Ministrul de Externe israelian, Avigdor Lieberman, arunca in aer procesul de pace din Orientul Mijlociu

Discursul ministrului israelian de Externe, Avigdor Lieberman, in fata ONU cu privire la reglementarea conflictului israeliano-palestinian nu reprezinta pozitia oficiala a Guvernului israelian, se arata intr-un comunicat al biroului de presa al premierului Benjamin Netanyahu, citat de mass-media regionala. Comunicatul lui Netanyahu pare sa se refere in special la pasajele din interventia lui Lieberman in care acesta pledeaza pentru un “schimb de teritorii cu populatiile lor” ca o solutie la conflict, mai degraba decât la cele privind “un acord interimar pe termen lung”, excluzând o rezolvare imediata.
“Continutul discursului ministrului de Externe la Natiunilor Unite nu a fost coordonat cu premierul”, subliniaza comunicatul publicat la Ierusalim. “Premierul Benjamin Netanyahu este cel care se ocupa de negocieri diplomatice. Diferitele aranjamente pentru pace sunt definite numai la masa negocierilor si nu in alta parte”, adauga biroul de presa al lui Netanyahu.

Baricada Lieberman

In pofida titlului sau oficial, Lieberman nu participa la negocierile de pace israeliano-palestiniene, care au redemarat la 2 septembrie la Washington. Lieberman a reluat, de asemenea, o idee favorita lui, abandonearea “principiului teritorii contra pace”, care sustine procesul de pace israeliano-palestinian de circa 20 de ani, pentru a-l substitui cu cel al schimbului de teritorii cu populatiile lor. “Nu vorbesc despre deplasarea populatiilor, ci mai degraba despre deplasarea frontierelor pentru a reflecta mai fidel realitatile demografice”, a precizat el, referindu-se la dorinta sa de a trece sub administratie palestiniana o parte din minoritatea araba din Israel, in schimbul anexarii unor colonii evreiesti din Cisiordania, cu locuitorii lor. In fata criticilor generate de o precedenta interventie a sa pe aceasta tema la 19 septembrie, ministrul a dat asigurari ca exprima o “parere personala”. “Nu este pozitia oficiala a Guvernului nostru”, a declarat el.
Lieberman, considerat un ultranationalist, lider al principalei formatiuni politice a cetatenilor israelieni proveniti din fostul spatiu sovietic, este cunoscut pentru pozitia sa radicala fata de problema palestiniana, dar este pentru prima data când le expune in fata unei astfel de adunari.

Israelul, stat al poporului evreu

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a cerut palestinienilor să recunoască Israelul ca “stat al poporului evreu”, vorbind despre “două state pentru două popoare”, ca parte a unei soluţii la conflictul israeliano – palestinian. “Noi spunem că soluţia o reprezintă două state pentru două popoare, adică un stat naţional evreiesc şi un stat naţional palestinian. Un acord de pace se bazează, în primul rând, pe recunoaşterea  Israelului ca stat naţional al poporului evreu”, le-a spus Netanyahu miniştrilor adunaţi la şedinţa de guvern săptămânală. În ciuda speranţelor lui Netanyahu, palestinienii nu se arată prea încântaţi de propunere. “Israelul îşi poate spune cum doreşte. Noi nu trebuie să recunoaştem aceste definiţii”, a declarat Abbas săptămâna trecută.

Palestina, membra ONU intr-un an

Presedintele SUA, Barack Obama, considera ca, intr-un an, “Palestina” ar putea deveni membra a Natiunilor Unite, daca procesul de pace din Orientul Mijlociu va avea succes, relateaza surse diplomatice americane, citate de mass-media internationala. Presedintele american le-a reamintit principalilor actori din Orientul Mijlociu de traditia de toleranta a iudaismului, crestinismului si islamului pentru a ajunge la un tratat de pace. “Daca vom face acest lucru, cand vom reveni aici anul viitor, am putea avea un acord care sa ne ajute sa primim un nou membru ONU: un stat palestinian independent, care sa coexiste in pace cu Israelul”, a declarat Obama. Discursul presedintelui american la tribuna Adunarii Generale ONU intervine intr-un moment crucial pentru negocierile de pace intre palestinieni si israelieni.
Negocierile au fost reluate la inceputul lui septembrie si sunt intermediate de Statele Unite. Un moratoriu privind constructiile in coloniile israeliene din Cisiordania expira la sfarsitul lunii septembrie, iar palestinienii cer prelungirea acestuia. Fostul premier israelian Ehud Olmert a afirmat – duminica, intr-o conferinta la Tel-Aviv – ca SUA au acceptat sa primeasca 100.000 de refugiati palestinieni in cazul unui eventual acord de pace in Orientul Mijlociu, informeaza presa israeliana, citata de agentia KARADENIZ PRESS. SUA au acceptat sa acorde nationalitate americana pentru 100.000 de refugiati, in timp ce Israelul ar accepta mai putin de 20.000, a indicat Olmert. “Cifra dezbatuta este de sub 20.000, dar aceasta ar implica sfarsitul conflictului armat si asigurarea palestinienilor ca nu vor mai reclama nimic”, potrivit site-ului. Ehud Olmert a facut aceasta afirmatie in cadrul unei conferinte organizate de Initiativa Genevei, organizatie nonguvernamentala care reuneste responsabili si intelectuali din ambele tabere pentru a defini contururile unui acord de pace.

Negocieri cu repetitie

Fostul premier a participat la convorbiri de pace cu palestinienii din noiembrie 2007 pana la sistarea lor dupa un an, cand Israelul a lansat o operatiune militara devastatoare in Fasia Gaza. “Daca ajungeam la un acord, aceasta ar fi schimbat fata lumii in tot Orientul Mijlociu. Nu este vina noastra (ca nu s-a ajuns). Daca nu exista acord, este pentru ca palestinienii nu erau pregatiti sa faca pasul pe care noi l-am facut”, a estimat el. Problema refugiatilor palestinieni se anunta a fi una dintre cele mai delicate in negocierile de pace directe incepute la inceputul lunii septembrie. Palestinienii doresc ca Israelul sa recunoasca “dreptul la intoarcere” palestinienilor care au fugit sau au fost expulzati in cursul crearii statului evreu in 1848. Impreuna cu descendentii lor, numarul lor este estimat la 4,7 milioane de persoane. Israelul respinge aceasta cerere, estimand ca ei trebuie sa fie primiti in cadrul viitorului stat palestinian.

Reprezentanta ridicata la rang de misiune diplomatica

Guvernul spaniol a decis ridicarea rangului reprezentantei palestiniene din Madrid, in perspectiva stabilirii si recunoasterii unui stat palestinian, ca urmare a procesului de negocieri recent relansat la Washington in 2 septembrie. De acum, aceasta se va numi Misiunea Diplomatica a Palestinei, dupa ce anterior, aceasta purta denumirea de Delegatia Generala a Palestinei, informeaza un comunicat de presa transmis de directia generala pentru comunicare externa din Ministerul spaniol al Afacerilor Externe. In comunicatul mentionat se arata ca Spania sprijina activ negocierile de pace dintre israelieni si palestinieni, al caror obiectiv principal este stabilirea unui stat palestinian independent, democratic si viabil, care sa existe in pace si siguranta alaturi de statul Israel. De asemenea, Spania sprijina si proiectul de constructie nationala al Autoritatii Nationale Palestiniene. Drept urmare, seful reprezentantei palestiniene in Spania va fi delegat-sef al Misiunii nou denumite, si va avea rang de ambasador, tratat fiind exact ca ceilalti sefi de misiune. Totodata, guvernul spaniol va recunoaste, potrivit prevederilor dreptului international, inviolabilitatea cladirilor, arhivelor si documentelor Misiunii, precum si statutul de imunitate al membrilor acesteia.

Negocieri la Bucuresti

O runda neoficiala de negocieri intre autoritatile israeliene si Autoritatea Palestiniana a avut loc la Bucuresti in prima jumatate a lunii septembrie, relateaza surse diplomatice palestiniene de la Bucuresti si Ankara, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intrevederea a avut loc la o saptamana dupa reuniunea istorica din Statele Unite dintre premierul israelian, Benjamin Netanyahu, si presedintele palestinian, Mahmoud Abbas, in incercarea de relansare a dialogului direct, sub egida presedintelui american Barack Obama. Conform surselor citate, reuniunea de la Bucuresti a avut un caracter tehnic, pentru identificarea solutiilor politice, umanitare si economice imediate ce ar trebui implementate de cele doua parti pentru a facilita revenirea la masa tratativelor. Cele doua delegatii au convenit pregatirea unei noi runde de negocieri la sfarsitul lunii septembrie 2010, care se va desfasura tot in Romania. Din delegatiile celor doua parti au facut parte responsabili politici, militari, precum si oficiali din cadrul serviciilor de securitate ale celor doua parti.
Surse oficiale de la Bucuresti au refuzat sa detalieze rolul concret al diplomatiei romanesti in spinoasa problema a procesului de pace israeliano-palestinian, declarand insa ca Romania va sustine orice efort diplomatic si politic destinat relansarii acestuia. Oficialii de la Bucuresti au mai declarat ca Romania si-a manifestat disponibilitatea de a gazdui o intalnire oficiala dintre premierul israelian Benjamin Netanyahu si presedintele palestinian Mahmoud Abbas, ca parte a relansarii procesului de pace, propunere acceptata „in principiu” de catre oficialii israelieni si palestinieni.

Solicitari israeliene

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, i-a solicitat presedintelui palestinian, Mahmoud Abbas, sa recunoasca Israelul ca stat evreu, anuntand, totodata, necesitatea unor “concesiuni dureroase” din partea celor doua tabere, pentru obtinerea pacii in Orientul Mijlociu. “Asteptam sa recunoasteti Israelul ca stat-natiune al poporului evreu”, a declarat el, in deschiderea primelor negocieri directe israeliano-palestiniene, dupa 20 de luni. “Este posibila concilierea unui stat palestinian cu securitatea Israelului”, a continuat el, citat de mass-media regionala. “Este o sansa fara precedent de a pune capat unui conflict de un secol”, dar obtinerea pacii “nu va fi usoara. O pace veritabila si durabila va fi obtinuta doar prin concesiuni dureroase de ambele parti”, a adaugat premierul israelian. “Ne asteptam la zile grele, pana la obtinerea pacii”, a dat Netanyahu asigurari, multumindu-i lui Abbas ca a condamnat atentatele din ultimele zile impotriva colonistilor evrei, in Cisiordania. Netanyahu a citat, ca exemplu, o scena biblica, din Geneza, in care cei doi fii ai lui Abraham, fondatorii natiunii evreiesti si, respectiv, arabe, isi unesc eforturile pentru a-si inhuma tatal. “Shalom, Salaam, Peace”, a conchis el.

