerile prezidentiale, Viktor Ianukovici, nu confirmat, dar nici nu a infirmat aceasta informatie. Deputatul Vitalii Homutinnik, membru al acestei formatiuni, a declarat ca partidul sau va face tot posibilul ca sa fie respectata libertatea de comunicare a cetatenilor ucraineni. La randul sau, secretariatul administratiei prezidentiale a presedintelui in exercitiu Viktor Iuscenko, s-a declarat gata sa apere „libertatea de comunicare a cetatenilor ucraineni”, considerind aceasta cea mai mare realizare a poporului ucrainean.
Reamintim ca Internetul a fost folosit masiv in timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din Ucraina, considerata cea mai „interactiva” campanie electorala din toate fostele republici sovietice, reunite in Comunitatea Statelor Independente (CSI). Atat tabara Iuliei Timosenko, cat si cea a lui Viktor Ianukovici, au fost acuzate de organizarea unor echipe de hacckeri pentru atacarea siturilor de internet ale contracandidatilor politici, surse din cadrul SBU atragand atentia asupra implicarii unor cetateni straini, in mod special rusi, in aceste campanii. Totodata, spatiul virtual din Ucraina a cunoscut o crestere ingrijoratoare a siturilor de internet care contineau mesaje denigratoare la adresa minoritatilor nationale din Ucraina, in mod special impotriva romanilor, autoritatile de la Kiev evitand sa implementeze masuri menite sa limiteze xenofobia din mediul virtual.

Transnistria, reduta moderna a moldovenismului primitiv

„Pastrarea natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti cu grafie chirilica, combaterea incercarilor de romanizare fortata” sunt obiectivele Uniunii Moldovenilor din Republica Moldoveneasca Nistreana (n.r.-Transnistria), a declarat Valerian Tulgara, presedintele organizatiei, deputat in Sovietului Suprem al regiunii separatiste din estul Republicii Moldova, cu ocazia aniversarii a 17-a de la infiintarea organizatiei, marcata la 27 ianuarie 2010. Declaratiile acestuia vin pe fondul vizitei oficiale a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Republica Moldova, prima vizita efectuata de acesta dupa castigarea unui nou mandat de presedinte. Conform lui Valerian Tulgara, Uniunea Moldovenilor din Transnistria (UMT) isi propune sa asigure scolile cu limba de predare moldoveneasca cu manuale si literatura in limba materna. UMT, in colaborare cu Ministerul Educatiei de la Tiraspol si Institutul de Stat de Dezvoltare a Educatiei pune in aplicare programele de stat cu destinatie speciala de dezvoltare a procesului de invatamant in limba moldoveneasca „Manualul” si „Dezvoltarea educatiei in limba moldoveneasca”, relateaza mass-media locala. Tulgara a mai declarat ca datorita contributiei UMT, in ultimii 2 ani au fost editate 28 de volume de literatura artistica, cu un tiraj de peste 10 mii de exemplare a scriitorilor moldoveni contemporani din Transnistria. Totodata UMT sustine financiar si activitatea unicului ziar in limba moldoveneasca din regiune „Adevarul Nistrean”, publicatie in limba moldoveneasca a Sovietului Suprem de la Tiraspol.

Centrul KGB

Presedintele UMT a mai declarat ca in ultimii ani organizatia a initiat in Transnistria actiuni ample pentru protejarea identitatii moldovenesti si a „mostenirii rezistentei istorice impotriva fascistilor romani”, precum „Marsul Memoriei”, „Fintana – izvorul vietii”, „Cartea e sufletul meu”, „Taina bucatelor nationale”, „Clopotelul de argint”, „Florile victoriei”. Valerian Tulgara, un apropiat al liderului separatist Igor Smirnov, a adaugat ca in prima jumatate a acestui an, in cadrul Universitatii „Taras Sevcenko” va fi deschis un Centru al Culturii „moldovenesti”, care va coordona dezvoltarea culturii si limbii moldovenesti in institutiile de invatamant din Transnistria. Centru se va mai ocupa si de „dezvoltarea relatiilor de cooperare internationala cu alte institutii de invatamant in care este recunoscuta limba moldoveneasca cu grafie chirilica si cultura moldoveneasca”, a precizat Tulgara. „In viitorul apropiat in regiunea transnistreana va fi deschis si Centrul educational in limba moldoveneasca „Stiinta”, scopul acestuia fiind de a contribui la dezvoltarea limbii moldovenesti (n.r.-cu grafie chirilica) nu numai in sistemul educational, ci si in alte domenii de activitate” din regiune, a conchis acesta.
Reamintim ca potrivit controversatului recensamant din anul 2004, in Transistria etnicii „moldovenii” reprezinta 31% din populatie, rusii – 30%, ucrainenii – 29 si 10% alte nationalitati, majoritatea originare din tarile Comunitatii Statelor Independente (CSI). La 31 august 1989, Parlamentul fostei Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti a votat Legea privind functionarea limbilor pe teritoriul RSSM, prin care limbii denumite atunci „moldoveneasca” i s-a conferit statutul de limba de stat cu trecerea ei la grafia latina din cea chirilica. Modificarile respective au fost invocate ulterior de regimul separatist de la Tiraspol si autoritatile ruse ca pretext pentru declansarea unui sangeros razboi de agresiune in estul Republicii Moldova. Autoritatile de la Tiraspol acorda anual sute de mii de dolari pentru promovarea „limbii moldovenesti”, Transnistria fiind singura zona unde romana scrisa cu caractere chirilice are statut de limba oficiala.

