Sclavie moderna la bordul navelor de pescuit care aprovizioneaza piata UE

Probe socante care dovedesc existenta unor conditii de sclavie moderna, la bordul unor nave de pescuit care furnizeaza marfa Uniunii Europene (UE), au fost gasite in cadrul unei investigatii in largul coastelor de vest ale Africii, relateaza cotidianul britanic The Guardian in editia electronica, citat de mass-media de la Bucuresti. Investigatori din cadrul unui grup de presiune in domeniul mediului, Environmental Justice Foundation (EJF) au gasit dovezi, la bordul unor traulere care pescuiesc ilegal pentru aprovizionarea pietei europene, cu privire la supunerea echipajelor africane la munca fortata si incalcarea drepturilor omului. Intre acestea, publicatia citeaza incarcerarea, violenta, retinerea salariilor, confiscarea documentelor de identitate, izolarea la bord timp de luni de zile sau chiar ani si lipsa apei curate.
Fundatia a inspectat inclusiv nave de ultima generatie, constatand ca, in ultimii ani, au operat cu licente neconforme, pescuind in zone interzise din dreptul coastelor Sierra Leone si Guineei. Toate navele inspectate aveau documente eliberate de UE, indicand ca acestea au fost licentiate pentru a importa peste in Europa si ca respecta, in mod teoretic, cele mai stricte standarde de igiena. “Nu ne-am propus sa facem investigatii privind (respectarea) drepturilor omului, ci, mai degraba, vizand pescuitul ilegal care decimeaza populatiile de pesti. Dar, cand am ajuns la bord, am vazut conditii care, fara nicio urma de indoiala, intrunesc elementele definitiei oficiale date de ONU muncii fortate si sclaviei moderne”, a declarat Duncan Copeland, un investigator din cadrul Fundatiei.
Un raport asupra acestor abuzuri a fost dat publicitatii joi. Fotografiile si inregistrarile video cu zonele unde muncesc si dorm echipajele infatiseaza incaperi cu inaltimea mai mica de un metru. In incaperile de pe vase unde barbatii sorteaza, proceseaza si impacheteaza pestele pentru a fi trimis pe pietele din Europa si Asia, temperatura era cuprinsa intre 40 si 45 de grade Celsius, iar ventilatia lipsea. Pe unele vase, echipaje de pana la 200 de membri, aveau un acces redus la apa
curata de baut.
Unele traulere au fost identificate ca participand la activitati de pescuit ilegal in vestul Africii. Numerosi barbati de la bord au fost recrutati din zona capitalei senegaleze, Dakar, iar altii au fost recrutati in zone rurale din Asia, inclusiv in China si Vietnam. Datele oficiale estimeaza volumul pescuitului ilegal intre 13 si 31 la suta din totalul cantitatii de peste prins anual, dar datele reale sunt dificil de aflat, precizeaza publicatia britanica.

Caricaturile daneze au provocat proteste violente in statele musulmane

Caricaturile cu Profetul Mahomed publicate in ziarul danez Jyllands-Posten in septembrie 2005, care au inflamat lumea islamica si au provocat dezbateri aprinse pe marginea libertatii presei, vor fi republicate in cartea editorului pe cultura a publicatiei, Flemming Rose, relateaza Hotnews. “The Tyranny of Silence”, care a fost lansata joi, are scopul de a spune povestea desenelor si de a le plasa in context. “Si le voi mai spune musulmanilor ca prin reproducerea paginii nu am intentionat sa ofensez sau sa insult pe nimeni. Aceste caricaturi fac parte din istorie,” a declarat Flemming miercuri intr-o conferinta de presa. “Ambitia mea modesta este aceea de a incerca sa ma explic, pentru ca ce am experimentat in ultimii 5 ani a fost o mare diferenta intre modul in care ma percep eu si modul in care ceilalti oameni ma privesc. Eu nu sunt un provocator. Sunt nerabdator sa vorbesc si sa ascult oamenii cu care nu sunt de acord,” a spus el.
La inceputul lunii septembrie 2010, unul dintre autorii desenelor, Kurt Westergaard, a primit un premiu in Germania din partea M100 Media Prize, inmanat de Angela Merkel. El a realizat cea mai cunoscuta caricatura, care il infatiseaza pe profet purtand un turban in forma de bomba cu fitilul aprins. Westergaard a declarat ca a dorit ca desenul sau sa arate cum unele persoane exploateaza imaginea profetului pentru a legitima teroarea. Anul trecut, politia daneza a arestat trei persoane suspectate ca au planuit asasinarea lui Westergaard.
Mai multe ziare din lume au republicat in 2006 caricaturile, invocand dreptul la libera exprimare, ceea a dus la demonstratii violente, soldate cu cel putin 50 de persoane ucise. Danemarca a fost nevoita sa inchida ambasade in unele tari predominant musulmane.

Comisia Europeana admonesteaza Franta

Executivul UE a luat decizia de principiu sa lanseze o procedura de infringement (sanctionare) impotriva Frantei pentru incalcarea legislatiei comunitare, relateaza mass-media de la Bucuresti. Intr-o prima reactie, Parisul s-a aratat multumit ca nu a fost acuzat si de discriminare. Comisia Europeana a luat recent decizia de principiu de a deschide o procedura de infringement pentru nerespectarea legislatiei europene dupa recentele repatrieri controversate ale romilor, a anuntat comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding. “Decizia oficiala va fi luata in 15 octombrie, doar daca Franta nu va raspunde favorabil pina atunci reprosurilor Bruxelles-ului”, a precizat pentru AFP o sursa europeana.
Motivul invocat este ca “Franta nu a transpus in legislatia sa garantiile procedurale” prevazute pentru cetatenii europeni in cadrul unei directive din 2004 privind libera circulatie in Uniunea Europeana. Aceste garantii se refera in special la normele care trebuie respectate in cadrul repatrierii cetatenilor UE in tarile de origine, asa cum s-a intimplat cu recentele repatrieri controversate ale romilor romani si bulgari de catre Franta.

Parisul rasufla usurat

Franta saluta faptul ca nu este vizata pentru discriminare de catre Comisia Europeana in legatura cu politica sa de expulzare a romilor si se declara dispusa sa furnizeze mai multe informatii Bruxelles-ului, a declarat ieri ministrul francez de Externe. Parisul “se felicita pentru ca CE a luat nota de asigurarile date de Franta cu privire la faptul ca masurile luate nu au avut ca obiectiv sau ca efect vizarea unei «minoritati» specifice si ca autoritatile franceze asigura o aplicare nediscriminatorie a dreptului Uniunii Europene”, a precizat purtatorul de cuvint al Quai d’Orsay, Bernard Valero.

UE amenintata

Confruntarea intre Franta si Comisia Europeana privind tratamentul aplicat imigrantilor romi reprezinta o amenintare la unul dintre pilonii de baza ai UE, si anume dreptul tuturor cetatenilor europeni de a trai, munci sau studia pe teritoriul oricarui stat membru, comenteaza Financial Times. Aproximativ 12 milioane de cetateni europeni – un numar echivalent cu cel al populatiei Belgiei sau Greciei -, care traiesc intr-o tara a UE fara ca aceasta sa fie tara lor, si valurile de imigranti din cele a opt tari din est-europene proaspat integrate, au schimbat peisajul multor zone la nivelul Uniunii, noteaza cotidianul. Criza economica si cresterea ratei somajului au condus la intrebarea “daca o libertate de miscare nereglementata in cadrul UE va continua sa aduca beneficiile necontestate din trecut”, comenteaza publicatia. Sentimentul de respingere a imigratiei la nivelul Uniunii pare sa creasca, un lucru confirmat de succesele inregistrate de partidele anti-imigratie in Suedia si Olanda, in urma ultimelor alegeri. Exista inclusiv cazuri in care “se face o diferenta foarte mica intre imigrantii din tarile UE si din afara” Uniunii, comenteaza publicatia, ilustrind cu exemplul romilor din Franta si al “instalatorului polonez” in Marea Britanie. Putini experti cred ca Executivul European ar putea reusi sa pledeze cu succes impotriva Frantei, concluzioneaza analiza.