Referendum pentru pace

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, “nu exclude organizarea unui referendum” in Israel, daca va reusi sa ajunga la un acord de pace cu palestinienii, a anuntat recent postul israelian public de radio. Citand surse apropiate premierului, postul precizeaza ca un asemenea referendum ar putea sa aiba loc in mai putin de un an, imediat ce ar fi semnat un “acord cadru” pentru stabilirea marilor directii ale unei solutii finale a conflictului.
Reamintim ca in cadrul reluarii negocierilor directe israeliano-palestiniene, Netanyahu si presedintele palestinian, Mahmoud Abbas, s-au angajat sa se intalneasca la fiecare doua saptamani, pana la sfarsitul anului, pentru a incerca sa ajunga la un acord de pace in Orientul Mijlociu. Cei doi au avut o intalnire privata, la Washington, dupa o intalnire trilaterala, cu secretarul de Stat Hillary Clinton, in care au reiterat obiectivul comun, al celor doua state pentru doua popoare.
Netanyahu si Abbas vor cauta “un cadru al unui acord” pentru obtinerea pacii in Orientul Mijlociu, a declarat reprezentantul SUA la procesul de pace, George Mitchell, care a refuzat sa ofere detalii despre temele discutate. Continutul discutiei, a declarat el, “trebuie sa fie pastrat privat si tratat cu cea mai mare sensibilitate”. “Scopul nostru este de a solutiona toate subiectele principale de dezacord, de-acum intr-un an”, a subliniat acesta. George Mitchell a subliniat, totodata, ca cei doi lideri au condamnat “orice forma de violenta care vizeaza civili nevinovati”.

Presedintele liberal Mihai Ghimpu vrea Republica Moldova in UE

Drumul spre Rusia este la fel de important ca şi drumul spre Uniunea Europeană, a declarat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, după întrevederea cu ministrul român de externe Teodor Baconschi, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comentând o declaraţie a liderului Partidului Democrat, Marian Lupu, care apreciase că UE este o ţintă îndepărtată şi că Chişinăul ar trebui să se orienteze către relaţii pragmatice cu Moscova, Ghimpu a subliniat că programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană prevede relaţii strategice cu Federaţia Rusă, dar şi integrarea în UE. “Nu-i nimic dacă vom merge odată la Moscova prin Bruxelles şi invers, la Bruxelles prin Moscova”, a adăugat preşedintele interimar.

Acuzatii demontate

Mihai Ghimpu a comentat şi acuzaţiile lansate de o agenţie apropiată Partidului Comunist, care a apreciat azi că vizita lui Teodor Baconschi la Chişinău arată că Bucureştiul s-a antrenat în campania electorală de partea actualului regim de guvernământ de la Chişinău. “Voronin ar vrea ca în aceste două luni să închidem porţile, să nu intre nimeni şi să nu iasă din Republica Moldova. Viaţa continuă, şi în perioada în care au fost ei la guvernare aceste evenimente au avut loc”, a spus Ghimpu.
Menţionăm că ministrul român de externe Teodor Baconschi se află într-o vizită de lucru la Chişinău unde a participat la cea de-a III Reuniune informală a Grupului de „prieteni europeni” ai R. Moldova, ţări care sprijină activ apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.

Sedinta comuna

Reamintim ca recent preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, a participat la şedinţa comună a consiliilor consultative Fondul Balcanic pentru Democraţie şi Fondul Mării Negre pentru Cooperarea Regională, organizată de Fondul German Marshall, având ca subiect implementarea reformelor democratice în Republica Moldova şi eforturile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană. La eveniment au participat oficiali din SUA, UE, reprezentanţi ai Fondului German Marshall, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, ai organizaţiilor internaţionale donatoare şi ai misiunilor diplomatice.
Preşedintele Mihai Ghimpu a rostit un discurs în faţa participanţilor la şedinţă, făcând o prezentare a situaţiei din Republica Moldova şi un bilanţ al principalelor evoluţii în domeniile politic şi social-economic, în sistemul judecătoresc şi în politica externă. În deschiderea şedinţei, Mihai Ghimpu a exprimat aprecieri Fondului German Marshall pentru suportul acordat prin programele sale de granturi Republicii Moldova, precum şi pentru promovarea ţării noastre, a intereselor cetăţenilor noştri în Europa şi în Statele Unite ale Americii. „Beneficiind de suportul majorităţii populaţiei, Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a propus o agendă orientată spre democratizarea societăţii, creşterea bunăstării cetăţenilor şi care, în acelaşi timp, ar apropia obiectivele de integrare politică şi economică în Uniunea Europeană. În topul listei noastre de sarcini se află deschiderea mediului economic, asigurarea independenţei judecătoreşti, supremaţiei legii, respectării drepturilor omului şi libertăţii mass-media, acordând o atenţie specială independenţei audiovizualului public”, a menţionat preşedintele Republicii Moldova.

Alegeri iminente

Referindu-se la reformele desfăşurate în sistemul judecătoresc, Mihai Ghimpu a specificat că, deşi rezultatele sunt modeste, implementarea reformelor va continua până în momentul în care va fi asigurată independenţa deplină a justiţiei şi neimplicarea factorului politic în justiţie. Potrivit Preşedintelui, instabilitatea politică şi iminenţa alegerilor face ca rezistenţa sistemului judecătoresc la schimbări să crească. „În această ordine de idei, îmi asum responsabilitatea de a duce până la capăt reforma sistemului judiciar şi a organelor de drept, deoarece consider că succesul reformelor pe plan economic şi social, că atragerea investiţiilor şi stabilirea unui climat economic favorabil sunt posibile doar în condiţiile unei veritabile independenţe a puterii judecătoreşti”, a spus Mihai Ghimpu.
Făcând un bilanţ al realizărilor pe plan economic ale guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, Preşedintele a menţionat că AIE a reuşit, în condiţii economice de o dificultate extremă, să stabilizeze economia, să pună bazele unui nou ciclu de creştere economică, să reducă riscurile de antreprenoriat în Republica Moldova prin semnarea unui nou acord-memorandum cu FMI. Potrivit Preşedintelui, rezultatele preliminare ale anului 2010 confirmă că guvernarea AIE a reuşit să gestioneze bine criza economică, principalele rezultate fiind: creşterea Produsului Intern Brut cu 5,6% în prima jumătate a anului 2010; reducerea deficitului bugetar de la 15%, la momentul preluării guvernării, la 5,4% din Produsul Intern Brut în 2010 şi creşterea cu 7% a salariului mediu pe economie. La capitolul realizări se înscriu şi lansarea unei serii de programe menite să demonopolizeze ramurile principale ale economiei, să crească nivelul de concurenţă, să impulsioneze activitatea investiţională şi de antreprenoriat pentru a asigura ireversibilitatea schimbărilor economice iniţiate. Cu toate acestea, Mihai Ghimpu a subliniat că Republica Moldova are nevoie de un flux important de investiţii străine directe pentru a constitui infrastructura economică şi socială din ţară, a asigura creşterea numărului de persoane antrenate în economie şi a salariului mediu.

UE prioritara

Cu referire la politica externă a Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a subliniat că prioritar pentru AIE este realizarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, în acest sens fiind lansate negocierile pe marginea Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preşedintele a menţionat că, în curând, Republica Moldova va primi foaia de parcurs privind liberalizarea regimului de vize, îndeplinirea căreia va face posibilă libera călătorie a cetăţenilor Republicii Moldova în Europa. În acelaşi timp, Republica Moldova, în colaborare cu Uniunea Europeană, a iniţiat un program aprofundat de reformă instituţională pentru a spori abilitatea instituţiilor locale de a implementa prevederile viitoare ale Acordului de asociere. Concomitent cu intensificarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a revenit la relaţii de normalitate cu vecinii: România, Rusia şi Ucraina şi a beneficiat de un sprijin extern masiv în vederea rezolvării conflictului transnistrean.

Marshall pentru Republica Moldova

Preşedintele a mulţumit Fondului German Marshall pentru suportul acordat Republicii Moldova pe calea implementării reformelor şi a transformărilor, exprimându-şi speranţa că guvernarea actuală, alături de programele de susţinere iniţiate şi de Fondul German Marshall în Moldova, va contribui la crearea unei mase critice de oameni, care vor acţiona ca adevăraţi agenţi ai schimbării şi vor materializa perspectiva europeană a Republicii Moldova.
Fondul German Marshall este o instituţie de politici publice, neafiliată politic, activitatea căreia este dedicată promovării unei cooperări şi înţelegeri aprofundate între SUA şi Europa. Fondul German Marshall a lansat Fondul Balcanic pentru Democraţie în 2003 şi Fondul Mării Negre pentru Cooperarea Regională în 2007, care oferă granturi ONG-urilor din Europa de Sud-Est şi din bazinul Mării Negre, inclusiv Republica Moldova, pentru a susţine cooperarea regională şi buna guvernare.

Presedintele rus Dmitrii Medvedev a solicitat concedierea in masa a functionarilor

Numărul funcţionarilor publici va fi redus cu peste 100.000 în următorii trei ani, a anunţat recent vicepremierul rus Aleksei Kudrin, citat de mass-media regionala. El a precizat că în schiţarea bugetului pentru următorii trei ani deja se va ţine cont de această reducere de cheltuieli bugetare, care permite economisirea a 43 de miliarde de ruble (aproape un miliard de euro). Ministerele şi departamentele vor face reduceri de personal de 5% în primul şi în al doilea an şi de 10% în al treilea an. Funcţionarii disponibilizaţi vor putea încasa prime de 50% din salariu, a precizat Kudrin la o reuniune care a avut loc la Gorki.
Reamintim ca preşedintele rus Dmitri Medvedev a cerut la începutul lunii iunie reducerea funcţionarilor federali cu 20%. Numărul funcţionarilor a crescut considerabil de la alegerea la preşedinţie a lui Vladimir Putin, în 2000, depăşind în prezent un milion de persoane.

Administratia presedintelui rus Dmitrii Medvedev asediaza regimul omologului sau Alexandr Lukasenko

Preţul gazelor pe care Rusia le livrează Belarusului se va majora cu o treime începând cu 2011 şi ar putea ajunge la aproximativ 250 de dolari pentru mia de metri cubi, în funcţie de oscilaţiile preţului la petrol, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Faţă de preţul mediu din 2010, estimat la 186 de dolari, gazul se va scumpi cu 35%, declară surse din domeniul energetic. O asemenea majorare va fi posibilă pe seama anulării coeficienţilor de reducere. Pe viitor, Rusia şi Belarus vor lucra în cadrul contractelor, fără anexe, care prevăd de obicei reducerea coeficienţilor.
De asemenea, din cauza scumpirii gazului, ar putea fi majorată taxa de tranzit pe teritoriul belarus, de la 1,88 la 2 dolari, precizează sursa citata.
Anunţul vine la scurt timp după ce Minskul a anunţat data alegerilor prezidenţiale, fixate pe 19 decembrie, şi poate fi interpretat drept o măsură a Moscovei împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. De asemenea, experţii ruşi anticipează că liderul belarus îşi va baza campania electorală pe critici la adresa Moscovei.

