Fratia energetica ruso-chineza ameninta Nabucco

Constructia oleoductului Rusia-China va fi finalizata in 2010, a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ministrul de externe chinez Jiang Jiechi, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul chinez a mai declarat ca sectiunea chineza a oloeductului, de la punctul Skoordino (regiunea Amur) va deveni operationala in 2011.
Surse oficiale, apropiate companiei rusesti Transneft estimau la aproximativ un miliard de dolari costurile de constructie si dare in folosinta a unei ramuri a oleoductului Siberia-Pacific, considerata cruciala pentru aprovizionarea pietei chineze, devenita una din principalele consumatoare de energie din lume. Conducta este parte a oleoductului Siberia de Est-Pacific, lansat in decembrie 2009, destinat sa pompeze pana la 1,6 milioane barili de titei pe zi din campurile din Siberia spre Extremul Orient rus, si mai departe spre China si Japonia.
Ministrul chinez, citat de mass-media, a mai apreciat cooperarea ruso-chineza in domeniul energetic, amintind de acordurile semnate in domeniul petrolului, gazelor naturale si energie electrica, dar si de experienta acumulata in cooperarea in domeniul nuclear civil. Relatiile cu Rusia sunt o prioritate a politicii externe chineze, date fiind pozitiile similare ale Moscovei si Beijingului in mai multe chestiuni globale si regionale si potentialul mare de dezvoltare a colaborarii.

Ofensiva gazului

Anuntul privind constructia oleoductului care va lega Siberia de China, vine la cateva saptamani dupa ce presedintele chinez, Hu Jintao, unul din arhitectii noii strategii energetice a Chinei, a inaugurat ieri in Turkmenistan un gazoduct gigantic ce va furniza gaz natural pietei chineze. In prezenta presedintilor turkmen, Gurbanguly Berdymukhamedov, uzbek, Islam Karimov, si kazak, Nursultan Nazarbaiev, Hu Jintao a inaugurat gazoductul de peste 7.000 km lungime, conducta traversand Asia Centrala pe o lungime de 1.800 km, prin teritoriile Turkmenistanului, Uzbekistanului si Kazakhstanului, inainte de a ajunge pe teritoriul chinez, unde traverseaza alti 5.000 km.
Conform surselor oficiale citate, prin acest gazoduct, societatea petroliera de stat chineza China National Petroleum Corp (CNPC) va primi pana la 40 miliarde metri cubi de gaz cand va atinge capacitatea deplina, in 2012-2013. Punerea in functiune a gazoductului este perceputa ca o victorie pentru Beijing, care incearca de ani de zile sa penetreze aceasta regiune bogata in hidrocarburi, considerata strategica pentru economia sa si dominata in mod traditional de Federatia Rusa. Turkmenistanul, fosta republica sovietica, detine unele dintre cele mai importante rezerve de gaz din lume.
Astfel, China a reusit sa-si intinda retelele de gazoducte profitand de imensele ei rezerve de lichiditati, acordand imprumuturi si propunand proiecte de infrastructura pentru a-si apropia liderii din regiune. In 2009, Beijing a cheltuit uriase sume de bani in Asia Centrala, intre care un credit de 6,78 miliarde de euro in favoarea Kazakhstanului si un imprumut de 2,71 miliarde de euro pentru Turkmenistan, pentru a obtine la termen licenta asupra imensului zacamant gazifer de la Iolotan-Sud. Surse oficiale, citate de mass-media internationala, au declarat ca statul chinez „progreseaza pretutindeni in sectorul petrolului, al gazului, al carbunelui”, reusind „mai rapid ca Europa, care e un consortiu de 30 de tari”.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.
In functie de situatie, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Presedintele uzbek, Islam Karimov, implicat in razboiul strategic din Asia Centrala

Printre provocarile, cu care se confrunta tarile post-sovietice, cea mai importanta este stabilitatea economica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Desi, in conformitate cu datele recent publicate ale Comitetului interstatal de statistica al Comunitatii Statelor Independente (CSI), cei mai buni indici economici de anul trecut i-au avut Azerbaidjanul (sporul PIB – 9,3%) si Uzbekistanul (sporul PIB – 8,1%), problemele din economia acestor tari n-au fost inlaturate de pe agenda zilei. Mai mult decat atat, in locul „modelului economic uzbek” reusit, pe care l-au declarat oficialitatile de la Taskent, multi experti independenti remarca esecul evident al modernizarii economice a tarii. Se nominalizeaza o multime de cauze, dar principalele sint evidente, inclusiv insuficienta investitiilor straine directe, lipsa regulatorilor juridici ai pietei si conversia valutei nationale, existenta pietei negre de valuta. Cotatia speculativa ajunge pina la 2000 sumi (valuta nationala uzbeka) pentru 1 dolar. Rubla ruseasca nu este disponibila pe piata libera pentru a fi schimbata in suma nationala.
Cu toate ca Rusia ramine cel mai mare partener economic extern al Uzbekistanului, oamenilor rusi de afaceri intampina greutati din partea autoritatilor locale. Dupa cum se plang insusi comerciantii, chiar si decontarile prin virament in ruble rusesti intampina greutati, inclusiv pina la achitarea procentelor de la tranzactii in favoarea „structurilor de ajutorare”. In afara de aceasta, toate procedurile valutare si vamale sint supravegheate in modul cel mai minutios de serviciile speciale uzbece. Mediul national de antreprenoriat suporta o presiune si mai mare, businessul uzbek este constrins sa-si inchida intreprinderile in Uzbekistan si sa se deplaseze in Kazahstanul vecin, cu o legislatie mai permisiva fata de investitorii straini.

Parteneriat cu probleme

Totusi, desi exista o motivatie mica, sectorul rus, atat privat, cat si de stat, incearca sa-si mentina pozitiile in republica potential importanta din Asia Centrala. Pentru Federatia Rusa are importanta inainte de toate factorul geopolitic al cooperarii. In ce priveste Uzbekistanul, in virtutea cauzelor interne aici pe primul loc este plasata conjunctura avantajoasa. De aceea si parteneriatul de lunga durata poate fi intrerupt pe neasteptate. Un atare pas a fost, spre exemplu, iesirea Uzbekistanului din CE Eurasia, mai exact, anuntul privind sistarea calitatii de membru. „Reprezentantii Taskentului au vorbit in mai multe rinduri despre conditiile inegale, care au fost acordate tarilor in cadrul acestei organizatii. Mai corect insa ar fi sa referim aceasta la litigiile despre sferele de influenta in regiune – acea problema, pe care no pot nicidecum solutiona nici statele Asiei Centrale, nici jucatorii mondiali si regionali, care au aici interesele lor economice si politice”, – indica Elena Kuzmina, colaborator stiintific superior la Institutul de Economie al ASR, specialist pentru tarile Asiei Centrale. Imprevizibilitatea actiunilor conducerii uzbece este doar aparenta. In realitate ele se bazeaza pe o logica interna dura. Pentru Uzbekistan este foarte important, pe de o parte, sa evite relatiile apropiate cu FR, ca, de fapt, si cu alte tari vecine, dar, in acelasi timp, avind temeri de influenta excesiva din partea Occidentului si Chinei, el ar vrea sa se afle la egala distanta indepartata de la toti. La sfirsitul anului 2009 prin teritoriul Uzbekistanului a fost deschis solemn gazoductul spre China (prevazut si pentru gazele turkmene). „Tinind cont de potentialul foarte inalt, de care dispune Uzbekistanul, indeosebi in ce priveste rezervele de gaze descoperite, dar doecamdata neutilizate, aspiratia lui spre diversificarea rutelor gazelor este fireasca”, considera Elena Kuzmina, citata de mass-media rusa.

Joc propriu

Posibil „jocul propriu” al lui Islam Karimov este justificat prin interese interne. E o problema insa, daca va reusi el sa manevreze cu succes intre vectorii principali. In opinia lui Andrei Hrienko, copresedinte al Consiliului metodic al IIIS „Vektor”, „se observa clar tendinta spre inrautatirea relatiilor intre Uzbekistan si Rusia, atit in sfera politica, cit si in cea economica. Aceasta este conditionata de un sir de factori, principalii dintre care sint cresterea intereselor geopolitice ale Chinei si SUA, care isi fortifica pozitiile in regiune”. Ce pot sa contrapuna pe acest fundal reprezentantii cercurilor de afaceri din Rusia? In rindurile expertilor pina nu demult erau vehiculate zvonurile despre problema aflarii in tara a companiei „LUKOIL”, inclusiv pina la suspendarea activitatii ei. Intradevar, nu e simplu sa muncesti, cind investitorii se confrunta cu modificarea permanenta a „regulilor de joc”. Dar la inceputul lunii februarie „LUKOIL” a comunicat ca totusi va participa la intreprinderea mixta pentru valorificarea zacamintelor de gaze Kandim si intentioneaza sa investeasca in acestea in viitorii 7 ani 5 miliarde de dolari. Astfel, pina la sfirsitul anului 2011 in zona zacamintelor va fi construit un combinat chimic-de gaze cu capacitatea de 8 miliarde de metri cub de gaze, iar in ansamblu pina in anul 2013 „LUKOIL” intentioneaza sa majoreze extractia gazelor in Uzbekistan pina la 12 miliarde metri cub. Pentru Moscova nu trebuie sa existe indoieli in privinta necesitatii de a-si mentine pozitiile in Uzbekistan. Spiritul economic activ nu este nici pe departe ultimul argument. Doar Uzbekistanul se situeaza pe locul patru in activitatea economica externa a Rusiei in tarile CSI (ceea ce e suficient de bine). Luind in considerare dificultatile realizarii proiectelor businessului privat, despre care s-a mentionat deja, precum si spiritul de clan si nepotismul, care practic nu pot fi evitate de intreprinzatorii rusi in procesul de avansare, se mizeaza pe comenzile de stat. Ce-i drept, si ele deseori de realizeaza mai lent, decit se doreste, in deplina conformitate cu traditiile orientale ale „contemplativitatii negrabite”.

Colaborare tehnico-militara

Astfel, Asociatia aviatica-de productie „Cikalov” din Taskent inca in anul 2007 a semnat acordul de asociere cu Corporatia unificata de constructie a avioanelor din Rusia si de producere in comun in Uzbekistan a avionului IL-114. Moscova chiar a sustinut negocieri prealabile cu India pentru procurarea a 25-30 de avioane de acest tip. Conform intelegerilor preliminare corporatiei ruse trebuiau sa-i apartina in asociatia din Taskent 51% din actiuni. Tinindu-se cont ca aproape 70% din piesele completatoare si ansamblurile noului avion urmau sa fie livrate din Rusia si Ucraina, parte rusa nu preconiza plati considerabile in bani pentru cota sa de actiuni. Acum insa se pare ca Taskentul intentioneaza sa obtina o participare financiara mai ponderabila in intreprinderea mixta din partea Moscovei.
O alta directie a cooperarii este cea militaro-tehnica. In mai 2009 a fost semnat acordul interguvernamental intre Moscova si Taskent pe 5 ani, in cadrul caruia, in particular, pe teritoriul Uzbekistanului vor functiona puncte de asistenta si reparatii a tehnicii de productie rusa – este vorba despre elicoptere. In Asia Centrala este multa tehnica de zbor rusa.
Exista inca un avantaj indiscutabil al Rusiei in comparatie cu concurentii ei influenti din Vest si Est. Acesta este experienta bogata de munca din trecut in regiunea Asiei Centrale, priceperea de a tine cont de specificul mentalitatii asiatice. Acum este exact momentul sa fie folosite.

Premierul ultranationalist Boiko Borisov ameninta pacea etnica din Bulgaria

Premierul bulgar Boiko Borisov, candidatul cu cele mai mari sanse la urmatoarele alegeri prezidentiale din statul balcanic, a declarat ca liderul partidului etnicilor turci, Ahmed Dogan, va incerca sa foloseasca tensiunile etnice pentru a lovi guvernul GERB de centru-dreapta, relateaza mass-media de la Sofia, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile dure ale premierului bulgar vin la cateva zile dupa ce acesta a cerut serviciilor de securitate bulgare anchetarea liderilor Miscarii pentru Drepturi si Libertati, partidul minoritatii turce din Bulgaria, sub acuzatia de coruptie, tradare si lagaturi cu grupari musulmane teroriste. Reamintim ca minoritatea turca din Bulgaria este supusa sistematic unor atacuri mediatice din partea majoritatii oamenilor politici bulgari, etnici turci nefiind recunoscuti ca etnie separata de catre legislatia bulgara, avand un statut social, economic si politic dezavantajos, similar cu cel al importantei minoritati romane din regiunea Vidinului. “L-am considerat mereu pe Dogan un oponent politic puternic, pentru ca este cel mai capabil sa foloseasca tensiunile etnice si grupurile de lobby cu capital financiar urias, sub masca unor firme, pentru a ne lovi”, a spus premierul. Borisov a spus ca Dogan ar putea organiza proteste sociale in februarie sau martie, atunci cand criza va atinge un varf. “Vor incerca sa destabilizeze”, a subliniat el, acuzandu-l pe Dogan ca beneficiaza de sprijinul unor servicii de informatii straine in actiunile de destabilizare a Bulgariei. Comentariile lui Borisov vin dupa ce fostul vicepresedintele al partidului etnicilor turci, Osman Oktay, a spus recent ca liderul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, Dogan, pregateste proteste sociale masive pentru a destabiliza Bulgaria. Reamintim ca Osman Oktay incearca, cu sprijinul lui Boiko Borisov si al formatiunii GERB, infiintarea unui partid al etnicilor turci, care sa devina o alternativa politica viabila la Miscarea pentru Drepturi si Libertati, aflata la guvernare la Sofia de peste 10 ani, pana la venirea noului guvernului de extrema-dreapta condus de Boiko Borisov.

Limba turca, interzisa

Premierul bulgar Boiko Borisov si formatiunea sa (GERB) s-au raliat initiativei partidului de extrema dreapta Ataka de a organiza un referendum referitor la transmiterea de buletine de stiri in limba turca la televiziunea nationala, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Decizia premierului vine pe fondul intensificarii violentelor indreptate impotriva populatiei de religie musulmana din statul balcanic. Conform datelor oficiale, acesta este primul referendum organizat in Bulgaria de peste 40 de ani, premierul Borisov declarand ca scopul acestui referendum va fi „transarea” problemei in asa fel incat sa nu mai fie exploatata politic de acum inainte, relateaza cotidianul „Dnevnik”, citat de mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca televiziunea nationala bulgara difuzeaza zilnic o emisiune de stiri in limba turca ce dureaza 10 minute si ce a suscitat ani la rand criticile ultranationalistilor bulgari. Pentru a preintampina eventuale critici ale Bruxelles-ului, Borisov a precizat ca referendumul nu este indreptat impotriva minoritatii turce. „Dar nu vrem nici ca celelalte minoritati sa se simta excluse. In scurt timp este posibil ca si romii sa ceara sa aiba stiri in limba lor”, a declarat premierul. In plus, exista suficiente institutii mass-media locale si regionale unde celelalte etnii sa aiba programe in limba materna, a mai declarat Borisov.
Liderul Ataka, Volen Siderov, a declarat ca a strans deja 48 de semnaturi de la deputatii din Adunarea Nationala (n.r.-parlamentul unicameral de la Sofia) pentru sustinerea referendumului. Acesta a spus categoric ca atata timp cat televiziunea si radioul de stat sunt institutii dependente de alocarea de fonduri publice “nu ar trebui sa fie stiri decat in limba bulgara”. Timp de cinci ani, Ataka a solicitat suspendarea buletinului de stiri zilnic in limba turca difuzat de BNT din 2000, aceasta fiind una din principalele teme ale campaniilor sale electorale.

Critici dure

„O prostie periculoasa”, a apreciat cotidianul „Dnevnik”, care subliniaza ca „acordul populatiei nu a fost cerut pentru decizii strategice precum aderarea la NATO ori UE, dar va fi cerut pentru oprirea unei emisiuni de la TV. Mai ales ca aceasta consultare ii va costa destul de mult pe bulgari in plina criza: cel putin 9 milioane de euro”, mai subliniaza cotidianul sofiot. La randul sau, mass-media turca a criticat dur initiativa partii bulgare, solicitand impunerea de restrictii economice. Prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan l-a sunat pe Borisov pentru o explicatie, iar Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa insista asupra dezbaterii acestei chestiuni in Parlamentul European.
Totodata, seful Comisiei de Stat pentru Protectia impotriva Discriminarii, Kemal Eyup, a declarat ca un referendum va diviza societatea bulgara si va testa relatiile etnice. Aproximativ 10% din populatia Bulgariei este turca, constituind cel mai mare grup minoritar. Si parlamentarii din opozitia socialista declara ca referendumul, care ar putea costa aproximativ 10 milioane de euro, este inutil. „Tara ar trebui sa se concentreze asupra chestiunilor economice presante”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Partidului Socialist Bulgar, principala formatiune de opozitie din parlamentul bulgar.

Derapaje periculoase

Actiunile actualului premier populist de dreapta au fost criticate recent de fostul presedinte al Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), Graham Watson, care a participat la congresul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, principala forta politica ce reprezinta interesele minoritatii turce si musulmane pomace din Bulgaria. “Dreapta europeana are doua echipe – echipa A si echipa B. In echipa B joaca (…) Silvio Berlusconi si Boiko Borisov si in aceasta echipa observam o amenintare la adresa suprematiei legii, tolerantei, a drepturilor cetatenilor si solidaritatii sociale”, a spus Watson.
Reprezentantii minoritatii turce in parlament, unii dintre ei acuzati de Borisov de coruptie si conflict de interese, sunt doar una dintre tintele premierului. In urma cu o luna, procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea imunitatii fostului premier socialist Serghei Stanisev, care risca doi ani de inchisoare pentru sustragerea unor documente secrete privind lupta anticoruptie. Altor doi ministri ai cabinetului Stanisev le-a fost deja ridicata imunitatea. Totodata, Borisov si-a exprimat regretul ca Partidul Socialist, urmasul fostului Partid Comunist, nu a fost scos in afara legii. Pe lista “victimelor” lui Borisov, fost bodyguard al premierului Simeon de Saxa-Coburg, se afla ambasadorii in Turcia si in SUA, acuzati de fraudarea scrutinului parlamentar din iunie, dar si sefii serviciului secret si al spionajului bulgar.
La scurt timp dupa aceasta, asa-numita Comisie a dosarelor a publicat numele jurnalistilor care au colaborat cu politia politica a regimului comunist. Nici presedintele socialist Gheorghi Pirvanov, care a recunoscut colaborarea cu fosta politie politica, nu a scapat de acuzatiile premierului, unii membri ai partidului lui Borisov si ai Ataka cerand demiterea sa pentru violarea regulilor programului Petrol contra Hrana, desfasurat de ONU in Irak. In contrast cu aceste actiuni ale guvernului, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile din regulamentul parlamentului bulgar, care interziceau deputatilor care au colaborat cu fostele servicii comuniste sa ocupe posturi de conducere in legislativ. Coalitia aflata la guvernare a reusit sa includa insa in Codul penal o prevedere prin care, daca au cazier curat, deputatii care au votat cu cartela electronica a unui coleg absent ar putea sa primeasca o pedeapsa cu suspendare, dar, in caz ca nu vor lua nota si vor repeta fapta, ar putea primi intre 3 si 6 ani de inchisoare.