Masura controversata

Strainilor care primesc in Franta ajutor de repatriere, in special romilor, li se vor lua amprentele digitale, incepind de miine, in vederea realizarii unei baze de date biometrice, pentru a lupta impotriva fraudarii acestor ajutoare. Foarte criticata de asociatii, aceasta faza biometrica in realizarea fisierului Oscar (Instrument simplificat de control asupra ajutoarelor de repatriere) se va face sub controlul Biroului francez pentru Imigratie si Integrare. Creat printr-un decret, la 26 octombrie 2009, Oscar este deja activ, sub forma bazelor de date care contin datele de identitate ale persoanelor care au beneficiat de cele trei tipuri de ajutor de repatriere (umanitara, voluntara si pentru insertie sociala). Romii, in special, sint suspectati de autoritatile franceze ca ar face curse catre Franta pentru a beneficia de mai multe ori, sub o identitate falsa, de ajutorul de repatriere umanitara (ARH), in valoare de 300 de euro pentru adulti si de 100 de euro pentru un copil, plus biletul de transport. In 2009, au fost acordate 15.236 de ajutoare, in valoare totala de noua milioane de euro, aceeasi suma ca in 2008.

Initiativa europeana

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu a depus o motiune de rezolutie a PE prin care solicita inlocuirea termenului “rom” cu “tigan”. Inlocuirea termenului este justificata de europarlamentarul roman prin confuzia pe care cuvintul respectiv o creeaza, acesta facind trimitere atit la poporul roman, cit si la locuitorii orasului Roma. “Avem in Europa chiar si un stat care doreste sa isi schimbe numele doar pentru a indeplini niste criterii, si aici ma refer la Macedonia. Consider ca este important ca toata aceasta confuzie intre roman, rom si roman sa inceteze pentru ca nimeni nu are nici un avantaj de pe urma ei. La urma urmei, sint asociatii ale celor care acum se numesc romi care solicita revenirea la numele de tigan. Asadar, sper ca Uniunea Europeana va inlocui termenul de rom cu cel de tigan in toate actele oficiale. De la bun inceput impunerea termenului de rom a fost o greseala pe care acum trebuie sa o reparam”, a declarat Sebastian Bodu. Europarlamentarul PDL spune ca avea in plan inaintarea acestei propuneri de rezolutie inca dinainte de izbucnirea scandalului legat de repatrierile din Franta. “Este oarecum o coincidenta faptul ca vin cu aceasta propunere acum. Pentru ca imi era clar de mult timp ca reinstaurarea termenului de tigan trebuie facuta. Dar in acest context devine cu atit mai importanta”, a declarat Sebastian Bodu.

Soldatii NATO din Afganistan, potentiali aliati ai Kremlinului in razboiul antidrog

Este necesara unirea eforturilor NATO si Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC – componenta militara a CSI) in lupta impotriva traficului de droguri din Afganitsan, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, care a cerut Aliantei Nord Atlantice sa raspunda grabnic unei oferte de colaborare a OTSC. Afganistanul este tara unde se realizeaza circa 90% din productia mondiala de heroina, iar Rusia – tara unde se consuma 21% din aceasta substanta si unde ajung pana la 80 tone de heroina din Afganistan. Aceasta problema poate fi eliminata doar prin eforturi internationale comune, a apreciat de la tribuna ONU ambasadorul Ciurkin.

Cordon sanitar

Rusia a propus mai de mult crearea unui “cordon sanitar” antidrog in jurul Afganistanului, in parteneriat cu tarile OTSC (Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan, Uzbekistan). Aceasta organizatie colectiva a condus mai multe operatiuni antidrog de succes, ultima dintre ele in Kirgizstan cu numele de cod “Canal”. Potrivit postului de radio Vocea Rusiei, un partener posibil in lupta antidrog este Organizatia de Cooperare de la Shanghai, care include, pe langa China, cinci tari membre ale OTSC. “Intr-un moment cand criminalitatea generata de droguri a luat proportii ingrijoratoare, NATO ar trebui sa fie mai disponibila pentru cooperare”, a spus Vitali Ciurkin
Comunitatea internationala va trebui sa nu crute nici un efotrt pentru a impiedica proliferarea insecuritatii dincolo de frontierele Afganistanului, a mai spus ambasadorul rus, in contextul in care, in ultimele zile, in republicile Federatiei Ruse din Caucazul de Nord au fost ucisi mai multi militanti Al-Qaeda. Cooperarea in lupta antidrog se anunta o tema pentru Consiliul NATO-Rusia din noiembrie, este concluzia postului de radio.

Kremlinul arunca armata rusa in lupta antidrog

In Comitetul de stat antidrog din Rusia va fi inclus un reprezentant permanent al ministerului Apararii de la Moscova, relateaza surse militare oficiale, citate de mass-media locala. Printre noile atributii ale ministerului Apararii au fost incluse si lupta impotriva traficului de droguri din Afganistan, se spune intr-un decret emis de Kremlin si care urmeaza sa fie supus aprobarii legislativului rus.
Leonid Ivasov, presedintele Academiei pe Probleme Geopolitice sustine ca  Serviciul Federal de Control asupra Traficului de Droguri nu are trupele sale speciale, capabile sa lupte impotriva traficantilor de droguri. Iar trupele cu destinatie speciala din cadrul armatei ruse ar putea juca un asemenea rol. In plus, Ministerul Apararii poate sa acorde nu doar sprijin militar si fizic. „Exista structuri in armata ruseasca care pot afla intentiile traficantilor de droguri si pot urmari traseele de livrare a drogurilor pe teritoriul Rusiei si, fireste, pot scoate la iveala structuri mari care se ocupa cu vânzarea de droguri. Este vorba in primul rând de serviciul nostru de informatii. In plus, exista aviatia, mijloacele radiotehnice”, declara Viktor Ivanov, Directorul Serviciului Federal de Control asupra Traficului cu Droguri. Potrivit lui, dupa adoptarea decretului presedintelui Medvedev,  in Ministerul Apararii se vor forma subunitati antidrog

Razboiul drogurilor dintre NATO si Federatia Rusa

Neputinta Aliantei Nord-Atlantice si a Statelor Unite de a opri traficul de droguri din Afganistan catre Federatia Rusa poate fi considerat „un razboi nedeclarat impotriva tarii noastre”, a declarat anterior Dmitrii Rogozin, ambasadorul Federatiei Ruse la NATO, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rogozin a criticat Alianta pentru lipsa de progres in lupta impotriva productiei de droguri de mare risc din Afghanistan, declarand ca drogurile de origine afghana omoara anual pese 30 de mii de cetateni rusi. Autoritatile ruse considera ca productia drogurilor in Afghanistan a crescut de peste 10 ori de la invazia militara internationala din 2001, condusa de SUA.
Acuzatiile dure ale ambasadorului rus vin la cateva zile dupa ce surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Tandemul Putin-Medvedev cheama cetatenii rusi la recensamant

În perioada 14-25 octombrie 2010, în Rusia va avea loc recensământul populaţiei, conform unei dispoziţi semnate de premierul rus Vladimir Putin, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe lângă datele personale, pe formularele de înregistrare vor fi şi răspunsurile ruşilor la întrebările legate de migraţie şi locul de muncă. Vor exista şi întrebări referitoare la copii şi problema locuinţelor. Ultima dată, recensământul populaţiei s-a efectuat în Rusia în octombrie 2002.