Axa moldovenista

La manifestarile de la Tiraspol au luat parte si reprezentantii Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei” din Republica Moldova, care au solicitat sprijinul UMT pentru apararea statalitatii moldovenesti, au relatat surse locale, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Participantii au aprobat o rezolutie prin care solicita autoritatilor Republicii Moldova, Federatiei Ruse si Ucrainei revendicarea oficiala a „teritoriilor moldovenesti” aflate sub ocupatia statului roman. Conform redactat de conducerea Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei”, autoritatile de la Chisinau, Moscova si Kiev trebuie sa ia toate masurile legale pentru revenirea in granitele statului moldovenesc ale teritoriilor aflate sub „ocupatia romaneasca”. Semnatarii solicita actionarea in judecata a Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga pentru recuperarea teritoriilor moldovenesti ocupate de Romania, precum si plata unor despagubiri semnificative catre „cetatenii Republicii Moldova” pentru „genocidul etnic, cultural si economic organizat” la care au fost supusi etnicii moldoveni de catre autoritatile de la Bucuresti. Miscarea Social-Politica „Patriotii Moldovei” mai solicita scoaterea definitiva a denumirilor de „limba romana” si „istoria romanilor” din programele scolare folosite in sistemul de invatamant din Republica Moldova si Ucraina, si inlocuirea acestora cu „limba moldoveneasca” si „istoria Moldovei”, precum si crearea unui minister pentru coordonarea actiunilor la nivel international menite sa readuca in „granitele statului moldovenesc” regiunile aflate sub ocupatia Bucurestiului. Formatiunea mai cere totodata serviciilor de informatii din Republica Moldova, Federatia Rusa si Ucraina combaterea „romanismului primitiv” care distruge „societatea polietnica a Republicii Moldova”, exprimandu-si disponibilitatea pentru sprijinirea acestora in stoparea „extremismului si imperialismului” romanesc. Conform rezolutiei, formatiunea extremista mai cere autoritatilor de la Chisinau, „inchiderea Mitropoliei Basarabiei” si expulzarea „rapida” a preotilor romani „care indeamna la ura interetnica intre popoarele Republicii Moldova”.

„Moldova Mare”, obiectiv politico-strategic

Conform declaratiei de infiintare a Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei”, data anterior publicitatii de grupul de initiativa al formatiunii „in conditiile de pericol permanent pentru integritatea Moldovei, ale unor presiuni neintrerupte (…) asupra statalitatii moldovenesti inca firave, raspunzind adresarilor, indemnurilor unei parti insemnate a obstimii, cerintelor insistente ale unor miscari nonguvernamentale, noi, reprezentantii organizatiilor obstesti „Pro Moldova”, „Meleag Natal”, ai colectivelor de munca si oamenilor de afaceri, in urma unei examinari multilaterale si consultari indelungate, am hotarit sa purcedem la constituirea unei formatiuni social-politice noi, ca denumire, mesaj ideologic si misiune cetateneasca: “Patriotii Moldovei”. Printre obiectivele formatiunii fondate de Vasile Stati, apropiat al liderului comunist Vladimir Voronin si promotor al teoriei moldoveniste, se numara ”intarirea statalitatii moldovenesti, consolidarea societatii multinationale moldovenesti in spiritul conceptului: “Republica Moldova este Patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai”, curmarea pe cale legala a deznationalizarii tinerelor generatii, a dezcetatanirii tarii – procese finantate si dirijate din afara cu scopul darimarii temeliei Statului Moldovenesc, afirmarea temeliilor istorice, etnice, politice si de drept, a traditiilor de stat de sine statator ale Moldovei”. „Restabilirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, luind in consideratie cele mai largi doleante ale populatiei din raioanele moldovenesti din stinga Nistrului, inclusiv la nivel de structuri politico-administrative supreme, cerinte care nu ar stirbi prin nimic suveranitatea si integritatea Moldovei, statutul ei de reprezentat plenipotentiar unic al Statului Moldovenesc in circuitul international” este un alt obiectiv strategic al miscarii. „Patriotii Moldovei” mai urmaresc „extinderea si intensificarea pe toate caile, pe baza principiilor de egalitate, respect reciproc si colaborare avantajoasa a relatiilor benefice multiseculare economice, politice, cultural-stiintifice cu Federatia Rusa – una din conditiile stabilitatii obstii multinationale moldovenesti, dezvoltarii economice si a integritatii teritoriale a Republicii Moldova”. Unul din principalele puncte ale programului politic citat este „largirea si aprofundarea relatiilor pe picior de egalitate cu poporul roman, clasa politica a caruia ar da dovada sincera si explicita de respectare a suveranitatii si independentei, in general- a statalitatii poporului moldovenesc, ar respecta crestineste si civilizat istoria Moldovei, dreptul Moldovenilor – natiune cu un stagiu istoric de 700 de ani la identitate etnica, constiinta lingvistica”, precum si „ocrotirea pe toate caile legale a teritoriului moldovenesc duhovnicesc obladuit de structura lui intiistatatoare canonica Mitropolia Chisinaului si a intregii Moldove, demascarea si curmarea oricaror incercari de amestec a unor agenti politico- bisericesti straini in sutane din structuri fariseice de a se amesteca sfidator in treburile interne ale Statului Moldovenesc”. Membrii grupului de initiativa au subliniat ca „scopurile si sarcinile Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei” sunt „formulate in stricta concordanta cu Constitutia Republicii Moldova si legislatia in vigoare” la est de Prut.

Strategie antiromaneasca

Miscarea Social-Politica „Patriotii Moldovei” reprezinta doar ultima incercare de institutionalizare la nivelul societatii civile din Republica Moldova a doctrinelor „moldoveniste”. Membrii acesteia au fost implicati in mai multe actiuni publice, in Republica Moldova si strainatate, in care contestau vehement apartenenta locuitorilor fostei republici sovietice la poporul roman, reclamand totodata existenta „poporului moldovenesc” si a „limbii moldovenesti”, distincta de limba romana. Reamintim ca la a treia editie a „Congresului persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare-diasporei moldovenesti” din 2008, organizat si finantat de autoritatile comuniste de la Chisinau, membrii ai miscarii „Patriotii Moldovei”, au amenintat cu violenta fizica „pionii imperialismului romanesc” din Republica Moldova, fara ca Ministerul Afacerilor Interne de la Chisinau sa ancheteze amenintarile cu moartea primite de o serie de lideri romani din Basarabia. Surse din cadrul SIS, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, ca membrii ai miscarii au fost implicati si in actiuni indreptate impotriva unor preoti ortodocsi romani ai Mitropoliei Basarabiei, precum si in editarea unor „scrisori deschise”, publicate de mass-media procomunista si rusofona, prin care este condamnata politica Romaniei in Republica Moldova.

Filiera ruseasca

Surse din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate de la Chisinau au mai declarat pentru KARADENIZ-PRESS ca formatiunea este finantata si de catre organizatii extremiste panslaviste din Federatia Rusa, iar o parte a activitatii lor este sustinuta logistic de catre institutii culturale ruse din Republica Moldova, inclusiv regiunea separatista transnistreana si Unitatea Teritorial-Administrativa Gagauzia (Gagauz Eri), locuita majoritar de populatie rusofona. Potrivit surselor citate, miscarea primeste un important sprijin mediatic din partea mass-media controlata de Ministerul Securitatii (MGB) de la Tiraspol, iar o parte importanta a membrilor formatiunii provin din institutiile universitare din stanga Nistrului, majoritatea fiind suspectati de ofiterii SIS ca fiind agenti ai serviciilor secrete transnistrene sau ale Federatiei Ruse.