Riposta juridica

In data de 25 martie 2010 Republica Belarus s-a adresat Arbitrajului Economic din cadrul EvrAzEs (Uniunea Vamala) cu o reclamatie privind colectarea taxelor de export de catre Federatia Rusa pe produse petroliere in exporturile lor catre Republica Belarus, relateaza serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de Minsk, citat de mass-media regionala. Conform sursei citate, data inceperii procesului a fost fixata pentru data de 7 septembrie 2010, pana in acest moment autoritatile ruse taraganand desfasurarea procesului.
Incepand cu 1 ianurie 2010, Federatia Rusa percepe taxe de export pentru produsele petroliere livrate pentru Republica Belarus. Potrivit partii beloruse, aceste actiuni sunt in contradictie cu o serie de acorduri internationale privind comertul liber si Uniunea Vamala, existente intre Republica Belarus si Federatia Rusa. In privinta produselor petroliere, dispozitiile prevazute in Tratatele privind comertul liber si Uniunea Vamala  se aplica bilateral si in acordurile incheiate in cadrul EvrAzEs. Exemplu de aceste acorduri pot servi Acordul dintre guvernul Republicii Belarus si al Federatiei Ruse privind comertul liber din 13 noiembrie 1992, Protocolul privind introducerea regimului comertului liber fara exceptii si limitari dintre Republica Belarus si Federatiei Ruse din 6 ianuarie  1995, Acordul privind Uniunea Vamala dintre Republica Belarus si Federatia Rusa din 6 ianurie 1995, Tratatul privind Uniunea Vamala si zona economica unica din 26 februarie 1999, Tratatul privind crearea unui teritoriu vamal unic si formarea Uniunii Vamale din 6 octombrie 2007. In urma acordurilor internationale indicate mai sus, partile se angajeaza sa nu perceapa taxe in comertul bilateral.

Masuri ilegale

Astfel, introducerea taxelor de export de catre Federatia Rusa pentru produsele petroliere, contravine obligatiunilor internationale asumate si aduce grave prejudicii economice concernului „Belneftehim”, entitatilor economice din Belarus, care utilizeaza produse petroliere rusesti pentru productia proprie si in general economiei nationale a Belarus. Republica Belarus a luat toate masurile necesare pentru solutionarea litigiului inainte de a recurge la tribunal, inclusiv, a initiat consultari si negocieri, dar nu au dus la nici un rezultat pozitiv. In aceasta situatie, pentru a ajunge la o examinare impartiala si independenta a litigiului, bazata pe o analiza juridica echilibrata, Republica Belarus s-a adresat autoritatilor judiciare din cadrul  EvrAzEs.
Republica Belarus, considera ca este important sa se asigure solutionarea acestei dispute economice cu Federatia Rusa pe o baza solida juridica internationala, respectand in acelasi timp toate principiile justitiei, inclusiv independenta si impartialitatea procesului.  Litigiu in fata unei instante din EvrAzEs ar trebui sa serveasca la luarea unei hotarari obiective si sa fie un exemplu in solutionarea disputelor similare in formatul Uniunii Vamale si spatiului economic unic.
In conformitate cu punctul 6 din statutul Arbitrajului economic, adoptat prin  Decizia nr. 122 a Consiliului Interstatal al Comunitatii Economice Eurasia din 27 aprilie 2003, hotararea Arbitrajului este definitiva. Fiecare stat – membru al EvrAzEs este de acord sa se conformeze deciziei in acest caz, in care este parte.

Razboi vamal ruso-belarus

Anterior, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avertiza Republica Belarus sa i-si plateasca datoria „istorica” pentru livrarile de gaze rusesti, amenintand ca, in caz contrar, vor fi luate masuri severe fata de fosta republica sovietica. „Contactati responsabilii structurilor corespunzatoare belaruse, care se ocupa de aceasta problema si propuneti-le ca in cel mai scurt timp sa achite datoria”, sublinia Dmitri Medvedev, citat de mass-media de la Moscova, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca acest lucru nu va fi facut, atunci vom trece la luarea unor masuri severe”, a insistat presedintele rus.
La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom are „toate motivele de reducere a livrarilor de gaz catre Belarus, proportional cu suma datoriei”. Potrivit Gazprom, Minskul trebuie sa achite Moscovei 200 de milioane de dolari pentru gazele livrate de la inceputul anului 2010. Gigantul rus se confrunta adesea cu problema intarzierilor la plata gazelor din partea Belarusului, tara pe care a amenintat-o de mai multe ori in ultimii ani cu reducerea livrarilor sale in caz de neplata.
Reamintim ca relatiile in domeniul energetic dintre Moscova si Minsk, dar si dintre Moscova si Kievul vecin, sunt urmarite cu atentie de clientii europeni ai Gazprom, care se tem de intreruperi ale livrarilor, in conditiile in care 20% din importurile de gaz rusesc ale UE tranziteaza Belarus, restul trecand prin Ucraina.

Tratative esuate

Tratativele bilaterale dintre Rusia si Belarus la nivel prezidential s-au finalizat fara nici un rezultat, ca si cele intre premierii celor doua tari, relateaza mass-me dia rusa, autoritatile de la Minsk refuzand sa accepte taxa pentru titei in interiorul Uniunii Vamale formate din Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan. Uniunea vamala trilaterala urmeaza sa intre in vigoare de la 1 iulie 2010, insa din cauza refuzului Minskului de a face concesii, Rusia si Kazahstan au declarat la 28 mai ca aceasta va fi bilaterala. Premierul Putin explica atunci ca o divergenta de nedepasit au devenit tarifele la titei si produsele petroliere, reexportate de Republica Belarus in terte state. Reprezentantul guvernului belarus a calificat mentinerea acestora in interiorul uniunii ca o incalcare grosolana a regulilor internationale de integrare.
Saptamana trecuta, presedintele belarus Lukasenko a sosit la Moscova pentru a discuta problemele litigioase cu liderii rusi. Acesta a relatat ulterior ca discutiile cu Medvedev au fost “furtunoase”, dupa care a plecat sa continue tratativele cu Putin, pe care l-a numit “un lup deja batut”. Discutiile vor continua in timpul cel mai apropiat, pe 18 iunie 2010 fiind programate noi intalniri la nivelul comisiei comune din cadrul Uniunii Vamale, insa surse oficiale de la Moscova au declarat ca este „prematur” sa se vorbeasca despre o intelegere definitiva.
Pozitia rigida a autoritatilor de la Minsk a fost criticata de oficalii rusi, printre care si ambasadorul Federatiei Ruse in Belarus, care a declarat ca nu vede erori in sistemul existent de taxe vamale. Diplomatul rus sustine ca “taxele cuprind si volumul care este exportat prin prelucrarea titeiului”.
Anterior, vice-premierul rus Igor Secin considera, de asemenea, ca sistemul juridic nu permite anularea taxelor de export, aceasta va fi posibil numai la formarea spatiului economic unic, adica de la 1 ianuarie 2012. Avand in vedere ca inlaturarea taxelor a fost obtinuta la sfarsitul anului 2009, Belarus considera ca “Rusia incearca sa modifice regulile jocului dupa ce a inceput deja sa joace”, mai considera cotidianul rus „Vedomosti”.

Ingrijorari europene

O uniune vamala intre Rusia, Belarus si Kazahstan, care a intrat in vigoare la 1 iulie 2010, ar putea afecta comertul international si planurile acestor tari de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, a declarat recent inaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton. Aceasta a afirmat in plenul Parlamentului European ca viitoarea uniune a provocat ingrijorare in Uniune. “In general nu suntem impotriva uniunilor vamale, dar suntem ingrijorati atunci când pot afecta comertul in loc sa il promoveze, asa cum este acest caz”, a spus Ashton.
Rusia, care negociaza de 16 ani intrarea in OMC, a surprins anul trecut comunitatea internationala cu planul de formare a unei uniuni vamale intre Rusia, Belarus si Kazahstan, relateaza Reuters, citat de Mediafax. Uniunea ar urma sa intre in vigoare la 1 iulie, in pofida unei dispute din ultimele saptamâni intre Rusia si Belarus, referitoare la taxele vamale aplicate exporturilor de petrol. Autoritatile de la Moscova au suspendat negocierile cu OMC in 2009, dupa ce au anuntat planul de uniune vamala, dar discutiile ar putea fi reluate in aceasta luna. UE a anuntat in luna mai 2010 ca Rusia ar putea adera la OMC in decurs de un an.

Oferta belarusa

Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociatiilor si organizatiilor studentesti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Pozitii ambigue

Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko la cateva saptamani dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.

Codul imposibil

Codul vamal al Uniunii economice Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate intra in vigoare, au declarat surse diplomatice de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rusia, Belarus si Kazahstan par incapabile sa ajunga la o intelegere in urmatoarea luna asupra taxelor de export pentru produsele petroliere si masini, a confirmat recent presedintele Comisiei vamale din Belarus, Aleksander Shpilevsky, citat de mass-media internationala.
Codul vamal comun ar fi trebuit sa devina operational la 1 iulie, conform intelegerilor politice incheiate anul trecut. Recent, primul-ministru Vladimir Putin a anuntat, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ca sefii guvernelor nu au reusit sa se puna de acord asupra taxelor de export. “Rusia are o pozitie dura in aceste probleme (taxele pentru produse petroliere si masini, n.r.) care difera de pozitiile Belarus si Kazahstanului”, a afirmat Shpilevsky.
Codul vamal este o conditie obligatorie a functionarii Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, infiintata oficial la 1 ianuarie 2010. Saptamana trecuta, Vladimir Putin a spus ca negocierile trebuie sa continue la nivel de experti in urmatoarele doua saptamani. In disputa sunt si taxele de export pentru avioanele private in spatiul Uniunii.
Primul-ministru belorus Serghei Sidorsky a spus ca problema tarii sale sunt taxele pentru produse petroliere, in timp ce ziarul rusesc “Vedomosti” avertiza ca Uniunea vamala ar putea functiona si fara Belarus, o varianta respinsa de oficialii rusi. RIA Novosti aminteste ca, in ianuarie 2010, Moscova si Minskul au avut o scurta disputa pe tema tarifelor la produsele petroliere, Belarus sustinand ca taxele de export la aceste produse ar trebui eliminate in spatiul Uniunii vamale.

Colonialism energetic

Potrivit unui contract pe patru ani, valabil pana in 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.

Razboi cu repetitie

Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.