Străinii, chemati la recensământ

Rusia a apelat la cetăţenii străini care locuiesc în Rusia să participe la recensământul care va avea loc între 14 şi 25 octombrie. Indiferent dacă aceştia se află legal sau nu pe teritoriul Rusiei ei nu trebuie să se teamă să furnizeze informaţii personale. Scopul recensământului este evidenţa persoanelor ce locuiesc pe teritoriul Rusiei. De aceea vor fi înregistraţi şi cetăţenii străini şi cei fără cetăţenie. Nu vor fi prezentate buletinele de identitate sau alte documente, importante sunt datele statistice, au subliniat autoritatile ruse.
În chestionarele pentru străinii care locuiesc în Rusia mai puţin de un an de zile vor fi incluse doar şapte întrebări. Pe lângă întrebările tradiţionale-sex, vârsta, cetăţenia-recensământul va înregistra scopul sosirii în Rusia. Cei care locuiesc pe teritoriul Rusiei mai mult de un an, chiar dacă nu au reuşit să-şi facă toate actele, se vor socoti ca locuitori cu domiciliu permanent. Ei vor răspunde la întrebări despre studii,situaţia familială, numărul de copii şi sursa de venituri. Toate datele vor fi securizate şi depersonalizate.
“Pentru noi este important să obţinem date privind numărul cetăţenilor străini ce locuiesc în Rusia. De aceea vom duce muncă de lămurire cu ei”, a declarat directorul Rosstat, Aleksandr Surinov. „Noi ne-am întâlnit cu liderii diasporelor, cu jurnaliştii, reprezentanţii ambasadelor, pentru a explica felul în care decurge recensământul în Rusia, scopul lui, de ce să nu se teamă, unde să fie atenţi, cum să-i recunoască pe cei ce efectuează recensământul, îi convingem să participe la recensământ”.
Mult mai greu este să se ţină evidenţa cetăţenilor CSI, care dispun de regim fără vize cu Rusia. Numărul migranţilor ilegali poate fi cuprins între 5 şi 20 de milioane.
De exemplu, conform datelor ambasadei Kârgâzstanului, în prezent pe teritoriul Rusiei se află 385 de mii de kârgâzi. Consulul Ambasadei Kargâzsatnului în Rusia, Aigighit Buranov, a declarat ca „nu este un secret că mulţi kârgâzi se află ilegal în Rusia. Noi vom încerca sa-i convingem să nu se teamă să participe la recensământ”.
Recensământul se va efectua la domiciliu, însă oamenii vor putea veni la secţiile speciale de recensământ

Cartea religioasa

Această problemă se dezbate din nou în ajunul unui nou recensământ al populaţiei, care se va desfăşura în perioada 14-25 octombrie 2010. Ultima oară, această întrebare a fost pusă ruşilor în timpul recensământului populaţiei din 1937. Se spune că întrebarea a fost inclusă pe listă de însuşi Stalin. Atunci, s-au declarat credincioşi 53,3% din populaţia URSS, în sate procentul a fost mai mare, de aproximativ 70%. Rezultatele au fost declarate nesatisfăcătoare, iar datele au fost secretizate.
În formularele recensământului din 2010 nu este prevăzută întrebarea privind poziţia faţă de religie. Deşi, fără îndoială, în prezent, ar fi interesant să se afle câţi dintre ruşi aparţin unei confesiuni. În primul rând, acest lucru prezintă interes pentru reprezentanţii diferitelor confesiuni religioase, care consideră că datele sociologice privind numărul credincioşilor din Rusia sunt micşorate. Recensământul ar putea indica adevărata stare a lucrurilor, deoarece este chestionată întreaga populaţie a ţării. Însă personalităţile clerice spun că întrebarea privind confesiunea poate să-i pună în dificultate pe unii ruşi.
În decursul ultimilor 70 de ani, în ţară nu s-a practicat identificarea persoanelor după religie, declară Gheorghi Roşcin, preşedintele Departamentului Sobornicesc de Colaborare între Biserică şi Societate din cadrul Patriarhiei din Moscova. „Poate că înainte de a pune întrebarea privind apartenenţa religioase ar trebui să acordăm atenţie sferei educaţionale, să-i pregătim pe oameni pentru ca ei să poată răspunde la această întrebare. Un număr mare de cetăţeni, deşi aparţin unei religii, nu au fost botezaţi”.
Din punct de vedere al etnologiei şi dezvoltării generale a ţării răspunsul la întrebarea privind apartenenţa religioasă a ruşilor este extrem de important. Rusia este o ţară multiconfesională. Recensământul ar ajuta să se stabilească procentajul exact al reprezentanţilor religiilor tradiţionale şi ai altor confesiuni. Însă pentru experţi problema referitoare la religie nu este încă prioritară. În plus, potrivit lui Vladimir Zorin, directorul adjunct al Institutului de Etnologie şi Antropologie, ei au alte surse de la care primesc aceste informaţii. În primul rând, este vorba de principiul etnic prin recensământ: se ştie ce viziuni sunt susţinute tradiţional de anumite popoare. În al doilea rând, sondajele sociologice. Ele vorbesc despre faptul că numărul credincioşilor din ţară este în creştere. Potrivit ultimelor date, procentul este de 60%. În sfârşit, există şi datele conferite de confesiuni.

Presedintele rus Dmitrii Medvedev a fost intampinat cu fast de omologul sau chinez Hu Jintao