Bomba gagauza

Reamintim ca anul trecut Adunarea Populara a autonomiei gagauze a adoptat mai multe declaratii prin care solicita conducerii Republicii Moldova sa modifice in scolile din Gagauzia denumirea cursurilor de Limba si literatura romana si de Istorie a Romanilor in Limba si literatura moldoveneasca si Istorie a Moldovei. Surse locale au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS ca declaratia a fost redactata de conducerea miscarii „Patriotii Moldovei”, urmand ca o declaratie similara sa fie inaintata pentru adoptare si consiliului raionului Taraclia, locuita majoritar de etnici bulgari.
Ana Harlamenko, presedinta Adunarii, a cerut insistent deputatilor sa voteze pentru aceasta declaratie, chiar daca anterior baskanul (guvernatorul) Mihail Formuzal i-a indemnat pe acestia, printr-o declaratie, sa se abtina de la asemenea actiuni, condiserandu-le drept o comanda a guvernarii comuniste, care ar putea conduce la un conflict interetnic in regiune. Un singur deputat, Victor Neagu, din partidul „Edinaia Gagauzia”, condus de Mihail Formuzal, a protestat vehement contra acestei propuneri, declarand ca moldovenii vorbesc limba romana, iar implicarea poporului gagauz in problemele identitatii populatiei majoritare din Republica Moldova poate fi tratata ca o provocare. Surse din cadrul Adunarii Populare de la Comrat au declarat pentru KARADENIZ-PRESS ca declaratia a fost adoptata cu sprijinul si la initiativa deputatilor comunisti.

Voronin, „guru” moldovenismului

Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comunistilor, declara anterior intr-un interviu pentru agentia Reuters ca „in tot cursul secolului trecut, Romania a manifestat un interes constant fata de teritoriul nostru, de aceea Romania urmeaza acum o politica nationalista si asa zis unionista. Am crezut ca odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana toate aceste pretentii nationaliste bazate pe un cod genetic roman vor inceta, dar romanii fac exact contrariul”. „Limba moldoveneasca este de fapt mama limbii romane. S-o numesti romana inseamna sa inseli istoria si sa-ti nedreptatesti propria mama, ceea ce nu se face”, a adaugat pe final presedintele moldovean.
Teoria moldovenismului este implementata si prin Centrul pentru unitatea popoarelor ortodoxe, condus in Republica Moldova de Vasile Stati, autorul cunoscutului „Dictionar moldo-romanan”, aparut in 2003. Centrul respectiv promoveaza panortodoxismul ca surogat pentru panslavism fiind sustinut de structurile locale ale Mitropoliei Chisinaului si Intregii Moldove, „filiala” Patriarhiei Ruse in Republica Moldova, si partener al miascarii „Patriotii Moldovei”.

Diversiune etnica

Un episod prezentat de mass-media de la Bucuresti este reprezentat de „Comunitatea Moldovenilor din Romania” (CMR), protejati si finantati cu generozitate de Victor Stepaniuc, fost vice-prim-ministru in Guvernul de la Chisinau, lider actual al partidului „Moldova Unita”. Stepaniuc ii asigura in 2007 pe fondatorii CMR, in urma vizitei oficiale efectuate la Chisinau, ca vor primi sprijin financiar si logistic de la Guvernul comunist al Republicii Moldova. „Legislatia noastra interna permite si toate tarile gasesc posibilitati, finante, ca sa sprijine diaspora. Aceasta comunitate este a 39-a diaspora moldoveneasca de peste hotare”, afirma acesta, citat copios de mass-media de limba rusa si procomunista din Basarabia.
Printre fondatorii CMR s-au numarat Claudiu Alexa, consilier al PNL de Husi, jurnalistul Lucian Timofticiuc si fostul sef al tineretului comunist de la Iasi, Marian Russo. Acestia sustineau in acel moment ca asociatia isi propune sa „promoveze si sa apere identitatea moldoveneasca, sa promoveze toate elementele culturale moldovenesti din Romania si sa creeze o unitate intre moldovenii din dreapta si din stanga Prutului”. Reamintim ca justitia romana a dispus ulterior desfintarea CRM, iar fondatorii s-au delimitat de acuzatiile regimului Voronin la adresa Romaniei.

Show mass-media

Delegatia CMR a vizitat Chisinaul si a fost primita, in 22 februarie 2007, cu aplauze in Parlamentul Republicii Moldova, dupa ce s-a intalnit cu presedintele moldovean Vladimir Voronin si deputatul Victor Stepaniuc. Reamintim ca dupa intalnirea oficiala cu CMR, Voronin a dat un interviu in mass-media moldoveana in care afirma ca aceasta organizatie nu se poate inregistra ca etnie, alaturi de alte minoritati nationale existente in Romania.
„In Romania, din pacate, lista etniilor permise este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sunt enumerate in legislatie. Moldovenii nu figureaza printre acestea. Azi acesta, din cate inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa zece milioane de persoane, care locuiesc in Moldova romaneasca”, a declarat Voronin, acuzand astfel Bucurestiul de intoleranta fata de “minoritatea etnica a moldovenilor” din Romania. Voronin a adaugat ca “moldovenii din Romania nutresc speranta ca, dupa aderarea acestei tari la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice va deveni o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus”.