Falanga turca

In timpul comunismului, ideologia comunista stipula ca in Bulgaria traieste o singura natiune, cea bulgara, si ca, in cele din urma, nimeni nu va mai vorbi alta limba decat cea bulgara. Cea mai vizata era minoritatea turca, iar de-a lungul anilor ’80 s-a dus o campanie de bulgarizare fortata, prin care cetatenii ce purtau nume cu consonante nebulgaresti erau obligati sa-si schimbe numele. In mod absurd, era interzisa folosirea altei limbi decat bulgara chiar si in mediul familial, existand mii de cazuri de arestari si deportari din aceasta cauza a minoritarilor turci, romani, macedoneni si alete etnii. Dupa caderea comunismului, minoritatile etnice si-au recapatat, din punct de vedere legal, dreptul de a-si vorbi limba in public si de a purta ce nume doresc, fara insa ca noile reguli sa fie implementate de autoritatile postcomuniste, dominate de conceptii extremiste.
Bulgarizarea fortata a turcilor a inceput inca din 1878, anul in care a aparut statul bulgar modern, in urma razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. Turcii reprezinta peste un milion de persoane dintr-o populatie de aproximativ 8 milioane, grav afectata de migratia economica catre statele UE. De-a lungul anilor, numele satelor turcesti au fost schimbate, moscheile inchise, iar membrii minoritatii turce au fost obligati sa-si schimbe numele, folosirea limbii turce fiind interzisa in public, dar si acasa.
Printr-o confuzie etnolingvistica, voit intretinuta si de autoritatile postcomuniste, regimul de la Sofia afirma ca toti turcii si musulmanii din Bulgaria sunt doar bulgari islamizati si ca, fortandu-i sa-si puna nume crestinesti sau slave, acestia ar fi ajutati sa redevina ceea ce au fost: bulgari. In 1989, dictatorul comunist de atunci Todor Jivkov a cerut Turciei sa primeasca toti musulmanii din Bulgaria care doreau sa plece si in cateva luni a avut loc un adevarat exod, circa 300.000 de turci si pomaci musulmani emigrand spre Turcia, autoritatile bulgare interzicand transferarea valorilor si fondurilor de care dispuneau emigrantii. In majoritatea cazurilor, emigrarea s-a facut fortat, cu participarea serviciilor de securitate comuniste, militiei si a unor unitati mulitare. Conform documentelor comuniste bulgare declasificate, printre elementele care au determinat regimul comunist sa ia asemenea masuri impotriva turcilor se numara si factorul demografic, rata nasterii fiind de doi copii in medie la fiecare femeie in cazul turcilor si tiganilor (in cazul acestora din urma, chiar mai ridicata), in timp ce in cazul bulgarilor rata nasterii abia daca se ridica peste zero.
Legea bulgara nu permite fondarea partidelor politice formate pe criterii etnice, ceea ce a determinat formatiunea politica a etnicilor turci, Miscarea Drepturilor si a Libertatilor (MDL), sa coopteze si cativa etnici bulgari si macedoneni in structurile sale de conducere, inclusiv in grupul parlamentar. Cu toate astea, MDL este considerat pe scena publica din Bulgaria ca fiind “partidul turcilor” sau, si mai simplu, “partidul lui Dogan”, de la numele inamovibilului sau fondator si lider Ahmed Dogan. Chestiunea ramane insa mai mult academica, in masura in care nicaieri in actele de identitate personale nu este mentionata apartenenta la un grup etnic.

Bani contra integrare

Sofia a decis sa ceara Ankarei 20 de miliarde de dolari pentru a-si da acordul ca Turcia sa, in viitor, la structurile Uniunii Europene. Aceasta suma ar trebui sa se constituie ca despagubire pentru bulgarii deportati de Turcia la inceput secolului XX. Aceasta conditie se doreste a fi una dintre principalele cerinte pe care Sofia le impune pentru a acceptarea Turciei in UE, a declarat Bojidar Dimitrov, ministru fara portofoliu, responsabil pentru bulgarii din pretutindeni. Frictiunile dintre cele doua state pe aceasta tema dateaza inca din 1925, cand Bulgaria si Turcia au semnat un tratat pentru despagubirea acestor oameni, dar acesta nu a fost niciodata pus in practica. In anul 1985, Ministerul bulgar de Externe a evaluat proprietatile imobiliare ale bulgarilor deportati din Turcia la 10 miliarde de dolari. Dimitrov crede insa ca, daca se adauga si despagubirile pentru beneficiile pierdute in acesti 100 de ani, suma se va dubla. Dimitrov a adaugat ca succesorii bulgarilor deportati ar putea sa se intereseze despre proprietatea familiilor lor in arhivele de stat bulgaresti sau cele turcesti care sunt pastrate intr-o stare buna. Sunt doua posibilitati: fiecare mostenitor sa-si caute drepturile singur, sau statul bulgar s-o faca pentru toti, a explicat ministrul Dimitrov. Cererile Sofiei sunt acoperite si de catre Parlamentul European care a cerut Ankarei sa puna in aplicare prevederile tratatului.  “Turcia este in stare sa plateasca aceasta suma”, a afirmat ministrul bulgar. “Este a 16-a economie in lume. In plus, Turcia va avea mult de castigat dupa aderarea sa la UE pentru ca nu va mai fi nevoita sa plateasca multe accize si taxe vamale”, a subliniat Bojidar Dimitrov. Turcia si Fondul Monetar  International au ajuns in luna mai a anului trecut la o intelegere de principiu privind conditiile unui nou imprumut in valoare de 45 de miliarde de dolari, bani care ar trebui sa ajute la redresarea economiei Turciei in actulul context al crizei globale.

Statele Unite pregatesc desfasurarea sistemelor Patriot in Polonia si Balcani

Mai multe sisteme modernizate de rachete americane Patriot vor fi amplasate in nordul Poloniei, la 60 de kilometri de enclava rusa Kaliningrad, si nu in apropiere de capitala Poloniei, Varsovia, cum era prevazut initial, a anuntat recent ministrul polonez al Apararii, Bogdan Klich, citat de agentiile internationale de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti. “Americanilor le va fi mult mai la indemana acolo”, intr-o baza militara de la Morag (nord), decat la periferia capitalei, a declarat Bogdan Klich. “Este o baza importanta, cu o mare cazarma in stare buna”, a adaugat el, asigurand ca apropierea ei de Kaliningrad nu are nicio importanta pentru aceasta alegere.
Reamintim ca Statele Unite si Polonia au semnat la 11 decembrie un acord asupra viitorului statut al trupelor americane stationate pe teritoriul polonez (SOFA), care a deschis calea amplasarii sistemelor Patriot. La randul sau, un oficial american confirmase in octombrie ca Statele Unite intentioneaza sa amplaseze in 2010 in Polonia, cu titlu provizoriu, rachete sol-aer Patriot, o alternativa la proiectul anterior al scutului antiracheta, considerat mult prea costisitor. Washingtonul a abandonat la 17 septembrie 2009 proiectul instalarii in Europa Centrala a elementelor scutului antiracheta. Acest proiect prevedea amplasarea pana in 2013 a unui radar de mare putere in Cehia, alaturi de zece interceptoare de rachete balistice cu raza lunga de actiune in Polonia.
Presedintele Barack Obama a decis sa schimbe acest proiect cu unul mai flexibil, care sa protejeze mai ales in fata armelor cu raza scurta si medie de actiune, pozitie care, potrivit oficialilor rusi, citati de mass-media locala, multumeste administratia de la Kremlin.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Optiune terestra

O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.

Amenintari strategice

Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.

Romania, in bataia rachetelor iraniene

Racheta cu raza medie de actiune lansata recent de fortele militare ale Republicii Islamice Iran poate atinge Israelul, dar si Romania si Bulgaria, relateaza agentiile de presa occidentale. Conform mass-media iraniene, Teheranul a anuntat lansarea unei variante imbunatatite a rachetei de tip Sejil-2, care, datorita razei sale de actiune de 2.000 kilometri, ar putea ajunge pe coasta Marii Negre, in Romania si Bulgaria. Teheranul a precizat ca proiectilul este mai performant decat modelele anterioare, fiind propulsat de un sistem bazat pe combustibil solid. Din acest motiv este mai usor de lansat comparativ cu rachetele alimentate cu combustibil lichid, specifica sursa citata. Ministrul iranian al Apararii, generalul Ahmad Vahidi, a declarat ca noua arma are scopuri defensive. “Capacitatile balistice ale Iranului sunt strict defensive si servesc (instaurarii) pacii si a stabilitatii la nivel regional Nu vor fi folosite niciodata impotriva vreunei tari”, a afirmat el.
Reamintim ca presedintele american Barack Obama i-a acordat Teheranului un termen limita sa raspunda la oferta sa de dialog. Washingtonul si alte capitale au decis sa intensifice sanctiunile odata cu apropierea termenului. Oficialii de la Casa Alba au apreciat ca testarea rachetei va concretiza decizia comunitatii internationale. “Fara indoiala, tinand cont de situatie, testarile rachetelor nu fac altceva decat sa submineze afirmatiile Iranului potrivit carora programul sau nuclear are o natura pasnica”, a declarat purtatorul de cuvant de la Casa Alba, Robert Gibbs.

„Arme ofensive”

Rusia trebuie sa-si dezvolte “armele ofensive” pentru a face fata scutului american antiracheta si a mentine echilibrul strategic cu SUA, a declarat recentpremierul rus Vladimir Putin, relateaza agentiile de presa ruse, citate de mass-media de la Bucuresti. “Pentru a mentine echilibrul fara a dezvolta un sistem de aparare antiracheta, asa cum fac SUA, trebuie sa dezvoltam sistemele ofensive”, a declarat Putin, la Vladivostok, principalul port militar al Federatiei Ruse la Oceanul Pacific. “Cu un scut, partenerii nostri s-ar simti in siguranta si ar face tot ce doresc, echilibrul ar fi anulat si ar exista o mai mare agresivitate in politica si economie”, a adaugat el, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Declaratiile lui Putin intervin in timp ce Rusia si SUA negociaza de luni de zile un nou tratat de dezarmare nucleara pentru a inlocui acordul START, care a expirat la 5 decembrie 2009, precum si in urma unor recente teste esuate ale armatei ruse, in care au fost folosite rachete intercontinentale rusesti, model Bulava. Cu privire la “regulile privitoare la limitarea armelor, incluse in acord uniform, usor de verificat, transparente, existenta unor astfel de reguli este mai buna decat lipsa lor”, a spus premierul rus. El a mai adaugat ca negocierile privind un nou acord START, intrerupte recent, „au loc intr-un mod pozitiv”.

Teste cu repetitie

Rusia a efectuat saptamana trecuta un nou test cu racheta balistica intercontinentala Voevoda RS-20V (SS-18 Satana, potrivit clasificarii NATO), a declarat un purtator de cuvant al Fortelor Strategice, preluat de agentiile internationale de presa, citate de Hotnews. “Lansarea s-a facut cu succes. Operatiunile care au precedat lansarea, lansarea propriu-zisa si zborul s-au derulat strict in conformitate cu programul”, a declarat colonelul Vadim Koval. Obiectivul rachetei a fost “atins cu succes pe poligonul din peninsula Kamciatka, cu precizia asteptata”, a adaugat el. Tirul a fost efectuat din regiunea Orenburg, in nordul frontierei cu Kazahstanul, obiectivul fiind atingerea Orientului extrem al Rusiei, a subliniat oficialul militar rus. Testul se deruleaza in cadrul unui program de incercari stabilit de armata rusa, care vrea sa prelungeasca perioada de exploatare a rachetei Voevoda RS-20V cu zece pana la “23 de ani”.
Reamintim ca in data de 10 decembrie 2009, armata rusa a fost nevoita sa recunoasca un nou esec al rachetei intercontinetale Bulava, dezvoltata de Federatia Rusa pentru a deveni principala arma a fortelor nucleare strategice ruse. Incepand cu 2005, armata a efectuat 12 teste cu rachete Bulava, dar opt dintre ele au esuat.  Testul cu numarul 13 al rachetei intercontinentale Bulava s-a dovedit un nou esec.
Canalul norvegian de televiziune VG-TV a difuzat o inregistrare realizata in nordul tarii scandinave si pe care expertii locali au identificat-o drept un fenomen atmosferic legat de lansarea rachetei in nordul Rusiei. In plus, autoritatile ruse au anuntat inchiderea apelor teritoriale din sudul Marii Albe, de unde se lanseaza Bulava. Ministerul rus al apararii si Institutul pentru tehnica militara din Moscova, realizatorul proiectului, au refuzat orice comentarii, mentioneaza cotidianul Vedomosti, citat de agentiile de presa.

Ambitii militare

Bulava urma sa devina principala componente marina a fortelor nucleare strategice si principala arma din dotarea submarinelor din cadrul proiectului 955 „Borei”. Primul submarin – Iuri Dolgoruki – a inceput testele in acest an, alte doua ambarcatiuni sunt in lucru, iar a treia va intra in constructie la inceputul anului viitor. Dupa o serie de teste nereusite de la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009, directorul general al institutului care a proiectat racheta a demisionat. Totusi, Moscova nu pare dispusa sa renunte la acest plan. S-a spus ca Rusia nu are proiect alternativ la Bulava si, prin urmare, lucrurile vor merge mai departe, considera mass-media locala. „Bulava este un sistem absolut nou, difera substantial de tot ce s-a construit in perioada sovietica si de aceea procesul de realizare se deruleaza cu atata dificultate”, au explicat oficiaii de la Moscova.

Doctrina nucleara

Noua doctrina militara a Federatiei Ruse a fost finalizata, ea prevazand, spre deosebire de cele precedente, posibilitatea unor atacuri nucleare de descurajare si preventive asupra potentialilor agresori, a declarat intr-un recent interviu secretarul Consiliului Securitatii Rusiei, Nikolai Patrusev, ex-sef al FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei), citat de agentiile de presa.
Conform sursei citate proiectul contine o parte introductiva, in care se explica toti termenii utilizati in document, si trei capitole, dintre care primul, intitulat “Pericole de razboi si amenintari militare”, formuleaza si descrie amenintarile interne si externe, precum si natura unor potentiale conflicte in care ar putea fi implicata in viitor Rusia, a specificat inaltul responsabil de la Moscova. Noua doctrina militara pune accentul pe utilizarea unor arme de noua generatie: de inalta precizie, pe baza principiilor biocibernetice si alte sisteme, drone si aparate maritime autonome, a spus Patrusev, subliniind ca documentul enumara pericole precum lupta pentru resursele energetice si alte resurse prin implicarea fortelor armate, extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa, inclusiv a armelor nucleare, si terorismului international.
In al doilea capitol al doctrinei, “Politica militara a Federatiei Ruse”, se subliniaza ca misiunea cea mai importanta a Rusiei este prevenirea si descurajarea oricaror conflicte militare si sunt identificate modalitatile de transpunere a acestui deziderat in practica. In acelasi timp, documentul stipuleaza ca Rusia isi rezerva dreptul de a utiliza forta armata pentru respingerea oricarei agresiuni impotriva sa sau a aliatilor sai, pentru mentinerea si reinstalarea pacii la decizia Consiliului de Securitate al ONU si a altor structuri de securitate regionale. Totodata, in capitolul al treilea, “Suportul militar-economic si militar-tehnic in asigurarea apararii”, se mentioneaza necesitatea perfectionarii complexului militar- industrial al Rusiei.
In general, evocand noul proiect al doctrinei militare, Patrusev, citat de mass-media rusa, si preluat de presa de la Bucuresti, considera are o orientare defensiva. In acelasi timp, noua doctrina militara a Federatiei Ruse mentioneaza posibilitatea recurgerii la arme nucleare pentru decurajarea unei eventuale agresiuni cu arme conventionale, precum si in scopul unui atac preventiv, a evidentiat secretarul Consiliului Securitatii Rusiei.
De asemenea, unul din principalele obiective ale guvernului rus este, potrivit documentului, formarea unor forte compacte, mobile, echipate cu armament si tehnologie moderne, capabile sa reactioneze rapid si eficient la orice tip de amenintari. In particular, in categoria potentiale amenintari militare sunt incluse lupta armata pentru hidrocarburi si resurse energetice, pretentii teritoriale si extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa si a terorismului international. O atentie deosebita este acordata  si comunitatilor etnice rusesti din afara Federatiei, presedintele Medvedev semnand recent intrarea in vigoare a unei legi care extinde folosirea trupelor militare rusessti pentru a apara cetatenii rusi din strainatate de atacuri armate.
Reamintim ca noul document este a treia varianta a doctrinei militare a Federatiei Ruse: prima a fost adoptata in 1993, iar a doua – in 2000. In mai 2009, Rusia a validat Strategia securitatii nationale pana in 2020 care presupune asigurarea securitatii nationale prin realizarea unor obiective strategice precum asigurarea securitatii pe plan militar, de stat si social.

Balcanii antiracheta

Reamintim ca mass-media bulgara relata recent ca NATO va amplasa parti din scutul sau antiracheta pe teritoriul Bulgariei, Romaniei si Turciei. Conform cotidianului bulgar Sega, care citeaza un inalt oficial din Ministerul Apararii de la Sofia, sistemul de aparare antiracheta care initial trebuia sa fie instalat in Cehia si Polonia va fi impartit in mai multe componente. Scutul antiracheta nu va mai apartine doar Statelor Unite, ci va fi construit de NATO, arata sursele militare bulgare citate de Sega. Cel mai probabil in Bulgaria vor fi amplasate rachete sol-aer MIM-104 Patriot care se vor afla in apropierea orasului Sabla de pe litoralul Marii Negre, nu departe de granita cu Romania, considera sursele citate. In Bulgaria se vor afla si niste baze de logistica si de control al rachetelor SM-3. Scutul trebuie construit in anul 2012, iar anul viitor conducerea Aliantei va incepe discutii cu statele unde va fi amplasat acesta, mai scrie ziarul bulgaresc. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat de curand ca scutul va garanta o protectie in caz ca Iranul reuseste sa se doteze cu o bomba atomica. “Sper ca noi printr-o presiune politica si diplomatica nu vom permite acest lucru”, a adaugat Rasmussen.

SUA incepe scutul din Romania

Romania ar putea gazdui elemente ale scutului american antiracheta a declarat un oficial al SUA la NATO, citat de agentia NewsIn, preluata de mass-media de la Bucuresti. El a spus ca noul plan al SUA in materie de aparare antiracheta va incepe in zona de sud a Europei si se va concentra pe interceptarea rachetelor cu raza scurta si de medie de actiune, motivul pentru care “ar fi logic” ca Romania si Bulgaria sa fie platformele unor astfel de tehnologii. “Primele etape ale noii arhitecturi de aparare se concentreaza pe rachetele cu raza scurta si medie. Asadar, evident, asa cum este conceput planul, va incepe undeva in sud si vom vedea cum se va dezvolta catre nord. Tarile despre care vorbim – Romania si Bulgaria – sunt in sud, astfel ca ar fi logic ca ele sa faca parte din prima si a doua faza a planului”, a explicat adjunctul sefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, John Heffern. El a mai adaugat ca acest nou proiect se doreste a fi unul al NATO iar statele membre sa ajunga la un consens in aceasta privinta pana la summitul Aliantei de anul viitor programat la Lisabona. In paralel, ministrul adjunct american al Apararii, Alexander Vershbow, a purtat la Praga discutii cu oficialii Apararii din Cehia despre viitoarea colaborare dintre cele doua tari, fara a se ajunge la un acord definitiv.