Moscova şi Beijingul au semnat un pachet de documente de cooperare, un fel de foaie de parcurs în domeniul energetic pentru următorii 20 de ani, relateaza mass-media de la Moscova.  Acesta este unul din principalele rezultate ale vizitei de stat în China a preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev. Recent, la Beijing s-au semnat acorduri privind garanţia exportului petrolului rusesc, condiţiile de livrare a gazului şi construirea în China a două noi centrale nucleare.
Dmitri Medvedev şi omologul chinez, Hu Jintao, au apăsat simbolic pe butonul „resetării” livrărilor de petrol din Siberia de Est în China. Liderii au pus în funcţiune conducta de petrol, a cărei exploatare comercială va începe în ianuarie anul viitor. Conducta va face inutile livrările actuale de petrol pe calea ferată, va asigura stabilitatea volumului de export: 15 milioane de tone pe an. De asemenea, va crea posibilităţi tehnologice de creştere a livrărilor de două ori, până la 30 milioane de tone pe an.
Una din principalele intrigi ale tratativelor de la Beijing a fost preţul la gaz. China nu vrea să cumpere gaz la preţul mediu din Europa. Problema rămâne deocamdată, însă părţile au convenit ca la mijlocul anului viitor să fie soluţionată şi să se semneze contracte comerciale de livrare a gazelor ruseşti, a declarat pentru jurnalişti vicepremierul rus, Igor Secin. „Caracterul atât de serios al tratativelor este legat de o serie de probleme. Sunt menţionate toate elementele cooperării: infrastructura, trasee diferite, diverse zăcăminte şi sursele de livrare. Inclusiv problemele financiare. Dacă se va ajunge la o înţelegere în toate chestiunile, lucru de care noi nu ne îndoim, atunci din 2015 va începe să se livreze gaze ruseşti în China.
Recent, concernul rusesc Gazprom şi Corporaţia de Stat Chineză de Gaze şi Petrol au semnat un document referitor la condiţiile livrărilor de gaze. Vor fi construite două conducte de gaze cu capacitatea totală de 63 miliarde de metri cubi pe an. Acest volum este aproximativ egal cu cel al livrărilor de gaze prin South Stream din Rusia spre sudul Europei. S-a stabilit şi volumul minim de achiziţionare a gazului.
Rusia este interesată de crearea în Extremul Orient a unui nou centru energetic regional pe baza zăcămintelor din Siberia, astfel putând să-şi diversifice exportul şi să cucerească noi pieţe. Acordurile cu unul din liderii consumatorilor mondiali de resurse energetice, China, reprezintă un pas în acest sens. Cu atât mai mult cu cât SUA, Coreea de Sud, Japonia şi China deja cumpără la ora actuală gaze şi petrol ruseşti. Urmează la rând în jur de zece ţări din regiunea Asiei şi Oceanului Pacific.

Fostul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, pregateste rafuiala politica cu tabara presedintelui rus Medvedev

Eveniment major în viaţa politică rusă, demiterea primarului Iuri Lujkov era totuşi uşor de anticipat, considera mass-media de la Moscova, citata de presa de la Bucuresti. Surse apropiate lui Iuri Lujkov, citate de mass-media locala, au declarat ca acesta pregateste lansarea unui nou partid politic, pentru a participa la urmatoarele alegeri parlamentare din Federatia Rusa.
Ceea ce a surprins insa lumea politica rusa a fost formula folosită: „demis pe motiv de pierdere a încrederii preşedintelui Medvedev”. Până de curând, greii de tipul fostului primar al Moscovei îşi părăseau postul „din motive personale” sau „pentru primirea unei alte funcţii”. Astfel, „eternizat” la primăria capitalei ruse de peste 18 ani, Lujkov pleacă de nevoie şi cu scandal. Potrivit legislaţiei ruse, primarul Moscovei (la fel ca şi cel al Sankt Petersburgului) este numit la propunerea preşedintelui ţării şi abia apoi ales de către parlamentul local.
Analiştii sunt de acord că fostul primar şi-a supraevaluat influenţa şi capacităţile. Lujkov ar fi refuzat postul de vicepreşedinte al Consiliului Federaţiei Ruse şi a vrut să-şi negocieze plecarea de bunăvoie contra fotoliului de preşedinte al Senatului rus. În ceea ce-l priveşte, premierul Vladimir Putin a „luat act” de decizia lui Medvedev. „Lujkov a făcut mult pentru dezvoltarea Moscovei şi reprezintă un personaj cheie al Rusiei contemporane. Însă relaţiile sale cu preşedintele nu funcţionau deloc. Or, primarul e subordonatul preşedintelui şi nu invers”, a comentat Putin.

Demiteri in lant

O dată cu demiterea lui Lujkov, circa 250 de funcţionari moscoviţi, din care 10 prefecţi, vor trebui să-şi depună mandatul. Mai rău e că imperiul imobiliar al familiei Lujkov, condus de soţia sa, Elena Baturina (cea mai bogată femeie din Rusia), va avea de suferit, titreaza mass-media rusa.
Lujkov a fost nevoit să părăsească şi partidul majorităţii – Rusia Unită, fiind clar că, după demiterea sa fostul primar nu mai putea să-şi păstreze funcţia de vicepreşedinte pe care o ocupa în conducerea acestei formaţiuni. Pentru Boris Grizlov, şeful Rusiei Unite, Lujkov e singurul vinovat în privinţa demiterii, nelăsându-i preşedintelui „loc de întors”.

Medvedev pune tunurile pe primarul Moscovei

Reamintim ca recent liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a semnat decretul privind incetarea atributiilor primarului Moscovei, Iuri Lujkov. “Lujkov Iuri Mihailovici este destituit din functia de primar al Moscovei in legatura cu pierderea increderii presedintelui Federatiei Ruse”, se arata in decret. Medvedev l-a desemnat primar interimar al capitalei ruse pe Vladimir Resin, prim-viceprimar al lui Lujkov. “Actualul decret intra in vigoare din ziua semnarii sale”, subliniaza Biroul de presa al Kremlinului. Mandatul de primar al lui Iuri Lujkov ar fi expirat in vara anului 2011. Iuri Lujkov a revenit luni dintr-un concediu de o saptamana si a deschis lucrarile conferintei UNESCO privind educatia timpurie a copiilor, care se desfasoara la Moscova. inainte de plecarea sa in concediu, in Austria, primarul s-a consultat cu Kremlinul, iar presa a scris ca presedintia rusa i-ar fi dat edilului timp “de meditatie”, pentru a se decide sa-si prezinte singur demisia. Revenit din concediu, insa, primarul a afirmat ca nu intentioneaza sa demisioneze “de bunavoie”.

Razboi intre Kremlin si primaria Moscovei

Mass-media ruse au evocat, in ultimele saptamani, un “razboi” intre primarul Moscovei si presedintele rus, in contextul unor critici din partea Kremlinului la adresa edilului. Membru al partidului de guvernamant “Rusia Unita”, Lujkov era sustinut de premierul rus Vladimir Putin, nu insa si de presedintele Dmitri Medvedev. Astfel, in luna august, cand Rusia era mistuita de incendii, iar Moscova se asfixia de fum, edilul, aflat in concediu, a fost nevoit sa revina la serviciu. Kremlinul l-a criticat, transmitand ca nu ar fi trebuit sa plece la odihna in timpul situatiei de mediu dificile din capitala si ca s-ar fi cuvenit sa-si intrerupa concediul mai devreme. Expertii politici au afirmat ca Lujkov a declarat razboi Kremlinului si ca el nu este loial tandemului Medvedev-Putin, ci doar lui Putin, scria recent Novaia Politika, adaugand ca premierului ar putea sa nu-i placa acest “devotament exclusivist”, prin care primarul isi urmareste, totusi, propriile interese.

Putin da verde

Premierul rus Vladimir Putin a declarat ca primarul Moscovei demis marti de Dmitri Medvedev ar fi ar fi trebuit sa actioneze la timp pentru a-si normaliza relatiile cu presedintele, scrie Ria Novosti. “Primarul este un subordonat al presedintelui, nu superiorul lui. Lujkov ar fi trebuit sa faca la timp demersurile indispensabile pentru normalizarea situiatiei”, a comentat Putin. “Lukov a facut multe pentru dezvoltarea Moscovei si este o figura emblematica a Rusiei contemporane. insa este evident ca relatiile sale cu presedintele nu au fost bune”, a adaugat Putin.

Avalansa de critici

Lujkov a fost aspru criticat de societatea civila, de opozitie si organizatiile ecologiste pentru o serie de decizii, cum ar fi constructia unei autostrazi prin padurea Himki, planul de dezvoltare a orasului pana in 2025, catalogat drept “condamnarea la moarte a Moscovei”. Potrivit proiectului, centrul Moscovei devine, in intregime, zona de constructii pentru birouri. La toate acestea, se adauga frecventele acuzatii de coruptie, in contextul in care sotia sa, Elena Baturina, are numeroase afaceri in Rusia si in strainatate, si este in topul Forbes al celor mai instarite femei din lume.

Ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, sprijina integrarea europeana a Republicii Moldova

Cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana s-au intalnit astazi pentru prima data dupa ce timp de cateva zile mass-mediaa  speculat pe seama iminentei desfacerii acesteia, relateaza surse oficiale. Cei patru lideri ai aliantei au participat la reuniunea Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova.
Reamintim ca Mihai Ghimpu, Serafim Urechean si Marian Lupu s-au suparat pe premierul Vladimir Filat acuzandu-l de egoism politic dupa ce prim-ministrul a decis ca executivul sa acorde compensatii populatiei, ocolind parlamentul. Premierul Filat a declarat ca a facut asta pentru ca se temea ca prin legislativ proiectul de lege nu ar fi trecut.

Sprijin romanesc

Aflat în Republica Moldova să inaugureze Institutul Cultural Român de la Chişinău, ministrul de Externe Teodor Baconschi a încurajat Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE, la guvernare) să rămână unită, relateaza mass-media de la Bucuresti. El a dat de înţeles că, dacă va câştiga alegerile din 28 noiembrie, va fi „premiată” de Uniunea Europeană. ,,Este important să vă explicaţi politicile, să daţi un mesaj unitar, astfel încât toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnia lor, de limba lor şi de locul unde îşi au domiciliul, să înţeleagă adevărul, şi anume că AIE este cel mai bun vehicul politic pe care-l au în mod democratic pentru ca viaţa lor să se îmbunătăţească într-un timp cât mai scurt”, a declarat Baconschi. ,,Nu trebuie să fiţi penalizaţi după ce v-aţi mişcat atât de bine şi de repede, ci, dimpotrivă, premiaţi cu progrese substanţiale în toate formele negocierii între dumneavoastră şi Comisie”, a adăugat el.

Convorbirea Filat – Băsescu irită

Declaraţiile şefului diplomaţiei române au fost taxate rapid de comuniştii din Republica Moldova. Agenţia de presă Omega, apropiată PCRM, a comentat că vizita ministrului român de Externe la Chişinău arată că Bucureştiul s-a antrenat în campania electorală de partea actualei guvernări de la Chişinău, relateaza cotidianul Adevarul. Baconschi a calificat criticile comuniştilor drept ,,un clişeu pentru regimurile de tip totalitar”. Prezenţa şefului diplomaţiei române a incitat spiritele nu doar printre comunişti, ci şi în cadrul Alianţei pentru Integrare provocând un mic război declarativ între preşedintele interimar, Mihai Ghimpu (liberal) şi premierul democrat-liberal, Vlad Filat. La începutul întrevederii cu Filat, Baconschi l-a informat pe şeful Guvernului moldovean că s-a înscris în PDL, iar Filat – că l-a sunat pe preşedintele Traian Băsescu. Referitor la convorbirea telefonică între premierul moldovean şi preşedintele român, Mihai Ghimpu a comentat iritat: ,,Eu lucrez şi el (n.r. – Filat) sună”.
El a refuzat însă să ia acest gest ca pe o susţinere a preşedintelui român pentru premier (apropiat ca viziune politică). ,,Niciodată preşedintele Băsescu nu a făcut o declaraţie de sprijin pentru Ghimpu, Filat, Lupu sau alţii, nu are dreptul să o facă”, a apreciat Ghimpu.

AIE, între România şi Rusia

Liderii celor patru partide din AIE au viziuni diferite asupra rolului pe care-l joacă România în parcursul european al Republicii Moldova. Liderul PD, Marian Lupu, a declarat recent că Executivul de la Chişină trebuie să-şi ia soarta în propriile mâini. „Azi din păcate, România se afundă din ce în ce mai mult în criză. Tot azi, Rusia e preocupată şi ea mai mult de propriile probleme. Suntem pe cont propriu. Ce facem? Aşteptăm ca Traian Băsescu să îşi refacă capitalul de încredere în România, pentru a veni apoi în ajutorul nostru?”, a spus democratul. După întâlnirea avută cu ministrul român de Externe, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a subliniat că programul de guvernare prevede relaţii strategice cu Federaţia Rusă, dar şi integrarea în UE.
,,Nu-i nimic dacă vom merge o dată la Moscova prin Bruxelles şi invers, la Bruxelles prin Moscova”, a comentat liderul moldovean. Premierul liberal-democrat Vlad Filat consideră că Bucureştiul rămâne în continuare aliatul de bază al ţării, în ciuda situaţiei economice precare şi a imaginii proaste create de problema rromilor. ,,Am asistat la discuţia purtată între premierul francez şi preşedintele Băsescu. A fost o discuţie emotivă, facem parte dintr-o lume cu origini latine, dar acest lucru nu înseamnă că nu există soluţii.”, a declarat pentru „Adevărul”, şeful Guvernului moldovean.

Atac european la Voronin

Comunistul Vladimir Voronin, deşi a lipsit de la reuniune, a fost în centrul atenţiei tuturor. Miniştii de Externe europeni care au participat la a treia reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, inclusiv ministrul de Externe român Baconschi, s-au dus ieri după-amaiză, după reuniune, la o întrevedere cu membri PCRM. Deşi întrevederea cu Voronin nu figura pe agenda oficială dată presei române, membri ai delegaţilor străine aflate la reuniune au declarat că au o întâlnire cu liderul Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin.

Consultare obligatorie

Comisarul European pentru Extindere, cehul Stefan Fule, a avut o întrevedere separată cu liderul PCRM. ,,A aduce un stat în UE înseamnă să ai un dialog nu doar cu Guvernul, ci şi cu actorii importanţi din societatea civilă,,, s-a explicat Fule. La reuniune a fost readus în discuţie tratatul de bază dintre Republica Moldova şi România, subiect care a tensionat relaţiile în vremea lui Voronin. ,,Vă reamintesc că România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. Avem un cadru european actualizat juridic în spirit european,, a explicat Baconschi, evitând un răspuns clar. Întrebat ce se întâmplă dacă în noiembrie câştigă comuniştii, Baconschi a spus: ,,Cetăţenii moldoveni nu trebuie să aleagă între Rusia şi România la scrutin. Este o alegere între trecut şi prezent”. Un răspuns indirect la ce se întâmplă cu Moldova dacă PCRM revine l-a dat şi ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. ,,Dacă încetiniţi reformele, încetiniţi şi procesul prin care vă îndreptaţi spre UE”, a avertizat el.
Voronin a fost criticat dur şi de Karel Schwarzenberg, ministrul ceh de Externe.,,Din ceea ce ştim, a fost la putere multă vreme aici şi acele reforme necesare pentru a merge către Europa nu au fost făcute. PCRM s-au declarat fericiţi să devină membri ai UE, dar nu au urmat şi faptele. Au lipsit reformele. Depinde de moldoveni ce aleg”, a declarat Schwarzenberg.