Asalt la limba romana

Bucurestiul a acceptat, in timpul ministeriatului lui Adrian Cioroianu, prezenta sintagmei „limba moldoveneasca” in doua acorduri dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, ba si mai mult, a acceptat si recunoscut redactarea acestor acorduri in aceeasi „limba moldoveneasca”. In cursul negocierii si semnarii acestor acorduri UE-Chisinau, Romania a preferat sa introduca o simpla declaratie ca „nu recunoaste si nu admite existenta limbii moldovenesti”, declaratie pusa intr-o minuta a discutiei din cadrul COREPER. Insa tratatul in „limba moldoveneasca” exista si foarte putini stiu de existenta unei notite obscure intr-o minuta a unei consultari la fel de obscure. Surse diplomatice ne-au declarat ca aceasta atitudine a reprezentantilor Romaniei a fost motivata de dorinta de a nu starni un scandal diplomatic, de a nu pune piedici in buna functionare a UE si de a nu risca posibilitatea ca guvernanti comunisti de la Chisinau sa poata spune ca Romania nu le permite basarabenilor sa calatoreasca prin Europa.
Mai mult, atitudinea diplomatica a Romaniei a fost exploatata de comunistii de la Chisinau si capitalul de simpatie redirectionat catre Ungaria. Acordurile de vize si readmisie cu Uniunea Europeana au fost puse de oficiosul PCRM, ziarul “Moldova Suverana”, in legatura cu Ungaria, caracterizata drept “avocatul integrarii europene a Republicii Moldova”. Mai trebuie adaugat doar ca Centrul de acordare a vizelor pentru UE este gazduit la Chisinau de ambasada Ungariei, misiunea EUBAM desfasurata de UE pentru monitorizarea traficului la granita moldo-ucraineana este condusa de un general ungur, iar reprezentantul special al UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, este tot cetatean maghiar.

“Problema Transilvaniei”

Fostul vicepresedinte al Parlamentului moldovean Vladimir Turcan, actual lider al partidului „Moldova Unita” a declarat ca afirmatiile presedintelui roman Traian Basescu ar putea readuce in discutie “problema Transilvaniei”. Turcan a facut referire la declaratia in care presedintele roman Traian Basescu explica, anterior vizitei la Chisinau, de ce semnarea acordului de frontiera cu Republica Moldova este inutila.
Turcan a explicat ca incercarea de a renunta la principiul de inviolabilitate a granitelor dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial aduce in discutie un intreg set de probleme. Printre acestea s-ar afla  si problema Transilvaniei, care a intrat in componenta Romaniei. Reamintim ca presedintele Traian Basescu a declarat si anul trecut la Piatra Neamt ca Romania considera inutila semnarea unui tratat de frontiera. Semnarea unui astfel de tratat ar face “din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov”, a explicat Basescu. Politicianul moldovean, unul din promotorii „moldovenismului”, a calificat aceasta declaratie drept o provocare politica.
Turcan a spus ca teoriile potrivit carora, prin unirea cu Romania, Moldova s-ar putea integra mai repede si usor in UE au un substrat serios. “Aceasta este o “bomboana” pentru tineretul nostru si presupune anumite scopuri si anume pierderea statalitatii si suveranitatii, la care nu vom renunta niciodata”, a spus Turcan. El a adaugat ca prin declaratia Guvernului moldovean din 19 mai, venita drept reactie la declaratiile sefului statului vecin, Moldova atrage atentia UE asupra actiunilor Romaniei.

Amenintari cu repetitie

Integritatea teritoriala a Romaniei, stat membru UE si NATO, a mai fost tinta unui atac dur al actualului premier rus Vladimir Putin, fost presedinte al Federatiei Ruse in perioada 2000-2008. Vorbind despre Kosovo la summitul Rusia-UE de la Lisabona, liderul rus a facut aluzie la posibilitatea revendicarii Transilvaniei si Dobrogei de catre etnicii maghiari si bulgari.
La numai o zi dupa ce Romania era mentionata de fostul presedinte SUA, George W. Bush, drept unul din statele aflate in tinta Iranului, competitorul rus al Americii, Vladimir Putin, a mentionat tara noastra pe lista tarilor europene care se confrunta cu provocari de natura separatista. Reiterand pozitia Moscovei in cazul Kosovo, liderul rus le-a sugerat omologilor europeni o abordare mai flexibila, in spiritul dreptului international, facand trimitere la problema basca din Spania, respectiv la cea flamanda din Belgia si, nu in ultimul rand, la “potentiala problema” a maghiarilor si bulgarilor din Romania. Practic, Putin a facut o aluzie directa la posibilitatea fragmentarii Romaniei prin eventualele revendicari ale Transilvaniei si Dobrogei. Remarcile liderului de la Kremlin s-au produs in contextul participarii sale la cel de-al 20-lea summit UE-Rusia.
“Priviti ce se intampla in Europa! Nu va sunt de ajuns problemele din Spania? Nu sunt suficiente problemele care pot sa apara in Romania, putine sunt problemele cu care se confrunta la ora actuala Belgia?”, a intrebat retoric liderul de la Kremlin, avertizand ca o eventuala recunoastere a independentei Kosovo impotriva vointei Serbiei ar putea constitui “scanteia” care sa alimenteze si alte miscari de secesiune si in alte zone de pe Continent. Interventia lui Putin a fost urmata de explicatii din partea anturajului sau, unul dintre membrii delegatiei ruse la summit-ul de la Mafra precizand, pentru Novai Reghion, ca, in cazul Spaniei, liderul de la Kremlin a facut aluzie la separatismul basc, iar in cazul Romaniei, la ungurii din Transilvania si la minoritatea bulgara.
Reamintim ca aderarea Romaniei la UE a iritat in mod vizibil Moscova, in noiembrie 2006 Serghei Lavrov reprosand Bruxelles-ului faptul ca Rusia nu a fost consultata cu privire la aderarea Romaniei si Bulgariei la blocul comunitar.

Presedintele belarus Lukasenko, multumit de acordul energetic

Autoritatile din Federatia Rusa si Republica Belarus au semnat un nou acord privind livrarile de titei, punand astfel capat conflictului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene, a anuntat mass-media rusa, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Uniune vamala panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca la inceputul saptamanii, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Tarife ilegale

Reamintim ca autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele  belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat deja, fara succes, in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste discutii ar fi fara impact asupra livrarilor de petrol rus spre Europa.

Blocaj energetic

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre comapnii rusesti. Rusia si Belarus nu au reusit sa incheie un nou acord in domeniul de petrolului, amplificand temerile din capitatelele UE referitoare la o posibila intrerupere a livrarilor catre anumite state europene si posibilitatea cresterii masive a preturilor, relateaza agentiile de presa internationale, citand mass-media locala. “Partea rusa a ignorat de facto argumentele si calculele prezentate de autoritatile belaruse”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Ministerului de Externe din Republica Belarus, care anunta ca delegatia belarusa a plecat din Moscova, ambele parti confirmandu-si disponibilitatea de a continua discutiile.

