Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a retras din pretinsul parlament de la Tiraspol, proiectul legii cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul urma sa fie adoptat maine in lectura finala, scie Unimedia.md. Decizia a fost luata in legatura cu intentia lui sevciuk de a modifica conceptia politicii externe a Transnistriei, in care va fi „cimentat” vectorul regiunii spre integrarea cu Federatia Rusa, luand in consideratie realitatile actuale, dar si alte detalii referitor la procesul de negocieri. Totodata, sursa precizeaza ca vectorul transnistrean a fost stabilit inca din 2006, cand poporul transnistrean si-a exprimat intentia de a avea un viitor alaturi de Federatia Ruse. „Autoritatile de la Tiraspol urmaresc foarte atent procesele integrationiste din jurul rmn. La etapa actuala, cand a fost creat Spatiul Economic Comun cu participarea nemijlocita a Federatiei Ruse, s-a format o conjunctura politica favorabila pentru realizarea aspiratiilor poporului transnistrean exprimate la referendumul de acum 6 ani”, se mai spune in comunicat. Proiectul de lege cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova a fost trimis in sovietul suprem la 1 iulie 2011. Documentul stipuleaza ca negocierile intre Chisinau si Tiraspol se vor baza pe egalitate si respect reciproc si vor avea drept scop „normalizarea relatiilor de vecinatate si apararea suveranitatii Republicii Moldovenesti Nistrene pe cale pasnica”. in prezent, conceptia politicii externe a Tiraspolului reglementeaza relatiile cu alte state, inclusiv Federatia Rusa si Republica Moldova.

Legislativul ucrainean va alcatui o comisie parlamentara responsabila de solutionarea problemei transnistrene, a declarat presedintele comunistilor din Ucraina, Petro Simonenko, in cadrul unei intalniri cu liderul separatist de la Tiraspol Evgheni sevciuk, potrivit Jurnal.md. Pe de alta parte, liderul grupului parlamentar al Radei Supreme (Parlamentul ucrainean-n.r.) pentru relatii cu Republica Moldova, Anatolie Kinah, si-a exprimat pesimismul in privinta rezolvarii in curand a diferendului transnistrean. Deputatul crede ca autoritatile de la Chisinau vor pierde regiunea separatista daca influenta Romaniei asupra Republicii Moldova se va extinde. Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat vineri o vizita de lucru la Kiev, s-a intalnit cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, si cu premierul Mikola Azarov. Timofti a abordat problema transnistreana in cadrul discutiei cu premierul, multumindu-i pentru sprijinul pe care Ucraina il acorda Republicii Moldova in solutionarea diferendului transnistrean, relateaza cotidianul Timpul, in editia electronica. seful statului de la Chisinau a precizat ca nu considera oportuna mentinerea in zona raului Nistru a unor trupe militare, care, in opinia sa, fac dificila circulatia cetatenilor moldoveni de pe cele doua maluri ale Nistrului si pot deveni un factor destabilizator in regiune. Timofti a amintit incidentul petrecut in ianuarie pe podul de langa orasul Dubasari, unde un militar rus a impuscat mortal un cetatean moldovean neinarmat. Mikola Azarov a declarat, la randul sau, ca Ucraina este interesata de solutionarea problemei transnistrene. “Tarile noastre nu au nevoie de un conflict la granita dintre ele”, a mentionat premierul ucrainean. Nicolae Timofti si Mikola Azarov au mai discutat despre cooperarea economica dintre cele doua state si au apreciat ca pozitiva activitatea comisiei interguvernamentale comercial-economice.

Transnistria, miza electorala in Ucraina

Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. “Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.

Pericolul romanesc

În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. “Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.

Transnistria, miza electorala

Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.

Conducerea partidului “Rusia Unita”, considerata ca formatiunea lui Vladimir Putin, evalueaza regiunea separatista transnistreana ca un subiect distinct care functioneaza ca o tara. Cel putin așa reiese din invitatia semnata de Presedintele Consiliului Suprem al Partidului “Rusia Unita”, Boris Grizlov adresata catre liderul partidului transnistrean “Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, scrie Unimedia.md. Potrivit serviciului de presa al partidului “Obnovlenie”, Boris Grizlov l-a invitat pe Anatoli Kaminski la Congresul al XIII-lea al partidului de guvernamant rus care va avea loc la Moscova pe 26 mai. “Sunt increzator ca participarea delegatiei d-voastra in lucrarile congresului va aprofunda dialogul politic dintre cele doua partide și va consolida calitatea cooperarii bilaterale intre tarile noastre”, se spune in invitatie. La randul sau, conducerea partidului “Obnovlenie” a acceptat invitatia. Kaminski a fost candidatul sustinut oficial de la Moscova, dar multi analisti sunt de parere ca aceasta sustinere a fost una de fatada, chiar daca chipul acestuia a aparut pe afisele electorale alaturi de cel a lui Vladimir Putin.

Imediat dupa vizita de vineri a presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la Kiev, liderul Partidului Comunist din Ucraina, Petro Simonenko a promis crearea unui grup parlamentar in Rada Suprema a Ucrainei care se va ocupa de relatiile cu Transnistria, transmite portalul Unimedia.md. Propunerea a venit in cadrul unei intalniri cu pretinsul președintele separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Simonenko, crearea grupului parlamentar este necesara pentru a asigura posibilitatea abordarii problemelor care ii ingrijoreaza pe cetateni ucraineni, dar si pe locuitori ai nerecunoscutei republici. Totodata, liderul comuniștilor ucraineni a subliniat ca pozitia partidului pe care-l conduce coincide cu cea a majoritatii parlamentare. in cadrul aceleiași intalniri Simonenko a vorbit despre necesitatea creșterii numarului de puncte vamale intre Ucraina și regiunea transnistreana, pentru a face mai confortabila circulatia oamenilor și despre acordarea burselor de studii pentru absolventii transnistreni. Cei doi au stabilit și un plan de actiuni pe care intentioneaza sa le implementeze deja in acest an.