Varsovia vrea rachete

Polonezii sunt gata sa se alature proiectului noului scut antiracheta proiectat pentru Europa Centrala si de Est de catre administratia Obama, a declarat anterior seful Executivului de la Varsovia, Donald Tusk, citat de agentiile de presa internationale. „Polonia considera foarte interesanta si necesara aceasta (noua) conceptie, proiectul ce apeleaza la scutul cu rachete SM3 conducand la o noua configuratie a apararii antibalistice. (…) Suntem gata sa participam la acest proiect la o scara potrivita”, a precizat Tusk in cursul unei conferinte de presa comune cu numarul doi de la Casa Alba, Joe Biden, aflat in vizita diplomatica in Polonia. Noul sistem propus de Washington are la baza desfasurarea de rachete de tip Standard 3 (SM-3) americane in Polonia. Potrivit Pentagonului, acestea reprezinta cea mai avansata tehnologie in domeniu si este cea mai eficienta metoda de retaliere impotriva unor eventuale atacuri venite din partea Teheranului. La randul sau, vicepresedintele american, Joe Biden a tinut sa dea asigurari ca noul sistemul este capabil sa faca fata “amenintarilor in crestere” la adresa SUA si a Europei. “Cu o tehnologie dovedita, (noul sistem antiracheta – n.red.) va acoperi cea mai mare parte a Europei, inclusiv Polonia, si o va face mai eficient decat ar fi putut-o face sistemul precedent”, a declarat oficialul american. “Pur si simplu, planul nostru cu rachete SM-3 ofera o securitate mai buna atat pentru NATO cat si pentru Polonia”, a intarit Biden. El a tinut sa ii asigure pe polonezi ca SUA nu va face intelegeri cu Rusia pe seama tarii lor. Polonia s-a alaturat NATO in urma cu 10 ani si de atunci Varsovia s-a plans constant de faptul ca SUA nu doreste sa isi aseze bazele pe teritoriul sau, in ciuda faptului ca soldatii polonezi au participat la misiuni ale NATO si SUA in misiunile din Irak si Afganistan.

Baze americane

Statele Unite si Polonia au semnat recent la Varsovia un acord privind stationarea trupelor americane pe teritoriul polonez (SOFA), care deschide calea amplasarii rachetelor americane Patriot in aceasta tara, relateaza New York Times, citat de mass-media de la Bucuresti. “Acest acord va permite stationarea soldatilor si a materialului american pe teritoriul polonez. Aceasta inseamna ca securitatea Poloniei va fi consolidata”, a declarat ministrul polonez al apararii, Bogdan Klich. Acordul, semnat de subsecretarul de stat american responsabil cu controlul armamentelor si securitatea internationala, Ellen Tauscher, si de viceministrul polonez al apararii, Stanislaw Komorowski, era conditia prelabaila pentru instalarea unei baze americane de rachete Patriot in Polonia. Anterior, surse militare americane, citate de mass-media poloneza, au confirmat in octombrie ca Statele Unite intentioneaza sa desfasoare in 2010, in mod nepermanent, rachete sol-aer Patriot in Polonia, ca parte a infrastructurii noilor baze americane.

Sprijin NATO

Reamintim ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat, la sfarsitul lunii octombrie 2009, revizuirea de catre presedintele american Barack Obama a planului de instalare a unui scut de aparare antiracheta in Europa si si-a exprimat speranta ca planul va fi incorporat in sistemul NATO. In opinia lui Rasmussen, planul Administratiei Obama, care vizeaza apararea Occidentului impotriva unor amenintari din partea unor tari precum Iranul, le va oferi europenilor si americanilor protectie impotriva unor ”amenintari reale”. Rasmussen a facut aceste declaratii dupa ce secretarul american al Apararii, Robert Gates, i-a informat pe ministrii Apararii din tarile membre ale NATO in legatura cu intentia presedintelui Obama de a revizui planul Administratiei Bush privind scutul antiracheta, mentioneaza AP. Rasmussen a precizat ca Alianta Nord-Atlantica va lucra impreuna cu SUA pentru a incorpora planul american in sistemul NATO.

Varianta ucraineana

Ministrul-adjunct de Externe din Federatia Rusa, Serghei Riabkov, a avertizat ca Statele Unite ale Americii n-ar trebui sa discute cu tari nemembre ale NATO despre viitorul scut de aparare antiracheta, facand referire la o serie recenta de consultari dintre SUA si Ucraina. Reamintim ca ambasadorul Ucrainei la Washington, Oleg Samsur, a declarat ca Statele Unite ale Americii si Ucraina au inceput discutiile pentru o posibila utilizare a radarelor ucrainene in dispozitivul american antiracheta in Europa. “Suntem in stadiul discutiilor de lucru, iar acestea sunt mai degraba in faza initiala”, a spus Samsur, citat de agentia Interfax-Ucraina. Discutiile se refera la utilizarea radarelor din Ucraina si la o cooperare militaro-tehnica, a precizat el.
Astfel, subsecretarul american al Apararii Alexander Vershbow a declarat ca Statele Unite considera Ucraina drept una dintre tarile luate in considerare pentru amplasarea unui radar care va face parte din noul scut american antiracheta in Europa. Comentand declaratiile lui Vershbow, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a calificat ca “neasteptate” si “extravagante”. La randul sau, premierul rus Vladimir Putin, facand aluzie la declaratiile lui Alexander Vershbow, a declarat: “In privinta sistemului american de aparare antiracheta, noi ne vom orienta numai dupa ceea ce spune seful statului, iar presedintele (Obama) a spus ca a treia zona de pozitionare in Europa nu va exista si noi suntem multumiti de aceasta declaratie”.

Croatia anti-scut

Presedintele in exercitiu al Croatiei, Stipe Mesic, s-a pronuntat la Moscova, unde a efectuat o vizita oficiala, impotriva amplasarii sistemului american antibalistic in Europa, transmite agentia rusa oficiala de presa ITAR-TASS, citata de mass-media de la Bucuresti. “Eu dintotdeauna am pledat impotriva desfasurarii scutului antiracheta al SUA in Europa”, a subliniat Mesic, intr-o conferinta sustinuta la sediul Ministerului rus de Externe, apreciind ca “o astfel de politica ar putea duce la deteriorarea relatiilor intre state si la noi confruntari”. Mesic a mentionat in acelasi discurs ca tara sa sustine initiativa presedintelui rus Dmitri Medvedev in sfera securitatii europene.”Colaborarea dintre Rusia si Europa trebuie sa fie fructuoasa”, considera seful statului croat. Cu toate acestea, liderul de la Zagreb a mai subliniat ca “aderarea Croatiei la NATO este legata exclusiv de preocuparea pentru propria securitate si in scopul prevenirii posibilelor amenintari cu caracter militar”.

Presedintele Barack Obama nu va trimite trupe in Yemen si Somalia

Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul “organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine “este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea “furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, “inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, “masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. “Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este “hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.

Terorist inculpat

Nigerianul care a incercat sa detoneze un avion de linie american la 25 decembrie a fost acuzat recent de “tentativa de omor”, la mai putin de doua saptamani dupa atentatul esuat, revendicat de al-Qaida, care a generat indoieli privind eficienta serviciilor americane de informatii. Un tribunal de drept comun din Detroit l-a inculpat oficial pe Umar Farouk Abdulmutallab, in varsta de 23 de ani, formuland sase capete de acuzare printre care “tentativa de omor” si “tentativa de utilizare a unei arme de distrugere in masa”. Tanarul risca circa 20 sau 30 de ani de inchisoare pentru fiecare cap de acuzare, dar nu pedeapsa cu moartea, a precizat Departamentul american al Justitiei, citat de mass-media de peste Ocean.
Reamintim ca in data de 25 decembrie 2009, Umar Farouk Abdulmutallab s-a urcat la bordul unui avion al companiei americane Northwest Airlines, ce facea legatura intre Amsterdam si Detroit, ascunzand in lenjeria intima o pudra explozibila. Avionul avea la bord 279 de pasageri si 11 membri ai echipajului. In timp ce avionul se pregatea sa aterizeze pe aeroportul din Detroit, tanarul a incercat sa provoace o explozie, fiind ulterior imobilizat de pasageri. Dupa arestarea sa, Umar Farouk Abdulmutallab le-a spus autoritatilor americane ca a folosit o seringa pentru a injecta un lichid chimic in praful explozibil ascuns pe sub haine, potrivit oficialilor de rang inalt citati de presa americana.
“Bomba era formata din tetranitrat de pentaeritritol (PETN), triperoxidul de acetona si alte ingrediente”, a precizat Tribunalul in actul de acuzare, calificandu-le pe primele doua, praful si lichidul continut in seringa, drept “foarte explozibile”. “Bomba a fost proiectata pentru a-i permite lui Umar Farouk Abdulmutallab sa o declanseze in momentul dorit si sa provoace o explozie la bordul zborului 253″, potrivit actului de acuzare.

Fara trupe

Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. “Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. “Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: “In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. “De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. “Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, “regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. “Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza “o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.

Obiectiv Yemen

Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.

Pericol de razboi

Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a apreciat recent, la New Delhi, ca al-Qaida ameninta in mod serios intreaga regiune a Asiei de Sud si ca ar putea incerca sa provoace un nou razboi intre India si Pakistan. Gruparile teroriste care isi revendica apartenenta la al-Qaida in Afganistan si in Pakistan incearca sa “destabilizeze nu doar Afganistanul, nu doar Pakistanul, ci probabil intreaga regiune, provocand un posibil conflict intre India si Pakistan, prin acte de provocare”, a declarat secretarul. Gates a sosit in capitala federala indiana in cadrul unei vizite de doua zile, vizand sa promoveze relatii “strategice” intre India si Statele Unite.
Reamintim ca recent autoritatile pakistaneze si-au manifestat ingrijorarea fata de militarizarea excesiva a Indiei, solicitand SUA cresterea sprijinului militar si financiar acordat Pakistanului in lupta impotriva insurgentilor talibani de la frontiera cu Afghanistanul.

Uniunea Europeana se confrunta cu o criza demografica fara precedent in istoria sa

Populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene depaseste in premiera pragul de 500 de milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2010, atingand 501,26 milioane, potrivit unui bilant demografic, publicat de Institutul National de Statistica din Franta (INSEE), citat de AFP si preluat de mass-media de la Bucuresti. La 1 ianuarie 2009, populatia celor 27 de tari ale Uniunii Europene se ridica la 499,7 milioane de locuitori, potrivit estimarilor publicate in august 2009 de Oficiul European de Statistica Eurostat.
Germania continua sa fie tara cu cea mai numeroasa populatie (81,7 milioane), urmata de Franta (65,4 milioane), luand in calcul ansamblul colectivitatilor franceze (n.r.-ramasite ale fostului imperiu colonial francez) de peste mari (62,8 milioane doar pe teritoriul francez metropolitan). Marea Britanie ocupa locul al treilea cu 62 de milioane. In zece ani, populatiile Irlandei (4,45 milioane) si Spaniei (46,08 milioane) au crescut cu peste 15%, in timp ce populatia Germaniei a stagnat. In 2009, cu exceptia Poloniei, Cehiei, Sloveniei si Slovaciei, in tarile din estul Europei populatia a scazut dramatic, cum este cazul Bulgariei, Lituaniei, Letoniei, Ungariei si Romaniei.
Conform studiului INSEE, esentialul cresterii populatiei franceze rezida in sporul natural, contrar unor tari precum Spania, Portugalia sau Italia, unde sporul migrator joaca un rol mai important. Pentru a incerca o intinerire a populatiei, tari precum Spania au contat pe imigratie. In ultimii ani, milioane de tineri imigranti s-au stabilit in aceasta tara, majoritatea din America Latina, fosta colonie a coroanei spaniole. Cu un spor natural de 275.000 de persoane in 2009, Franta inregistreaza aproape jumatate din sporul natural al Uniunii Europene (circa 600.000), potrivit lui Pascale Breuil, din partea INSEE.
Cresterea populatiei europene s-a facut pe seama sporului natural (diferenta dintre numarul deceselor si cel al nasterilor), cu 1,2 milioane, si pe seama migratiei – 1,9 milioane. In 2009, numarul total al nasterilor in Europa a crescut la 5,4 milioane, fata de 4,8 milioane de decese. In 2008, procentajul europenilor in varsta de peste 65 ani se ridica la 17% din populatia totala fata de 15,3% in 1998.

Imbatranire accelerata

Aproape o treime dintre locuitorii tarilor din Uniunea Europeana vor avea varsta de peste 65 de ani pana in 2050, odata cu cresterea sperantei de viata si scaderea drastica a numarului de nasteri, fapt care va bulversa toate aspectele vietii europenilor. Imbatranirea populatiei europene este in plina accelerare, avand in vedere ca in urma cu patru ani, doar 16,5% dintre locuitorii tarilor UE aveau peste 65 de ani, insa aceasta cifra ar putea ajunge la 18% incepand cu 2010, la 25% in 2030 si 30% in 2050, potrivit celor mai recente prognoze ale Institutului European de Statistica, Eurostat.
Pentru prima data in Europa, numarul celor de peste 65 de ani l-a depasit pe cel al tinerilor de mai putin de 15 ani, la inceputul acestui deceniu. In intreaga lume, doar Japonia se confrunta cu o problema similara. Insa UE, care are in prezent 500 de milioane de locuitori, este o regiune mult mai populata si mai extinsa decat spatiul nipon.
In doar 15 ani, intre 1990-2005, speranta de viata pentru populatia in varsta a crescut cu aproximativ doi ani. Cand implinesc varsta de 65 de ani, barbatii din UE mai pot spera sa mai traiasca in medie 17 ani, iar femeile 20 de ani. In paralel, nasterile au continuat sa scada. Nivelul fertilitatii, care reprezinta numarul ipotetic de copii pentru o femeie aflata la varsta procrearii, a scazut in UE de la 1,6 in 1990 la mai putin de 1,5, in conditiile in care sunt necesari putin mai mult de doi copii pentru o femeie in vederea stabilizarii populatiei, in afara de imigratie.
Aceasta scadere este in special mare in fostele tari comuniste din Europa Centrala si de Est, care inainte de caderea comunismului in 1989 aveau un nivel circa doi copii de femeie. Aceste tari prezinta acum cifrele cele mai scazute, cu un nivel-record de 1,2 copii in Slovacia pentru anul 2006. Multe dintre femei muncesc, sunt financiar independente si studiaza mai mult si incearca sa-si faca o cariera inainte de a avea copii. In 2003, varsta medie la care femeile nasteau primul copil era de 28 de ani pentru femeile din UE, ceea ce reprezinta cu doi ani mai mult decat in 1990.
Scaderea numarului de nasteri nu este iremediabila, spun expertii, cu conditia ca societatea sa poata oferi parintilor posibilitatea de a avea atat o viata profesionala cat si una familiala, prin intermediul creselor, scolilor pentru mame, cum exista in Franta, sau concediilor generoase pentru parinti, cum sunt in Suedia.

Amenintare economica

Statele a caror populatie se afla in proces de imbatranire ameninta succesul economic in Europa de Est si in fosta Uniune Sovietica daca guvernele nu vor aplica reforme pentru cresterea bunastarii populatiei, a avertizat recent Banca Mondiala. Europa de Est va deveni pana in 2025 una dintre zonele cu cei mai multi batrani din lume. In conditiile unei rate scazute a natalitatii, a unei sperante de viata la nastere in continua crestere si a economiilor fragile postcomuniste, cheltuielile cu sanatatea, pensiile si grija pentru cei in varsta vor creste simtitor, a mai atentionat banca pentru dezvoltare.
Ritmul rapid al schimbarilor demografice din aceasta regiune “reprezinta un trend mai degraba dramatic, cu potentiale implicatii majore de ordin economic si social” si “evolueaza cu o viteza nemaiintalnita pentru acest grup de tari”, se stipuleaza intr-un raport intocmit de Banca Mondiala. Pe masura ce est-europenii si rusii imbatranesc, doar Turcia si alte patru republici ex-sovietice din Asia Centrala vor avea o rata a natalitatii care sa le permita incadrarea pana in 2025 intre “tarile tinere”, cu mai putin de 10% dintre rezidenti cu varsta sub 65 de ani, mai spune raportul respectiv. La nivelul intregii regiuni este estimata o pierdere de 24 de milioane de oameni. Se prevede ca numai populatia Rusiei va inregistra o scadere de 17 milioane de oameni in urmatorii 20 de ani.
Aceste state contrastau puternic cu “Europa in varsta” a Germaniei si Frantei, asa cum mentiona si Donald Rumsfeld, fostul secretar al apararii SUA, insa si acestea au inceput sa “imbatraneasca”, fapt evidentiat de studiul efectuat de banca. Japonia si Europa de Vest au intrat in acest proces de imbatranire cu zeci de ani in urma. Efectul a fost ca oamenii care aveau un loc de munca trebuia sa asigure prin taxele platite bunastarea celor mai in varsta, segment al populatiei care se afla in continua crestere. Insa ritmul de imbatranire este mai rapid in cazul tarilor din Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica.
Pana in 2025, circa 20-25% din numarul populatiei din noua tari – de la Azerbaidjan la Slovacia – va avea intre 65 si mai mult de 65 de ani, potrivit raportului. Slovenia va fi tara cu cei mai batrani oameni din 28 de tari prospectate, urmata de Croatia, Cehia, Bulgaria si Ungaria, mai este stipulat in raport. Slovenia, care a adoptat moneda europeana in acest an si care se afla intr-un progres economic, va inregistra pana in 2025 o crestere a segmentului de populatie de peste 65 de ani cu aproximativ 9 procente, urcand de la 14% in 2000 la aproximativ 23%. Potrivit raportului, aceste estimari plaseaza Slovenia intre Marea Britanie si Italia.

Pericol social

Intr-un rezumat al raportului Bancii Mondiale, citat de mass-media, se exprima preocuparea pentru “socul cheltuielilor” ce se anunta odata cu acest proces de imbatranire, cheltuieli legate mai ales de sanatatea celor in varsta. “Cheia consta in proiectarea aranjamentelor de livrare a acestor servicii, care sunt considerabil mai ieftine decat cele spitaliere. Pentru aceasta, este necesara recunoasterea si sustinerea celor care acorda ingrijiri medicale pe cai informale.” Guvernele ar trebui sa combata dezechilibrul legat de forta de munca prin cresterea varstei de pensionare, mai sustine Banca Mondiala.
Cel mai greu le va fi tarilor din fosta Uniune Sovietica si din zona vestica a Balcanilor, acolo unde reformele postcomuniste sunt inca la un nivel redus de implementare. Comparativ, 10 din tarile est-europene care au aderat la Uniunea Europeana din 2004, carora li se alatura Albania si Croatia, vor putea diminua efectele procesului de imbatranire daca vor continua cu reformele economice in acelasi ritm ca si cel de pana acum, a mai spus Banca Mondiala. Indiferent de politicile adoptate, aceste tari pot evita scaderea bunastarii in viitor, a mai declarat analistul Bancii Mondiale. “Pericolul rezida in complacere”, a adaugat acesta.

Pensionare amanata

Romania, alaturi de Albania, Serbia si Turcia, ar trebui sa se axeze pe varste de pensionare mai ridicate, ca parte a reformelor din sistemul de pensii, costurile din acest domeniu continuand sa creasca odata cu imbatranirea populatiei, se arata in raport. “In unele tari, precum Lituania si Slovacia, atat indexarea pensiilor cu rata inflatiei, cat si cresterea varstei de pensionare vor avea efect. In alte state, precum Albania, Romania, Serbia si Turcia, singurul impact real este constituit de majorarea varstei de pensionare”, se spune in raport. Implementarea reformelor din sistemul de pensii va permite Romaniei ca in 2025 cheltuielile din acest domeniu sa fie inferioare celor din 2004, ca pondere in PIB. In cazul in care Romania nu va adopta masurile necesare, cheltuielile vor cunoaste o crestere importanta.