Negocieri dificile

Sperantele ca cele doua  parti ar putea ajunge la un acord au fost alimentate de faptul ca Republica Belarus a trimis o delegatie importanta la Moscova, condusa de prim-adjunctul primului ministru Vladimir Semasko.  In perioada Anului Nou, discutiile au fost sistate de mai multe ori si au avut ca rezultat intreruperea, pentru scurt timp, a livrarilor de petrol catre rafinariile belaruse. Autoritatile europene sunt interesate de rezoltarea divergentelor intre cele doua state ex-sovietice, avand in vedere ca in 2007 livrarile a circa un milion de barili pe zi de petrol, care tranzitau Belarusul, au fost intrerupte din cauza unul conflict similar, considera presa europeana, citand surse oficiale ale UE.
Actuala disputa, legata de pretul petrolului livrat de Rusia statului belarus, a contribuit cresterea cotatiei titeiului la peste 83 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni. In 2009, Rusia a permis Belarusului sa importe circa 20 de milioane de tone de petrol la un pret reprezentand 35,6% din tariful normal de export. Autoritatile ruse au decis ca in anul 2010 Belarusul poate cumpara fara taxe vamale numai sase milioane de tone de petrol rusesc pentru uz intern. Oficialii de la Minsk vor ca toata  cantitatea de petrol achizitionata din Rusia sa fie scutita de plata taxelor vamale, dar Moscova cere pret integral pentru circa 14,5 milioane de tone de petrol pe an, cantitate care este rafinata si reexportata.
Daca livrarile vor fi intrerupte, cele mai afectate vor fi Germania si Polonia, statul german primind 350.000 de barili pe zi de petrol prin conducta Drujba, care tranziteaza teritoriul belarus, insumand peste 15% din consumul intern. Printre cei mai importanti cumparatori de petrol livrat prin conducta Drujba se numarara rafinarii detinute de comapniile occidentale Total, Shell si BP.

„Razboiul petrolului”

Reamintim ca si runda de negocieri dintre Federatia Rusa si Belarus privind conditiile de livrare si tranzit a petrolului rusesc prin sistemul de conducte bieloruse, desfasurate in perioada 5-6 ianuarie 2010 la Moscova, au esuat, dupa cum a relatat si agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Delegatia belarusa a negociat cu partea rusa timp de o zi, la Ministerul Energiei de la Moscova. Pozitiile celor doua tari au fost similare”, a subliniat sursa citata. Oficialii de la Minsk au acuzat partea rusa ca ulterior „au renuntat la toate acordurile la care se ajunsese”, solicitand o noua runde de negocieri, sub pretextul sarbatoririi Craciunului pe stil vechi. Conform surselor guvernamentale bieloruse, citate de mass-media rusa, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp, relateaza agentia de presa Moldpres. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Santaj diplomatic

Una din solciitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului se refera la recunoasterea de catre Minsk a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Belarusul si-a luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.

Premierul ultranationalist Boiko Borisov ameninta pacea etnica din Bulgaria

Premierul bulgar Boiko Borisov, candidatul cu cele mai mari sanse la urmatoarele alegeri prezidentiale din statul balcanic, a declarat ca liderul partidului etnicilor turci, Ahmed Dogan, va incerca sa foloseasca tensiunile etnice pentru a lovi guvernul GERB de centru-dreapta, relateaza mass-media de la Sofia, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile dure ale premierului bulgar vin la cateva zile dupa ce acesta a cerut serviciilor de securitate bulgare anchetarea liderilor Miscarii pentru Drepturi si Libertati, partidul minoritatii turce din Bulgaria, sub acuzatia de coruptie, tradare si lagaturi cu grupari musulmane teroriste. Reamintim ca minoritatea turca din Bulgaria este supusa sistematic unor atacuri mediatice din partea majoritatii oamenilor politici bulgari, etnici turci nefiind recunoscuti ca etnie separata de catre legislatia bulgara, avand un statut social, economic si politic dezavantajos, similar cu cel al importantei minoritati romane din regiunea Vidinului. “L-am considerat mereu pe Dogan un oponent politic puternic, pentru ca este cel mai capabil sa foloseasca tensiunile etnice si grupurile de lobby cu capital financiar urias, sub masca unor firme, pentru a ne lovi”, a spus premierul. Borisov a spus ca Dogan ar putea organiza proteste sociale in februarie sau martie, atunci cand criza va atinge un varf. “Vor incerca sa destabilizeze”, a subliniat el, acuzandu-l pe Dogan ca beneficiaza de sprijinul unor servicii de informatii straine in actiunile de destabilizare a Bulgariei. Comentariile lui Borisov vin dupa ce fostul vicepresedintele al partidului etnicilor turci, Osman Oktay, a spus recent ca liderul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, Dogan, pregateste proteste sociale masive pentru a destabiliza Bulgaria. Reamintim ca Osman Oktay incearca, cu sprijinul lui Boiko Borisov si al formatiunii GERB, infiintarea unui partid al etnicilor turci, care sa devina o alternativa politica viabila la Miscarea pentru Drepturi si Libertati, aflata la guvernare la Sofia de peste 10 ani, pana la venirea noului guvernului de extrema-dreapta condus de Boiko Borisov.

Limba turca, interzisa

Premierul bulgar Boiko Borisov si formatiunea sa (GERB) s-au raliat initiativei partidului de extrema dreapta Ataka de a organiza un referendum referitor la transmiterea de buletine de stiri in limba turca la televiziunea nationala, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Decizia premierului vine pe fondul intensificarii violentelor indreptate impotriva populatiei de religie musulmana din statul balcanic. Conform datelor oficiale, acesta este primul referendum organizat in Bulgaria de peste 40 de ani, premierul Borisov declarand ca scopul acestui referendum va fi „transarea” problemei in asa fel incat sa nu mai fie exploatata politic de acum inainte, relateaza cotidianul „Dnevnik”, citat de mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca televiziunea nationala bulgara difuzeaza zilnic o emisiune de stiri in limba turca ce dureaza 10 minute si ce a suscitat ani la rand criticile ultranationalistilor bulgari. Pentru a preintampina eventuale critici ale Bruxelles-ului, Borisov a precizat ca referendumul nu este indreptat impotriva minoritatii turce. „Dar nu vrem nici ca celelalte minoritati sa se simta excluse. In scurt timp este posibil ca si romii sa ceara sa aiba stiri in limba lor”, a declarat premierul. In plus, exista suficiente institutii mass-media locale si regionale unde celelalte etnii sa aiba programe in limba materna, a mai declarat Borisov.
Liderul Ataka, Volen Siderov, a declarat ca a strans deja 48 de semnaturi de la deputatii din Adunarea Nationala (n.r.-parlamentul unicameral de la Sofia) pentru sustinerea referendumului. Acesta a spus categoric ca atata timp cat televiziunea si radioul de stat sunt institutii dependente de alocarea de fonduri publice “nu ar trebui sa fie stiri decat in limba bulgara”. Timp de cinci ani, Ataka a solicitat suspendarea buletinului de stiri zilnic in limba turca difuzat de BNT din 2000, aceasta fiind una din principalele teme ale campaniilor sale electorale.