Declaratii in contradictoriu

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Declaratie de garantie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Recunoastere posibila

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Arma vamala

Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor.
Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, scrie presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Tandemul Voronin-Lupu, consolidat de Kremlin

Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat, iar în tară începe o nouă campanie electorală. Alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 28 noiembrie 2010. Rezultatele sunt greu de prognozat, deocamdată, dar este clar, de pe acum, că niciuna dintre părti – nici Partidul Comunistilor, nici partidele care formează Alianta pentru Integrare Europeană – nu va obtine majoritatea covârsitoare si, respectiv, nu va putea forma Guvernul de la Chisinau, considera mass-media rusa. S-ar putea repeta situatia din primăvara si toamna anului 2009, când niciuna dintre părti nu a putut alege în Parlament presedintele tării, pentru care sunt necesare 61 de mandate de deputat.
Expertii politici din Moldova si din străinătate analizează activ mizele vecinilor Republicii Moldova în alegerile anticipate, inclusiv rezultatul care ar fi favorabil Rusiei. Evident că si Moscova priveste obiectiv asupră stării de lucruri: participantii la bătălia politică s-au încăierat. Lupta slăbeste tara, ceea ce este pe placul celor care doresc lichidarea statalitătii moldovenesti si unirea cu România.

Nemultumire rusa

Moscova nu poate fi satisfăcută de mentinerea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeană. Partidele din actuala aliantă au viziuni diferite despre viitorul Moldovei si relatiile cu Rusia, iar anul care a trecut a adus suficiente exemple referitor la politica antirusească a noii conduceri moldovenesti. Probleme în relatiile moldo-ruse au existat si anterior, dar pe durata mandatului presedintelui interimar Mihai Ghimpu, numărul neîntelegerilor a crescut simtitor. Tara noastră este în drept să fie indignată de accentele anti-rusesti ce tin de ”adevărul istoric” al lui Ghimpu si de politica sa de tensionare a relatiilor cu Federatia Rusă.
Rusia este interesată ca Moldova să aibă o guvernare democratică durabilă, cu care s-ar putea dezvolta relatii de prietenie, respectându-se suveranitatea si neutralitatea RM. Venirea la putere a unei coalitii puternice, reprezentată de formatiuni politice responsabile – iată adevărata miză a Federatiei Ruse.
In data de 16 septembrie 2010, la Moscova a avut loc întrevederea dintre seful administratiei prezidentiale ruse, Serghei Narîskin si liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. La fel, politicianul moldovean s-a întâlnit cu spicherul Dumei de Stat, presedintele Consiliului suprem al partidului ”Edinnaia Rossia”, Boris Grîzlov, si cu presedintele Comitetului pentru afaceri externe din Duma rusă, Constanin Kosaciov. A fost semnat un acord de colaborare dintre PDM si ”Edinnaia Rossia”.
Aceste întâlniri, la prima vedere – protocolare, arată că Moscova si-a activizat eforturile pe directia moldovenească, după ce la 5 septembrie a esuat încercarea de a depăsi criza constitutională printr-un referendum ce să permită alegeri prezidentiale directe. Kremlinul este îngrijorat de aprofundarea crizei politice în Moldova si caută parteneri de încredere pentru a scoate tara din criză, inclusiv în interesul Rusiei.

Lupu favorit

Contactele cu Marian Lupu si Partidul Democrat arată pe cine anume consideră Moscova a fi capabil pentru crearea unei coalitii cu adevărat democratice. PD este consecvent în ceea ce tine de apărarea suveranitătii moldovenesti si tine la prietenia cu Rusia. De pe pozitii de stânga, Partidul Democrat caută solutii reale de pace în societatea moldovenească, antagonizată si obosită de iesiri extreme. Pozitia principială a lui Marian Lupu nu a permis ”haiducilor” din Aliantă să anuleze neutralitatea consfintită în Constitutie si să schimbe denumirea limbii din moldovenească în română. Anume Partidul Democrat a blocat în Parlament aprobarea unei decizii privind interzicerea simbolurilor comuniste, ca un prim pas pentru scoaterea PCRM în afara legii, spre care se îndrepta presedintele interimar Mihai Ghimpu, cel care a decretat formarea unei comisii pentru studierea crimelor regimului comunist. Datorită Partidului Democrat a fost blocată aplicarea decretului scandalos a lui Mihai Ghimpu, care a declarat data de 28 iunie zi a ”ocupatiei sovietice”; decret care mai târziu a fost declarat nevalabil de către Curtea Constitutională.

Axa PD-PCRM

Doar PDM a tratat cu seriozitate apelul asociatiilor de vinificatori din Moldova privind solutionarea problemelor la exportul în Rusia – cea mai mare piată de desfacere pentru vinurile moldovenesti. Vinificatorii s-au adresat către toate partidele din Aliantă, fără a astepta solutii de la guvernul moldovean. Dintre toti liderii AIE, doar Marian Lupu a răspuns apelurilor si, beneficiind de relatiile pe linie de partid, a pus această chestiune în discutie în cadrul ultimei vizite la Moscova. În urma discutiilor, s-a realizat un important progres în această problemă – după un lucru activ al expertilor, un sir de întreprinderi vinicole moldovenesti au primit acceptul Rospotrebnadzor-ului pentru exportul în Rusia si – cel mai important – a fost deschis un terminal vamal pentru productia vinicolă moldovenească la Sankt Petersburg (ceea ce a încercat să obtină, fără rezultate, Vlad Filat în decurs de un an).
Pozitiile Partidului Democrat si ale Partidului Comunistilor – un partener mai vechi al Moscovei în Moldova – coincid în chestiuni principiale ce tin de independenta moldovenească si de aprofundarea parteneriatului strategic dintre Moldova si Rusia. O aliantă dintre aceste două formatiuni în noul Parlament ar putea să fie puternic sustinută si de societatea moldovenească. Merită atentie si faptul că, încă la 10 august 2010, Serghei Narîskin s-a întâlnit la Kremlin cu fostul presedinte Vladimir Voronin. Moscova arată fără echivoc că ar dori o aliantă dintre PCRM si PD în noul Parlament de la Chisinau si că ar ajuta unei astfel de coalitii să scoata tara din criză.

Presedintele roman Traian Basescu sprijina AGRI

Considerat de şeful statului român drept “cel mai competitiv proiect” din punct de vedere al preţului, în comparaţie cu Nabucco sau Southstream, AGRI ar putea livra Europei gaze azere în aproximativ trei ani, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Este cel mai ieftin proiect dintre alternativele vehiculate de transfer al gazului din zona caspică şi din Asia Centrală către piaţa europeană. Fie că vorbim despre Southstream, fie că vorbim de Nabucco, din punct de vedere al preţului acesta este cel mai competitiv proiect”, a declarat Traian Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti, susţinând că nu este în măsură să prezinte un preţ al acestei investiţii.
După semnarea declaraţiei comune de susţinere a proiectului AGRI de către Traian Băsescu şi omologii săi din Azerbaidjan şi Georgia, precum şi de către premierul Ungariei, şeful statului a precizat că proiectul este conceput în trei etape de finalizare a terminalului de la Constanţa, fiecare având câte 10 miliarde de metri cubi pe an. “Preţul este flexibil, cu costuri care vor fi reglate de nevoile de pe piaţa europeană, dar şi de sursele de aprovizionare. Dar este cert că faza I a proiectului poate fi aprovizionată cu gaz din Azerbaidjan”, a mai spus Băsescu, anunţând că, după ce va fi finalizat studiul de fezabilitate, se va putea discuta şi despre finanţarea europeană a investiţiei.

Dimensiunea estică

Catalogând proiectul AGRI drept unul de pionierat în domeniul gazelor naturale lichefiate, Traian Băsescu a susţinut că acesta are potenţialul de a fi dezvoltat şi pe dimensiunea estică, în atragerea şi a altor furnizori. În timpul recentelor convorbiri oficiale, el a anunţat că “suntem pe punctul de a lansa interconectorul AGRI”, care “reuneşte rolul-cheie al Republicii Azerbaidjan ca producător major de hidrocarburi”. “Importanţa geostrategică a Georgiei şi României ca pod de legătură peste Marea Neagră şi valoarea adăugată a Ungariei pentru dezvoltarea dimensiunii vestice a proiectului”, a mai spus preşedintele României, promiţând auditoriului că, în cel mai scurt timp, compania de proiect care va avea sediul la Bucureşti, va deveni operaţională pentru a fi demarat studiul de fezabilitate.
Băsescu s-a angajat, totodată, ca, alături de premierul maghiar Viktor Orban, să facă demersuri pentru cofinanţarea studiului de fezabilitate de către UE ca parte a programului TEN E-2011.

Dimensiune academica

Afirmând că studiul aferent terminalului LNG de la Constanţa este în curs de finalizare, iar concluziile acestuia vor putea reprezenta un punct de plecare pentru studiul dedicat proiectului AGRI, Băsescu a subliniat oferta României de pregătire în domeniul managementului proiectelor de infrastructură energetică prin intermediul Universităţii de Petrol şi Gaze de la Ploieşti. În timpul discursului, preşedintele Băsescu a afirmat că trebuie luat în considerare faptul că AGRI poate fi substitutul pentru “I agree”.
Proiectul AGRI (România – Georgia – Azerbaidjan -Interconnector) vizează tranzitul de gaz natural lichefiat din zona Mării Caspice în Europa, precum şi construcţia a două terminale de gaze naturale lichefiate la Tbilisi şi Portul Constanţa. Cele patru state semnatare ale declaraţiei de la Baku îşi asumă ducerea studiului până la nivel de proiect, după care vor fi invitate firme private.

Armele romanesti alimenteaza razboiul narcoticelor din Mexic

Exporturile de arme în Statele Unite ale Americii, inclusiv AK 47, despre care se ştie că au ajuns pe mâinile narco-traficanţilor mexicani, s-au făcut numai către importatori autorizaţi, a anunţat recent Autoritatea Naţională de Control al Exporturilor (ANCEX), instituţie subordonată Ministerului Afacerilor Externe. Precizarea nu face decât să întărească ipoteza avansată de raportul înaintat autorităţilor americane, potrivit căruia eforturile “neadecvate” şi “insuficiente” ale Washingtonului în stoparea traficului de arme către Mexic şi faptul că reprezentanţii mexicani ai magazinelor de arme nu sunt obligaţi să raporteze autorităţilor dacă un client cumpără zeci de arme nu fac decât să sporească traficul de arme care duce anual la moartea a mii de poliţişti şi agenţi federali.
“Toate exporturile de arme româneşti destinate pieţei civile din SUA, inclusiv de AK 47 transformate în arme semiautomate pentru sport şi vânătoare, au fost efectuate către importatori americani înregistraţi, autorizaţi de Biroul pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc şi Explozivi (BATFE) din cadrul Departamentului Justiţiei al SUA”, se arată în răspunsul ANCEX transmis mass-media. MAE, în cadrul căruia funcţionează ANCEX, precizează că toate aceste exporturi au avut în susţinere documente de import emise de BATFE (certificat internaţional de import şi, respectiv, permis de import BATFE).