Dictatura pensiilor

Conform Raportul privind imbatranirea populatiei din anul 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Europa ar putea face fata acestei provocari demografice, insa recesiunea ameninta sa zadarniceasca eforturile in acest sens. In ultimele luni, tarile UE au injectat miliarde de euro in economiile lor, pentru a stabiliza sistemul financiar si a stimula cresterea economica. Guvernele admit ca aceste cheltuieli sunt necesare pentru a combate cea mai grava criza din ultimele decenii. Ele au determinat insa cresterea deficitelor bugetare, tocmai atunci cand unele tari reusisera sa se puna pe linia de plutire. Fara resurse bugetare, efectele imbatranirii populatiei sunt greu de contracarat.
Joaquín Almunia, fostul comisar european pentru afaceri economice, a afirmat ca aceasta provocare de ordin demografic nu va fi usor de gestionat. Totusi, el considera ca poate fi abordata prin politici bine elaborate, axate pe eficientizarea cheltuielilor sociale, cresterea productivitatii, imbunatatirea educatiei si pe un grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca. Intr-o comunicare a Comisiei pe marginea raportului privind imbatranirea populatiei se arata ca guvernele statelor membre trebuie, inainte de toate, sa reduca deficitele bugetare odata ce economia incepe sa se stabilizeze.
Peste 50 de ani, populatia va fi mult imbatranita, in timp ce cresterea demografica va fi redusa. Se estimeaza ca varsta medie va ajunge la 48 de ani, fata de 40 de ani, cat este in prezent. Acest fapt se datoreaza cresterii sperantei de viata, scaderii ratei natalitatii si reducerii fenomenului migrationist. In consecinta, veniturile generate de o populatie activa in scadere se vor micsora, in timp ce cheltuielile legate de pensii, asistenta medicala si ingrijiri pe termen lung pentru varstnici se vor majora.
Daca nu actionam, presiunea asupra finantelor publice va deveni critica. Conform raportului, imbatranirea populatiei va determina pana in 2060 o crestere a cheltuielilor, in medie, cu 4,7% din PIB. Daca in prezent exista cate patru persoane cu varsta activa (15-24 de ani) pentru fiecare persoana de peste 65 de ani, pe viitor raportul va fi de doar doi la unu. Iar aceasta este media la nivel european. Evolutia demografica difera insa mult de la o tara la alta. Unele state se confrunta cu cresteri ale cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei (in special a celor legate de pensii) considerabil mai mari. Anii urmatori – ultimii care preced inceputul perioadei de pensionare a generatiei „baby-boom” – sunt cruciali. „Inca se mai poate schimba ceva”, arata raportul.
Pentru aceasta sunt necesare insa noi reforme ale sistemelor de pensii si de sprijin pentru batrani. De asemenea, trebuie sa se intensifice eforturile de a mentine persoanele varstnice pentru mai mult timp in campul muncii. Raportul indica faptul ca doar 50% din persoanele cu varsta de 60 de ani continua sa lucreze.

Romania imbatraneste

Conform Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care citeaza un raport al Comisiei Europene, impactul imbatranirii populatiei asupra finantelor publice din Romania este printre cele mai mari din Uniunea Europeana. Mai mult, tara noastra are unul din cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din comunitatea europeana. “Impactul imbatranirii populatiei asupra finantelor publice din statele UE va face ca efectele actualei crize financiare si economice sa para minuscule prin comparatie”, se arata in raportul CE. Astfel, cheltuielile Romaniei cu pensiile se vor majora in urmatorii 50 de ani la 15,8% din PIB in 2060, de la 8,4% in 2010, Romania urmand sa ocupe locul 5 in topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB, potrivit datelor din raport.
Recomandarile CE privind reducerea poverii fiscal-bugetare generata de imbatranirea populatiei, pe termen lung, vizeaza reformarea sistemului public de pensii si dezvoltarea sistemului privat de pensii. “Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%”, potrivit CE. Deficitul de sustenabilitate al Romaniei este de 9,1% din PIB, se arata in raport, adica trebuie sa ne ajustam, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate, respectiv 7,4% din 9,1 procente din PIB, provine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
“Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice”, se mai mentioneaza in raport. Crinu Andanut, presedintele APAPR, a identificat concluzia cea mai importanta din raportul Comisiei Europene: “Daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin doua masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”.

Economia de argint

Conform fostului comisar european pentru afaceri sociale, Vladimir Spidla, citat de mass-media internationala, populatia si autoritatile statelor UE nu trebuie sa interpreteze imbatranirea populatiei in termeni de costuri sau de amenintari. “Economia trebuie sa profite de oportunitatile noilor piete legate de nevoile unei populatii mai imbatranite”, a explicat el. Se discuta deja de o “economie de argint”, care ar oferi noi servicii, dar si noi produse populatiei in varsta. Mereu pioniera in plan industrial in Europa, Germania, tara cu populatia cea mai imbatranita din UE, alaturi de Italia (20% din populatie are peste 65 de ani), se mobilizeaza deja pentru a deveni liderul acestei noi piete.
Sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung si impactul bugetar al imbatranirii populatiei sunt motive de ingrijorare pentru toate statele membre, in 13 dintre acestea, printre care si Romania, decalajele fiind de peste 6% din PIB, potrivit unui studiu prezentat, anterior. Diferenta dintre nivelul sustenabil al finantelor publice si cel actual depaseste 6% din produsul intern brut (PIB) in Cehia, Cipru, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Romania, Slovenia Slovacia si Marea Britanie. Diferenta ajunge sa depaseasca si 12% din PIB in Irlanda, Grecia, Spania, Slovenia si Marea Britanie.
Diminuarea decalajelor impune atat programe ambitioase de consolidare, cat si reforme profunde de protectie sociala. “Trebuie sa evitam cu orice pret ca somajul sa se inradacineze. Este prin urmare vital sa se urmareasca obtinerea flexicuritatii (echilibrul dintre flexibilitate si securitate) si aplicarea altor reforme structurale care au contribuit la cresterea ratei de ocupare a fortei de munca in trecut. Este de asemenea necesara cresterea varstei de pensionare efectiva, in concordanta cu cresterea sperantei de viata a cetatenilor”, se mai arata in raport.
Daca politicile actuale nu sunt schimbate, varsta medie la care cetatenii ies de pe piata muncii in UE va creste cu numai un an – de la 62 la 63 de ani – pana in 2060, in timp ce speranta de viata ar urma sa creasca cu 6 ani in aceeasi perioada. Drept urmare, mai multe tari au in vedere cresterea varstei minime de pensionare. Comisia mai precizeaza ca trebuie reformat sistemul de sanatate, iar cresterea calitatii finantelor publice este indispensabila pentru reducerea cheltuielilor neproductive si transferarea resurselor spre educatie, cercetare.

Imigratia, o solutie posibila

Conform unor surse oficiale, citate de mass-media europeana, fara un aflux masiv de imigranti, Uniunea Europeana este in pericol sa nu mai fie o putere importanta. Sursele citate apreciaza faptul ca “schimbarea dramatica a profilului demografic al Europei va cantari mult mai greu asupra viitorului batranului continent decat documentele institutionale”. Pe intreg continentul, se arata in documentul citat, rata fertilitatii este in prezent atat de scazuta incat populatia Europei se va reduce considerabil in urmatorii 50 de ani. “Organizatia Natiunilor Unite, ale carei previziuni s-au dovedit pana acum destul de reale, estimeaza ca numarul locuitorilor mapamondului va creste de la 6 miliarde in 2000 la 8,9 miliarde in 2050. Cu toate acestea, in perioada mentionata, populatia celor 27 de state care vor face parte din Uniunea Europeana pana in 2007 se va micsora cu 6 procente, de la 482 de milioane la 454 de milioane.”
Dintre tarile cu un declin mai dramatic, datorita ratei reduse a fertilitatii, sunt metionate: Italia, cu o scadere de la 57,5 la 45 de milioane, in intervalul 2000-2050; Spania, de la 40 la 37 de milioane de oameni. Cea mai afectata ar putea fi Germania, care are in prezent circa 80 de milioane de locuitori si care ar putea ajunge, la sfarsitul secolului, la numai 25 de milioane de oameni, conform unui studiu facut de Deutsche Bank.
Documentul citat mai arata faptul ca reducerea populatiei combinata cu cresterea sperantei de viata duce la consecintele economice si politice alarmante. “In Europa sunt in prezent 35 de pensionari la 100 de persoane apte de munca, insa – potrivit actualului trend demografic – in 2050 vor exista 75 de pensionari la 100 de oameni apti de munca. Mai mult, in Spania si Italia raportul pensionari/muncitori este estimat sa ajunga la 1/1.” O consecinta directa a acestui fenomen, care constituie de pe acum o problema pentru guvernele europene, in special din tarile in care pensiile sunt scutite de impozite, va fi aceea a cresterii taxelor pentru celelalte categorii ale populatiei, pentru a fi gasite astfel fonduri pentru finantarea pensiilor “generoase” cu care s-au obisnuit europenii. In Germania un salariat plateste deja circa 29% din venitul sau la sistemul pensiilor de stat, iar in Italia cifra se ridica la 33%. “Aceasta problema”, se arata in articol, “se va transforma intr-o batalie a resurselor intre generatii: in timp ce pensionarii vor face presiuni pentru taxe mai mari care sa finanteze pensiile si sistemul de sanatate ce le-au fost promise, tinerii vor solicita reducerea acestora.”

„Iesire din istorie”

Chiar si tarile care au sanse mari sa se descurce in chestiunea pensiilor, avand puternice sisteme private de pensii si o populatie estimata sa ramana relativ stabila, ar putea fi afectate de problemele financiare ale celorlaltor tari din UE, care ar putea chiar sa submineze moneda europeana, euro. Imbatranirea si reducerea populatiei Europei vor afecta, inevitabil, si aspiratia unor europeni de a crea o superputere rivala Statelor Unite, comenteaza mass-media internationala.
Un raport anterior, realizat de Institutul Francez pentru Relatii Internationale, estimeaza ca, pana la jumatatea acestui secol, Produsul Intern Brut va creste cu circa 1% pe an in Uniunea Europeana, fata de cel putin 2% in America de Nord si minimum 2,5% in China. Raportul conchide ca UE se afla in fata unei “incete, dar inevitabile `iesiri din istorie`”. In timp ce Uniunea Europeana are o populatie bogata, batrana si din ce in ce mai redusa, tarile aflate de cealalta parte a Marii Mediterane, in nordul Africii, au o populatie saraca, tanara si in crestere. Raportul acestui Institut ridica problema adoptarii de catre tarile Uniunii Europene a unei politici mai liberale in privinta fenomenului imigratiei, pentru redresa dezechilibrul uman. “Numarul imigrantilor ar trebui sa fie de 5-10 ori mai mare decat in prezent numai pentru a neutraliza efectele imbatranirii populatiei din Europa. Chiar si nivelul actual al imigrantilor provoaca furtuni politice din partea unor politicieni anti-imigratie” mai subliniaza documentul Institutului Francez pentru Relatii Internationale.

Premierul moldovean Vladimir Filat, ingrijorat de presiunile Gazprom

Datoria totala a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de Gazprom, inclusiv restanta regiunii separatiste transnistrene, depaseste in prezent suma de 2,3 miliarde de dolari USD, a declarat Alexandru Gusev, presedintele Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz”, citat de mass-media de la Chisinau. Conform sursei citate, preluata de agentia InfoMarket, aceasta suma include datoria curenta si istorica, amenzile si penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Seful “Moldovagaz” a subliniat ca datoria pentru gazele rusesti, care apartine nemijlocit consumatorilor din Republica Moldova, care locuiesc pe malul drept al Nistrului (n.r.-fara regiunea separatista Transnistria), este de aproximativ 350 de milioane dolari USD, din care 155 milioane dolari USD reprezinta penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Datoria curenta a intreprinderii “Moldovagaz” fata de SAD “Gazprom” pentru gazele naturale rusesti consumate in 2009 este de 45 milioane dolari USD, iar datoria pentru gazele rusesti a consumatorilor din regiunea controlata de regimul separatist transnistrean a depasit 2 miliarde dolari USD.

Povara separatista

Alexandru Gusev a spus ca Transnistria continua sa acumuleze datorii mari pentru gazele rusesti, principalul motiv al nivelul scazut al platilor Transnistriei, in opinia presedintelui Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz” Alexandru Gusev, fiind faptul ca gazele sunt vandute in regiune la un pret de cumparare mult mai mic fata de pretul de achizitie. In fiecare trimestru aceasta diferenta creste, ceea ce nu permite efectuarea platilor pentru gaze in volum deplin, a adaugat acesta. Dupa cum a comunicat anterior Alexandru Gusev, restanta “Moldovagaz” fata de “Gazprom” s-a format din cauza neplatilor pentru consumul de gaze a companiile din complexul de combustibil si energie din Moldova. Datoria totala a intreprinderilor din complexul de combustibil si energie din Moldova fata de SA “Moldovagaz” depaseste 1,7 mlrd. lei (circa 140 mil. dolari SUA). Seful companiei a subliniat ca datoriile intreprinderilor respective pentru gazele naturale rusesti sunt una din problemele majore in relatiile cu “Gazprom”.

Majorare politica

Concernul rus „Gazprom” a majorat, de la 1 ianuarie 2010, cu 20%, pretul gazelor naturale pentru Republica Moldova, analistii politici considerand ca aceasta scumpire substantiala a fost provocata de instalarea la Chisinau a noului guvern, format de partidele Aliantei pentru Integrare Europeana, relateaza Deutsche Welle. Premierul moldovean Vlad Filat a declarat ca prefera ca Republica Moldova sa plateasca pentru gazele rusesti conform pretului mediu european, decat sa fie santajata in permanenta de Rusia. Din 2008, tarifele la gazele naturale livrate Republicii Moldova de catre ‘Gazprom’ sunt revizuite o data la trei luni. Premierul a mentionat ca o noua majorare a pretului la gazele naturale peste trei luni nu este exclusa.
Astfel, accizele la benzina si motorina au crescut cu 50%, noile majorari ducand la cresterea pretului la produsele petroliere pentru consumatorii finali cu 7%, urmand ca pretul sa fie ajustat periodic. Taxele vamale la importul masinilor de lux vor fi de doua ori mai mari fata de anul trecut, iar accizele la parfumuri, bijuterii si produsele cosmetice vor creste de trei ori. Cota accizelor la bere a crescut in Republica Moldova cu 25%, iar premierul Vlad Filat a anuntat ca bautorii de vodca vor trebui sa plateasca, de acum incolo, minimum 4 euro pentru un litru. Autoritatile de la Chisinau sustin ca majorarile au fost operate pentru acoperirea deficitului bugetar.
Aceste scumpiri sunt, insa, incomparabil mai mici fata de cele care vor deriva din majorarea pretului de vanzare a gazelor naturale de catre Gazprom, considera expertii. De la 1 ianuarie 2010, concernul rus a stabilit pentru Republica Moldova pretul de 233 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale consumate. Aceasta inseamna ca moldovenii vor plati cu 40 de dolari mai mult pentru o mie de metri cubi de gaze naturale importate din Rusia. Cresterea este de 20%. Ministrul moldovean al Economiei, Valeriu Lazar, a declarat ca Guvernul va aplica anumite masuri compensatorii menite sa amortizeze impactul scumpirii gazelor, dar a precizat ca aceste masuri vizeaza doar familiile sarace:
„Aceasta majorare – de la 192 dolari mia de metri cubi in trimestrul patru 2009 – la 233 de dolari… va dati seama…. sunt 40 de dolari la mia de metri cubi, este o crestere destul de sensibila, este un factor extern pe care noi, din pacate, nu-l putem gestiona. Suntem preocupati de elaborarea anumitor actiuni pe intern care ar veni cel putin sa diminueze impactul acestor majorari, care sunt, apropo, inevitabile. Incercam, pentru categoriile defavorizate, acum facem estimari si cautam instrumentariul necesar, pentru a diminua efectul acestor majorari”.

Cascada de scumpiri

Majorarea tarifelor la gazele naturale nu inseamna, insa, doar cresterea pretului in factura pentru consumul de gaze. Toate centralele termoelectrice din Republica Moldova functioneaza pe baza gazelor naturale, iar majorarea tarifelor la gaze va conduce, inevitabil, la scumpirea energiei electrice si a caldurii furnizate de aceste centrale. Presedintele Comisiei parlamentare pentru economie, Veaceslav Ionita, a declarat, citat de Deutsche Welle, ca povara scumpirii gazelor va fi pusa pe seama centralelor termoelectrice, iar impactul asupra populatiei va fi diminuat din contul supraprofitului acumulat in anii precedenti de societatea „Moldova-Gaz”. Totodata, ministrul Economiei de la Chisinau, Vasile Lazar, a declarat ca noul guvern nu intentioneaza sa continue implementarea „Programului National de Gazificare” a Moldovei, analistii considerand aceasta miscare ca fiind o riposta la adresa „Moldova-Gaz”, al carei pachet majoritar de actiuni este detinut de Gazprom. O declaratie in acest sens a fost lansata recent in cadrul unei conferinte de presa de catre ministrul Valeriu Lazar, care a tinut sa precizeze ca Programul national de gazificare a Moldovei nu va fi finalizat din cauza ca statul nu are resurse financiare pentru acest lucru.
Reamintim ca tariful de 233 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale fixat acum de „Gazprom” pentru Moldova este cu o cincime mai mic decat cel aplicat Ucrainei. Mai favorizata ramane si anul acesta Belarus, care plateste 170 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale rusesti.

Vizita strategica

Ajdunctul premierului rus, Igor Suvalov, va veni in aceasta luna la Chisinau, a anuntat Vladimiri Filat, premierul Republicii Moldova, citat de mass-media locala. Potrivit sursei, dupa ce Rusia a decis scumpirea de urgenta a gazelor livrate Republicii Moldova, agentiile straine de stiri arata ca autoritatile de la Chisinau urmeaza sa decida in aceste zile detaliile finale privind imprumutul in valoare de 150 milioane de dolari pe care il va solicita Federatiei Ruse. Agentia azera oficiala de stiri APA face referinta la declaratia premierului Vlad Filat, care a iterat ca decizia finala cu privire la acest imprumut se va lua in timpul vizitei adjunctului premierului rus, Igor Suvalov, ce urmeaza sa soseasca la Chisinau pana la sfarsitul acestei luni. Maa-media de la Chisinau reaminteste ca Republica Moldova va solicita Kremlinului un imprumut de aproximativ 150 milioane dolari americani pe un termen de 15 ani. In timpul guvernarii comuniste, fostul preşedinte Vladimir Voronin declara ca Federatia Rusa ar urma sa acorde R. Moldova un imprumut de peste jumatate de miliard de dolari.