Lupu vrea frontiere delimitate clar

Marian Lupu, preşedintele PD din Republica Moldova, a declarat pentru ,,Adevărul” că relaţia cu ministrul roman de Externe Baconschi suferă de pe urma unui neajuns: refuzul României de a semna un Tratat de Bază cu Republica Moldova. ,,Vrem un acord privind regimul de frontieră şi un Tratat politic de bază, exact aşa cum are România cu alte ţări vecine, inclusiv cu Ucraina,, a spus democratul. ,,Acordul politic de bază şi acordul regimului de frontieră aruncă încă, cu părere de rău, multe umbre asupra relaţiei pe axa Bucureşti-Chişinău. Chiar senatori români spun că mesajul României către Chişinău ar trebui să fie mai pur decât soţia Cezarului. Acest gest ar spulbera miturile care a fost educată societatea moldovenească de comunişti”, a completat el.
Liderul democraţilor a explicat că la referendumul din septembrie tocmai lipsa unui astfel de document oficial le-a dat ocazia comuniştilor să îndepărteze alegătorii. ,,Teza folosită de comunişti a fost ,,dacă mergeţi la referendum votaţi ca Republica Moldova să-şi piardă statalitatea şi se uneşte cu România”, a spus Marian Lupu. El a ţinut să sublinieze şi că Moldova trebuie să ia decizii singură, fără să aştepte vreun ajutor extern. ,,Uneori mă întristează că aici, în Republica Moldova, persistă ideea că vine UE şi ne ajută, că vine Rusia sau vine România. Fiind stăpâni aici la noi acasă, noi singuri trebuie să ne gândim ce facem cu viaţa noastră şi să ne ocupăm de rezolvarea problemelor pe care le avem”, a explicat liderul democraţilor de peste Prut.

Problema exagerata

Solicitat azi de mass-media de la Chisinau să specifice la ce stadiu se află semnarea Tratatului de Bază şi a celui de Frontieră, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi, aflat într-o vizită oficială la Chişinău, a declarat că “nu trebuie să ne precipităm sau să acordăm o semnificaţie exagerată acestei chestiuni punctuale“. “Trebuie să vă aduc aminte că România a fost primul stat care a recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. Avem un cadru juridic actualizat în cel mai european spirit şi că am negociat în mare parte acest Acord privind managementul comun al frontierei care este foarte mult legat de ACQUIS-ul Shengen şi de obligaţia noastră de a implementa normele Shengen în materie de securitate la frontieră. Deci, lucrurile sunt în mişcare şi nu trebuie să ne precipităm sau să acordăm o semnificaţie exagerată acestei chestiuni punctuale“, a declarat Baconschi.

Gazprom, arma politica favorita a Kremlinului

La finele lunii august 2010, Alexei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, anunţa că preţul gazelor livrate în Ucraina ar putea scădea la nivelul celui plătit de consumatorii din Rusia, adică de circa patru ori, de la valoarea actuală de circa 249 USD per mia de metri cubi la 60 USD, relateaza mass-media economica regionala. Singura condiţie pe care a pus-o Miller este fuziunea companiei naţionale a gazelor şi petrolului din Ucraina Naftogaz cu Gazprom. Mai mult, Miller a promis chiar că în cazul acceptării de către autorităţile ucrainene a acestei oferte, Gazprom va asigura tranzitul de gaze la volume maxime prin reţeaua ucraineană, ceea ce ar putea semnifica amânarea sau revizuirea proiectului de construcţie a gazoductului South Stream.
Oferta este una extrem de tentantă. Mai ales în condiţiile în care autorităţile de la Kiev sunt forţate să majoreze tarifele interne la gaze. De exemplu, de la 1 august 2010 tarifele pentru consumatorii casnici au crescut cu circa 50%. E adevărat că ele sunt încă foarte mici în comparaţie cu cele din Republica Moldova. Era un tarif mediu de circa 70 USD, acum e de circa 100 USD per mia de metri cubi. Dar Guvernul ucrainean va fi nevoit să le majoreze cu încă 50%, altfel Naftogaz intră în faliment.

Santaj rusesc

Premierul rus Vladimir Putin consideră însă că Ucraina a primit deja un discount mare la gaze după semnarea la 30 aprilie 2010 a acordului de Harkov. Într-un recent interviu acordat ziarului rus “Komsomolskaia Pravda”, Putin a declarat că deşi Rusia vinde Ucrainei gaze la preţuri europene, a oferit un discount de 100 USD. „Cred că este suficient? Cât se mai poate?”, a afirmat Putin.
Puse la zid cu oferta şefului Gazprom, dar şi de creşterea nemulţumirii populaţiei legate de majorarea tarifelor, autorităţile de la Kiev au declarat că ar dori să renegocieze şi acordurile de livrare a gazelor semnate în 2009. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat că acestea sunt favorabile doar Rusiei şi că e nevoie de revizuit formula actuală de formare a preţului gazelor. Conform ultimelor informaţii negocierile în această chestiune ar urma să înceapă chiar în luna octombrie 2010. În acelaşi timp o eventuală fuziune între cele două companii ar conferi Moscovei controlul asupra celor mai importante gazoducte care tranzitează Ucraina pentru alimentarea cu gaze a Europei, dar şi asupra livrărilor pe piaţa ucraineană.
Aflată în proprietatea statului, Naftogaz este importatorul exclusiv de gaze din Ucraina, prin conductele sale fiind transportat 80% din gazul rusesc sau circa 20% din necesarul de gaze al Europei. Totodată compania administrează depozitele de gaze din Ucraina unde pot fi stocate peste 30 miliarde metri cubi, care asigură stabilitatea livrărilor în Europa pe timp de iarnă.

Bani pentru tranzit

Serviciile de tranzit a gazelor ruseşti asigură în prezent 2% din PIB-ul Ucrainei şi peste 6% din veniturile bugetare. Şi aceste venituri vin fără prea mari eforturi financiare din partea Ucrainei. Analiştii de la centrul de studii strategice Stratfor susţin că Naftogaz este cel mai valoros bun al Ucrainei. Acesta, de fapt, este motivul pentru care de la dispariţia Uniunii Sovietice guvernul ucrainean s-a opus transferului companiei sub control rusesc. Chiar şi preşedintele ucrainean Leonid Kucima, cunoscut filorus, a refuzat să permită accesul Moscovei la Naftogaz şi respectiv la sistemul de tranzit de gaze naturale. Kucima ştia că dacă aceasta va fi vreodată cedat să zicem Rusiei, aceasta ar fi sfârşitul independenţei Ucrainei. Prin urmare, ar trebui să fie clar care sunt perspectivele fuzionării Gazprom cu Naftogaz. Preluarea controlului asupra reţelei de gaze din Ucraina, cumulată cu controlul cel deţine asupra celor din Belarus şi Moldova, ar semnifica de fapt revenirea la situaţia de până la 1992, când sistemul gazier din fosta URSS era controlat de Moscova.