Critici dure

„O prostie periculoasa”, a apreciat cotidianul „Dnevnik”, care subliniaza ca „acordul populatiei nu a fost cerut pentru decizii strategice precum aderarea la NATO ori UE, dar va fi cerut pentru oprirea unei emisiuni de la TV. Mai ales ca aceasta consultare ii va costa destul de mult pe bulgari in plina criza: cel putin 9 milioane de euro”, mai subliniaza cotidianul sofiot. La randul sau, mass-media turca a criticat dur initiativa partii bulgare, solicitand impunerea de restrictii economice. Prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan l-a sunat pe Borisov pentru o explicatie, iar Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa insista asupra dezbaterii acestei chestiuni in Parlamentul European.
Totodata, seful Comisiei de Stat pentru Protectia impotriva Discriminarii, Kemal Eyup, a declarat ca un referendum va diviza societatea bulgara si va testa relatiile etnice. Aproximativ 10% din populatia Bulgariei este turca, constituind cel mai mare grup minoritar. Si parlamentarii din opozitia socialista declara ca referendumul, care ar putea costa aproximativ 10 milioane de euro, este inutil. „Tara ar trebui sa se concentreze asupra chestiunilor economice presante”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Partidului Socialist Bulgar, principala formatiune de opozitie din parlamentul bulgar.

Derapaje periculoase

Actiunile actualului premier populist de dreapta au fost criticate recent de fostul presedinte al Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), Graham Watson, care a participat la congresul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, principala forta politica ce reprezinta interesele minoritatii turce si musulmane pomace din Bulgaria. “Dreapta europeana are doua echipe – echipa A si echipa B. In echipa B joaca (…) Silvio Berlusconi si Boiko Borisov si in aceasta echipa observam o amenintare la adresa suprematiei legii, tolerantei, a drepturilor cetatenilor si solidaritatii sociale”, a spus Watson.
Reprezentantii minoritatii turce in parlament, unii dintre ei acuzati de Borisov de coruptie si conflict de interese, sunt doar una dintre tintele premierului. In urma cu o luna, procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea imunitatii fostului premier socialist Serghei Stanisev, care risca doi ani de inchisoare pentru sustragerea unor documente secrete privind lupta anticoruptie. Altor doi ministri ai cabinetului Stanisev le-a fost deja ridicata imunitatea. Totodata, Borisov si-a exprimat regretul ca Partidul Socialist, urmasul fostului Partid Comunist, nu a fost scos in afara legii. Pe lista “victimelor” lui Borisov, fost bodyguard al premierului Simeon de Saxa-Coburg, se afla ambasadorii in Turcia si in SUA, acuzati de fraudarea scrutinului parlamentar din iunie, dar si sefii serviciului secret si al spionajului bulgar.
La scurt timp dupa aceasta, asa-numita Comisie a dosarelor a publicat numele jurnalistilor care au colaborat cu politia politica a regimului comunist. Nici presedintele socialist Gheorghi Pirvanov, care a recunoscut colaborarea cu fosta politie politica, nu a scapat de acuzatiile premierului, unii membri ai partidului lui Borisov si ai Ataka cerand demiterea sa pentru violarea regulilor programului Petrol contra Hrana, desfasurat de ONU in Irak. In contrast cu aceste actiuni ale guvernului, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile din regulamentul parlamentului bulgar, care interziceau deputatilor care au colaborat cu fostele servicii comuniste sa ocupe posturi de conducere in legislativ. Coalitia aflata la guvernare a reusit sa includa insa in Codul penal o prevedere prin care, daca au cazier curat, deputatii care au votat cu cartela electronica a unui coleg absent ar putea sa primeasca o pedeapsa cu suspendare, dar, in caz ca nu vor lua nota si vor repeta fapta, ar putea primi intre 3 si 6 ani de inchisoare.

Falanga turca

In timpul comunismului, ideologia comunista stipula ca in Bulgaria traieste o singura natiune, cea bulgara, si ca, in cele din urma, nimeni nu va mai vorbi alta limba decat cea bulgara. Cea mai vizata era minoritatea turca, iar de-a lungul anilor ’80 s-a dus o campanie de bulgarizare fortata, prin care cetatenii ce purtau nume cu consonante nebulgaresti erau obligati sa-si schimbe numele. In mod absurd, era interzisa folosirea altei limbi decat bulgara chiar si in mediul familial, existand mii de cazuri de arestari si deportari din aceasta cauza a minoritarilor turci, romani, macedoneni si alete etnii. Dupa caderea comunismului, minoritatile etnice si-au recapatat, din punct de vedere legal, dreptul de a-si vorbi limba in public si de a purta ce nume doresc, fara insa ca noile reguli sa fie implementate de autoritatile postcomuniste, dominate de conceptii extremiste.
Bulgarizarea fortata a turcilor a inceput inca din 1878, anul in care a aparut statul bulgar modern, in urma razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. Turcii reprezinta peste un milion de persoane dintr-o populatie de aproximativ 8 milioane, grav afectata de migratia economica catre statele UE. De-a lungul anilor, numele satelor turcesti au fost schimbate, moscheile inchise, iar membrii minoritatii turce au fost obligati sa-si schimbe numele, folosirea limbii turce fiind interzisa in public, dar si acasa.
Printr-o confuzie etnolingvistica, voit intretinuta si de autoritatile postcomuniste, regimul de la Sofia afirma ca toti turcii si musulmanii din Bulgaria sunt doar bulgari islamizati si ca, fortandu-i sa-si puna nume crestinesti sau slave, acestia ar fi ajutati sa redevina ceea ce au fost: bulgari. In 1989, dictatorul comunist de atunci Todor Jivkov a cerut Turciei sa primeasca toti musulmanii din Bulgaria care doreau sa plece si in cateva luni a avut loc un adevarat exod, circa 300.000 de turci si pomaci musulmani emigrand spre Turcia, autoritatile bulgare interzicand transferarea valorilor si fondurilor de care dispuneau emigrantii. In majoritatea cazurilor, emigrarea s-a facut fortat, cu participarea serviciilor de securitate comuniste, militiei si a unor unitati mulitare. Conform documentelor comuniste bulgare declasificate, printre elementele care au determinat regimul comunist sa ia asemenea masuri impotriva turcilor se numara si factorul demografic, rata nasterii fiind de doi copii in medie la fiecare femeie in cazul turcilor si tiganilor (in cazul acestora din urma, chiar mai ridicata), in timp ce in cazul bulgarilor rata nasterii abia daca se ridica peste zero.
Legea bulgara nu permite fondarea partidelor politice formate pe criterii etnice, ceea ce a determinat formatiunea politica a etnicilor turci, Miscarea Drepturilor si a Libertatilor (MDL), sa coopteze si cativa etnici bulgari si macedoneni in structurile sale de conducere, inclusiv in grupul parlamentar. Cu toate astea, MDL este considerat pe scena publica din Bulgaria ca fiind “partidul turcilor” sau, si mai simplu, “partidul lui Dogan”, de la numele inamovibilului sau fondator si lider Ahmed Dogan. Chestiunea ramane insa mai mult academica, in masura in care nicaieri in actele de identitate personale nu este mentionata apartenenta la un grup etnic.