Tarife de criza

Ca urmare a cresterii preturilor de achizitie a gazelor naturale de la SA „Gazprom” din Federatia Rusa, a energiei electrice procurate de la CERS Moldoveneasca, a influentei altor factori obiectivi asupra costurilor suportate de intreprinderile din sectorul energetic Consiliul de Administratie al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE) a aprobat, in sedinta sa publica din 14 ianuarie 2010, tarifele de livrare a gazelor naturale, a celor de producere si de livrare a energiei electrice si a energiei termice, relateaza mass-media locala. La efectuarea calculelor acestor tarife ANRE a luat in considerare pretul de procurare a gazelor naturale in trimestrul I al anului curent, anuntat de SA „Gazprom”, la nivel de 232,8 USD/1000 m3, cursul de schimb al valutei nationale prognozat pentru 2010 la nivel de 12,3 lei pentru un dolar SUA, pretul de procurare a energiei electrice de la CERS Moldoveneasca la nivel de 5,83 centi SUA/kWh si alti factori obiectivi. Calculele tarifelor au fost efectuate reiesind din necesitatea acoperirii costurilor reale, minim necesare pentru asigurarea activitatii intreprinderilor din sectorul energetic si achitarea integrala a resurselor energetice procurate de la furnizorii externi si interni.
In urma analizei materialelor prezentate de SA „Moldovagaz” si a calculelor efectuate, ANRE a stabilit tariful mediu de livrare a gazelor naturale pentru anul 2010 la nivelul de 3542 lei/1000 m3 (fara TVA de 6%), cu 432 lei sau cu 13,9 % mai mult decat tariful existent (3110 lei/1000 m3). Modificarea acestui tarif a fast cauzata, in principal, de majorarea, cu incepere din 01.01.2010, a pretului de procurare a gazelor pana la 232,8 USD/1000m3 .
Pornind de la marimea tarifului mediu si luand in considerare cerintele Directivelor UE si FMI privind stabilirea unor tarife adecvate si ne discriminatorii pentru toate categoriile de consumatori, ANRE a calculat si aprobat urmatoarele tarife de livrare a gazelor naturale: pentru centralele electrice cu termoficare (CET) si centralele termice publice – 3106 lei/1000 m3, in prezent – 2819 lei/1000 m3(majorare cu 10,2%); pentru consumatorii casnici cu un consum lunar de pana la 30 m3- 3574 lei/1000m3, in prezent – 3068 lei/1000 m3 (majorare cu 16,5%); pentru consumatorii casnici cu un consum lunar mai mare de 30 m3 – 3992 lei/1000 m3, оn prezent – 3427 lei/1000 m3(majorare cu 16,5%); pentru celelalte categorii de consumatori – 4192 lei/1000 m3, оn prezent – 3568 lei/1000 m3(majorare cu 17,5%).
Comentand tarifele susmentionate, Lidia Zestrea, sef al directiei politica tarifara si analiza economica a ANRE, a subliniat ca tarifele de livrare a gazelor pentru CET-uri si centralele termice publice acopera pe deplin costurile reale suportate de acestea. Ea a precizat ca ANRE a decis sa mentina in continuare un tarif preferential pentru consumatorii casnici, care va acoperi 92 % din costurile reale. Acesta va fi subventionat din contul tarifelor pentru alte categorii de consumatori, in primul rand, pentru agentii economici cu consumuri mari de gaze naturale.

Costuri crescute

In aceeasi sedinta, ANRE a actualizat tarifele de producere si de livrare a energiei electrice si a celei termice de catre CET-uri. Astfel, valoarea acestora va fi de: la CET-1: energia electrica – 131,84 bani/kWh, in prezent – 138,38 bani/kWh, (reducere cu 4,7%); energia termica – 455,78 lei/Gcal, in prezent – 512,05 lei/Gcal, (reducere cu 11%); la CET-2: energia electrica – 96,60 bani/kWh, in prezent – 104,28 bani/kWh, (reducere cu 7,4%); energia termica – 375,72 lei/Gcal, in prezent – 410,44 lei lei/Gcal, (reducere cu 8,5%); la CET Nord: energia electrica -103,03 bani/kWh, in prezent – 106,56 bani/kWh, (reducere cu 3,3%). Tariful la energia termica livrata de aceasta intreprindere consumatorilor finali a ramas la acelasi nivel de 786 lei/Gcal.
Prin alta decizie, ANRE a actualizat si tarifele la energia electrica livrata consumatorilor de catre retelele electrice de distributie (RED). Potrivit acestei hotarari, RED Union Fenosa va aplica urmatoarele tarife: pentru consumatorii conectati la retelele cu nivelul de tensiune 110 kV – 95 bani/kWh, in prezent – 79 bani/kWh, (majorare cu 20,3%); pentru celelalte categorii de consumatori – 133 bani/kWh, in prezent – 110 bani/kWh, (majorare cu 20,9%). RED Nord si RED Nord-Vest vor aplica tariful de 143 bani/kWh, in prezent – 120 bani/kWh, (majorare cu 19,2%).
Stabilirea acestor tarife a fost cauzata de doi factori de baza, atat majorarea pretului de procurare a energiei electrice de la SA „Energocom” cu 24%: de la 4,69 centi SUA/kWh (inclusi in tariful actual) la 5,83 centi SUA /kWh, cat si devalorizarea valutei nationale de la 10,7 lei pentru un dolar SUA, curs prevazut in tariful in vigoare, la 12,3 lei pentru un dolar SUA.

Energie scumpa

Torodata, Consiliul de Administratie al ANRE a aprobat tariful la energia termica livrata de SA „Termocom” in marime de 699 lei/Gcal, in crestere cu 29,2 % fata de tariful in vigoare (540,82 lei/Gcal), aprobat de Consiliul Municipal Chisinau la 1.01.2007. In tarif nu au fost incluse pierderile SA „Termocom” din in anii precedenti, rezultate din diferenta dintre veniturile calculate si cele real obtinute de aceasta intreprindere. Cresterea tarifului la energia termica a fost determinata, in principal, de: (a) majorarea pretului de procurare a gazelor naturale de la 2057 lei/1000 m3, pret inclus in tariful in vigoare, pana la 3106 lei/1000 m3, factor care a condus la cresterea costului real al combustibilului utilizat pentru producerea unei Gcal produse de SA “Termocom” de la 372,9 lei la 510,07 lei; (b) majorarea pretului de procurare a energiei termice in raport cu cel inclus in tariful stabilit la inceputul anului 2007: la CET – 1 de la 284,69 lei/Gcal la 455,78 lei/Gcal, la CET – 2 de la 211,44 lei/Gcal la 395,92 lei/Gcal. Acesti factorii au condus la majorarea costului energiei termice intrate in retea comparativ cu cel inclus in tarif de la 357,78 lei/Gcal la 543,60 lei/Gcal, sau cu 51,9%. Tarifele aprobate de ANRE vor intra in vigoare la data publicarii lor in „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. Ultima modificare concomitenta a tarifelor de livrare a gazelor naturale, a celor de producere si de livrare a energiei electrice si a energiei termice a fost operata de ANRE la 30 iulie 2008, anunta Serviciul de presa al ANRE, citata de mass-media de la Chisinau.

Episcopul maghiar Laszlo Tokes, pregatit sa rupa pactul cu UDMR

Presedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), episcopul reformat Tokes Laszlo, a declarat, la Targu Mures, la finalul sedintei Consiliului Maghiar de Coordonare din Transilvania, ca pune sub semnul intrebarii colaborarea pe viitor cu UDMR, deoarece formatiunea condusa de Marko Bela nu tine cont de pozitia CNMT, relateaza agentia de presa NewsIn, preluata de mass-media de la Bucuresti. “De data aceasta, suntem ingrijorati in privinta colaborarii pe viitor, deoarece, in ultima vreme, UDMR nu ne-a consultat in privinta diferitelor evenimente politice, nici nu a ascultat pozitia noastra, de exemplu la alegerile prezidentiale sau intrarea in Guvern”, a declarat Tokes Laszlo.
Acesta crede ca liderii Uniunii sunt tot mai putin interesati de dezideratele maghiarimii si ca din opozitie ar fi putut sa lupte cu mai mult succes. „S-a ingustat terenul de miscare politica fiind in Guvern si in ceea ce priveste autonomia Ţinutului Secuiesc sau a universitatii in limba maghiara finantata de stat. S-a ingustat posibilitatea de colaborare deoarece se multumesc cu reprezentarea intereselor de partid. Dupa parerea noastra, trebuie sa ne ridicam deasupra intereselor de partid. Noua nu ne pasa sa avem un prefect in judetul Vaslui. Noi suntem ingrijorati ca colaborarea este in pericol, nu mai sunt posibilitati de comunicare ca atunci cand UDMR era in Opozitie. Doresc succes UDMR, care crede ca numai de la guvernare poate atinge astfel de scopuri. Noi nu impartasim aceasta conceptie”, a afirmat Tokes.

Aservire electorala

El a mai sustinut ca UDMR este aservita intereselor PDL. “A slabit baza electorala si sustinerea, a scazut potentialul ca parteneri intr-un guvern si este prea mult aservita intereselor PDL. Pe plan institutional si legal ar trebui sa gasim posibilitatea reprezentarii intereselor nationale maghiare, si nu printr-o politica oportunista”, a precizat europarlamentarul. Episcopul nu respinge insa definitiv posibilitatea de colaborare. ”Dorim sa sustinem dialogul. Luna viitoare vom continua activitatea Forumului de coordonare si vom pregati un document care sa cuprinda problemele generale asupra carora s-ar cuveni sa ne intelegem: autonomia si universitatea nu le putem obtine daca nu ne combinam fortele. Vom cauta atingerea acelor scopuri de interes national care ar insemna emanciparea minoritatii maghiare”, a conchis episcopul.
La randul sau, Marko Bela a spus ca apreciaza consecventa lui Tokes Laszlo si considera ca aceste impedimente legate de mijloace va putea fi depasita. “Intr-adevar este vorba de divergenta majora, dupa parerea mea, care exista in cazul UDMR si CNMT, si anume care sunt instrumentele prin care vom putea ajunge la un anumit rezultat. Şi eu, din acest punct de vedere, apreciez consecventa si sinceritatea domnului presedinte Tokes Laszlo, care a spus acelasi lucru ca si acum 10 ani si de acum 15 ani si spune acelasi lucru si astazi. Dar, in acelasi timp, sper sa-mi permita domnul presedinte sa fiu si eu sincer si consecvent, fiindca noi consideram ca atunci cand maghiarii din Romania, respectiv organizatia de reprezentare a intereselor maghiarilor din Romania s-a implicat in viata politica si in politica parlamentara, in mod firesc a preconizat si folosirea instrumentelor guvernarii”, a spus Marko Bela. “Intrebarea este daca aceste instrumente sunt intr-adevar reale, suficiente si daca prin ele vom putea sa avansam inclusiv in ceea ce priveste relatiile interetnice. Şi aici exista intr-adevar o divergenta intre noi, fiindca noi consideram ca prin participarea noastra in guvernare, intr-o perioada extrem de dificila de altfel in ceea ce priveste situatia economica, totusi nu numai ca vom incerca sa dam o contributie la rezolvarea acestei probleme de interes general, dar programul comun de guvernare contine deziderate prin care vom reusi sa avansam inclusiv in domeniul relatiilor interetnice”, a adaugat liderul UDMR.

UDMR la guvernare

Liderul unional a sustinut ca majoritatea maghiarilor doresc ca UDMR sa fie la guvernare deoarece doar asa vor putea obtine ceea ce doreste minoritatea maghiara. ”Nu suntem de acord in aceasta privinta cu colegii nostri din CNMT, ei ne vor in opozitie in timp ce eu sunt convins ca majoritatea maghiarilor ne vor la guvern. Dar dovada si justificarea acestei prezente in guvern bineinteles va exista daca intr-adevar peste cateva luni, peste o anumita perioada, vom reusi sa dovedim ca am avansat in acele domenii la care m-am referit. Ramane aceasta diferenta de opinii, dar ramane vointa noastra de a cauta caile de colaborare si de a mentine Consiliul Maghiar de Coordonare din Transilvania”, a conchis Marko Bela. Acesta a spus ca discutiile vor continua si ca se va face o analiza comuna a proiectului Legii Minoritatilor, o analiza a reformei posibile sau eventualei reforme in invatamant, problemele legate de descentralizare.

Succes electoral autonomist

La alegerile pentru Parlamentul European, UDMR a reusit sa mobilizeze la urne 8,92 % dintre alegatori, obtinind 431.739 de voturi. Acesta este cel mai bun rezultat electoral al Uniunii de dupa 1990. Cei trei europarlamentari maghiari sint episcopul Tokes Laszlo, Sogor Czaba si Iuliu Winkler, care au mai detinut cite un mandat. Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat la Tirgu Mures, ca este foarte multumit de rezultatele obtinute la alegerile europarlamentare si ca scorul este mai bun decit cel din 2007, relateaza NewsIn, citat de mass-media locala.
Liderul maghiar considera ca rezultatul UDMR inseamna ca europarlamentarii maghiari vor avea forta necesara pentru a sustine cauza maghiarilor din Romania, dar si a romanilor, pentru ca „nu dorim sa rezolvam numai problemele maghiarilor”. „Inseamna ca vom avea forta necesara la Bruxelles sa transmitem mesajul comunitatii maghiare din Romania si sa contribum la rezolvarea problemelor Romaniei. Europarlamentarii nostri doresc sa rezolve nu numai problemele maghiarilor. Rezultatul va fi foarte important pentru perioada care urmeaza. Vom avea sustinerea intregii comunitati maghiare in toate demersurile din viitor”, a mai delcarat Marko Bela.
De asemenea, presedintele UDMR a explicat ca formatiunea pe care o conduce a invins, in sase judete, fapt deosebit de important „in perioada asta, pentru ca colegii din coalitia de guvernare incearca eliminarea specialistilor din institutiile deconcentrate”. Presedintele UDMR a mai spus ca Uniunea a obtinut un rezultat fara precedent si pentru ca a dus o campanie de informare a populatiei cu privire la importanta votului pentru Parlamentul European si la importanta Parlamentului European ca institutie, in timp ce celelalte partide „au ezitat intre campania pentru euroalegeri si campania pentru prezidentiale”.
Intrebat daca crede ca notorietatea episcopului Tokes Laszlo a contat foarte mult in optiunile electoratului, liderul maghiar a spus ca au fost contributii egale. „Eu cred ca astazi am reusit sa dovedim un adevar <<matematic>> care e valabil numai in politica; ca suma celor doua eforturi si energii e mai mare decat rezultatul unei simple adunari. Am obtinut cu aproape un procent mai mult decit suma celor doua procente din 2007, UDMR si candidatul independent Tokes Laszlo, ceea ce inseamna ca cu totii am avut o contributie si nu am putea imparti meritele in ceea ce priveste acest rezultat. Nu persoanele in sine, ci ideea solidaritatii, ideea unitatii maghiarilor a invins. Am eliminat disputele si conflictele din viata maghiarilor din Romania si am reusit sa fim uniti si solidari”, a declarat Marko Bela.

Divergente post-electorale

In schimb, Partidul Civic Maghiar sustine ca UDMR ar fi putut obtine mai mult de trei mandate de europarlamentar, daca s-ar fi realizat alianta cu PCM si daca ar fi avut o campanie mai ferma. Partidul Civic Maghiar a dat publicitatii marti, 9 iunie, un comunicat in care afirma ca UDMR ar fi putut obtine si al patrulea mandat la europarlamentare daca ar fi fost realizat „o solidaritate reala”. Conducerea PCM mai afirma in comunicat ca „tocmeala UDMR – Consiliul National Maghiar din Transilvania”, nu a condus la un rezultat mai bun fata de alegerile din 2007 si nici la o participare mai buna la urne. PCM sustine ca la alegerile din 7 iunie au votat cu 30.000 de maghiari mai putin fata de alegerile din noiembrie 2007.
„Tocmeala s-a dovedit a fi fara succes, nu s-a reusit realizarea unei reprezentari mai puternice a maghiarilor, la care ar fi existat sanse reale daca ar fi existat o solidaritate autentica. In urma politicii egoiste si mincinoase a UDMR, zeci de mii de cetateni sint dezamagiti si renunta la viata publica”, se arata in comunicatul PCM. Potrivit sursei citate, „masinaria propagandei UDMR” incearca acum sa prezinte rezultatele obtinute ca fiind un succes real si nu recunoaste ca o coalitie reala, solicitata de PCM, ar fi adus si al patrulea mandat de europarlamentar pentru maghiarii din Transilvania. „PCM sustine in continuare ca pentru viitorul maghiarilor din Transilvania este nevoie de o colaborare autentica, deoarece s-a dovedit ca o solidaritate ciunga este mai rea decit situatia competitionala”, se subliniaza in comunicat.
Vicepresedintele PCM Covasna, Gazda Zoltan, a declarat luni, 8 iunie, ca daca UDMR ar fi avut disponibilitatea sa poarte tratative cu PCM pentru alegerile europarlamentare, rezultatul alegerilor ar fi fost mult mai bun decit cel obtinut de Uniune cu CNMT. „Daca vroia UDMR, prezenta ar fi fost mai semnificativa printr-o coalitie cu PCM, pentru ca putere politica are doar PCM, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) nu este putere politica. Coalitie se poate face intre puteri politice si era mai bine daca se uneau cele doua forte politice. patru locuri puteau fi ocupate prin coalitie”, a declarat vicepresedintele PCM Covasna, Gazda Zoltan.
Potrivit lui Gazda, din informatiile lor, electoratul PCM nu a mers la vot, iar putinii care totusi s-au dus nu se stie cu cine au votat. Pe durata campaniei electorale, civicii maghiari din Covasna s-au tinut departe si nu au luat nicio atitudine in legatura cu aceasta. Cele mai multe voturi din judetul Covasna au mers cu ocazia europarlamentarelor spre Lista Solidaritatii Maghiare incheiata de UDMR si CNMT, cu 82,41% din optiunile electoratului.
La rindul sau, Tokes Andras, vicepresedintele PCM si fratele episcopului Tokes Laszlo,  a declarat marti, 9 iunie, la Tg. Mures, ca UDMR a facut o campanie foarte slaba, „de parca ar fi vrut sa obtina doar acele trei locuri la care se astepta” si a sustinut ca maghiarii ar fi putut avea chiar cinci europarlamentari daca UDMR facea alianta si cu PCM. „Era de asteptat sa cistige trei locuri, nu a fost nimic iesit din comun. UDMR a facut o campanie foarte retrasa, slaba, practic numai in ultimele patru zile, dupa mitingul de protest de la Targu Mures. Mi s-a parut ca UDMR isi boicoteaza propria campanie si ca nu ar vrea sa intre al patrulea, care nu le apartine (al patrulea candidat pe lista solidaritatii maghiare a fost Zsolt Szilagy, din partea CNMT- n.r.)”, a declarat Tokes Andras.
Tokes Andras a afirmat, insa, ca si PCM are o vina pentru rezultatul alegerilor europarlamentare, deoarece nu a acceptat participarea pe locul patru al „listei solidaritatii maghiare”, asa cum i s-a propus. El a sustinut ca in interiorul PCM a fost singurul care a votat pentru intelegerea cu UDMR. „Dar am ramas singur cu parerea mea”, a adaugat el. „A doua vina apartine PCM, pentru ca nu am acceptat locul IV pe aceasta lista. Nu din motive principiale PCM a refuzat coalitia interna propusa de UDMR, ci din cauza comportarii udemeriste. Eu am propus pentru ca era o forta mult mai mare”, a spus Tokes Andras.