Moldova negociază cu Gazprom reglementarea datoriei la gaze

Fuziunea celor două companii ar putea avea efecte majore şi asupra Moldovei. Or, în acest caz dependenţa de Gazprom va creşte. E adevărat că Gazprom nici nu ne face astfel de oferte, ca şi în cazul Ucrainei. Or, reţelele de gaze sunt administrate de întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz, unde Gazprom deţine direct 50% din acţiuni, iar indirect peste 63,4%. Gazprom încă patru ani în urmă şi-a anunţat dorinţa de a controla peste 75% din acţiunile Moldovagaz pentru a nu mai depinde de Guvernul Moldovei în deciziile sale. Autorităţile s-au opus cum au putut până acum, dar vine şi pentru noi momentul negocierii unui nou contract de livrare a gazelor. Sigur, se va încerca negocierea unor condiţii de livrare cât mai atractive. Problema cea mare este datoria pentru gaze, fără reglementarea căreia va fi dificilă negocierea unui contract cu Gazprom
De la începutul anului 2010 autorităţile au declarat în repetate rânduri că vor elabora planuri concrete de reglementare a problemei datoriilor la gaze. Atât oficialii din cadrul guvernului, cât şi reprezentanţii Gazprom-ului, spun însă că se duc negocieri privind identificarea unor soluţii în chestiunea datoriei Moldovei la gaze, dar precizează că încă nu există o variantă finală de reglementarea a acesteia. „Cât despre datoria Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană, la plata gazelor, apoi de către partea moldovenească au fost formulate o serie de propuneri privind soluţiile de achitare a acesteia. Toate propunerile au fost transmise la Gazprom, dar încă nu am primit un răspuns la ele. Aceste propuneri s-au făcut în conformitate cu înţelegerile avute în urma şedinţei din februarie 2010 a comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse”, ne-a declarat Ilarion Popa, viceministru al Economiei. În acelaşi timp Ilarion Popa a evitat să specifice ce propuneri concrete au fost făcute de partea moldovenească în chestiunea plăţii datoriei faţă de Gazprom.

Gazprom forteaza mana Chisinaului

Şeful reprezentanţei Gazprom în Moldova, Ghenadii Abaşchin, a precizat că la identificarea unor soluţii de reglementare a datoriei la gaze deocamdată se lucrează la nivel de experţi. „Guvernul moldovenesc a transmis nişte propuneri la Gazprom, referitor la achitarea datoriei Moldovei pentru gazele naturale livrate. Propunerile se examinează de specialiştii Gazprom. Discuţiile se duc la nivel de experţi”, ne-a declarat Ghenadii Abaşchin care în perioada 2002-2008 a fost preşedinte al SA Moldovagaz, citat de mass-media din Republica Moldova.
Între soluţiile propuse figurează şi transferul în capitalul social al Moldovagaz a conductelor construite pe banii bugetului de stat şi a celor locale, dar şi o eventuală preluare în contul datoriilor a unor active din sectorul termoenergetic. „În privinţa transferului în proprietatea Moldovagaz a conductelor de gaze există mai multe probleme, generate atât de chestiunea evaluării valorii lor, cât şi de necesitatea coordonării acestor acţiuni cu autorităţile locale. Cât despre activele CET-urilor, apoi ştim că acestea se confruntă cu grave probleme şi au datorii enorme la plata gazelor”, a declarat şeful reprezentanţei Gazprom.
Referindu-se la soluţiile ce sunt căutate în reglementarea problemei datoriilor la gaze ale regiunii transnistrene, Ghenadii Abaşchin a menţionat că aici cea mai mare problemă rămâne faptul că nu există schimbări substanţiale în privinţa plăţilor curente şi cu atât mai mult la plata datoriilor. La momentul actual mărimea datoriei la gaze depăşeşte  2,2 miliarde USD.

Preţul de import a gazelor va creşte

Cu ce se vor termina aceste negocieri rămâne de văzut, dar Gazprom deja anunţă că va continua să majoreze preţurile pentru Republica Moldova şi alte state din spaţiul CSI. Aceasta chiar dacă în prima jumătate a anului 2010 preţurile medii la gazele livrate de Gazprom pentru statele CSI le-au depăşit pe cele medii europene. Potrivit agenţiei RBC, vicepreşedintele Gazprom Andrei Kruglov a declarat zilele trecute că se aşteaptă ca până la finele anului în Armenia, Belarus şi Moldova preţurile la gaze să crească.
De la începutul anului curent preţul gazelor importate de Republica Moldova a crescut de la 231,7 USD în primul trimestru la 260,67 USD în trimestrul III, iar pentru ultimul trimestru al anului se aşteaptă o creştere a preţului de import până la circa 270 USD per mia de metri cubi.

Razbunare energetica

Preţul gazelor pe care Rusia le livrează Belarusului se va majora cu o treime începând cu 2011 şi ar putea ajunge la aproximativ 250 de dolari pentru mia de metri cubi, în funcţie de oscilaţiile preţului la petrol, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Faţă de preţul mediu din 2010, estimat la 186 de dolari, gazul se va scumpi cu 35%, declară surse din domeniul energetic. O asemenea majorare va fi posibilă pe seama anulării coeficienţilor de reducere. Pe viitor, Rusia şi Belarus vor lucra în cadrul contractelor, fără anexe, care prevăd de obicei reducerea coeficienţilor. De asemenea, din cauza scumpirii gazului, ar putea fi majorată taxa de tranzit pe teritoriul belarus, de la 1,88 la 2 dolari, precizează sursa citata.
Anunţul vine la scurt timp după ce Minskul a anunţat data alegerilor prezidenţiale, fixate pe 19 decembrie, şi poate fi interpretat drept o măsură a Moscovei împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. De asemenea, experţii ruşi anticipează că liderul belarus îşi va baza campania electorală pe critici la adresa Moscovei.

Riposta juridica

In data de 25 martie 2010 Republica Belarus s-a adresat Arbitrajului Economic din cadrul EvrAzEs (Uniunea Vamala) cu o reclamatie privind colectarea taxelor de export de catre Federatia Rusa pe produse petroliere in exporturile lor catre Republica Belarus, relateaza serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de Minsk, citat de mass-media regionala. Conform sursei citate, data inceperii procesului a fost fixata pentru data de 7 septembrie 2010, pana in acest moment autoritatile ruse taraganand desfasurarea procesului.
Incepand cu 1 ianurie 2010, Federatia Rusa percepe taxe de export pentru produsele petroliere livrate pentru Republica Belarus. Potrivit partii beloruse, aceste actiuni sunt in contradictie cu o serie de acorduri internationale privind comertul liber si Uniunea Vamala, existente intre Republica Belarus si Federatia Rusa. In privinta produselor petroliere, dispozitiile prevazute in Tratatele privind comertul liber si Uniunea Vamala  se aplica bilateral si in acordurile incheiate in cadrul EvrAzEs. Exemplu de aceste acorduri pot servi Acordul dintre guvernul Republicii Belarus si al Federatiei Ruse privind comertul liber din 13 noiembrie 1992, Protocolul privind introducerea regimului comertului liber fara exceptii si limitari dintre Republica Belarus si Federatiei Ruse din 6 ianuarie  1995, Acordul privind Uniunea Vamala dintre Republica Belarus si Federatia Rusa din 6 ianurie 1995, Tratatul privind Uniunea Vamala si zona economica unica din 26 februarie 1999, Tratatul privind crearea unui teritoriu vamal unic si formarea Uniunii Vamale din 6 octombrie 2007. In urma acordurilor internationale indicate mai sus, partile se angajeaza sa nu perceapa taxe in comertul bilateral.

