Traficantul si ofiterul rus de informatii Viktor Bout, acuzat de sprijinire a organizatiilor teroriste

Traficantul de arme rus Viktor Bout, supranumit “negustorul mortii” si detinut in Thailanda, va fi extradat miercuri in Statele Unite ale Americii, conform unei decizii a justitiei, au precizat surse din cadrul politiei thailandeze, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZZ PRESS. Bout, fost ofiter in fortele aeriene sovietice care a inspirat personajul incarnat de catre Nicolas Cage in filmul “Lord of war”, este detinut din martie 2008 la Bangkok. Bout a mai fost acuzat de apartenenta la serviciile secrete sovietice si cele ale Federatiei Ruse, precum si de colaborare cu structuri teroriste din diferite regiuni de conflict ale lumii.
Dupa un refuz initial al primei instante de judecata anul trecut, cererea de extradare pentru terorism a SUA a primit un raspuns pozitiv in fata unei curti de apel din Bangkok vineri, in pofida viilor proteste ale Moscovei. Supisarn Bhakdinarinath, seful Diviziei de suprimare a infractionalitatii, a indicat ca rusul va fi escortat de catre cel putin 50 de soldati din fortele speciale la aeroportul Don Mueang, de unde va fi preluat de catre americani. “Nu pot spune la ce ora se va face transferul, caci este secret de stat”, a adaugat politistul, dezvaluind totusi ca avionul american a aterizat marti la ora 15.00, pe aeroport.
Rusia a calificat “ilegitima” si “politica” decizia justitiei thailandeze. “Regretam ceea ce este in opinia noastra o decizie ilegitima si politica luata de o curte de apel din Thailanda”, a declarat Lavrov. “Potrivit informatiilor de care dispunem, aceasta decizie a fost luata sub o puternica presiune din strainatate”, a adaugat Lavrov, intr-o acuzatie voalata la adresa SUA.

Arestat in 2008

Expertii spun ca Viktor Bout, devenit notoriu dupa ce in anii “90 a condus o flota de avioane cargo sovietice uzate moral in puncte fierbinti, macinate de conflicte, din Africa, a fost cat se poate de util pentru serviciile secrete de informatii ale Rusiei si de aceea Moscova nu vrea sa-l vada trimis in fata justitiei din SUA. Viktor Bout, in varsta de 44 de ani, fost ofiter al aviatiei sovietice, este cunoscut drept unul din cei mai prolifici traficanti de arme din lume. El a fost implicat in unele din cele mai mediatizate conflicte din istoria moderna, banuindu-se ca a furnizat arme, ce au alimentat razboaie civile din America de Sud, Orientul Mijlociu si Africa, unor clienti precum fostul dictator liberian Charles Taylor si liderul libian Moammar Gadhafi.
Arestarea de mare vizibilitate in 2008 a lui Bout, intr-o operatiune a SUA in Bangkok, a pus capat aproape unui sfert de secol de joc de-a soarecele si pisica cu fantomaticul rus. Washingtonul a sperat atunci intr-o predare rapida a barbatului care nu mai fusese niciodata judecat, in pofida punerii lui sub sanctiunile ONU, a unei inculpari in Belgia pentru spalare de bani si a unei interdictii de calatorie. Arestarea traficantului a fost posibila dupa o operatiune a agentilor americani care s-au dat drept cumparatori din partea Fortelor Armate Revolutionare din Columbia (FARC), organizatie paramilitara marxista pe care Washingtonul o considera terorista. Investigatia desfasurata pe o durata de patru luni a implicat intalniri in Curacao, Danemarca si Romania. Dupa arestarea sa, Bout a fost inculpat in SUA pentru conspiratie in vederea vanzarii de arme in valoare de milioane de dolari catre FARC, fiind vorba inclusiv despre peste 700 de rachete sol – aer, mii de arme de foc, elicoptere de ultima generatie si avioane echipate cu lansatoare de grenade si cu rachete.