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Primul tren marfar care circula din Republica Moldova prin regiunea transnistreana dupa sase ani a pornit joi din Rabnita spre Ucraina, la eveniment fiind prezenti premierul moldovean si liderul transnistrean, potrivit Jurnal de Chisinau. La evenimentul de joi au fost prezenti premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si liderul regiunii separatiste transnistrene, Evgheni sevciuk. in cadrul intrevederii, Vlad Filat a declarat ca vor fi implementate in continuare proiecte comune, inclusiv in domeniul sanatatii. Acesta a precizat ca in viitorul apropiat se va intalni din nou cu Evgheni sevciuk pentru a conveni asupra reluarii legaturilor telefonice fixe, dar si mobile, intre cele doua maluri ale Nistrului. Reluarea traficului feroviar prin regiunea transnistreana a fost convenita la sfarsitul lui martie. Deocamdata, va fi reluata doar circulatia trenurilor marfare, iar in viitorul apropiat vor avea loc discutii privind circulatia trenurilor pentru pasageri. Circulatia trenurilor prin sectorul transnistrean, pe o distanta de 40 de kilometri, a fost sistata in martie 2006, dupa ce autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol au capturat un tren diesel, care apartinea Cailor Ferate din Moldova.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) intentioneaza sa contribuie la solutionarea conflictului transnistrean, a declarat luni Jean-Claude Mignon, presedintele acestui organism, in cadrul unei conferinte de presa la Strasbourg, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. El a declarat ca a “vizitat, acum ceva timp, (Republica) Moldova si Transnistria, avand o serie de reuniuni”, dupa care a subliniat ca solutionarea “conflictelor inghetate” este prioritatea sa. Republica “Moldova face parte din Consiliul Europei (CoE), iar aceasta problema este importanta pentru noi si intentionam sa discutam despre ea si sa cautam cai de solutionare”, a declarat presedintele APCE, fara sa mentioneze masuri concrete. Conflictul transnitrean dureaza de mai bine de 20 de ani. Pe 2 septembrie 1990, inainte de prabusirea fostei Uniuni Sovietice, mai multe regiuni moldovenesti de pe malul stang al Nistrului, invocand declaratii ale membrilor unor medii radicale de la Chisinau referitoare la o posibila unire cu Romania, au proclamat Republica moldoveneasca a Transnistriei. Autoritatile moldovene s-au opus acestui demers. in 1992 a izbucnit un conflict armat, in urma caruia Chisinaul a pierdut controlul asupra regiunii. Regiunea separatista doreste sa se desparta de Republica Moldova, in timp ce Chisinaul se opune si ii propune o autonomie importanta. Solutionarea conflictului face obiectul unor negocieri in “format 5+2″, Republica Moldova si Transnistreia fiind partile in conflict, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) avand rol de mediatori, iar Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite pe cel de observatori.

Posibila acceptare a dechiderii unui consulat general al Federatiei Ruse la Tiraspol nu contravine suveranitatii Republicii Moldova, a scris, pe contul sau de Twitter, emisarul special al Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin. El a abordat aceasta chestiune in cadrul vizitei pe care a efectuat-o in Republica Moldova, in perioada 16-17 aprilie. “Cetatenii din fosta URSS au dreptul sa-si aleaga cetatenia pe care o doresc. Majoritatea dintre ei aleg cetatenia Federatiei Ruse. Rusia, in calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice poarta responsabilitatea pentru cetatenii sai sa traiasca in bunastare”, declara atunci Dmitri Rogozin. Anterior, fostul ambasador rus la Chisinau, Valerii Kuzmin, a acuzat autoritatile Republicii Moldova ca impiedica de 20 de ani deschiderea unui consulat al Federatiei Ruse la Tiraspol. Totodata, Kuzmin a dat asigurari oficialilor transnistreni ca, in perspectiva, problema unui punct al consulatului rus la Tiraspol va fi rezolvata, in scopul asigurarii deservirii transnistrenilor in ceea ce priveste perfectarea actelor. Premierul Vlad Filat a declarat ca “pana ca acest lucru sa se intample urmeaza sa aiba loc un sir de reglementari care reies din situatia reala ce tin de asigurarea cu securitatea si imunitate diplomatica a celor care functioneaza acolo”.

Emisarul Kremlinului in Republica Moldova pentru Transnistria, Dmitri Medvedev a infirmat speculatiile presei de la Moscova potrivit carora Rusia intentioneaza sa amplaseze peste Nistru un sistem radar de tip „Voronej”. El a scris pe contul sau de Twitter ca stirea publicata de Nezavisimaia Gazeta este una falsa. „Bucurestiul este ingrijorat de amplasarea radarului in Transnistria. Mai intai si-au instalat un sistem de rachete american pe teritoriul Romaniei, iar apoi incrunta sprancenele la fiecare stire falsa”, a scris oficialul rus. In urma cu circa doua saptamani, Rogozin a comentat agitatia legata de venirea sa in Republica Moldova ca pe „zarva in cotet”. Publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta a publicat un articol in care se spune ca Federatia Rusa ar putea amplasa in regiunea transnistreana o statie radar „Voronej”, drept raspuns la extinderea sistemului antiracheta al NATO in Europa si prezenta trupelor americane in Romania la baza de la Kogalniceanu.