Autonomia in PE

Candidatii UDMR Iuliu Winkler si Sogor Csaba, de pe lista Uniunii dupa Tokes Laszlo, au declarat, duminica seara, la Tg Mures, la sediul central de campanie, ca in noul mandat la PE vor lupta ca ardelenii sa aiba un trai mai bun si pentru intarirea legaturilor cu Ungaria. „Tot ceea ce mi-am asumat in campania electorala reprezinta programul de lucru, cred ca e nevoie de un nivel de trai mai ridicat pentru ardeleni, pentru romani, pentru cetatenii Romaniei si pentru maghiarii din Romania. Este nevoie de o clasa mijlocie intarita, este nevoie de sprijin pentru IMM-uri, avem nevoie de noi locuri de munca, avem nevoie ca agricultorii nostri sa primeasca aceleasi fonduri, acelasi sprijin precum cei din Europa Occidentala si toate acestea reprezinta un program foarte concret, impreuna cu eforturile pentru drepturile comunitatilor minoritare si ale comunitatii maghiare din Romania, care trebuie sa fie recunoscute si cuprinse intr-un sistem unitar”, a declarat Winkler.
In ce priveste colaborarea cu Tokes Laszlo, Winkler spune ca aceasta va fi impecabila. „Eu cred ca am un atit de bun si de demult format exercitiu al colaborarii si al spiritului de echipa incat sint chiar convins ca voi putea colabora bine cu episcopul Tokes Laszlo. Aceste lucruri au inceput in ultimii doi ani, in ultimul an si jumatate si eu nu vad niciun motiv pentru ca sa nu ne construim un sistem impecabil de colaborare”, a spus europarlamentarul.
La rindul sau, europarlamentarul Sogor Csaba a declarat ca una dintre prioritatile lui in noul mandat va fi accesarea banilor europeni pentru imbunatatirea relatiilor romano-maghiare. „De exemplu, avem 248 milioane de euro pentru eliminarea granitei dintre Romania si Ungaria pentru reconstructia infrastructurii, dar si a relatiilor culturale si economice dintre localitatile si dintre oamenii de pe parte si alta a granitei. Ar fi pacat sa lasam acesti bani acolo. Prioritatea noastra e aceeasi care a fost si in 2007, respectiv drepturile minoritatilor, drepturile lingvistice, dar si problemele noastre comune, ale rromilor, agriculturii si infrastructurii”, a declarat Sogor.
Acesta s-a referit si la proiectele interne care ar trebui terminate. „Trebuie sa inteleaga si Guvernul Romaniei, mai ales ca are un prim-ministru ardelean, ca calea aeriana poate ocoli cumva Ardealul, dar autostrada nu. Daca vrem sa ne conectam cu Europa trebuie sa construim autostrada, partea cealalta spre Marea Neagra sau Rusia mai poate astepta putin, acest lucru este primordial”, a afirmat el. Sogor Csaba a precizat ca aceste probleme ar putea fi rezolvate daca s-ar face „o presiune de la Bruxelles ca Guvernul Romaniei sa inceapa descentralizarea, sa eliminam irosirea banilor pe institutiile prefecturii, de exemplu”.

Autonomie internationalizata

Europarlamentarul Tokes Laszlo a anuntat ca reprezentantii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) de pe Lista Solidaritatii Maghiare vor incerca internationalizarea problemei autonomiei, combinata cu introducerea unui nou concept, si anume acela al politicii eurotransilvanene. Aceasta deriva din faptul ca, la fel ca Romania, si Transilvania a aderat la UE, iar problemele specifice ale maghiarilor din Romania nu sint chestiune interna a tarii noastre, ci una de nivel european. „Ne straduim, prin PE, sa prezentam problemele comunitatii noastre, Uniunii Europene, deoarece soarta comunitatii maghiare din Transilvania nu este una interioara a Romaniei, ci este, totodata, o cauza europeana. Ne straduim sa internationalizam cauza autonomiei maghiare din Transilvania si din Secuime, problemele ceangailor si asa mai departe(…) De fapt cind vorbim despre integrarea Romaniei in UE, se subintelege din partea noastra ca, in sine, Transilvania a aderat la UE, aceasta as putea numi-o o politica eurotransilvaneana, deci privind Transilvania ca o macroregiune in sine”, a spus Tokes Laszlo. Acesta a mai spus ca europarlamentarii CNMT vor reprezenta interesele specifice ale maghiarilor din tot Bazinul Carpatic, ceea ce a provocat protestele autoritatilor din Slovacia, Serbia si Ucraina.

Diplomatie separatista

Reamintim ca episcopul reformat Laszlo Tokes, aflat anul trecut intr-o vizita in capitala Statelor Unite ale Americii, a cerut o schimbare de sistem in politica nationala a Ungariei si o politica ungara a minoritatii maghiare, care sa cuprinda o natiune de 14-15 milioane de maghiari. Tokes, care a castigat recent un mandat de europarlamentar din partea Romaniei, a facut aceste declaratii la Casa Kossuth din Washington, intr-un discurs cu titlul: „Uniunea (Europeana), impreuna cu Ardealul!”, tinut in fata etnicilor maghiari de peste Ocean. La 20 de ani de la schimbarea de sistem din 1989, ar putea sa inceapa cel de-al doilea capitol al schimbarii de sistem, a spus episcopul, aratand ca ar fi deja nevoie de o schimbare de sistem in politica nationala a Ungariei.
Potrivit lui Tokes, din cauza politicii actuale ungare fata de minoritatea maghiara, maghiarimea este ca o armata imprastiata. “Daca se va strange insa laolalta si va sti sa-si uneasca fortele, atunci ea se va transforma intr-o armata capabila sa loveasca”, a declarat episcopul reformat. In opinia sa, pentru ca acest lucru sa se intample “este nevoie ca, in loc de o gandire care are in vedere o multitudine de cauze ungare, sa existe o gandire care sa aiba in vedere o cauza unitara ungara … realizarea unei politici minoritare ungare potrivita unei natiuni de 14-15 milioane de suflete… (iar acest lucru sa se faca) pe principiul dreptului la autonomie al natiunii maghiare din bazinul carpatic”.

Maghiara, obligatori pentru romanii din Transilvania

Europarlamentarul Laszlo Tokes, episcop reformat de Piatra Craiului, a declarat, la Cluj, ca maghiarii au dreptul ca in Transilvania limba lor materna sa devina una oficiala si ar fi demn ca romanii sa invete maghiara, daca traiesc in comunitati mari ale acestei etnii, transmite agentia NewsIn, citata de mass-media romana.
„Avem dreptul in Transilvania ca limba maghiara sa devina una oficiala si daca noi sintem nevoiti sau suntem gata sa invatam limba romana, tot la fel, in regiunile unde traiesc maghiari in mare numar, si romanii ar fi demn sa invete limba maghiara, sa devina limba maghiara, limba oficiala unde este cazul”, a afirmat Tokes in cadrul unei conferinte de presa de la Cluj. Episcopul Tokes a facut aceste declaratii pornind de la exemplul ca, in municipiul Cluj-Napoca, locuit majoritar de romani, primaria intentioneaza sa monteze pe monumentele istorice placute informative care nu contin explicatii si in maghiara. Reamintim ca anterior episcopul europarlamentar a declarat ca limba maghiara trebuie sa devina obligatorie in scolile de limba romana din Transilvania, precum si in regiunea locuita de ceangai, romani romano-catolici care traiesc in judetul Bacau.
Europarlamentarul roman a mai sustinut in capitala SUA ca trebuie luptat pentru obtinerea dreptului la autonomie al minoritatilor maghiare de peste granite, pe baza suveranitatii limitate si “prin construirea sistemului de autonomii”. El a insistat ca aceste eforturi nu sunt indreptate catre independenta sau rupere teritoriala, drepturile respective fiind suficiente. Tokes a fost la Washington pentru a fi decorat cu medalia pentru libertate Truman-Reagan de catre Fundatia americana pentru Memoria Victimelor Comunismului. El a mai participat, luni, la o manifestare organizata de Uniunea Reformata Ungara din SUA, Fundatia Ungara pentru Drepturile Omului si Coalitia Maghiara din America.

Secui autonomi online

La initiativa Consiliului National Secuiesc (CNS), Tinutul Secuiesc a obtinut autonomie pe internet, prin rezervarea domeniului „.sic” in spatial virtual, relateaza cotidianul Ziua. Potrivit Corporatiei pentru Atribuirea Numelor si Numerelor in Internet (ICANN), domeniul „sic” este prescurtarea cuvintului „Siculitas”, „secuime” in limba latina.
Liderul CNS, Balazs Izsak a declarat ca a primit o instiintare scrisa in acest sens de la ICANN, iar codul „.sic” a fost atribuit ca nume de domeniu de nivel superior Tinutului Secuiesc. „Acest cod al domeniului de nivel superior <<sic>> este, de fapt, prescurtarea cuvintului latin <<siculitas>>, care astazi, in traducere, inseamna <<secuime>>. <<Siculitas>>, pe vremuri, in latina medievala, insa, a insemnat o comunitate autoguvernata si inzestrata cu drepturi si libertati la care facem referire – deci la traditiile libertatii secuiesti”, a mai precizat Iszak.
El a adaugat ca atribuirea sub-domeniilor, respectiv a numelor de domenii, va incepe dupa primul trimestru al anului 2010, iar organele administratiei publice locale, institutiile, societatile comerciale si persoanele private din judetele locuite de secui vor avea posibilitatea sa detina, incepind de atunci, site-uri pe Internet in domeniul „.sic”.
Liderii CNS considera aparitia pe Internet a Tinutului Secuiesc ca o entitate autonoma drept un eveniment important al aspiratiei la autonomie a secuilor. CNS a realizat si citeva mii de autocolante pentru masini cu indicativul SIC iar compozitia grafica de pe autocolant a fost inscris la nivel international ca marca inregistrata.

Autonomie auto

Autoritatile locale din Covasna promoveaza folosirea de numere de „inmatriculare secuiesti personalizate” pentru masinile oficiale, inclusiv cele ale primarului din Sfantul Gheorghe, Antal Arpad, si a presedintelui Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, relateaza editia online a cotidianului Ziua.
Astfel, potrivit corespondentului Agerpres, presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, si primarul municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, au decis sa-si personalizeze masinile de serviciu, prin imprimarea indicativului SIC, de la “terra siculorum”, pe tablitele de inmatriculare ale acestora si pe caroserii, pentru a marca si in acest fel apartenenta la asa-zisul tinut secuiesc si pentru a promova simbolurile regiunii.
In cursul zilei de luni, acestia au invitat presa in fata Primariei Sfantu Gheorghe, pentru a le prezenta noile tablite de inmatriculare: 10-CV-SIC (montata pe masina de serviciu a presedintelui CJ, un WV Passat argintiu achizitionat in urma cu aproximativ trei luni) si 11-CV-SIC, pe autoturismul Renault Megane al primarului. Antal Arpad a declarat ca ideea de a marca simbolic identitatea zonei este de inspiratie europeana. “Asa cum am constatat in autonomiile din Uniunea Europeana, simbolurile regiunii respective sunt promovate si de populatie si de autoritatile locale, de aceea reprezentantii Asociatiei oraselor si judetelor secuiesti am decis ca in locul numerelor fara identitate avute pe autoturisme, sa punem ‘SIC’ de la Siculorum, nu de alta, dar sa se vada ca apartinem de acest tinut secuiesc si promovam acest tinut”, a declarat primarul. Tamas Sandor a mentionat ca si omologul sau din Harghita se va alinia acestei initiative si i-a indemnat si pe primarii din judetele Covasna si Harghita sa le urmeze exemplul.
Potrivit acestuia, CJ detine sapte masini care vor primi noi tablite de inmatriculare; primarul Antal Arpad nu a putut preciza cate vehicule exista in dotarea institutiei pe care o conduce, mentionand ca nici pe cea care ii este destinata nu o foloseste, pentru ca prefera sa mearga pe jos.
Reamintim ca „Terra siculorum” este varianta in limba latina a sintagmei “tinutul secuiesc”, respectiv Székelyföld in limba maghiara, iar pe abtibildurile lipite pe caroseriile masinilor apar harta acestei zone si culorile steagului secuiesc, albastru si auriu.

Autonomia, strategie comerciala

Filiala Partidului Civic Maghiar din judetul Covasna a inregistrat la Tribunalul Covasna o asociatie de promovare a produselor secuiesti traditionale, transmite agentia NewsIn, citata de mass-media locala. Vicepresedintele PCM Covasna, Gazda Zoltan, care este presedintele Asociatiei Produs Secuiesc, a declarat luni, 15 iunie, ca proiectul implica judetele Covasna, Harghita si partial Mures, iar scopul infiintarii acesteia este de a intari capacitatea economica a Tinutului Secuiesc si de a pastra traditia produselor din aceasta zona.
„Vrem sa-i constientizam pe locuitorii acestui tinut ca daca vor cumpara produse fabricate in zona vor contribui la dezvoltarea firmelor autohtone si, implicit, la pastrarea si crearea de noi locuri de munca. Sa nu cumparam macaroane produse in Banat, mobilier din Italia, produse lactate din Alba, ci numai produse secuiesti, a caror calitate si puritate a materiei prime sunt garantate”, se arata pe un site de promovare a produsului secuiesc conceput de ei. La asociatie au aderat mai multi intreprinzatori din judet, iar in perioada urmatoare reprezentantii asociatiei vor mai discuta cu intreprinzatori din diverse domenii, de la alimentar, artizanat, prelucrare de lemn si asa mai departe. Gazda sustine ca si intreprinzatori romani ar fi interesati de aceasta initiativa a lor.
Civicii maghiari din Covasna au inceput de mai multa vreme o campanie de promovare a produsului secuiesc, la inceputul anului fiind organizata inclusiv o dezbatere publica pe aceasta tema, la care au participat zeci de producatori, mestesugari, prelucratori de carne, lapte, lemn sau din panificatie, precum si alte persoane interesate de acest subiect. Ei au dezbatut teme legate atat de calitatea produselor secuiesti, cit si de modalitatile de promovare.
Initiativa reprezinta si o cale de a veni in intimpinarea crizei economice prin promovarea produselor traditionale secuiesti si incurajarea cumparatorilor sa aleaga aceste produse locale, in locul celor straine. Campania s-a dus si prin intermediului unui site de promovare, tradus in limbile romana, maghiara si engleza.

Tabara separatista la Gheorgheni

Presedintele Partidului Jobbik din Ungaria, Gabor Vona, initiator al Garzii Maghiare, organizatie extremista recent interzisa de autoritatile de la Budapesta, a fost prezent, anul acesta, in tabara organizata de Tineretul Maghiar Ardelean – “Erdelyi Magyar Ifjak” (EMI) in apropierea municipiului Gheorghieni. In prezenta a sute de simpatizanti, Vona Gabor a explicat cum a reusit partidul pe care il conduce sa ajunga sa obtina 15% din preferintele electoratului la alegerile europarlamentare, dar a abordat si subiecte mai sensibile, cum ar fi infiintarea Garzii Maghiare sau problema tiganilor din Ungaria. Vona Gabor a recunoscut ca partidul Jobbik duce o politica revizionista, sustinand ca “de 500 de ani, maghiarii, ca natiune, nu au fost independenti, tot timpul au depins de altcineva si asta le-a intrat deja in gena”.
Politicianul maghiar a mai vorbit si de succesul inregistrat de Jobbik la alegerile europarlamentare, in urma carora a obtinut trei mandate in Parlamentul European, precizand ca membrii acestui organism trebuie sa se obisnuiasca cu prezenta eurodeputatilor Jobbik si cu modul lor de exprimare.

Garda Maghiara vesnica

Vona Gabor a spus ca unul dintre cei trei europarlametari Jobbik a primit o uniforma de la Garda Maghiara si a afirmat ca va merge imbracat cu ea in Paralmentul European, in acest fel imbracandu-se cand si-a preluat mandatul. De altfel, subiectului “Garda Maghiara” i-a fost alocat un timp destul de mare, liderul Jobbik fiind aplaudat de mai multe ori, la scena deschisa, de participanti. Vona Gabor a povestit cum a luat fiinta Garda Maghiara, dar a vorbit si despre felul in care ea a fost desfiintata, prin hotarare judecatoreasca. Intrebat de moderatorul discutiei daca “in Ungaria mai este Garda Maghiara“, presedintele Jobbik a raspuns: “Bineinteles ca exista”, sustinand ca aceasta organizatie nu poate fi desfiintata, atata vreme cat a fost infiintata de maghiari si a ajutat foarte multi oameni atunci cand au avut nevoie.
“Multi au incercat sa dezlege succesul Garzii Maghiare, cine a infiintat-o si cine o finanteaza. (…) Maghiarii au infiintat-o, cei care s-au saturat de faptul ca nimeni nu face nimic in tara, banii ii pune fiecare membru, isi cumpara singuri uniformele si tot ei isi cumpara si benzina si tot ce au nevoie. Eu am fost presedintele unei asociatii compuse din 10 persoane care avea ca tel infiintarea Garzii Maghiare“, a dezvaluit liderul Jobbik.
Vona Gabor a respins acuzatiile legate de faptul ca Partidul Jobbik si Garda Maghiara sunt impotriva tiganilor din Ungaria, afirmand ca totul nu este decat “o manipulare a fortelor speciale si a presei aflate in mainile guvernarii”. Presedintele Jobbik nu a ocolit nici tema referitoare la autonomia maghiarilor din Bazinul Carpatic, afirmand ca sprijina in totalitate ceea ce-si doresc maghiarii de aici. El a fost indelung aplaudat atunci cand a spus ca partidul pe care-l conduce sustine introducerea dublei cetatenii.
“Dubla cetatenie este simplu de rezolvat. In privinta autonomiei, eu alta solutie nu am decat sa arunc mingea inapoi, la cei de aici. Maghiarii de aici trebuie sa hotarasca concret ce vor sa faca, iar noi o sa sprijinim in totalitate eforturile lor”, a afirmat Vona Gabor.
Unii dintre participantii la tabara EMI purtau steaguri ale Ungariei, ale Partidului Jobbik, dar si steagul lui Arpad, simbol al Garzii Maghiare. De asemenea, unii dintre ei erau imbracati in uniforme asemanatoare formatiunilor ilegale paramilitare.
Organizatorii nu au asigurat traducere in limba romana pentru jurnalistii nevorbitori de maghiara, spre deosebire de alte tabere organizate in Harghita, cum ar fi “Tusvanyos” sau “Tineretul si Uniunea Europeana”. Motto-ul tabarei EMI din acest an este “Va fi al nostru ceea ce putem sa cucerim” si este inspirat din opera scriitorului si politicianului maghiar Kos Karoly.
Printre invitati se numara, pe langa liderul Jobbik, Vona Gabor, si europarlamentarul Laszlo Tokes, presedintele Partidului Civic Maghiar, Szasz Jeno, liderul Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, sau istoricul Raffay Erno, din Ungaria, autorul controversatului documentar Trianon.
In acest an, in premiera, tabara a fost finantata cu 5.000 lei si de Consiliul Judetean Harghita. Presedintele institutiei, Borboly Csaba, a dorit sa inlature acuzatiile legate de faptul ca sprijina o manifestare extremista, precizand ca nu face decat sa fie alaturi de cei zece mii de tineri care participa la tabara si ai caror parinti platesc taxe

Mostenire controversata

Anul trecut, tabara EMI s-a desfasurat in perioada 6-10 august si a avut ca motto cuvintele scriitorului maghiar Wass Albert, „Transilvania sa fie din nou ceea ce a fost”. In afara de persoanele enumerate mai sus, anul trecut au mai fost prezenti in tabara EMI si fiul scriitorului maghiar Wass Albert, Wass Endre precum si avocata Eva Maria Barki, care intre anii 1994-1998 a fost declarata persoana indezirabila pe teritoriul Romaniei. Nu au lipsit nici antrenamentele trupelor paramilitare secuiesti-maghiare, dar nici concertele unor formatii unguresti, cum ar fi Karpatia, Transylmania si altii, care de altfel vor fi prezenti si anul acesta.
Taberele EMI au avut, de la an la an, tot mai multi participanti. In anul 2005, au participat peste 1.000 de tineri, in 2006 numarul participantilor a fost de peste 2.500 de persoane, in 2007 numarul participantilor a ajuns la peste 5.000, iar in anul 2008 discursul presedintelui Dreapta pentru Ungaria, Vona Gabor, a fost ascultat de 15.000 de tineri.