Ajutorul autoritatilor romane

In urma activitatilor de cooperare cu Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la retinerea, in luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar – cautat pentru savarsirea unor acte de terorism, politistii de frontiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane au fost solicitati de autoritatile americane pentru a fi sprijinite in identificarea si retinerea unuia dintre cei mai mari traficanti de armanent din lume – Viktor Bout, anunta IGPR in luna martie 2008. Astfel, timp de doua saptamani de zile, ofiteri din cadrul Directiei de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere – I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au desfasurat actiuni specifice informativ-operative in vederea localizarii traficantului si probarii actiunilor sale ilegale de trafic international de armament. Alaturi de colegii de la D.E.A., veniti in Bucuresti, politistii de frontiera romani au stabilit mai multe variante de actiune pentru prinderea lui Bout despre care existau informatii ca ar fi interesat sa se intalneasca cu niste “beneficiari de armanent” (cetateni straini), inclusiv in Romania. In acest sens, sub coordonarea procurorilor, au fost monitorizate discutiile purtate intre Bout, unul dintre “locotenentii” sai si investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme in Columbia (in valoare de 5 milioane $), incercandu-se, totodata, “atragerea” lui in tara noastra pentru a fi retinut. Din investigatii, a rezultat ca armele urmau a fi procurate si vandute de traficantul Viktor Bout gruparii F.A.R.C. (Fortele Armate Revolutionare Columbiene). Probele obtinute in urma activitatilor informativ operative desfasurate in Romania, cu sprijinul Politiei de Frontiera Romane, au condus la arestarea si incriminarea lui Viktor Bout pentru savarsirea infractiunii de conspiratie si asociere in vederea traficarii ilegale de armanent catre organizatii teroriste straine. Viktor Bout, cautat de Interpol pentru ca a incalcat embargourile O.N.U. privind comertul cu armament din mai multe tari, a fost retinut pe 06.03.2008, la Bangkok de politia thailandeza in baza mandatului de arestare american. Autoritatile americane au transmis multumiri institutiei noastre pentru profesionalismul de care au dat dovada politistii de frontiera cu ocazia implicarii in caz.

Viktor Bout, “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste

Viktor Bout s-a nascut in Tadjikistan, vorbeste fluent sase limbi straine si a absolvit Institutul Militar de Relatii Internationale din Moscova. Este poreclit “Lupul singuratic” pentru ca obisnuia sa opereze fara complici. Investigatorii americani si britanici considera ca fostul pilot sovietic este unul dintre cei mai “abili jucatori” pe piata mondiala a afacerilor ilicite cu arme si “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste. Fostul sef al Consiliului de Securitate Nationala din Administratia Clinton, Lee S. Wolosky, l-a descris plastic pe Bout ca fiind “un pirat de lux, de prima mana, care este lipsit de scrupule”. “Sunt o multime de oameni care pot livra arme in Africa sau Afganistan, dar “maestrii” pot fi numarati pe degetele de la o mana. Viktor Bout este in capul acestei liste!”, considera Wolosky.

Furnizor pentru Al-Queda si talibani

In anul 2002, “Washington Post”, citand ofiteri FBI specializati in lupta antiterorista, preciza ca Viktor Bout, fost ofiter rus anchetat pentru trafic de armament in favoarea retelelor teroriste din Orientul Mijlociu si Africa, isi procura arme si munitii din tarile fostului bloc sovietic, cu precadere Romania si Bulgaria. “Reteaua lui Bout este unica – au declarat anchetatorii americani si britanici – din cauza abilitatii sale de a livra arme sofisticate oriunde in lume”, scria “Washington Post”, mentionand ca fostul pilot sovietic a facut nenumarate tranzactii cu talibanii si reteaua terorista Al-Queda. Sanjivan Ruprah, un veros afacerist kenyan si “mana dreapta” a traficantui de armament Viktor Bout, a fost arestat in Belgia, in februarie 2002. Potrivit anchetatorilor, Ruprah a oferit informatii deosebit de valoroase, din interiorul cartelului mafiot, precum si modul de operare al ramificatiilor retelei.
Desi ii promisesera imunitate in schimbul informatiilor despre Bout, autoritatile americane l-au retinut pe Sanjivan Ruprah. In timpul anchetei, referindu-se la Romania, el a declarat: “Aceasta a fost alaturi de Bulgaria, una dintre tarile care il alimentau pe Bout”. Kenyanul a dezvaluit ca, dupa ce primea armamentul solicitat, Bout il livra in special talibanilor si teroristilor din Al-Queda. De altfel, fostul ofiter sovietic facea afaceri si cu Emiratele Arabe Unite, Filipine si cu fortele rebele implicate in diferite conflicte de pe continentul african. Ruprah a marturisit ca s-a ocupat personal ca, in schimbul armelor, Bout sa primeasca diamante din Congo, Angola si Sierra Leone. Dupa acuzatiile aparute in presa americana, autoritatile romane s-au intrecut in a da dezmintiri peste dezmintiri. Astfel, potrivit ANCESIAC, “jurnalistii americani ar fi asociat in mod eronat Romania cu reteaua de trafic de arme a lui Viktor Bout”, precizand ca “nici un transfer n-a fost aprobat sau efectuat de autoritatile romane in legatura cu Viktor Bout sau cu vreo tara sau destinatie supusa vreunui embargo international privind transferurile de arme”.Un raport al serviciului secret belgian arata ca Bout a vandut, numai in Afganistan, arme de calibru mare de peste 50.000.000 de dolari, pana in 1998, intr-o perioada relativ linistita. Armele au fost destinate atat talibanilor, cat si gruparilor ostile regimului de la Kabul.