Genocidul din Mexic, alimentat de arme romanesti

Anterior, un raport american privind traficul cu arme avertiza ca pusti de asalt AK47 fabricate in Romania si carabine Bushmaster AR-15 sunt cele mai importante tipuri de arme aduse ilegal din SUA in Mexic si utilizate de cartelurile de droguri din aceasta tara. Raportul ofera detalii despre abundenta de arme provenind din Statele Unite livrate cartelurilor mexicane, lucru care cat de “neadecvate” sunt eforturile Washingtonului de a stopa traficul de arme catre Mexic, comenteaza presa americana, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. Potrivit autorilor raportului, Colby Goodman si Michel Marizco, cel putin 62.800 din cele peste 80.000 de arme de foc confiscate de autoritatile mexicane, din decembrie 2006 si pana in februarie 2010, provin din Statele Unite. Traficul transfrontalier se ridica la o rata de pana la 5.000 de arme pe an, iar principalele doua tipuri de pusti sunt pusca de asalt AK47 produsa in Romania si carabina Bushmaster AR-15, potrivit raportului. Aceste arme sunt utilizate de traficantii mexicani de droguri pentru a produce pierderi foarte importante in randul politiei mexicane si altor forte de securitate, care uneori sunt mult mai prost inarmate.

Exporturi de 17 milioane de euro

Potrivit statisticii efectuate de Autoritatea Naţională de Control al Exporturilor, anul trecut SUA au importat armament în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, din care numai în primul trimestru s-au livrat produse de 6.546.019 euro. Astfel, în T1 s-au exportat pistoale mitralieră, inclusiv AK 47, puşti de asalt, carabine şi arme de vânătoare de 3,83 mil. euro, lansatoare de grenade şi componente special concepute pentru acestea de 208.000 euro, muniţii şi dispozitive de reglare a focosului, precum şi componente special concepute pentru acestea în cuantum de 2,4 mil. euro şi echipamente şi dispozitive auxiliare navale speciale, precum şi componente pentru acestea de 118.341 euro.
În cel de-al doilea trimestru, vânzările au fost puţin peste jumătatea tranzacţiilor din primul trimestru, de 3.997.087 euro, din care valoarea exporturilor de pistoale mitralieră, inclusiv AK 47, puşti de asalt, carabine şi arme de vânătoare a fost de 3.289.348 euro.
În cel de-al treilea trimestru, exporturile de armament către SUA au însumat 2.546.073 euro, din care valoarea pistoalelor mitralieră, a puştilor de asalt, a carabinelor şi armelor de vânătoare s-a ridicat la 1.890.964 euro.
În ultimele trei luni ale anului trecut americanii s-au arătat mai puţin interesaţi de armele cu calibru mai mic de 20 mm, alte arme de foc şi arme automate cu un calibru mai mic sau egal cu 12,7 mm, făcând comenzi de numai 633.597 euro, din totalul de 3.823.491 euro, şi mai preocupaţi de muniţii şi dispozitive de reglare a focosului, valoarea tranzacţiilor acestora din urmă ridicându-se la 3.177.279 euro.
Per total, anul trecut industria românească de armament a exportat în SUA pistoale mitralieră, inclusiv AK 47, puşti de asalt, carabine şi arme de vânătoare de aproximativ 10 milioane de euro.

11,5 milioane euro în 2008

Industria românească de armament a făcut în 2008 exporturi de peste 141 milioane de euro la nivel mondial, SUA beneficiind de produse în valoare de 11.537.211 euro. Conform statisticilor Autorităţii Naţionale de Control al Exporturilor, furnizate Uniunii Europene, în 2008, printre produsele importate de SUA s-au numărat 57.649 de puşti cu lunetă, 5.314 de pistoale mitralieră, 600 de arme de asalt, 7.784 alte arme, 9.093 pistoale, 582 de carabine semiautomatice, 50 de componente şi accesorii pentru arme uşoare, 69 de aruncătoare de grenade antitanc, bombe defensive, componente pentru echipamente militare navale şi terestre şi altele.

Masacru general

Peste 2.000 de politisti si agenti federali se afla intre cele 28.000 de persoane ucise in ultimii patru ani, in violentele legate de traficul de droguri. Autorii raportului, care au fost sprijiniti de Woodrow Wilson Center si de Universitatea din San Diego, precizeaza ca un singur magazin de arme din Houston (statul Texas, in sudul Statelor Unite) a furnizat cartelurilor 339 de arme de asalt, pusti si pistoale in doar 15 luni, cu care au fost ucisi 18 ofiteri si civili. De-a lungul frontierei Statelor Unite cu Mexicul functioneza aproximativ 7.000 de magazine de arme. Majoritatea nu sunt obligate sa notifice autoritatile, chiar daca o persoana cumpara zeci de arme de asalt intr-o perioada scurta de timp. In anul fiscal 2009, agentii americani au revocat licentele a 11 magazine, din cauza unor ilegalitati. Imediat ce sunt cumparate, de obicei de catre persoane utilizate de intermediari ai cartelurilor, armele sunt trecute ilegal si cu usurinta peste frontiera.
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a provocat, recent, o dezbatere, sugerand ca bandele de traficanti de droguri din Mexic ar incepe sa semene cu o miscare de insurgenta, precum cea din Columbia. Clinton “are dreptate, in masura in care cartelurile au preluat efectiv controlul asupra unor parti ale tarii, unde, potrivit presedintelui mexican, Felipe Calderon, «incearca sa inlocuiasca statul»”, comenteaza publicatia.

Armele romanesti au ajuns la importatori americani inregistrati

Ministerul Afacerilor Externe din Romania a precizat public ca toate exporturile de arme romanesti pentru piata civila din SUA, inclusiv de AK 47 transformate in arme semiautomate pentru sport si vanatoare, au fost efectuate catre importatori americani inregistrati. Toate exporturile de arme romanesti destinate pietei civile din SUA, inclusiv de AK 47 transformate in arme semiautomate pentru sport si vanatoare, au fost efectuate catre importatori americani inregistrati, autorizati de Biroul pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc si Explozivi (BATFE) din cadrul Departamentului Justitiei al SUA, precizeaza MAE, care sustine ca toate aceste exporturi au avut in sustinere documente de import emise de BATFE (certificat international de import si respectiv permis de import BATFE).

SUA, unul dintre principalii clienti ai exporturilor romanesti de arme

Romania a vandut, in primele sase luni ale anului 2009, armament si produse militare in valoare de peste 43 de milioane de euro, cei mai importanti clienti fiind tarile din Orientul Mijlociu (11,5 milioane), SUA (10,5 milioane) si Georgia (1,8 milioane), potrivit unui raport al Autoritatii Nationale de Control al Exporturilor. Din datele furnizate UE de catre ANCEX, in topul tarilor care au primit armament si munitie din Romania se situeaza state din Orientul Mijlociu – Israel, Egipt, Irak, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Oman, dar si Statele Unite ale Americii, Afganistan, Pakistan sau India. Din Europa, cele mai importante contracte incheiate de Romania sunt cu Georgia, in timp ce de pe continentul african principalele destinatii ale armelor romanesti sunt Burkina Faso, Gabon si Etiopia. SUA au cumparat din Romania zeci de mii de pusti, mitraliere, carabine si pistoale automate. In prima parte a anului 2009, SUA si-au intensificat relatiile comerciale cu Romania in ceea ce priveste negotul cu armament, astfel incat a comandat produse in valoare de 10,5 milioane de euro, in conditiile in care pe parcursul intreg anului 2008 au cumparat arme si munitie de doar 11,5 milioane de euro. Armata americana a cumparat din Romania 35.211 de pusti semiautomate cu luneta, 26.000 de pusti semiautomate, 3.801 de pistoale mitraliera, 7 carabine, 10 mitraliere, dar si accesorii pentru pusca semiautomata, munitie pentru arme de calibru mic, focoase pentru lovituri de iluminare, zale pentru cartuse, masina de incarcat zale, lovituri de iluminare pentru aruncator 120 mm, munitie de manevra sau componente pentru echipamente navale.

Licente strategice

Peste zece state au depus cereri de licenta pentru a construi fabrici de arme de asalt Kalasnikov, au declarat recent surse oficiale din cadrul companiei ruse de export de armament Rosoboronexport. Potrivit sursei citate, printre aceste state se numara si Nicaragua, care devine astfel al doilea stat latino-american, dupa Venezuela care va fabrica sub licenta arme tip Kalasnikov.
Anterior presedintele Rosoboronexport, Anatoli Isaikin, a remarcat ca in lume se produc foarte multe arme de acest tip fara licenta. “Exista circa 100 de milioane de arme de tip Kalasnikov in lume, dintre care jumatate sunt contrafacute, fabricate fara licenta, patente sau acorduri interguvernamentale”, a insistat el. „Am primit deja multe comenzi pentru construirea de uzine de productie sub licenta a mitralierelor de aceasta marca”, a declarat Anatoli Isaikin, amintind ca la mijlocul anilor 2000 Venezuela a construit, in baza unui contract incheiat cu Rosoboronexport, doua uzine de productie a mitralierelor Kalasnikov din seria 100. El a criticat problema contrafacerii acestei arme, subliniind ca mai mult de 15 tari fabrica mitralierele fie sub licenta expirata, fie fara licenta, printre ele numarandu-se Bulgaria, Romania, Egipt si China.
Reamintim ca licenta pentru dispozitivele Kalasnikov a fost transferata de catre URSS in 18 state, printre care China, Polonia, Romania, Bulgaria, Germania Democrata , Egipt si Libia. Unele dintre acestea continua sa le produca, in pofida expirarii acordurilor respective, considera oficialii rusi.

Mitraliere ilegale

Oficialii Rosoboronexport sau alti demnitari rusi anunta periodic ca Federatia Rusa va deschide in strainatate uzine pentru fabricarea mitralierelor Kalasnikov, intrucat mai multe tari, inclusiv Romania, produc arme contrafacute. Federatia Rusa a mai lansat astfel de acuzatii la adresa Romaniei, in 2004 si 2007, Compania Nationala Romarm replicand ca in Romania nu se produc arme Kalasnikov, ci un model de AK-47 “construit pe baza unei documentatii romanesti”.
O alta tinta frecventa a atacurilor ruse este Bulgaria, care este acuzata ca vinde, cu sprijinul si sustinerea SUA, arme tip Kalasnikov in Afghanistan si Irak, fabricate fara licenta. Oficialii Rosoboroneksport au declarat ca arme de tip Kalasnikov sunt fabricate de uzina Arsenal din orasul bulgar Kazanlik, care produce AK-7, o varianta imbunatatita a mitralierei si care corespunde standardelor internationale, inclusiv NATO. Sursa citata a mai declarat ca productia de la Arsenal reduce pretul de vanzare a armamentului pe piata internationala, preturile armelor produse in aceasta fabrica fiind de cateva ori mai mici decat ale celor rusesti.