Masuri ilegale

Astfel, introducerea taxelor de export de catre Federatia Rusa pentru produsele petroliere, contravine obligatiunilor internationale asumate si aduce grave prejudicii economice concernului „Belneftehim”, entitatilor economice din Belarus, care utilizeaza produse petroliere rusesti pentru productia proprie si in general economiei nationale a Belarus. Republica Belarus a luat toate masurile necesare pentru solutionarea litigiului inainte de a recurge la tribunal, inclusiv, a initiat consultari si negocieri, dar nu au dus la nici un rezultat pozitiv. In aceasta situatie, pentru a ajunge la o examinare impartiala si independenta a litigiului, bazata pe o analiza juridica echilibrata, Republica Belarus s-a adresat autoritatilor judiciare din cadrul  EvrAzEs.
Republica Belarus, considera ca este important sa se asigure solutionarea acestei dispute economice cu Federatia Rusa pe o baza solida juridica internationala, respectand in acelasi timp toate principiile justitiei, inclusiv independenta si impartialitatea procesului.  Litigiu in fata unei instante din EvrAzEs ar trebui sa serveasca la luarea unei hotarari obiective si sa fie un exemplu in solutionarea disputelor similare in formatul Uniunii Vamale si spatiului economic unic.
In conformitate cu punctul 6 din statutul Arbitrajului economic, adoptat prin  Decizia nr. 122 a Consiliului Interstatal al Comunitatii Economice Eurasia din 27 aprilie 2003, hotararea Arbitrajului este definitiva. Fiecare stat – membru al EvrAzEs este de acord sa se conformeze deciziei in acest caz, in care este parte.

Razboi vamal ruso-belarus

Anterior, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avertiza Republica Belarus sa i-si plateasca datoria „istorica” pentru livrarile de gaze rusesti, amenintand ca, in caz contrar, vor fi luate masuri severe fata de fosta republica sovietica. „Contactati responsabilii structurilor corespunzatoare belaruse, care se ocupa de aceasta problema si propuneti-le ca in cel mai scurt timp sa achite datoria”, sublinia Dmitri Medvedev, citat de mass-media de la Moscova, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca acest lucru nu va fi facut, atunci vom trece la luarea unor masuri severe”, a insistat presedintele rus.
La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom are „toate motivele de reducere a livrarilor de gaz catre Belarus, proportional cu suma datoriei”. Potrivit Gazprom, Minskul trebuie sa achite Moscovei 200 de milioane de dolari pentru gazele livrate de la inceputul anului 2010. Gigantul rus se confrunta adesea cu problema intarzierilor la plata gazelor din partea Belarusului, tara pe care a amenintat-o de mai multe ori in ultimii ani cu reducerea livrarilor sale in caz de neplata.
Reamintim ca relatiile in domeniul energetic dintre Moscova si Minsk, dar si dintre Moscova si Kievul vecin, sunt urmarite cu atentie de clientii europeni ai Gazprom, care se tem de intreruperi ale livrarilor, in conditiile in care 20% din importurile de gaz rusesc ale UE tranziteaza Belarus, restul trecand prin Ucraina.

Tratative esuate

Tratativele bilaterale dintre Rusia si Belarus la nivel prezidential s-au finalizat fara nici un rezultat, ca si cele intre premierii celor doua tari, relateaza mass-me dia rusa, autoritatile de la Minsk refuzand sa accepte taxa pentru titei in interiorul Uniunii Vamale formate din Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan. Uniunea vamala trilaterala a  intrat in vigoare de la 1 iulie 2010, insa din cauza refuzului Minskului de a face concesii, Rusia si Kazahstan au declarat la 28 mai ca aceasta va fi bilaterala. Premierul Putin explica atunci ca o divergenta de nedepasit au devenit tarifele la titei si produsele petroliere, reexportate de Republica Belarus in terte state. Reprezentantul guvernului belarus a calificat mentinerea acestora in interiorul uniunii ca o incalcare grosolana a regulilor internationale de integrare.
Anterior, presedintele belarus Lukasenko a sosit la Moscova pentru a discuta problemele litigioase cu liderii rusi. Acesta a relatat ulterior ca discutiile cu Medvedev au fost “furtunoase”, dupa care a plecat sa continue tratativele cu Putin, pe care l-a numit “un lup deja batut”. Discutiile vor continua in timpul cel mai apropiat, pe 18 iunie 2010 fiind programate noi intalniri la nivelul comisiei comune din cadrul Uniunii Vamale, insa surse oficiale de la Moscova au declarat ca este „prematur” sa se vorbeasca despre o intelegere definitiva.
Pozitia rigida a autoritatilor de la Minsk a fost criticata de oficalii rusi, printre care si ambasadorul Federatiei Ruse in Belarus, care a declarat ca nu vede erori in sistemul existent de taxe vamale. Diplomatul rus sustine ca “taxele cuprind si volumul care este exportat prin prelucrarea titeiului”.
Anterior, vice-premierul rus Igor Secin considera, de asemenea, ca sistemul juridic nu permite anularea taxelor de export, aceasta va fi posibil numai la formarea spatiului economic unic, adica de la 1 ianuarie 2012. Avand in vedere ca inlaturarea taxelor a fost obtinuta la sfarsitul anului 2009, Belarus considera ca “Rusia incearca sa modifice regulile jocului dupa ce a inceput deja sa joace”, mai considera cotidianul rus „Vedomosti”.

Oferta belarusa

Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociatiilor si organizatiilor studentesti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Pozitii ambigue

Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko la cateva saptamani dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.

Colonialism energetic

Potrivit unui contract pe patru ani, valabil pana in 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.

Razboi cu repetitie

Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.

Declaratii in contradictoriu

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Declaratie de garantie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Recunoastere posibila

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Regimul liderului separatist Igor Smirnov se opune schimbarii formatului de negocieri

Autorităţile Transnistriei nu doresc ca UE şi Statele Unite să medieze reglementarea conflictului transnistrean, a declarat azi, Ministrul Afacerilor Externe al RMN, Vladimir Iastrebciak, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La randul sau, reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse la negocieri, Andrei Nesterenko, a declarat ca „formatul existent al negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean este fixat în acordurile multilaterale corespunzătoare, şi pentru a-l schimba, este necesar acordul tuturor părţilor participante”.
În prezent Rusia, Ucraina, şi OSCE sunt mediatori, iar UE şi Statele Unite deţin statutul de observatori în cadrul negocierilor în formatul 5+2, îngheţat din februarie 2006. Reamintim ca din anul 1994, convorbirile cu privire la Transnistria s-au desfăşurat în formula de cinci participanţi: Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE. Din 2005, formatul negocierilor în problema transnistreană s-a extins prin includerea UE şi SUA ca observatori.

Implicare occidentala

A patra reuniune informală din anul acesta în formatul ‘5+2′ (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) cu privire la soluţionarea diferendului transnistrean, s-a încheiat marţi la sediul OSCE din Viena, se arata intr-un comunicat al Biroului de integrare al guvernului de la Chişinău, citat de mass-media de la Bucuresti, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cu această ocazie, vicepremierul Victor Osipov a trecut în revistă acţiunile executivului său în vederea sprijinirii populaţiei şi producătorilor din regiunea transnistreană. El a subliniat că recenta decizie a guvernului de a facilita exporturile pe calea ferată a produselor din Transnistria va elimina o sursă de tensiune ce afectează procesul de negocieri.
În urma reuniunii, ‘participanţii au convenit să întreprindă în viitorul apropiat noi acţiuni în formatul ,’5 + 2′, precum şi în alte formate, în scopul promovării măsurilor de consolidare a încrederii intre cele doua maluri ale Nistrului. Remarcând intensificarea acţiunilor partenerilor internaţionali, inclusiv declaraţiile şi iniţiativele lor la cel mai înalt nivel, Victor Osipov a declarat că ‘toate acestea indică posibilitatea ca Uniunea Europeană şi SUA să devină mediatori în conflictul transnistrean, cu acelaşi statut ca Rusia, Ucraina şi OSCE’.