SUA, acuzate ca-l protejeaza pe traficant

In 2004, Statele Unite ale Americii au fost acuzate ca il protejeaza pe Bout de eventuale sanctiuni ale Organizatiei Natiunilor Unite, pentru ca ar fi implicat in transportul de echipamente militare pentru trupele americane dislocate in Irak. Ajutate de Marea Britanie, SUA ar obstructiona eforturile depuse de Franta, in incercarea de blocare a conturilor lui Viktor Bout, unul dintre cei mai importanti furnizori de tehnica de lupta ai rebelilor si ai fortelor guvernamentale din zonele de conflict din Africa. ONU tocmai incepuse elaborarea unei liste a persoanelor carora urma sa le fie blocate bunurile, pentru presupuse legaturi cu fostul lider liberian Charles Taylor, inlaturat de la putere in 2003. Potrivit mai multor diplomati occidentali, exista rapoarte care mentioneaza faptul ca o companie aeriana asociata lui Bout ar fi implicata in transportul de echipamente catre trupele americane din Irak. “Fortele de aparare americane utilizeaza avioanele lui Bout in operatiunile de logistica”, afirma in 2004 un responsabil ONU. “Suntem dezgustati de faptul ca Bout nu va fi pe lista, desi el este principalul traficant de arme din regiune. Daca vrem sa fie pace in Africa de Vest, este evident ca ar trebui sa fie pe lista”, a subliniat un fost diplomat occidental.

Pe lista traficantilor

O alta sursa diplomatica declara atunci ca Marea Britanie l-ar fi inclus pe Bout pe lista traficantilor de arme ale caror averi ar urma sa fie blocate, dar ca oficiali ai Statelor Unite le-au solicitat britanicilor excluderea acestuia de pe lista, deoarece “este folosit in Irak”. Cu toate acestea, Statele Unite si Marea Britanie au negat ca ar avea cunostinta despre presupusele activitati ale lui Viktor Bout in Irak. “Am sprijinit in trecut si continuam sa sprijinim eforturile internationale de a pune capat activitatilor ilegale ale lui Bout”, pe numele caruia a fost emis un mandat international de arestare, a declarat un oficial britanic. Autoritatile americane sustineau ca activitatile lui Viktor Bout ar trebui sa faca obiectul unor masuri separate decise de Natiunile Unite, referitoare la traficantii de arme. Guvernul britanic a fost aspru criticat si de parlamentari pentru lipsa de transparenta in ceea ce priveste exportul de armament, in conditiile in care exista suspiciuni ca tehnica de lupta de provenienta britanica ar fi fost folosita in zone in care s-a inregistrat incalcarea drepturilor omului. Acuzatiile au venit din partea unei comisii parlamentare din care au facut parte membri ai comisiilor pentru Aparare, Externe, Comert exterior si Comert si Industrie din cadrul Camerei Comunelor. In raportul sau, comisia recomanda un control mai strict al exporturilor de armament ce ar putea ajunge in mainile teroristilor sau ale combatantilor din tarile afectate de razboaie civile.In timpul discursului tinut in Parlament, liberal-democratul Tom Brake a facut referire la dezvaluirile facute de Financial Times, exprimandu-si temerea ca Marea Britanie ar putea sprijini presupusele eforturi ale SUA de a-l proteja pe Viktor Bout.