Comemorari contestate

4 iunie, ziua semnarii Tratatului de la Trianon in urma caruia Transilvania a revenit Romaniei, a fost comemorata la Cluj-Napoca si Sfantul Gheorghe prin ceremonii organizate ca de obicei de Miscarea Tinerilor si cei ai PCM. Participantii au purtat panglici de doliu si au arborat steaguri secuiesti sau ale Ungariei. Anul acesta, la manifestari au participat si reprezentanti ai UDMR, relateaza divers.ro
Un grup de cateva zeci de tineri maghiari, membri ai organizatiei Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate, sucursala Cluj, a comemorat joi, 4 iunie, in cimitirul Crisan din Cluj-Napoca semnarea Tratatului de pace de la Trianon, in urma caruia Transilvania a revenit Romaniei. Tinerii s-au adunat in fata unui monument ridicat de Colegiul Agriculturilor Kalandos in 1943, in memoria eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Potrivit preotului reformat, Szollosi Janos, monumentul din cimitirul Crisan este singurul din Cluj-Napoca ridicat in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial de catre comunitatea maghiara
Conform presedintelui sucursalei Cluj a Miscarii Tinerilor din cele 64 de comitate, Pap Ferencz, comemorarea  a constat in depunerea a doua coroane la monument, intonarea unor cintece si recitarea unor poezii. Tinerii au purtat o banderola neagra pe un brat. Ceremonia a continut si o scurta slujba religioasa oficiata de clerici ai bisericilor istorice maghiare.
In paralel, si la Sfantul Gheorghe a avut loc o comemorare a zilei de 4 iunie. In jur de 300 de persoane au participat la comemorarea organizata de PCM Covasna in parcul din centrul municipiului. Comemorarea a inceput cu un moment de reculegere de cinci minute, timp in care clopotele bisericilor istorice maghiare din municipiu au batut. Au urmat apoi discursuri ale organizatorilor si ale invitatilor la acest eveniment. Multi cu panglici de doliu in piept sau la brat si arborind steaguri secuiesti sau ale Ungariei, participantii au ascultat mesajele durerii provocata in urma Trianon-ului, ale dorintei de autonomie si ale importantei unitatii maghiarilor, a natiunii maghiare.
„Intr-un moment trist dar totusi prielnic s-a intimplat aceasta comemorare. Tocmai cind iarasi am simtit ca nu sintem in propria noastra tara, fiindca puterea politica ne cam plaseaza in pozitii mai nesemnificative sau nici macar acolo, dar tocmai in aceste momente ne dam seama ca noi daca sintem acasa in propria noastra tara atunci ne trebuiesc institutii proprii, conducatori proprii. Eu zic ca acesta este mesajul principal al acestei zile, azi in 2009, ca sa obtinem autonomia teritoriala, unde o sa avem institutiile noastre proprii si unde o sa decidem noi cine vrem sa ne conduca, sa nu fim dirijati din Bucuresti, noi sintem un popor puternic si putem sa ne conducem”, a declarat vicepresedintele PCM Covasna, Gazda Zoltan.
Invitatul de onoare al comemorarii a fost profesorul, Kiszely István, din Ungaria, iar alaturi de acesta au participat si mai multe organizatii de tineret, cum ar fi „64 de comitate” sau Tinerii Maghiari. Totodata, reprezentantul Asociatiei „64 de comitate” a dat citire unei petitii in 12 puncte, in care a vorbit printre altele de autonomia teritoriala si de demilitarizarea zonei. In acest an au raspuns invitatiei de a participa la eveniment si reprezentantii UDMR, presedintele formatiunii, senatorul Albert Almos, sustinind un discurs in care a vorbit si el despre unitate si autonomie.
„PCM mereu a organizat aceasta comemorare, eu salut UDMR ca a luat parte si sper din tot sufletul ca nu este numai campanie. Au mai fost o data dar nu cu inima impacata, eu sper ca desi sintem in campanie nu au venit aici pentru campanie si sper ca si in viitor sa mai organizam asa”, a spus presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef. Comemorarea s-a incheiat cu o rugaciune si cu intonarea imnurilor maghiar si secuiesc.

Tandemul Putin-Medvedev vor un nou Tratat de Securitate Europeana

Pe 10 decembrie 2009 a fost anuntata crearea unei Comisii care va purta numele Initiativei de Securitate Euro- Atlantica, presedintia acesteia urmand sa fie asigurata de Wolfgang Ischinger, vice-ministru al afacerilor externe al Germaniei in perioada 1988 – 2001, ambasador la ONU intre 2001 – 2006, Igor Ivanov, ministru al afacerilor externe al Federatiei Ruse in perioada 1998 – 2004, si Sam Nunn, senator din partea statului Georgia, presedinte al Comisiei pentru Activitati Militare a Senatului Statelor Unite ale Americii, se arata intr-o recenta analiza al Centrului de Studii Est-Europene şi Asiatice (CSEEA), citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS.
Securitatea internationala, acesta pare sa fie domeniul cel mai sensibil pentru cele trei state care au reusit sa puna bazele unei noi Comisii Internationale “The Euro-Atlantic Security Initiative”, (EASI), creata special pentru a elabora parametrii incluzivi ai sistemului de securitate euro-atlantica al secolului al-XXI-lea. Responsabilitatea pentru situatia actuala, in care riscul de escaladare a unor conflicte mai vechi, dar si de aparitie a unor amenintari noi, apatine tuturor partilor implicate. Iata de ce este nevoie de a elabora o noua modalitate de abordare a acestora, inclusiv de a crea un nou mod de regandire a solutiilor atat de necesare redefinirii arhitecturii de securitate. Este o provocare care necesita implicate transatlantica, fara a exclude partea ruseasca, sunt de parere cei trei co-presedinti ai EASI, mai subliniaza Angela Gramada, autoarea studiului citat.
Rationamentul care a stat la baza crearii acesteia il constituie fragilitatea securitatii europene, argumentata si de faptul ca Europa nici dupa 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului nu a reusit sa puna in aplicare un model concret de securitate, capabil sa elimine posibilitatea reaparitiei unor conflicte teritoriale sau de alta natura in Europa, astfel incat sintagma “unita si libera” sa devina o realitate.

Coincidente geopolitice

Initiativa de creare a acestei comisii internationale aproape coincide cu perioada de aparitie a textului Tratatului de Securitate Europeana, idee care apartine actualului presedinte rus, Dmitrii Medvedev, documentul fiind publicat pe 29 noiembrie 2009 la Moscova si trimis spre consultare oficialitatilor europene. Desi in mass-media nu se fac referiri la ambele evenimente in acelasi timp, impresia generala lasata atat de textul Tratatului de Securitate Europeana, cat si de scopul Initiativei de Securitatea Euro-Atlantica exprimat de co-presedintii acesteia este ca cele doua actiuni sunt complementare si absolut necesare pentru trasarea unor noi linii directoare pentru arhitectura europeana.
Rusii insista asupra faptului ca Europa unita are nevoie de ajutor in aceasta directie, dar in realitate ei nu doresc decat recunoasterea propriei utilitati pentru design-ul noilor concepte de securitate euro-atlantica. Daca initial autorul ideii de elaborare a Tratatului de Securitate Europeana a oferit impresia ca este un proiect cu destinatie exclusiv europeana, atunci textul lui face apel nu doar la statele membre ale Uniunii Europene, dar si catre organizatiile cu vocatie universala si chiar regionala, neexceptand NATO. A exclude Federatia Rusa din planurile de securitate este o greseala majora, care ar putea destabiliza si mai mult relatia Moscovei cu Occidentul, aceasta fiind pozitia comuna a celor trei co-presedinti ai Comisiei noi create, pe care o prezinta in momentul lansarii EASI. Redefinirea rolului Federatiei Ruse in acest spatiu este la fel de importanta ca si design-ul noii arhitecturi desecuritate europeana.

Misiune dificila

In conformitate cu discursul oficial de prezentare a EASI, reiese ca aceasta va privi si va analiza securitatea euro-atlantica dintr-o perspectiva mult mai elaborata, incluziva si nu excluziva, cu ajutorul careia vor fi studiate nu doar cauzele care pot provoca tulburari in diferite societati, dar vor fi analizate si sursele ce le provoaca. Initiativa de Securitate Euro-Atlantica are misiunea grea de a gasi acea solutie pentru depasirea crizei diplomatice dintre Federatia Rusa si Georgia, care continua sa destabilizeze situatia din Caucaz ca urmare a conflictului ruso-georgian din luna august 2008. De asemenea, membrii comisiei si-au stabilit drept prioritate elaborarea unui algoritm avansat de colaborare intre diferite organizatii regionale cu atributii in domeniul securitatii, astfel incat misiunile locale ale acestora sa devina cu adevarat eficiente.
Misiunea Comisiei este de a crea arhitectura institutioanala a securitatii europene, astfel incat sa includa treptat Statele Unite ale Americii, Europa, Rusia, dar si alti actori vecini ai acestora: Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Moldova, Belorusia in acest sistem de securitate europeana, care are drept scop final crearea unui spatiu economic comun intre acestea. Printre membrii acesteia vom gasi reprezentanti din state precum: Rusia, Germania, Statele Unite ale Americii, Franta, Marea britanie, Turcia, Ucraina, Armenia. EASI va avea statut de organizatie internationala independenta, care poate sa atraga in activitatile sale experti din intreg spatiul euro-atlantic. De asemenea, ele vor colabora si cu alte organizatii similare, comitete parlamentare, persoane interesate, ministere ale afacerilor externe si ministere de aparare, astfel incat sa fie asigurata o cooperare intr-o maniera reusita pentru atingerea tuturor obiectivelor si misiunii prestabilite.

Femeile din statele sarace sunt cele mai afectate de schimbarile climatice

Schimbarile climatice ameninta sa mareasca prapastia dintre saraci si bogati si sa amplifice inechitatile dintre femei si barbati, deoarece femeile, mai ales acelea din tari in curs de dezvoltare, vor fi afectate in mod diferit fata de barbati, arata raportul „Starea Populatiei Lumii 2009: Femeile, populatia si clima intr-o lume in schimbare”, realizat de UNFPA (n.r.- Fondul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Populatie), si citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Schimbarile climatice reprezinta un risc suplimentar care nu face decat sa amplifice vulnerabilitatea populatiei sarace, care nu este pregatita sa se adapteze”, a declarat François Farah, reprezentant UNFPA in Romania.
Femeile se numara printre persoanele cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice, pe de-o parte pentru ca in numeroase tari ele reprezinta cea mai mare parte a fortei de munca din agricultura iar, pe de alta parte pentru ca nu au acces la aceleasi oportunitati de a obtine venituri ca barbatii. Dintre cei 1,5 miliarde de saraci ai lumii care traiesc cu 1$ sau mai putin pe zi, majoritatea sunt femei, se arata in analiza prezentata de agentia ONU. Femeile au grija de gospodarie si de membrii familiei, situatie care cel mai adesea le limiteaza mobilitatea si le creste vulnerabilitatea in fata dezastrelor naturale. Seceta si precipitatiile abundente obliga femeile sa munceasca mai mult pentru a asigura hrana, apa si energia necesare pentru gospodarii. Fetele renunta la scoala pentru a-si ajuta mamele. Acest cerc al saraciei si al inegalitatii submineaza capitalul social necesar pentru a aborda in mod eficient schimbarile climatice.

Clima adversa

„In Romania s-a constatat o crestere a temperaturii medii cu 2°C* iar regiunile cele mai afectate de schimbarile climatice vor fi sudul si sud-vestul tarii, unde frecventa evenimentelor extreme (temperaturi ridicate, seceta prelungita, precipitatii abundente) va creste, afectand in special activitatile agricole ale oamenilor din zonele rurale”, a declarat Constanta Boroneant, vicepresedinte al Societatii Meteorologice din Romania. Conform Anuarului statistic, in zonele rurale din Romania traiesc mai multe femei decat barbati, mai ales in categoria de varsta de 55 de ani si peste, motiv pentru care ne putem astepta ca si in tara noastra femeile sa fie afectate mai puternic de schimbarile de mediu.
Pentru a evita marginalizarea populatiei vulnerabile, in special a femeilor este nevoie de o atentie asupra modului in care inegalitatea de gen impiedica dezvoltarea, sanatatea, echitatea si bunastarea generala, toate acestea subminand rezistenta tarilor in fata schimbarilor climatice, considera raportul UNFPA. Accesul la servicii medicale, la educatie si la o protectie egala a legii pot ajuta mai bine oamenii sa se adapteze la schimbarile de mediu. „Este nevoie sa investim in tehnologie, dar tehnologia nu va rezolva singura problemele schimbarilor de mediu. Este nevoie sa luam in considerare dimensiunea umana si sa analizam atat rolul pe care oamenii il au prin comportamentul de consum si cresterea populatiei la nivel global, cat si impactul pe care schimbarile climatice il au asupra oamenilor”, se mai arata in raport.

Responsabilitati relative

Planificarea familiala, sanatatea reproductiva si relatiile dintre sexe ar putea influenta cursul schimbarilor climatice in viitor si modul in care umanitatea se va adapta la cresterea nivelului marilor, inrautatirea furtunilor si secete severe, arata autorii raportului Situatia populatiei lumii 2009, publicat de UNFPA. Acordurile internationale privind schimbarile climatice si politicile nationale vor avea mai mult succes pe termen lung daca iau in considerare dinamica populatiei, relatiile dintre sexe, bunastarea femeilor si accesul la servicii si oportunitati, concluzioneaza raportul. Incetinirea cresterii populatiei, de exemplu, ar putea ajuta la crearea unei adaptabilitati sociale in fata impactului schimbarilor climatice si ar contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in viitor, mai arata raportul Situatia populatiei lumii 2009.
Majoritatea dezbaterilor actuale despre schimbarile climatice se invart in jurul responsabilitatilor relative ale tarilor privind limitarea cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera si eforturile de finantare pentru trecerea la energie regenerabila si la alte tehnologii. Care este cea mai buna abordare pentru a reduce emisiile de carbon? Cine ar trebui sa suporte responsabilitatea financiara pentru a rezolva problemele generate de schimbarile climatice in prezent si in viitor? „Aceste intrebari sunt extrem de importante”, scrie Directorul executiv al UNFPA, Thoraya Ahmed Obaid, in prefata raportului. „Dar la fel de importante sunt intrebarile de baza despre cum schimbarile climatice vor afecta femeile, barbatii, baietii si fetele in mod diferit in lume si in cadrul natiunilor si cum poate comportamentul individual sa submineze sau sa contribuie la efortul global de racorire a lumii noastre supusa incalzirii climatice”, adauga oficialul UNFPA.
Viitoarele dezbateri privind schimbarile climatice trebuie sa tina cont de dimensiunea umana si de gen a fiecarui aspect al problemei. Orice document final al Conferintei din decembrie 2009 al tarilor care sunt parti la Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice „care ar ajuta oamenii sa se adapteze la schimbarile climatice si care ar valorifica puterea oamenilor de a opri incalzirea atmosferei planetei, ar lansa o veritabila strategie globala pe termen lung care sa raspunda schimbarilor climatice”.

Elemente ale schimbarilor climatice

Temperatura la suprafata pamantului a crescut cu 0,74 grade Celsius in ultimii 100 de ani. Aceasta crestere poate parea nesemnificativa, dar aceasta incalzire a fost suficienta pentru a perturba multe dintre ecosistemele planetei si a aduce amenintari serioase bunastarii omului. Mai important, daca actualele tendinte continua sau se accelereaza, dupa cum prevad numerosi oameni de stiinta, temperatura la suprafata pamantului ar putea sa creasca cu inca 4 – 6 grade pana in 2100, probabil cu efecte catastrofice asupra mediului, habitatului, economiilor si a oamenilor. Primii 10 cei mai caldurosi ani la nivel global incepand cu 1880 au fost in ultimii 13 ani. Cu tot mai multa certitudine, climatologi din intreaga lume atribuie recenta incalzire gazelor cu efect de sera eliberate in atmosfera ca urmare a activitatilor unei populatii tot mai prospere, in special in tarile industrializate. Cresterea arderii de combustibili fosili precum carbune, petrol si gaze elibereaza mai mult dioxid de carbon in atmosfera, contribuind la si accelerand efectul de sera din atmosfera. Defrisarile si degradarea solului au ca rezultat, de asemenea, mai mult dioxid de carbon in atmosfera, iar activitatile de la agricultura si pana la refrigerare genereaza emisii ale altor gaze cu efect de sera.

Impactul uman

Schimbarile climatice au capacitatea de a rasturna realizarile obtinute cu greu in domeniul dezvoltarii in ultimele decenii si progresul catre indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Reculul va fi generat probabil de lipsa de apa, furtunile tropicale puternice si valurile generate de furtuni, de inundatii, lipsa apei din ghetari pentru irigarea agriculturii, schimbari in disponibilitatea hranei si o posibila criza de sanatate.
Schimbarile climatice ameninta sa inrautateasca situatia saraciei si sa ingreuneze suplimentar viata grupurilor vulnerabile si marginalizate. In Asia de sud-est, de exemplu, aproximativ 221 de milioane de oameni traiesc deja sub limita saraciei de 2$ pe zi. Multi dintre saracii din regiune traiesc in zonele de coasta si in delte si multi dintre acestia sunt mici fermieri sau isi castiga existenta din activitati maritime. Gospodariile sarace sunt in mod special vulnerabile la schimbarile climatice deoarece venitul lor redus le asigura un acces scazut sau deloc la servicii de sanatate sau alte servicii de asistenta sociala care sa-i protejeze de amenintarile generate de conditiile schimbatoare. De asemenea, ca urmare a schimbarilor climatice, nivelul marilor va creste, amenintand zonele de coasta de la altitudine joasa, dens populate si micile state insulare.
In mai 2009, publicatia medicala „The Lancet” a numit schimbarile climatice „cea mai mare amenintare de sanatate de la nivel global in secolul XXI”. Impactul epidemiologic al schimbarilor climatice asupra tiparelor de boli la nivel mondial vor fi profunde, in special in tarile in curs de dezvoltare, unde vulnerabilitatile de sanatate ale saracilor persista. Incidenta bolilor transmise prin vectori, de exemplu, va creste. Milioane de oameni ar putea fi afectati, in plus, de malarie deoarece temperaturile in crestere le permit tantarilor purtatori ai bolii sa traiasca la altitudini mai inalte.