Exporturi romanesti

Romania a vandut, in primele sase luni ale anului, armament si produse militare in valoare de peste 43 de milioane de euro, cei mai importanti clienti fiind tarile din Orientul Mijlociu (11,5 milioane), SUA (10,5 milioane) si Georgia (1,8 milioane), potrivit unui raport al ANCEX, relateaza mass-media de Bucuresti. Raportul ANCEX vine la scurt timp dupa ce delegatia Romaniei a participat la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global.
Conform obligatiilor anuale, asumate de autoritatile de la Bucuresti, Autoritatea Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) a inaintat Uniunii Europene un raport privind exporturile Romaniei de armament si munitie in primul semestru al anului 2009. Astfel, din datele furnizate UE, reiese ca firmele romanesti de armament au vandut, in primul trimestru, arme si munitie totalizand 18.889.973 de euro, in timp ce in al doilea trimestru valoarea exporturilor a crescut la 24.263.431 de euro. Conform documentelor ANCEX, Romania a acordat, in aceeasi perioada, 268 de licente de export pentru armament si munitie in valoare de 95,86 de milioane de euro – 49,14 milioane de euro in trimestrul I si 46,71milioane de euro in trimestrul II. Licentele se acorda pentru o suma maxima la care pot ajunge exporturile si in care exportatorii trebuie sa se incadreze. Raportul ANCEX nu contine date privind firmele care au facut aceste exporturi si nici despre producatori. In acelasi timp, in perioada mentionata nu este inregistrat niciun refuz de acordare a vreunei licente de export.

Topul vanzarilor

La fel ca in 2008, in topul tarilor care au primit armament si munitie din Romania se situeaza state din Orientul Mijlociu – Israel, Egipt, Irak, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Oman, dar si Statele Unite ale Americii, Afganistan, Pakistan sau India. Din Europa, cele mai importante contracte incheiate de Romania sunt cu Georgia, in timp ce de pe continentul african principalele destinatii ale armelor romanesti sunt Burkina Faso, Gabon si Etiopia.
La randul sau, SUA au cumparat din Romania zeci de mii de pusti, mitraliere, carabine si pistoale automate. In prima parte a anului, SUA si-a intensificat relatiile comerciale cu Romania in ceea ce priveste negotul cu armament, astfel incat a comandat produse in valoare de 10,5 milioane de euro, in conditiile in care pe parcursul intreg anului 2008 au cumparat arme si munitie de doar 11,5 milioane de euro. De asemenea, raportul ANCEX arata ca Romania a acordat in semestrul I 46 de licente de export pentru Statele Unite in valoare de peste 20 de milioane de euro. Astfel, armata americana a cumparat din Romania 35.211 de pusti semiautomate cu luneta, 26.000 de pusti semiautomate, 3.801 de pistoale mitraliera, 7 carabine, 10 mitraliere, dar si accesorii pentru pusca semiautomata, munitie pentru arme de calibru mic, focoase pentru lovituri de iluminare, zale pentru cartuse, masina de incarcat zale, lovituri de iluminare pentru aruncator 120 mm, munitie de manevra sau componente pentru echipamente navale.

Filiera irakiana

In Irak, in prima jumatate a anului 2009, Romania nu a trimis niciun fel de produse militare, insa a acordat o licenta de export in valoare de 12.587.811 de euro pentru masini militare cu platforma si macara. Reamintim ca si in anii trecuti SUA au inzestrat fortele armate ale guvernului din Irak cu armament romanesc. Potrivit unei surse din cadrul Ministerul Apararii de la Bucuresti, citata in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, SUA au cumparat cantitati insemnate de armament, in principal de infanterie si munitie, precum si aruncatoare, care au fost ulterior transferate fortelor armate irakiene si fortelor paramilitare kurde din nodrul Irakului. Anterior, mass-media de la Bucuresti sublinia, citand surse oficiale, ca „cele mai mari contracte de vinzari de armament sint cu firmele americane care participa la reconstructia Irakului”. Cel mai mare contract de vinzari de armament pe care l-a avut Romarm dupa revolutie a fost cu Statele Unite. Valoarea sa a fost de 30 de milioane de dolari si s-a derulat pe o perioada de un an si jumatate (2003-2004), mai relateaza sursa citata. Totodata Romania a facut donatii importante de armament pentru Irak in 2005 si 2006. La cererea NATO, Romania a oferit armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de pusti cu luneta si 100 de lansatoare de rachete. Conform mass-media de la Sofia, Irakul reprezinta cea mai mare piata de desfacere pentru industria de armament din statul balcanic, alaturi de Afghanistan.

Arme pentru Orient

Din regiunea Orientul Mijlociu, alte tari care s-au aratat interesate sa incheie contracte cu Romania au fost Emiratele Arabe Unite, Oman, Iordania si Egipt. Potrivit statisticii ANCEX, in Emiratele Arabe s-au vandut piese de schimb pentru elicoptere militare de transport in valoare de peste 5,1 milioane de euro, in Oman au fost trimise instalatii si echipamente pentru avioane militare de transport totalizand peste 1,8 milioane de euro, in timp ce Egiptul a cumparat agregate pentru motor pentru un avion militar de lupta in valoare de aproape 500.000 de euro. Contracte cu Romania au mai incheiat si Iordania – 421.068 euro, pentru lovituri antitanc, si Omanul, cu 53.234 de euro pentru piese de schimb pentru un elicopter militar de transport.
Pe fondul razboiului din Afganistan, firmele romanesti de armament au vandut, in prima parte a anului, arme si munitie in aceasta tara valoare de aproximativ 5,5 milioane de euro. Raportul ANCEX releva ca Romania a acordat 13 licente de export totalizand peste 8 milioane de euro. Astfel, autoritatile de la Kabul au cumparat pistoale mitraliera (15.800 de bucati), dar si munitie pentru arme de calibru mic, munitie normala si trasoare pentru mitraliera sau piese de schimb pentru elicopterele militare de transport. Totodata, in Pakistan, tara vecina cu Afganistanul, au fost vandute produse militare de aproape 600.000 de euro, insemnand piese de schimb pentru elicopterele militare de transport si atac.
Potrivit statisticii ANCEX, alte destinatii ale armamentului romanesc in Asia au mai fost India – o licenta de export in primul trimestru in valoare de 11.614.622 euro pentru perfectionarea unui motor pentru avion militar de lupta, Vietnam-o licenta de 3.035.126 euro pentru avion militar de antrenament si componente pentru acesta (10 bucati) si Coreea de Sud care a cumparat produse de 57.930 de euro – aruncator de grenade antitanc (2 bucati) si lovituri pentru aruncator de grenade antitanc.

Piata caucaziana

Georgia, care in 2008 s-a aflat in stare de razboi, a cheltuit in prima parte a anului 2009 aproape 1,8 milioane de euro pentru a cumpara din Romania munitie de manevra pentru arme de calibru mic si munitie pentru mitraliera. De ansamblu, firmele romanesti au obtinut patru licente de export in Georgia, in valoare de peste 8 milioane de euro pentru: aruncator de grenade cu accesorii (677 bucati), munitie pentru arme de calibru mic lovituri pentru aruncator de grenade, munitie de manevra pentru arme de calibru mic sau  munitie pentru mitraliera.
Reamintim ca in timpul conflictului dintre Georgia si Rusia din august 2008, mediile ruse au “infierat” faptul ca Romania a furnizat arme Georgiei, insa autoritatile romane au aratat la vremea respectiva ca exporturile au fost perfect legale, Georgia nefiind o tara supusa vreunui embargo international cu privire la exportul de armament. Si anul acesta, in preajma implinirii unui an de la conflictul ruso-georgian, Rusia a acuzat cu precadere Statele Unite si Ucraina ca reinarmeaza Georgia, pregatind-o de un nou conflict. Rusia nu dispune de informatii care sa arate ca Romania a furnizat armament Georgiei, declara la 6 august 2009 ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Rusiei in Romania, Alexander Churilin.
In acelasi timp, raportul ANCEX arata ca Romania a vandut produse militare de 582.035 euro in Azerbaidjan, tara care a avut in trecut un conflict deschis cu Armenia, relatiile dintre cele doua tari ramanand tensionata. Azerii s-au aratat interesati sa cumpere din Romania tevi pentru pistol mitraliera, lunete de ochire pentru arme de calibru mic, tevi pentru aruncator de grenade aparat de ochire pe timp de noapte pentru aruncator de grenade, scule pentru executie componente mecanice in valoare de 722.051 euro, dar si scule pentru executie componente mecanice si optice pentru aparat de ochire pentru mortiere in valoare de 358.018, pentru toate acestea existand deja licentele de export.

Clienti europeni

In statele din Uniunea Europeana, firmele din Romania au vandut in prima jumatate a anului armament si munitie in valoare de 3,5 milioane de euro. Cel mai important client a fost Marea Britanie, care a cheltuit 1.475.037 euro pentru pistoale mitraliera (34 bucati), pusca mitraliera (100 bucati), mitraliera (100 bucati), lunete pentru arme de vanatoare, parasute pentru recuperare avion tinta, accesorii pentru parasuta, componente pentru motor avion maritim de recunoastere, pachete balistice pentru veste antiglont, plus 192.471 de euro dati pentru lunete pentru arme de vanatoare, accesorii pentru pistol mitraliera, parasuta recuperare avion tinta, parasuta pentru materiale componente pentru motor avion militar, componente pentru veste antiglont manuale de utilizare pentru mitraliera. Alti clienti importanti ai Romaniei din Uniunea Europeana au mai fost: Belgia (aproape 700.000 de euro), Olanda (769 498 euro ), Croatia (aproape 375.000 euro) sau Italia (337.000 euro).
In Africa, exporturile romanesti de armament au fost directionate doar catre cinci tari, valoare contractelor fiind mai mica de doua milioane de euro. Astfel, pentru Gabon exista o licenta de export in valoare de 1.060.231 euro pentru elicopter militar de transport, in Burkina Faso au fost vandute rachete nedirijate pentru aruncatoarele de rachete in valoare de aproximativ 700.000 de euro, in timp ce in Etiopia, Africa de Sud sau Mauritania s-au exportat produse de aproape 50.000 de euro.

Diplomatia armelor

Ambasadorul Cornel Feruta, reprezentantul permanent al Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, a condus, in anul 2009, delegatia Romaniei la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena, informeaza serviciul de presa al Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, citat de mass-media locala. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global. Au fost reafirmate importanta schimburilor de informatii intre statele participante, actualizarea listelor de control al exporturilor de produse si tehnologii militare si cu dubla utilizare (civila si militara) in conformitate cu evolutiile tehnologice in domeniile vizate, precum si tendintele de pe piata transferurilor de produse cu relevanta strategica.
Statele participante la AW au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in activitatile de licentiere a transferurilor de produse strategice. S-a subliniat importanta dialogului cu statele neparticipante la aranjament si cu organizatiile internationale in vederea promovarii celor mai bune practici in domeniul controlului exporturilor, reiterandu-se cu acest prilej interesul statelor AW de a accepta noi participanti care sa intruneasca criteriile prestabilite de participare la acest regim de control al exporturilor. Statele participante au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in controlul exporturilor.