Republica Moldova combate traficul cu uraniu

Aproape doua kilograme de uraniu de contrabanda au fost descoperite intr-un garaj din Chisinau, valoarea capturii fiind estimată la noua milioane de euro, anunta Ministerul Afacerilor Interna din Republica Moldova, citat de mass-media. In vizorul autoritatilor au ajuns sapte persoane, toate domiciliate in municipiul Chisinau. Una dintre acestea, originara din regiunea transnistreana, a ramas inca neidentificata. De asemenea, s-a stabilit ca doua persoane din grupare sunt fosti angajati ai Ministerului Afacerilor Interne, detinand gradele de maior si locotenent-colonel de politie. Trei dintre suspecti, aflati in arestul politie, au antecedente penale, fiind urmariti anterior de autoritatile din Republica. Moldova, Federatia Rusa si Romania pentru mai multe infractiuni, inclusiv si pentru pastrarea si comercializarea substantelor radioactive.

Criminalitate radioactiva

La 15 iunie 2010, Directia Investigare a Fraudelor a Departamentului politie a MAI a initiat prelucrarea operativa a unui grup criminal organizat care, potrivit informatiilor acumulate, cauta un canal de comercializare in tarile cu cerere sporita a materialelor radioactive – Uraniu 238. Materialul radioactiv (1,8 kg Uraniu 238) a fost introdus in tara prin contrabanda, iar infractorii intentionau sa-l comercializeze la pretul de 9 milioane de euro, a anuntat MAI. Pe parcursul prelucrarii operative, au fost efectuate 2 achizitii controlate a materialului radioactiv, in cantitate totala de 0,075 grame, care au fost expediate pentru expertizare prin intermediul Ambasadei SUA, organelor competente din aceasta tara. Ca rezultat, organele competente din SUA au confirmat faptul ca substanta achizitionata este un produs radioactiv de model Uraniu 238, mai precizeaza sursa citata de agentia KARADENIZ PRESS.
Astfel, sustine Ministerul Afacerilor Interne, la data 20 iulie 2010, in municipiul Chisinau, au fost retinuti in flagrant suspectii, de la care au fost ridicata cantitatea de 1,8 kg de Uraniu 238. La examinarea materialului radioactiv au participat patru experti straini din SUA, angajati ai Serviciului Situatii Exceptionale al MAI, ai Ministerului Apararii si ai Agentiei Nationale de Reglementare a Activitatii Nucleare si Radiologice.

Perchezitii multiple

De asemenea, au fost efectuate 12 perchezitii la domiciliile suspectilor, prilej cu care, in garajul lui Sajin Sergiu, au fost depistate si ridicate 620 de cartuse pentru automatul AK 74 si pistolul PM; o grenada de lupta de model F1 cu focos; un pistol confectionat in mod artizanal si un revolver; placi de inmatriculare a mijloacelor de transport, pasapoarte de tip sovietic, facturi fiscale de evidenta stricta in numar de 3300 bucati.
Potrivit specialistilor de la Agentia Nationala de Reglementare a Activitatii Nucleare si Radiologice si Serviciul Situatii Exceptionale al MAI, produsul depistat este material radioactiv Uraniu 238, care poate fi folosit in industria civila nucleara, la fabricarea combustibilului pentru cetralele nucleare, la reactoarele de cercetari, precum si in scopuri militare, la producerea armelor de distrugere in masa. La solicitarea autoritatilor de la Chisinau, Centrul Atomic de Investigatii din Germania urmeaza sa efectueze expertiza specializata pentru a stabili procentul de imbogatire si tara de origine a produsului.