Clima si migratia

Miscarile de populatie la scara larga se vor intensifica din moment ce schimbarile climatice ar duce la abandonarea zonelor inundate sau aride si neospitaliere. Migratia care va urma va duce la grave probleme de sanatate, atat in mod direct ca urmare a presiunilor procesului de migratie, cat si indirect ca urmare a posibilelor conflicte civile cauzate de miscarile haotice ale oamenilor.
Milioane de oameni care traiesc in prezent in zone joase de coasta ar putea fi nevoiti sa-si paraseasca locuintele daca nivelul marii creste dupa cum prognozeaza expertii in schimbari climatice. Secetele severe si prelungite ar putea impinge mai multi fermieri dinspre zonele rurale spre orase in cautare de mijloace de trai. Locuitorii cartierelor urbane marginase din zonele cu risc de inundare ar putea migra spre zonele rurale pentru a evita pericolul. Iar in anumite situatii, degradarea graduala a mediului ar putea distruge oportunitatile de venituri, impingand oamenii peste granite.
Motivul pentru care oamenii migreaza sau cauta refugiu sunt complexe, fiind dificil de prevazut cum va fi afectata migratia din viitor de schimbarile climatice. Totusi schimbarile climatice par sa devina un impuls major pentru miscarile de populatie, probabil in principal prin deplasari interne dar si prin migratie internationala intr-o anumita masura.

Diminuarea schimbarilor climatice

Influenta activitatii umane asupra schimbarilor climatice este complexa. Are legatura cu ceea ce consumam, cu tipurile de energie pe care le producem si le folosim, daca traim la oras sau la tara, daca traim intr-o tara bogata sau saraca, daca suntem tineri sau batrani, ce mancam si chiar masura in care femeile si barbatii se bucura de drepturi si oportunitati egale. Are legatura cu cresterea noastra numerica – care se apropie de 7 miliarde. Intrucat cresterea economiilor, a populatiei si a consumului depasesc capacitatea Pamantului de a se adapta, schimbarile climatice ar putea deveni extreme – chiar catastrofale. Dinamica populatiei reprezinta doar o parte dintr-o poveste mai ampla si mai complicata despre modul in care unele tari si unii oameni au inteles sa realizeze dezvoltarea si sa defineasca progresul si despre modul in care altii au avut prea putina influenta in luarea deciziilor care le afecteaza vietile.
Totusi, nu toti oamenii sau toate tarile sunt egale cand vine vorba despre emisiile de gaze cu efect de sera care ne incalzesc atmosfera. Pana acum, tarile industrializate au generat o mare parte de dioxid de carbon si alte gaze nocive pentru mediu, dar au fost relativ imune la efectele schimbarilor climatice. Tarile in curs de dezvoltare sunt responsabile pentru o mai mica parte de emisii cu efect de sera si totusi, deja suporta in mai mare masura povara adaptarii la evenimente meteo extreme, la cresterea nivelului marilor, la inundatii si seceta. Tarile industrializate au creat o mare parte a problemei, iar saracii lumii se confrunta cu cele mai mari provocari de a se adapta la ea.
Importanta rapiditatii si a magnitudinii recentei cresteri a populatiei in amplificarea viitoarelor emisii cu efect de sera este recunoscuta de oameni de stiinta, inclusiv cei din Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice. O domolire a cresterii populatiei atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare ar putea ajuta la usurarea sarcinii de echilibrare a emisiilor globale pe termen lung si la facilitarea unei adaptari imediate la schimbarile pe cale de a se produce. Masura in care o crestere mai domoala a populatiei ar conta depinde totusi de viitorul economiei globale si al tendintelor tehnologice si de consum.
Rolul cresterii populatiei in cadrul cresterii emisiilor cu efect de sera este departe de a fi singura perspectiva demografica a schimbarilor climatice. Compunerea gospodariei este o astfel de variabila care afecteaza cantitatea de gaze cu efect de sera din atmosfera. Studiile au aratat ca gospodariile mici pot avea un consum de energie per capita mai ridicat decat al gospodariilor mai mari. Unele dovezi arata ca schimbarile structurii de varsta si ale distributiei geografice – tendinta de a trai la oras, de exemplu – pot afecta cresterea emisiilor. Dinamica populatiei ar putea influenta emisiile cu efect de sera pe termen lung. In viitorul apropiat dinamica populatiei va influenta capacitatea tarilor de a se adapta la impactul schimbarilor climatice.

Povara disproportionata

Schimbarile climatice nu numai ca vor pune in pericol vieti si vor submina mijloace de trai, dar vor si mari prapastia dintre bogati si saraci si vor amplifica inegalitatile dintre femei si barbati. Femeile – in special acelea din tarile sarace – vor fi afectate in mod diferit fata de barbati. Ele sunt printre persoanele cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice, pe de-o parte pentru ca in multe tari ele lucreaza in mai mare masura in agricultura si, pe de alta parte, pentru ca ele tind sa aiba acces la mai putine oportunitati de castigare a veniturilor. Femeile au grija de gospodarie si de membrii familiei, situatie care cel mai adesea le limiteaza mobilitatea si le creste vulnerabilitatea in fata dezastrelor naturale. Seceta si precipitatiile abundente obliga femeile sa munceasca mai mult pentru a asigura hrana, apa si energia necesare pentru gospodarii. Fetele renunta la scoala pentru a-si ajuta mamele. Acest cerc al saraciei si al inegalitatii submineaza capitalul social necesar pentru a aborda in mod eficient schimbarile climatice.
Avand in vedere implicarea considerabila a femeilor in producerea hranei in tarile in curs de dezvoltare, stransa legatura dintre gen, agricultura si schimbari climatice merita o analiza mai aprofundata decat primeste in prezent. Din cauza unei saracii mai mari, a unei puteri reduse asupra propriilor vieti, a unei recunoasteri scazute a productivitatii lor economice si a unei poveri disproportionate de reproducere si crestere a copiilor, femeile se confrunta cu provocari suplimentare cand clima se schimba. Marginalizarea si discriminarea femeilor si neacordarea atentiei cuvenite modului in care inegalitatea de gen impiedica dezvoltarea, sanatatea, echitatea si bunastarea generala, toate acestea submineaza rezistenta tarilor in fata schimbarilor climatice. Capacitatea de a rezista este mai probabil sa infloreasca si sa se dezvolte in societatile in care toti oamenii pot merge la scoala, au acces la servicii medicale, se bucura de o protectie egala a legii si participa pe deplin la dirijarea propriilor vieti si ale destinelor comunitatilor si natiunilor lor. Adesea, capacitatea de a rezista isi are radacinile in cultura, cum ar fi numeroasele cazuri de traditie a generozitatii fata de cei in nevoie si a cooperarii in fata calamitatii.

Sanatatea reproducerii

Conferinta internationala pentru populatie si dezvoltare (ICPD) din 1994 a fost o piatra de hotar in istoria populatiei si a dezvoltarii, se arata in comunicatul serviciului de presa al UNFPA. La conferinta, reprezentantii din intreaga lume au fost de acord ca populatia nu inseamna cifre, ci oameni. Programul de actiune pe 20 ani adoptat la conferinta de catre 179 de guverne arata ca daca nevoile de planificare familiala voluntara si de sanatate a reproducerii sunt acoperite, alaturi de alte servicii de baza de sanatate si de educatie, atunci stabilizarea populatiei va decurge in mod natural, nu prin coercitie sau control.
Exista suficiente motive sa credem ca realizarea obiectivului ICPD de acces universal la sanatatea reproducerii, impreuna cu imbunatatirea situatiei educatiei pentru fete si cu egalitatea de gen, ar ajuta la realizarea obiectivelor de sanatate si dezvoltare, contribuind in acelasi timp la un declin al fertilitatii, care ar ajuta, in schimb, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pe termen lung. Acest declin al fertilitatii in sine – sau chiar si in combinatie cu cresterea ratei de supravietuire materna si infantila, la care sanatatea reproducerii, educatia si egalitatea de gen contribuie, de asemenea, in mod considerabil – duce la niveluri de populatie mai mici decat cele prognozate in cele mai multe scenarii cu privire la emisiile de gaze cu efect de sera dezvoltate pentru Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice.

Masuri de combatere

Guvernele trebuie sa anticipeze si sa se pregateasca pentru problemele pe care schimbarile climatice le vor adauga deja provocatoarei activitati de avansare a dezvoltarii, de reducere a saraciei, de asigurare a accesului la educatie si ingrijire medicala si de inaintare catre egalitatea de gen. Este mult mai probabil ca niste abordari de succes cu privire la schimbarile climatice sa apara intr-un context de dezvoltare economica si sociala de durata, de respect al drepturilor omului si al diversitatii culturale, de autonomie a femeilor si acces la sanatatea reproducerii pentru toti. Totusi, masurile specifice de abordare a problemei trebuie sa se bazeze pe fapte si nu pe panica. Golurile in cercetare privind multe dintre efectele la – si solutiile pentru – schimbarile climatice trebuie completate pana nu este prea tarziu. Natura complexa a schimbarilor climatice induse de om sugereaza trei arii de actiune de care este nevoie acum, cu beneficii imediate, pe termen scurt si pe termen lung.
Temperaturile globale sunt deja in crestere, asa ca nu avem alta posibilitate decat sa ne adaptam schimbarilor cu care ne confruntam in prezent si sa le anticipam pe acelea la care ne putem astepta in viitor. Cum se prefigureaza ca temperaturile vor creste in urmatoarele decenii si nivelul marilor in urmatoarele secole, a invata sa ne adaptam si sa devenim mai flexibili in fata schimbarilor climatice in desfasurare este o necesitate imediata dar si de termen lung. Adaptarea, totusi, nu este ceva ce poate fi transferat tarilor in curs de dezvoltare de catre tari donatoare, banci sau corporatii. Desi finantarea si transferul de tehnologie si cunoastere sunt esentiale in acest efort, o adaptare de succes si de durata trebuie sa reiasa din vietile, experienta si intelepciunea celor care trebuie sa se adapteze.
Fara oprirea cresterii emisiilor globale de gaze cu efect de sera si apoi reducerea lor rapida, adaptarea la schimbarile climatice va deveni o provocare fara sfarsit si poate chiar imposibila. Graba de a ne construi flexibilitatea in fata schimbarilor climatice nu ne poate distrage de la necesitatea de a reduce emisiile cat mai rapid posibil, incepand cu acest moment.
Chiar si succesele esentiale de inceput in reducerea emisiilor vor fi doar un preambul al unei sarcini care va preocupa probabil oamenii timp de decenii, chiar secole: cum sa prospere la nivel mondial evitand ca activitatile umane sa impinga atmosfera globala si clima dincolo de limitele in care omul poate locui.

Dezvoltare negativa

La nivelul Uniunii Europene (UE), Romania seamana, ca structura de dezvoltare, cu Bulgaria, Polonia si Ungaria, iar in ce priveste sanatatea, tara noastra se afla pe o pozitie cu 17 locuri mai proasta decat cea medie, se arata in Raportul Dezvoltarii Umane, document publicat de catre Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si care cuprinde 182 de tari membre ONU. Concret, se constata un nivel ridicat de educatie, insa starea de sanatate este problematica, aflandu-se la limita dintre nivelul mediu-dezvoltat si dezvoltat. Tara nostra are similitudine maxima cu Bulgaria, sub aspectul profilului de dezvoltare si cu Polonia din perspectiva profilului de migratie, subliniaza mass-media locala, citand raportul ONU.
Analiza realizata pe baza raportului PNUD mai arata ca nivelul remitentelor (n.r. – banii trimisi in tara de catre diaspora economica) este foarte ridicat raportat la numarul de locuitori. Romania are rangul 2 din cele 69 de tari cu peste 10 milioane de locuitori. Acest nivel ridicat este favorizat de vechimea redusa a emigrarii si de frustrarile pe care migrantii plecati le au in conditiile unor inegalitati intre nivelul sporit de educatie si starea proasta de sanatate dar si intre venituri. Banii veniti din strainatate sunt vazuti ca mijloc de reducere a acestor inegalitati. Romania face parte din categoria statelor cu nivel redus de imigrare, dar cu un flux puternic de intrari de remitente, alaturi de Polonia, Slovacia, Bulgaria si Lituania. Romanii din Spania si Italia intra in competitie cu marocanii, albanezii, columbienii si ecuadorienii, cetateni care provin din tari cu niveluri de dezvoltare mai mici decat in cazul Romaniei. Cetatenii romani trimit acasa remitente mult mai mari decat cele expediate de imigrantii cu care intra in competitie.
In ceea ce priveste sanatatea, Romania inregistreaza cea mai slaba pozitie in Europa. Se afla pe ultimul loc dupa Lituania, Letonia si Bulgaria, cu o valoare a sperantei de viata de 72,5 ani, inregistrand rangul 80. In schimb, pentru educatie, rangul a fost cuprins in perioada 2005-2007 intre 50 si 52. “Romanii sunt relativ bine scoliti, dar traiesc prost”, spun specialistii consultati de hotnews.ro. Polonia si Ungaria au ranguri de dezvoltare superioare (41, respectiv 43) celor pentru Bulgaria (61) si Romania (63). Totusi, profilele lor de dezvoltare seamana foarte mult. La nivel mondial, Romania se aseamana cel mai mult cu Trinidad-Tobago, o tara mica din America Latina, confruntata cu grave conflicte interetnice si saracie cronica, Indicele dezvoltarii umane fiind acelasi.

Declin demografic

Conform studiului „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21”, realizat de Centrul de Cercetari Demografice „Vladimir Trebici”, din cadrul Institutul National de Cercetari Economice, al Academiei Romane, in prezent Romania a intrat in al optsprezecelea an de declin al populatiei si nu exista perspective de stopare a acestei scaderi. Dimpotriva, tendinta va continua si in anii urmatori. Realitatea demografica din tara noastra poate fi caracterizata prin termenul de criza demografica latenta. In opinia autorilor, mecanismele care au condus la scaderea populatiei Romaniei cu aproape 1,5 milioane de oameni din 1990 pana in prezent si la deteriorarea structurii pe varste a populatiei sunt: fertilitatea – cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie, aceasta este scazuta si nu asigura inlocuirea generatiilor. Pentru inlocuirea generatiilor, fertilitatea ar trebui sa fie de 2,1 copii la o femeie; migratia externa – necunoscuta ca dimensiune, dar are valori foarte ridicate (in special migratia temporara pentru munca, dintre cei plecati la munca, 65% au varste intre 20 si 40 de ani, persoane care pot aduce pe lume copii); mortalitatea generala – inregistreaza inca valori ridicate in Romania, desi s-a stabilizat dupa 2000 in jurul valorii de 12 decedati la 1000 de locuitori.
Rezultatele acestor factori sunt: o populatie imbatranita – putini copii si tineri si o populatie de peste 60 de ani numeroasa – si un raport de dependenta de 34 de varstnici la 100 de persoane adulte. Aceasta situatie are consecinte economice si sociale grave si necesita masuri urgente de restructurare coerenta a sistemului de asigurari sociale, a celui medical si a sistemului de educatie care sa ia in considerare realitatea demografica din tara, mai considera autorii raportului.

Perspective sumbre

Potrivit sursei citate, in prezent fertilitatea este de 1,3 copii la o femeie. Mentinerea acestui nivel al fertilitatii ar avea urmatoarele consecinte: o diminuare drastica a dimensiunii populatiei in varsta de munca – populatia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9 milioane in anul 2050, cu 4 milioane mai mica decat in prezent, o crestere rapida a populatiei varstnice – populatia de 65 ani si peste ar ajunge la 5 milioane in 2050 fata de 3,2 milioane cat este astazi, degradarea raportului de dependenta – raportul de dependenta va ajunge la 115 persoane tinere si varstnice la 100 de persoane adulte (n.r. – in prima faza, o redresare a natalitatii va duce doar la amplificarea raportului de dependenta prin cresterea populatiei tinere, inactiva economic), o scadere a populatiei de varsta scolara – odata cu patrunderea generatiilor din ce in ce mai putin numeroase nascute dupa 1989. Populatia cu varsta intre 3 si 23 de ani este astazi de 5,7 milioane si ar ajunge la 4,2 milioane in 2025, respectiv la 2,7 milioane in 2050. Populatia cu varsta intre 19 si 23 de ani, din care se recruteaza populatia universitara, va fi compusa pana in anul 2025 doar din populatia aflata deja in viata (generatii nascute inainte de 2006) care nu poate fi in nici un fel influentata ca dimensiune. Aceasta populatie este in prezent formata din 1,6 milioane, dar va scadea la 1 milion pana in 2025. Daca se mentine fertilitatea actuala, in anul 2050 aceasta populatie va numara 700 de mii de persoane.
Studiu propune mai multe masuri de combatere, luand in considerare faptul ca populatia reprezinta elementul central in definirea si structurarea oricarei strategii pentru o dezvoltare socio-economica durabila. In momentul de fata, mai mult ca niciodata, Romania are nevoie de o viziune realista asupra dezvoltarii sale economice si sociale pentru urmatoarele decenii, iar populatia este factorul major al acestei viziuni. Instrumentul folosit in elaborarea programelor si strategiilor de dezvoltare economica si sociala sunt proiectarile demografice.
Reinnoirea unei populatii are la baza un principiu foarte simplu: o femeie trebuie sa aduca pe lume, in medie, doi copii pentru a se asigura simpla inlocuire a generatiilor si stabilitatea numarului populatiei. In orice model de prognoza demografica, numarul copiilor depinde de doua variabile: numarul femeilor aflate la varste fertile si ratele de fertilitate (adica numarul de nascuti la 1000 de femei de o anumita varsta). In momentul de fata, Romania are o structura pe varste deteriorata care nu mai poate fi ameliorata pana in 2020. Deoarece dupa 1990 s-au nascut generatii putin numeroase, chiar daca fertilitatea ar creste imediat si s-ar mentine constanta pe urmatorii 10-15 ani, declinul demografic nu va mai putea fi stopat decat in a doua jumatate a secolului. De aceea, este nevoie de masuri imediate pentru ca sistemul de asigurari sociale, cel medical si sistemul de educatie sa poata face fata tuturor acestor schimbari. Redresarea structurii pe varste este o urgenta, se poate face doar prin masuri imediate, cu efecte pe termen lung si foarte lung.

Scenarii pesimiste

Conform unui alt scenariu, pana in 2010, fertilitatea ar cunoaste o redresare de la 1,3 copii la 1,8 copii la o femeie si s-ar mentine constanta. Al treilea scenariu propus de studiul „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21” considera ca pana in 2010, fertilitatea ar ajunge la 1,8 copii la o femeie si pana in 2020, fertilitatea ar atinge nivelul de inlocuire a populatiei de 2,1 copii la o femeie si ar ramane la acest nivel.
In ambele scenarii, pana la mijlocul secolului, situatia demografica a tarii nu se poate ameliora decat prin diminuarea intensitatii deteriorarii structurii pe varste. Consecintele scaderii si mentinerii fertilitatii la 1,3 copii la o femeie si efectele accentuarii procesului de imbatranire demografica nu pot fi eliminate imediat. Abia in a doua jumatate a secolului, prin politici inteligente, s-ar putea ajunge la stoparea declinului demografic. Cauzele sunt determinate de faptul ca, desi fertilitatea ar putea sa creasca, numarul mamelor va continua sa inregistreze valori scazute (prin patrunderea in acest segment de populatie a generatiilor reduse ca numar, nascute dupa 1989) si de faptul ca mortalitatea la 60 de ani si peste va creste (prin cresterea numarului si a ponderii populatiei de peste 60 de ani).
Eventualele avantaje vor aparea dupa 2050 cand, prin redresarea fertilitatii, numarul populatiei active economic ar ajunge la 7,9 milioane in scenariul 2 si la 8,3 milioane in scenariul 3, iar raportul de dependenta economica dintre adulti si varstnici s-ar diminua. Adoptarea unei strategii nationale privind populatia si dezvoltarea, realista, coerenta si de larga perspectiva, este singura posibilitate de stabilizare a situatiei demografice a tarii si de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung, se mai arata in studiul citat.