Bani contra integrare

Sofia a decis sa ceara Ankarei 20 de miliarde de dolari pentru a-si da acordul ca Turcia sa, in viitor, la structurile Uniunii Europene. Aceasta suma ar trebui sa se constituie ca despagubire pentru bulgarii deportati de Turcia la inceput secolului XX. Aceasta conditie se doreste a fi una dintre principalele cerinte pe care Sofia le impune pentru a acceptarea Turciei in UE, a declarat Bojidar Dimitrov, ministru fara portofoliu, responsabil pentru bulgarii din pretutindeni. Frictiunile dintre cele doua state pe aceasta tema dateaza inca din 1925, cand Bulgaria si Turcia au semnat un tratat pentru despagubirea acestor oameni, dar acesta nu a fost niciodata pus in practica. In anul 1985, Ministerul bulgar de Externe a evaluat proprietatile imobiliare ale bulgarilor deportati din Turcia la 10 miliarde de dolari. Dimitrov crede insa ca, daca se adauga si despagubirile pentru beneficiile pierdute in acesti 100 de ani, suma se va dubla. Dimitrov a adaugat ca succesorii bulgarilor deportati ar putea sa se intereseze despre proprietatea familiilor lor in arhivele de stat bulgaresti sau cele turcesti care sunt pastrate intr-o stare buna. Sunt doua posibilitati: fiecare mostenitor sa-si caute drepturile singur, sau statul bulgar s-o faca pentru toti, a explicat ministrul Dimitrov. Cererile Sofiei sunt acoperite si de catre Parlamentul European care a cerut Ankarei sa puna in aplicare prevederile tratatului.  “Turcia este in stare sa plateasca aceasta suma”, a afirmat ministrul bulgar. “Este a 16-a economie in lume. In plus, Turcia va avea mult de castigat dupa aderarea sa la UE pentru ca nu va mai fi nevoita sa plateasca multe accize si taxe vamale”, a subliniat Bojidar Dimitrov. Turcia si Fondul Monetar  International au ajuns in luna mai a anului trecut la o intelegere de principiu privind conditiile unui nou imprumut in valoare de 45 de miliarde de dolari, bani care ar trebui sa ajute la redresarea economiei Turciei in actulul context al crizei globale.

Liderul georgian deschide un nou front mediatic anti-Putin

Autoritatile de la Tbilisi au lansat saptamana trecuta primul canal de televiziune in limba rusa „Pervai Kavkazski” (n.r.- Caucaz-1),  menit sa devina o alternativa la mass-media din Federatia Rusa, considerata portavocea politicii promovate de Moscova in regiunea Caucazului. Canalul, care anterior era disponibil doar pe Internet, la adresa www.1k-tv.com, va difuza prin satelit buletine de informatii despre evenimentele din Georgia, Armenia si Azerbaidjan, precum si din regiunea Caucazului de Nord in Rusia. Conform lui Guia Sceanturia, seful televiziunii publice georgiene, “obiectivul nostru este de a spune adevarul, ceea ce lipseste in regiune”. “Nu suntem un canal antirus”, a tinut sa precizeze Guia Sceanturia. “Vrem pur si simplu sa spunem adevarul (…). In ceea ce priveste libertatea mass mediei in fosta Uniune Sovietica, Georgia are un nivel superior in raport cu vecinii sai”, a adaugat el. „Nu dorim sa facem aprecieri, dorim sa prezentam telespectatorilor doar fapte. Dorim sa aducem in fata opiniei publice lucrurile care raman in afara cadrului la televiziunile ruse”, a mai declarat responsabilul georgian.

Satisfactie prezidentiala

Presedintele georgian Mihail Saakasvili, cu al carui interviu a inceput sa emita „Pervai Kavkazski”, si-a exprimat satisfactia in legatura cu aparitia in Georgia a unui „puternic post de televiziune in limba rusa”, nesubordonat Kremlinului. „Este important pentru Georgia, pentru publicul georgian, pentru ca nu trebuie sa pierdem limba rusa — un strat important al culturii, un strat foarte important al civilizatiei”, a adaugat Saakasvili.  La randul sau, presedintele Consiliului de Administratie al audiovizualului public din Georgia, Levan Gakeladze, a specificat ca timpii de emisie vor fi consacrati in proportie de 70% evenimentelor din Georgia, restul — informatiilor din lume, inclusiv din Rusia si Caucazul de Nord.
Reamintim ca printre prezentatorii canalului figureaza si Alla Dudaeva, vaduva lui Djohar Doudaev, primul presedinte al Ceceniei independente, ales in 1991 si ucis la incheierea unei operatiuni speciale a fortelor ruse in aprilie 1996. Canalul poate fi receptionat si pe internet, dispunand de un buget anual de 1,2-1,8 milioane de dolari. Conform mass-media locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, administratia postului „Pervai Kavkazski” intentioneaza sa decshida birouri locale in Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Turcia, Israel, precum si alte state in care locuiesc comunitati etnice originare din regiunea caucaziana.