Falanga macedoneana, pregatita pentru debarcarea din Afganistan

Noul ambasador al Republicii Macedonia la Alianta Nord-Atlantica (NATO), Martin Trenevski, este contestat de o serie de inalti oficiali ai NATO, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta este cunoscut pentru declaratiile anti-NATO, el afirmând ca summitul Aliantei desfasurat la Bucuresti, in 2008, nu a fost un succes pentru Macedonia. “Alianta Nord-Atlantica comite agresiuni politice si economice impotriva Macedoniei”, acordând sustinere Greciei, a declarat Martin Trenevski, al carui mandat de ambasador al Macedoniei la NATO va incepe la 1 septembrie 2010. In prezentarea programului sau in Parlamentul de la Skopje, Trenevski a declarat ca va cere Aliantei sa “corecteze concluziile summitului de la Bucuresti si sa isi schimbe atitudinea fata de Macedonia”. Potrivit declaratiilor lui Trenevski, concluziile summitului de la Bucuresti, prin care Macedonia este obligata sa rezolve probleme numelui inainte de a adera, constituie o “abordare birocratica” asumata de Alianta.
Reamintim ca si desi Republica Macedonia si-a proclamat independenta in 1991, Atena si Skopje continua sa aiba dispute din cauza numelui Macedoniei. Polemicile au culminat in aprilie 2008, la summitul de la Bucuresti, când Grecia a blocat aderarea Macedoniei la NATO.

Integrarea europeana a Balcanilor, sabotata de Atena

Anterior comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, a avertizat ca autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Contingente balcanice

Anterior, Republica Macedonia anunta ca isi va suplimenta cu 80 de militari efectivele in Afganistan in 2010. Contingentul militar include o unitate a fortelor speciale (n.r.- Voltii-Lupii) si cadre ale serviciului militar de informatii de la Skopje, au declarat surse militare locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF) in Afganistan include in prezent 163 de militari macedoneni, primii soldati macedoneni sosind in tara asiatica in anul 2002. Participarea militarilor macedoneni la operatiunile din Afganistan este privita la Skopje ca un pas necesar pentru accederea la statutul de membru cu drepturi depline a Aliantei Nord-Atlantice. Reamintim ca aderarea Macedoniei la NATO a fost blocata in aprilie 2008 de regimul politic de la Atena, din cauza diferendului care le opune in privinta denumirii fostei republici ex-iugoslave.
La randul sau, Bulgaria va mai trimite pana la 30 de militari in Afganistan, care se vor alatura contingentului de 270 de bulgari dislocati in orasul Kandahar. In prezent, Bulgaria participa la Fortele Internationale de Securitate din Afganistan (ISAF) cu 470 militari, implicati in special in operatiuni de asigurare a securitatii aeroporturilor din Kabul si Kandahar. Totodata, guvernul de la Sofia a amanat o decizie finala privind suplimentarea participarii sale in misiunea impotriva pirateriei a Uniunii Europene ‘Atalanta’, desfasurata in largul coastelor somaleze.

Arctica, vizata de politica expansionista a Kremlinului

Apa va deveni în curând resursă strategică, a declarat secretarul Consiliului Securităţii ruse, Nikolai Patruşev, într-un interviu apărut recent în cotidianul rus Rossiiskaia Gazeta, care semnalează că deficitul de resurse de apă a generat un fenomen periculos – migraţia, peste 20 de milioane de oameni părăsindu-şi casele numai într-un singur an. “Pot să citez numeroase exemple care arată că penuria de apă a provocat conflicte armate şi războaie între state vecine. În ultimii 10 ani, conflicte şi crize din această cauză există deja în 46 de state, unde trăiesc 2,7 miliarde de persoane. Regiunile cu riscul cel mai mare sunt Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Africa de Nord”, a afirmat Nikolai Patruşev, fost şef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), în interviul menţionat.

Prognoze ingrijoratoare

Rossiiskaia Gazeta scrie că, potrivit prognozelor experţilor ruşi, între anii 2035-2045, cantitatea de apă potabilă pe care o consumă omenirea va fi egală cu resursele ei, dar criza mondială de apă poate apărea mai devreme. “Această situaţie este legată de faptul că principalele resurse de apă sunt concentrate numai în câteva ţări. Acestea sunt în principal Brazilia, Canada şi Rusia. Fireşte că, în aceste ţări, nu va fi utilizată toată apa chiar şi către 2045, avându-se în vedere marile lor resurse. Însă, pentru multe ţări problema apei poate apărea mâine”, a semnalat Patruşev.
În Rusia, problema constă nu în resursele de apă, ci în utilizarea lor, ceea ce creează deja de acum un real pericol pentru securitatea naţională a ţării, notează cotidianul. Pericolul unei crize a apei este menţionat şi în strategia securităţii naţionale până în anul 2020, adaugă ziarul. Potrivit lui Patruşev, în 2009, numai 38% din localităţile ruse au fost alimentate cu apă potabilă de bună calitate. În peste jumătate din oraşele şi localităţile ruse, calitatea apei nu este cunoscută, întrucât ea nu a fost testată.