Legislatie internationala

Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare a fost infiintat in 1996 cu scopul de a contribui la securitatea si stabilitatea globala si regionala, prin promovarea transparentei si a unei mai mari responsabilitati in transferurile de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare. Liniile directoare ale acestui regim multilateral de control al exporturilor si listele de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare supuse regimului de control sunt cuprinse in documentul “Elemente Initiale”, adoptat de statele fondatoare la 3 aprilie 1996. Listele se actualizeaza anual cu ocazia plenarei. Statele AW urmaresc coordonarea politicilor nationale de control al exporturilor si promovarea celor mai bune practici in materie de licentiere si enforcement, principalul mecanism de cooperare al acestui regim de control fiind cel al schimbului de informatii cu privire la transferurile internationale si refuzurile de export ale statelor AW cu statele neparticipante. In prezent, 40 de state participa la AW, acesta reunind cea mai mare parte a producatorilor si exportatorilor de armamente conventionale.

Romania, eliminata de pe piata mondiala de armament

Lipsa firmelor romanesti de armament de pe pietele europene se justifica prin “procedurile birocratice greoaie” si lipsa de decizie din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), fapt care determinat ca, pana in prezent, Romania sa fie singurul stat membru al Agentiei Europene care sa nu semneze Codul de Conduita ce ar fi permis ca armamentul produs in tara sa fie exportat, se arata anterior, intr-o analiza aparuta in mass-media de la Bucuresti, si preluata de ziarele de limba araba Al-Mustaqbal si Assouhofiah.
“Stiu ca Ministerul Apararii (MapN – n.red.) a facut demersurile formale catre Ministerul Afacerilor Externe, pentru initierea procedurii semnarii acordului de conduita. Ministerul de Externe, ulterior, a acceptat sa semneze impreuna cu MApN un memorandum care a fost inaintat in CSAT, acum doi ani si ceva”, a explicat fostul secretar de stat pentru Politica de Aparare din MApN, Corneliu Dobritoiu, subliniind ca, initial, membrii CSAT “nu au dorit sa aprobe acest memorandum, pe motiv ca ar fi un demers prematur si ca aderarea la acest program ar aduce sincope in revitalizarea sistemului de armament autohton”.
Fostul secretar de stat a percizat ca, “in urma unor presiuni politice” s-a inaintat un al doilea Memorandum la circa sase luni de la primul demers in care se sustinea aderarea la Codul de Conduita. “Presedintele a ezitat atunci si a manifestat o retinere in a aproba acest Memorandum. Noi am incercat sa demonstram cu argumente despre oportunitatea pe care o reprezinta un astfel de acord. Acest Cod de Conduita era deosebit de generos pentru participarea capacitatilor noastre de aparare la proiecte interoperabile care se desfasorara pe piata europeana a armamentului”, a mai adaugat Dobritoiu.

Codul de Conduita, un gentlemen’s agreement

Agentia de presa noteaza ca, desi au trecut aproximativ trei ani de la aderarea Romaniei la structurile Agentiei Europene de Aparare (EDA), tara noastra nu si-a respectat angajamentele luate si nu a semnat Codul. „Codul este, practic, un gentlemen’s agreement, care daca nu este semnat nu impune niciun fel de constrangeri sau sanctiuni pentru Romania, dar care era un angajament luat odata cu aderarea la Agentia Europeana de Aparare. Practic, prin aderarea la Codul de Conduita s-ar fi dat sansa firmelor romanesti din domeniul apararii sa poata intra pe piata europeana din domeniu si sa poata participa ca si contractori sau subcontractori pentru diverse contracte in domeniul apararii”, a explicat un oficial din cadrul Departamentului pentru Politica de Aparare si Planificare al MapN.
“Romania nu a aderat la Codul de Conduita al Agentiei Europene de Aparare din cauza procedurilor birocratice greoaie. Intre timp, s-a schimbat Guvernul si acum trebuie reluata toata procedura, de la capat. Trebuie refacut lantul pentru ca, in acest demers, sunt implicate mai multe ministere, iar acum acolo sunt alti oameni”, au explicat agentiei de presa surse din MApN, oficialii subliniind sub protectia anonimatului ca semnarea Codului implica “intrarea Romaniei in normalitate, pentru ca acest cod de conduita este parte a angajamentului nostru de construire a unei piete comune, iar acest cod se refera la piata in domeniul apararii”.

Privatizare pe sponci

Corneliu Dobritoiu a mai precizat ca “motivul real” al retinerii de la semnarea Codului ar fi privatizarea unor firme producatoare de armament si tehnica militara, iar ulterior acestei proceduri Romania ar trebui sa semneze pactul. “Se urmarea, de fapt, rezolvarea mai intai a privatizarii unor capacitati de aparare si abia, apoi, sa aderam la acest program. Nu avea rost sa spui nu unui proiect care ar fi antrenat capacitatile noastre intr-un program international. Este un nonsens care nu se sprijina pe argumente veridice. Noua atunci nu ni s-au dat niciun fel de argumente plauzibile. Acum suntem pusi intr-o lumina nefavorabila in fata Aliatilor, dar cineva avea interese in privatizarea unor capacitati de aparare, pentru ca infrastructura noastra in domeniu nu avea statutul definit la momentu respectiv”, a explicat fostul secretar de stat.

Cod strict secret

Desi mass-media de la Bucuresti a cerut oficial Ministerului Apararii sa explice care au fost motivele pentru care Romania nu a semnat Codul de Conduita al Agentiei Europene de Aparare si daca se intentioneaza semnarea sa in viitorul apropiat, totusi MApN nu a dat un raspuns concret, preferand sa faca referiri la modul general in privinta Agentiei Europeana de Aderare si ce inseamna Codul de Conduita. Reprezentantii Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au refuzat sa comenteze declaratiile, serviciul de presa al ministerului comunicand ca institutia “nu are mandat sa comunice pe acest subiect”, iar aceasta responsabilitate apartine MApN.

Bucurestiul, pe lista neagra a comertului cu arme usoare

Reamintim ca anterior Romania este acuzata periodic de mass-media internationala de lipsa de transparenta in comertul cu armament. Totodata, Bulgaria, Iranul, Israelul si Coreea de Nord sunt tarile cu cea mai mica transparenta in comertul cu arme de calibru mic, releva raportul anual al Institutului de Studii Internationale din Geneva, prezentat in 2006, la New York, la Conferinta ONU privind limitarea proliferarii armelor mici. Bulgaria, alaturi de Israel, Iran si Coreea de Nord, ca „principal exportator de arme”, a ales sa nu puna la dispozitie niciun fel de informatie referitoare la aceasta problema, a declarat Keith Krause, director de program al ISI. In Bulgaria, principalii producatori sunt uzina „Arsenal” din Kazanlak si BMZ-Sopot. Autoritatile bulgare au respins afirmatiile din raport ca neadevarate.

Tara noastra, in redresare pe piata armelor

Romania este un important producator si exportator de arme usoare. In ultimul deceniu, a fost nevoita sa gaseasca un echilibru intre respectarea normativelor internationale in domeniul comertului cu armament si necesitatea mentinerii pe linie de plutire a industriei de profil, si asa afectata de problemele tranzitiei. In anii ‘90, Bucurestiul a fost criticat pentru o serie de exporturi de armament catre destinatii sensibile, mai exact zone de conflict din Africa. De atunci, guvernele Romaniei s-au straduit sa se alinieze la reglementarile internationale privind traficul cu arme usoare, se afirma in raportul privind Romania realizat de Agentia sud-est si est europeana pentru controlul armelor usoare.
In 2001, exporturile de armament ale Romaniei au ajuns la un minim istoric, cu o valoare totala de 24,5 milioane dolari. Aceasta scadere dramatica a survenit dupa ce, in anii 1980, Romania era pe locul noua in lume in topul tarilor producatoare de armament. In 2002, volumul exporturilor romanesti de armament a crescut fata de anul precedent, ajungand la 43,8 milioane de dolari. Cifra este foarte mica insa in raport cu vanzarile dinainte de 1989, estimate la 500-800 milioane de dolari pe an. In iunie 2002, Romania a primit un contract de furnizare de arme usoare si munitie pentru armata Afganistanului, constand in 1.000 mitraliere AK-47. In 2004, tara noastra a obtinut un contract de 10 milioane de dolari pentru dotarea noii armate irakiene, afirma raportul mentionat.

Gloante romanesti pe piata neagra din Bagdad

Putin inaintea deschiderii Conferintei ONU din 2006, agentia britanica de ajutorare Oxfam a publicat un raport potrivit caruia numarul extrem de mare de victime in Irak ar fi cauzat de accesul facil la arme de calibru mic si munitii, fie traficate, fie „scurse” din depozitele fortelor de coalitie conduse de SUA. Raportul sustine ca principalii fabricanti de munitie, intre care si Romania, nu furnizeaza absolut nicio informatie privind exporturile lor de munitie, cu exceptia cartuselor pentru pusti de vanatoare. Potrivit Oxfam, gloante fabricate intre 1999 si 2004 in Cehia, Serbia, Romania si Rusia au fost gasite la vanzare in Bagdad.
Cotidianul sud-african „The Star” mentioneaza si el Romania, care alaturi de alte natiuni ar fi contribuit la vanzarea a peste 40.000 de arme tip Kalasnikov catre fostul regim de apartheid, in perioada 1976-1986, citand surse din cadrul serviciilor militare de informarii ale Africii de Sud. „The Star” noteaza ca, din pacate, astfel de arme pot fi cumparate astazi „la coltul strazii”, cu echivalentul a mai putin de 100 de euro.

Romania, unul dintre principalii exportatori europeni de arme catre Israel

Romania a exportat in 2007 catre Israel arme in valoare de 17 milioane de euro, se arata intr-un raport al UE privind licentele pentru exporturi de arma, citat de Euobserver, in conditiile recentei incursiuni militare israeliene in Fasia Gaza. Astfel, tara noastra se afla pe locul trei, dupa Franta, cu 126 de milioane, si Germania, cu 28 de milioane. Reprezentantii ANCEX (Agentia Nationala de Control al Exporturilor) de la Directia de Arme Conventionale au spus ca acest document al UE este realizat prin centralizarea datelor oferite de diferite state membre, iar datele publicate in cel de-al zecelea raport anual privind exporturile de arme, in decembrie 2008, corespund realitatii. In total, potrivit raportului citat de EUobserver, in 2007 statele UE au acordat licente pentru export de arme in valoare de 200 de milioane de euro catre Israel, iar Franta se detaseaza ca principal furnizor de arme pentru acest stat. Optsprezece state membre au aprobat 1.018 licente de export de arme destinate Israelului. Astfel, in 2007, Israelul a importat din Bulgaria, Romania, Germania, Polonia si Marea Britanie arme de mici dimensiuni si munitie in valoare de 12 milioane de euro. Armament care presupune manevrarea de catre doua-trei pesoane, in valoare de 23,5 milioane de euro, a fost importat de catre Israel din Romania, Cehia, Germania si Slovenia. Totodata, potrivit raportului citat, Belgia, Franta si Romania au trimis Israelului materiale pentru flota aeriana in valoare de 18,5 milioane de euro, dintre care exporturile Parisului se ridica la 10 milioane de euro.