Atac informational

Lansarea acestui canal de televiziune intervine pe fondul unor tensiuni accentuate intre Georgia si Rusia dupa razboiul din august 2008 declansat pentru controlul teritoriului separatist georgian Osetia de Sud. Aceasta decizie risca sa provoace indignarea Moscovei, Rusia acuzand in mod regulat Georgia de sustinerea extremistilor islamisti din Caucazul de Nord, fara insa a furniza date concrete.
Reamintim ca mass-media rusa scria a acordat largi spatii pregatirii de catre Georgia a unui “atac informational”, prin infiintarea canalului Caucaz-1, care va emite si in republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, care si-au proclamat independenta dupa razboiul din august 2008, fiind recunoscute doar de regimurile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republia Nauru. Tot conform presei ruse, principalul sponsor al acestui post de televiziune este omul de afaceri rus Boris Berezovski, care traieste in exil in Marea Britanie si impotriva caruia justitia rusa a initiat in total 11 capete de acuzare.
La randul lor autoritatile abhaze si sud-osetine au denuntat initiativa mediatica a autoritatilor georgiene, amenintand cu blocarea semnalului postului „Pervai Kavkazski” pe teritoriul celor doua regiuni secesioniste de la granita ruso-georgiana. Surse diplomatice de la Suhumi, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca Abhazia va lansa la randul sau un post TV destinat diasporei abhaze din Federatia Rusa, Ucraina, Turcia si alte state, autoritatile locale angajand in acest sens compania occidentala de relatii publice „Saylor Comapny”, cu birourile principale in Los Angeles si Washinghton.

Ofensiva TV

Noua initiativa mediatica a administratiei condusa de presedintele georgian Mihail Saakasvili nu este prima de acest fel, in anii trecuti fiind lansate mai multe posturi radio si TV, precum si ziare destinate locuitorilor din regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud, precum si importantelor diaspore georgiene, abhaze, sud-osetine din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI), si nu numai. Potrivit expertilor locali, aceste initiative, menite sa limiteze monopolul mediatic rusesc din regiunea Caucazului, nu s-au bucurat de succesul scontat, autoritatile georgiene fiind acuzate, de catre opozitia de la Tbilisi, de politizarea lor excesiva si cheltuirea nejustificata a bugetului. Reamintim ca intre Federatia Rusa si Georgia relatiile raman, in mare parte, suspendate dupa conflictul de cinci zile din august 2008, cand Rusia a intervenit cu armata de partea regiunii separatiste Osetia de Sud, in cadrul unei ofensive a Georgiei de preluare a controlului asupra teritorilui separatist.

Mitropolitul Amfilohie, considerat un candidat de compromis pentru scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Sarbe

Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) va fi ales in data de 22 ianuarie 2010, iar candidati la aceasta demnitate bisericeasca vor fi primii trei mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi care au obtinut cele mai multe voturi de la membrii Colegiului Electoral al BOS si care trebuie sa aiba minimum cinci ani de arhierie intr-un scaun titular. Conform articolului 50 din “Statutul de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei”, plicurile cu numele candidatilor vor fi puse in Evanghelie, iar noul patriarh va fi ales prin mijlocirea Sfantului Duh. Un calugar desemnat de Sfantul Sinod, prin traditie un staret al unei manastiri sarbe din Kosovo, va scoate, dintre cele trei, plicul care contine numele noului patriarh. Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura unica in ortodoxia rasariteana in 1960, pentru a evita interventiile politice ale regimului comunist iugoslav. Patriarhul Pavle, trecut la cele vesnice in luna noiembrie a anului trecut, a fost primul ales in acest fel astfel, informeaza TRINITAS TV. Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Candidati controversati

Surse din cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe au declarat, in exclusivitate pentru agentia de stiri KARADENIZ PRESS, ca mai multi inalti ierarhi sarbi si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc. Conform surselor citate, membrii Sfantului Sinod al BOS pot face o alegere surpriza in persoana lui Jovan, arhiepiscop de Ohrid si liderul eparhiilor BOS din Macedonia, care a capatat statut de erou national in Serbia in urma inchiderii sale de catre autoritatile macedonene, incarcerare provocata de conflictul canonic dintre BOS si Biserica Ortodoxa Macedoneana.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Mitropolit belicos

Intr-un interviu anterior, acordat mass-media din Muntenegru, mitropolitului Amfilohie al Muntenegrului si Litoralului, a declarat ca razboiul „va fi inevitabil intr-o zi in Balcani”, din cauza conditiilor cu care se confrunta minoritatea sarba din Kosovo. Comentariile Mitropolitului Amfilohie Radovic contrasteaza cu punctele de vedere ale multor lideri politici care spun ca razboaiele si luptele din regiune din anii ‘90 nu mai au cum sa mai existe ori sa renasca in conditiile actuale ale UE. Republica Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia pe 17 februarie 2008. Amfilohije atrage insa atentia asupra ostilitatii musulmanilor albanezi fata de sarbii din Kosovo, acestia constituind circa 90% din populatie. „Pe fondul unor  astfel de nedreptati, acolo nu poate fi pace“, a spus Amfilohije intr-un interviu, la resedinta sa din Manastirea Cetinje, din Muntenegru. „Va exista un nou conflict si acest lucru mi-e clar ca lumina zilei.“ Acesta a specificat ca personal isi doreste pacea, insa trebuie sa fie „realist“. „Vor fi unele perioade de pace, dar va exista un timp in care ne vom pregati iar de lupta, de razboi“, a mai spus el, subliniind ca Republica Kosovo este leaganul Bisericii Ortodoxe Sarbe.
Declaratia de independenta a regimului de la Pristina a fost recunoscuta de 65 de state membre ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Aproape 120.000 de sarbi traiesc astazi in Kosovo, majoritatea refuzand sa se supuna jurisdictiei institutiilor albaneze kosovare. Amfilohije a avansat in conducerea Bisericii Ortodoxe Sarbe, atunci cand Patriarhul Pavle s-a retras, din cauza motivelor de sanatate, devenind patriarh interimar la moartea acestuia. El este considerat un conservator, care ar putea deveni patriarh. Amfilohije l-a vizitat pe Radovan Karadzic, liderul politic al sarbilor bosniaci (1992-1995), in timpul razboiului bosniac, in inchisoarea din Belgrad, inainte de extradarea lui la Haga pentru condamnarea crimelor de razboi. Amfilohije il considera pe Karadzic fiind un „om bun“, dar a spus ca Biserica nu i-a adapostit pe liderii, atunci cand erau cautati de autoritatile sarbe si internationale.