Problema irigatiilor

Nikolai Patruşev a semnalat totodată şi existenţa unor probleme în domeniul irigaţiilor. “Suprafaţa terenurilor irigate în Rusia reprezintă în total 4,5 milioane de hectare. Eficacitatea utilizării resurselor de apă în Rusia este de 2-3 ori inferioară celei în ţările industrializare”, a deplâns el. Potrivit datelor ONU, citate de ziarul rus, 700 de milioane de oameni din 43 de state se confruntă permanent cu stresul şi deficitul de apă. Aproximativ o şesime din populaţia de pe glob nu are acces la apă potabilă, iar o treime la apă pentru nevoile casnice.

Conflict juridic

Pentru a combate o posibila criza a apei, autoritatile ruse vizeaza consolidarea prezentei civile, economice si politico-militare in regiunea Arctica. Reamintim ca si guvernul conservator al premierului canadian Stephen Harper a făcut din suveranitatea în Arctica o prioritate. Canada susţine, de asemenea, că deţine suveranitatea asupra Trecătorii de Nord-Vest – care leagă Atlanticul de Pacific prin nord – în timp ce alte ţări consideră că este o cale navigabilă internaţională.
Dorit de cele cinci ţări riverane (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca), fondul submarin al Arcticului ar putea deţine 13% din rezervele de petrol şi 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite ale planetei, conform serviciilor geologice americane.
Anterior, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca restrictionarea accesului Rusiei la resursele de hidrocarburi din zona arctica este un lucru inacceptabil. “Tarile arctice fac eforturi pentru a-si extinde prezenta economica, si chiar militara, in zona”, a observat liderul rus, ca reactie la incercarile altor tari din regiunea arctica (Statele Unite, Canada, Norvegia si Danemarca) de a limita accesul Rusiei la exploatarea zacamintelor, care reprezinta peste 25% din rezervele globale de titei si gaze naturale. “Limitarea este inacceptabila din punct de vedere legal si incorecta din punct de vedere al pozitiei gegrafice si istoriei noastre”, a spus Medvedev.
Conform legislatiei internationale, cele cinci tari de la Cercul Polar Arctic au o zona exclusiva de 200 mile (322 kilometri). Dar Rusia se prevaleaza de Conventia ONU asupra dreptului marii din 1982, care spune ca, daca o tara poate demonstra ca platforma sa continentala se extinde dincolo de limita de 200 mile, poate cere dreptul la exploatarea unei zone mai mari.