Uniunea Europeana sprijina integrarea europeana a Republicii Moldova

Prim-ministrul Vlad Filat si Stefan Fule, Comisar european pentru extindere si politica de vecinatate, au semnat astazi Protocolul aditional la Acordul de Parteneriat si Cooperare pentru participarea la programele comunitare, relateaza Directia comunicare si relatii cu presa a Executivului de la Chisinau, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dupa ceremonia de semnare, oficialii au facut declaratii pentru presa. Vlad Filat a salutat prezenta lui Stefan Fule la Chisinau, mentionind ca vizitele sale sunt un bun indicator al relatiilor dinamice dintre Moldova si Uniunea Europeana. “In ultimul an, am reusit sa relansam relatiile cu Uniunea Europeana, sa le conferim o dinamica fara precedent. Evenimentul de astazi este inca o dovada in acest sens. Semnarea Protocolului Aditional la Acordul de Parteneriat si Cooperare este un pas important in procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeana. Acest Protocol va permite Republicii Moldova sa participe la diverse programe si agentii comunitare, cum ar fi, de exemplu, Programul Cadru 7 in domeniul cercetarii, Agentia Europeana pentru Mediu sau Centrul european pentru prevenirea si controlul maladiilor”, a spus Vlad Filat.

Flexibilitate europeana

Premierul a mentionat flexibilitatea pe care o ofera Protocolul semnat astazi – Republica Moldova va avea posibilitatea sa aleaga participarea la acele programe comunitare, pe care le va considera necesare, importante si prioritate in vederea atingerii obiectivelor trasate. “Astazi, am obtinut un instrument eficient pentru a accelera procesul de racordare la standardele comunitare in diverse domenii, ceea ce se va expune benefic asupra procesului de integrare europeana in general. Ne bucura faptul ca Republica Moldova este primul stat din dimensiunea estica a Politicii Europene de Vecinatate, care semneaza un asemenea aranjament oferit statelor partenere”, a precizat Prim-ministrul Republicii Moldova.

Sprijin international

Stefan Fule a mentionat ca semnarea acestui Protocol ofera Republicii Moldova noi oportunitati de a se alatura unor programe ale Uniunii Europeane destinate tarilor candidate la aderare sau potential candidate. “Republica Moldova va putea sa aplice la programele destinate unor domenii importante cum sunt cel vamal, al sanatatii, competitivitatii, transporturilor, inovatiilor, comunicarii. Aceste programe sunt foarte importante pentru cooperarea noastra si vor fortifica si mai mult relatia dintre Moldova si statele comunitare”, a spus Stefan Fule. Comisarul a mentionat ca anul care a trecut a fost unul bun, un an in care cetatenii Republicii Moldova au primit o perspectiva clara privind apropierea de Uniunea Europeana. Stefan Fule a spus ca aceasta vizita la Chisinau nu este prima pentru el, dar ca de fiecare data este stabilit un nou capitol, care duce la noi pasi in relatia dintre Moldova si cetatenii ei cu statele membre ale Uniunii Europene.

CSAT considera Romania pregatita pentru spatiul Schengen

Romania si-a respectat toate angajamentele privind aderarea la spatiul Schengen, programata pentru martie 2011, a conchis azi Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care a apreciat ca fiind “foarte bune” rezultatele in acest domeniu, informeaza Presedintia Romaniei, citata de agentia KARADENIZ PRESS. “O tema importanta pe agenda sedintei CSAT a fost reprezentata de pregatirile pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen conform calendarului stabilit. In cadrul sedintei, au fost trecute in revista rezultatele foarte bune ale evaluarilor realizate de catre Comisia Europeana si au fost stabilite prioritatile de actiune pentru perioada urmatoare. Concluzia discutiilor au fost ca Romania si-a respectat toate angajamentele la acest capitol”, arata sursa citata.

Mandat strategic

In cadrul sedintei s-a discutat pe tema viitorului mandat al delegatiei Romaniei care va participa la Summit-ul NATO de la Lisabona, fiind aprobate liniile generale ale acestuia. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a accentuat importanta noului Concept Strategic al Aliantei, mai ales in ceea ce priveste nevoia de a asigura directia strategica pentru evolutia Aliantei pe termen mediu si lung.
O alta tema importanta pe agenda sedintei CSAT a fost reprezentata de pregatirile pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen conform calendarului stabilit. In cadrul sedintei au fost trecute in revista rezultatele foarte bune ale evaluarilor realizate de catre Comisia Europeana si au fost stabilite prioritatile de actiune pentru perioada urmatoare. Concluzia discutiilor a fost ca Romania si-a respectat toate angajamentele la acest capitol.

Strategia Nationala de Ordine Publica

De asemenea, a fost discutata si aprobata Strategia Nationala de Ordine Publica care stabileste ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu in domeniul ordinii publice. A fost stabilita ca prioritate in domeniul ordinii publice pentru perioada 2010 – 2013 intensificarea activitatii impotriva fenomenului infractional, in special asupra criminalitatii organizate si transfrontaliere si terorismului.
Presedintele Traian Basescu a precizat ca Ministerul Administratiei si Internelor trebuie sa intervina in forta in cazul violentelor provocate de clanuri sau grupari din zona crimei organizate. In acest sens, presedintele Romaniei a accentuat necesitatea unei politici de toleranta zero in cazul incalcarii legii, inclusiv in situatiile in care se aduce atingere demnitatii si integritatii fizice a personalului M.A.I.. In cadrul aceleiasi sedinte, grupul de lucru interinstitutional pentru combaterea evaziunii fiscale, creat in baza unei hotarari CSAT in luna iunie a.c. a prezentat o serie de rezultate obtinute de institutii ale statului pana in prezent: instituirea de masuri asiguratorii asupra unor bunuri cu valoare de aproape 58 milioane euro, aplicarea de contraventii in valoare de circa 18 milioane euro, confiscarea de bunuri si numerar in valoare de circa 32 milioane euro, instituirea de obligatii fiscale suplimentare in valoare de 361 milioane euro etc..

Strategie dunareana

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi si dezbatut in sedinta CSAT a fost Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii. Obiectivul Strategiei este sa angajeze statele riverane intr-un proces de redimensionare a cooperarii regionale, pentru sustinerea dezvoltarii economico-sociale si atingerea obiectivelor politicilor comunitare integrate, inclusiv cele stabilite de Strategia Uniunii Europene 2020. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, avand urmatoarele axe prioritare: conectivitatea (transporturi, energie); protectia mediului si prevenirea riscurilor; dezvoltarea socioeconomica (turism, cercetare, inovare, cultura, educatie, competitivitate), urmeaza sa fie adoptata de Comisia Europeana in luna decembrie 2010 si agreata de Consiliul European in luna iunie a anului viitor.
La sedinta au participat primul-ministru al Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin; consilierul prezidential pentru Securitate Nationala, Iulian Fota; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.
Reamintim ca Vasile Blaga a demisionat, luni, din functia de ministru al Administratiei si Internelor, ca urmare a unui mars de protest la care au participat mii de politisti, la Palatul Cotroceni, saptamana trecuta.

Soldatii NATO, blocati de Pakistan

Pakistanul blocheaza temporar trecerea convoaielor de aprovizionare ale NATO prin posturile de la frontiera cu Afganistanul, dupa ce a acuzat forta internationala ca a ucis trei militari pakistanezi intr-un raid cu elicoptere, au anuntat oficiali citati de presa internationala preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Am suspendat trecerea convoaielor de aprovizionare a NATO pentru moment, din motive de securitate”, a declarat un reprezentant al corpului militar al garzilor de frontiera, sub acoperirea anonimatului. Alti doi ofiteri de la postul de frontiera Torkham, din cunoscuta stramtoare Khyber, au confirmat informatia prin telefon.
Stramtoarea Khyber este principala axa rutiera de aprovizionare pentru Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF) a NATO, care lupta impotriva talibanilor in Afganistan. Militarii pakistanezi au acuzat forta NATO din Afganistan ca a ucis trei soldati joi, intr-un raid cu elicoptere care au trecut frontiera, al patrulea incident de acest gen in mai putin de o saptamana, iar Alianta Nord-Atlantica a anuntat o ancheta. “Joi dimineata, intr-un atac neprovocat, elicoptere ale NATO au patruns in spatiul nostru aerian si au vizat un post militar al corpului de graniceri, omorand trei soldati si ranind alti trei”, a declarat un oficial militar de rang inalt. Atacul a avut loc in satul Mandati Kandaw, in apropierea frontierei afgane, in districtul tribal Kurram, din zona provinciei afgane Paktya. “Elicoptere ale NATO au facut o incursiune pana la cinci kilometri in spatiul aerian pakistanez”, a precizat una dintre surse.
Intr-un comunicat, Forta NATO (ISAF) de la Kabul a recunoscut ca aparatele sale au deschis focul asupra “unui grup de insurgenti care incercau sa traga focuri de mortiera asupra unei baze a coalitiei” la Dand Patan, in provincia Paktya. “Echipajul a raportat ca nu a intrat in spatiul aerian pakistanez si crede ca pozitia insurgentilor era pe teritoriul afgan”, continua ISAF. “Responsabilii militari pakistanezi au informat ISAF ca membri ai fortelor lor de frontiera au fost atinsi de tiruri ale coalitiei. ISAF este pe cale sa coopereze cu Pakistanul pentru (…) a afla daca cele doua evenimente au legatura, incidentul face obiectul unei anchete deocamdata”, a conchis Forta NATO.

Militarii ISAF, tinte ale talibanilor

Cel putin trei civili si-au pierdut viata intr-un atentat sinucigas care a vizat un convoi al NATO, joi, in apropierea orasului Kandahar, in sudul Afganistanului, au indicat surse ale politiei locale, citate de agentiile de presa internationale. Forta internationala a NATO de asistenta pentru securitate in Afganistan (ISAF) nu a confirmat deocamdata atacul terorist, comis la frontiera cu Pakistanul, conform oficialitatilor afgane.
Peste 7.000 de soldati afgani si forte internationale au lansat recent operatiunea Dragon Strike, in districtele Panjwayi, Arghandab si Zhari, situate in apropiere de Kandahar, o regiune considerata fief taliban.
Cu noua morti in urma prabusirii unui elicopter marti in Afganistan, bilantul soldatilor straini care si-au pierdut viata in republica islamica de la 1 ianuarie a ajuns la 529, ceea ce face deja din 2010 cel mai sangeros an din cei noua de razboi pentru fortele internationale, potrivit unei numaratori AFP. Noua militari ai fortelor internationale ale NATO (ISAF) au murit marti in prabusirea, aparent accidentala, a elicopterului lor undeva in sudul Afganistanului, a anuntat ISAF intr-un comunicat laconic, asigurand ca ‘niciun tir inamic’ nu a fost reperat in zona inaintea dramei. Anul 2009, cu 521 de morti, a fost la randul sau, la mare departare, cel mai sangeros an pentru trupele internationale, care se confrunta de trei ani cu o intensificare considerabila a insurectiei talibanilor.