Colonizare stintifica

Federatia Rusa a intreprins doua expeditii la Cercul Polar (in 2005 si 2007) pentru a isi sustine pretentiile teritoriale la o platforma mai extinsa. Acum, Moscova intentioneaza sa investeasca 1,5 miliarde ruble (50 milioane dolari) in determinarea dimensiunilor exacte ale platformei sale continentale arctice, a anuntat presedintele Medvedev.
Scopul acestor cercetari a fost determinarea granitelor economice rusesti ale  platoului continental din Arktica, de a confirma dreptul Rusiei in exploatarea depozitelor marine artice si de a furniza dovezi concludente comunitatii internationale in acest sens. Nava „Academicianului Fiodorov” a fost  complet reutilata si modernizata cheltuindu-se peste 5 milioane de euro pentru tehnologii care sa  inspecteze la adancime platoul maritim si sa trasfere imaginile de pe fundul marii in format 3D. In regiunea cercetarilor stratul de gheata din Oceanul Inghetat ar putea atinge 5 metri, iar pentru a le usura munca, nava a fost secondata de spargatorul nuclear de gheata „Yamal”.
Reamintim ca statele riverane detin o zona de 12 mile care tine de apele lor teritoriale si o zona de 200 de mile a intereselor lor economice. Pentru a trece peste limita celor 200 de mile, Rusia ar trebui sa demonstreze  ca platforma Oceanului Arctic, in special lantul de munti Lomonosv si versantul Mendeleev reprezinta o continuare a platformei continentale a Federatiei Ruse. Aceasta nu se rezuma doar la o simpla depasire a zonei de 200 de mile, dar  reprezinta si o pretentie serioasa asupra 1,2 mln. m.p. a adancimii maritime, unde ar putea sa fie depozitate ¼ din hidrocarburile planetei, precum si zacaminte de minereuri de mangan, aur, cositor, plumb, nichel si alte zacaminte de minerale dure pretioase.
Dreptul de a traversa zona de 200 mile este conferit de Conventia ONU asupra dreptului marii adoptata de ONU in 1982. De altfel, in anul 2001 Rusia a prezentat dovezi privind drepturile sale asupra platformei continentale, dar care n-au fost luate in considerare la acea data de ONU.  Ulterior platforma continentala a trezit interesul si altor state, teritoriul carora este „adiacent” Oceanului Arctic. Spre exemplu, SUA, care nu a ratificat Conventia, trimite in comun cu Canada un grup de expeditie in Arctica pentru a determina apartenenta platformei continentale. Urmatoarea sa solicitare, Rusia preconizeaza sa o transmita ONU in 2011.

Colaborare arctica

Rusia si Canada au anuntat ca incep negocieri pentru a-si alia sistemele de supraveghere spatiala a Antarcticii, regiune devenita interesanta din cauza zacamintelor de hidrocarburi pe care le adaposteste, informeaza mass-media de specialitate. Intentia este de a oferi posibilitatea utilizatorilor aflati in regiune sa capteze semnalele satelitilor rusi si canadieni cu un singur receptor.
Rusia a decis sa creeze, impreuna cu Canada, un sistem spatial capabil sa supravegheze in intregime oceanul si uscatul din regiunea arctica. In prezent, satelitii “nu vad nici uscatul, nici oceanul mondial dincolo de 60 de grade latitudine nordica”, a declarat directorul adjunct al agentiri spatiale ruse, Roskosmos, Anatoli Chilov. Instalarea dispozitivului, denumit “Arctica”, va costa aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Kremlinul sugruma economic Republica Moldova

Autoritatile ruse pregatesc adoptarea unor masuri punitive la adresa bancilor comerciale din Republica Moldova, relateaza surse guvernamentale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Conform surselor citate, autoritatile ruse acuza bancile din Republica Moldova de participare activa la activitati financiare ilicite, prin care bugetul federal rus a fost prejudiciat cu câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au refuzat sa nominalizeze bancile vizate, pe fondul intensificarii sanctiunilor economice rusesti impotriva Federatiei Ruse.
Dupa scandalul vicnului, Rusia a restrictionat si importul produselor agricole din Republica Moldova pentru mai multi producatori autohtoni, scrie presa de la Chisinau. Reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare au convocat intr-o sedinta producatorii autohtoni de fructe si legume, pentru a discuta despre decizia Rusiei de a interzice importul acestor produse. Sedinta s-a desfasurat cu usile inchise, scrie Jurnal.md. “Din 177 de exportatori care aveau dreptul sa duca fructe si legume in Rusia, doar 36 mai au voie sa faca asta. Lista de 36 a fost stabilita de rusi, dar nimeni nu cunoaste aceste firme”, a declarat reprezentantul unei firme, care a participat la sedinta. “Rusii pretind ca marfa noastra depaseste normele admisibile in ceea ce priveste pesticidele si nitratii. Firmele cu care colaboram noi nu au avut pretentii in acest sens si nici nu stiu de aceasta interdictie”, a spus aceeasi sursa. Un alt reprezentant al exportatorilor, care a iesit de la sedinta, a mentionat ca zeci de TIR-uri cu fructe si legume sunt blocate in vama Chisinau. Din cauza incertitudinii existente, agentii economici nu primesc certificate de provenienta a marfii. De asemenea, viceministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat presei ca a fost inaintata o lista de 177 de exportatori, dar rusii au aprobat doar 33 dintre acestia. “Nu ni s-a explicat de ce doar 33. Vom solicita sa fie marit numarul exportatorilor”, a spus Bumacov. “Sa fim mai exacti. Este vorba de limitatrea numarului de companii care au dreptul de a face export a acestor produse, nu este vorba de o interdictie. Incercam sa rezolvam aceasta problema”, a mentionat si prim-ministrul Vlad Filat pentru Unimedia.md.

Embargoul vinului

Rospotrebnadzor nu va trimite o delegatie de experti la întreprinderile vinicole din Republica Moldova pentru a rezolva problemele legate de exportul vinurilor şi divinurilor din Moldova în Rusia, a declarat seful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko. „După ce, în august, s-a încheiat misiunea experţilor, pe adresa mea a venit o scrisoare cu invitaţie. Am studiat-o cu atenţie, însă comportamentul autorităţilor moldoveneşti, care s-a manifestat elocvent mai ales în ultima săptămână, a înclinat balanţa spre abţinerea noastră de la acţiuni ulterioare, având în vedere că natura declaraţiilor nu era una constructivă şi ar transforma eforturile noastre în irosirea inutilă a timpului”, a spus Oniscenko. „Singurul lucru care ar justifica o astfel de logică a comportamentului este recunoaşterea implicită a impactului cumulativ asupra stării de sănătate şi, prin urmare, asupra proceselor de gândire, precum si recunoaşterea substantelor toxice pe care le găsim mereu în produsele supuse analizei”, – a adăugat el.

Masuri cu repetitie

Recent, Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, relata presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Razboiul vinului

La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti.

AIE criminal

Într-un interviu acordat pentru ziarul rus „Izvestia”, Oleg Voronin învinuieşte actuala guvernare pentru faptul că nu este capabilă de nimic. Mai mult, acesta a declarat că cea mai răspândită metodă de „raider” în Republica Moldova este falsificarea şi discreditarea prin intermediul mass-media, după care „vin oamenii în uniformă şi iau totul”. „Spre regret, cei care au venit astăzi la guvernare, nu sunt în stare să creeze noi întreprinderi, business de perspectivă, să descopere noi servicii şi zone pentru investiţii profitabile. Ei acţionează iraţional, iar această abordare este dăunătoare nu numai pentru afaceri, climat investiţional, pentru sutele de mii de cetăţeni moldoveni care lucrează, dar chiar şi pentru putere. Ce să mai vorbim. Pentru prima dată, ţare este condusă de multimilionari. Ei sunt în Guvern şi în Legislativ. Drept consecinţă, ţara este sfâşiată de mai multe grupări care concurează, de conflicte; conflictele lor se extind în sfera de afaceri, au loc adevărate războaie comerciale, furturi de întreprinderi. Şi totul se întâmplă în mod deschis, despre asta scrie presa”, menţionează Oleg Voronin în acel interviu.
Totodată, fiul ex-preşedintelui Voronin susţine că, acum doi-trei ani, mediul de afaceri din Republica Moldova era ideal şi că acesta s-a dezvoltat cel mai mult când la guvernare au fost comuniştii. „În aceşti ani s-a format capitalul guvernării liberale şi a multor care, până nu demult, se aflau în opoziţia democrată, dar astăzi sunt miniştri-milionari. De când AIE a venit la guvernare, a început războiul între clanuri, în ţară s-au întors autorităţile criminale”, susţine Oleg Voronin.

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, combate mostenirea comunista

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus transmiterea tuturor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale, precum si a altor fonduri ce reflecta esenta regimului totalitar comunist, in fondurile Arhivei Nationale, pentru a asigura accesului neingradit a publicului. De asemeena, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat luni seara un decret privind conferirea “Ordinului Republicii” unui grup de luptatori impotriva regimului totalitar comunist de ocupatie, informeaza serviciul de presa al Presedintiei. Distinctiile de stat au fost acordate in semn de profunda recunostinta fata de persoanele care, fiind martore la tragicele consecinte ale semnarii Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939, au opus, dupa 28 iunie 1940, rezistenta regimului totalitar comunist de ocupatie, punandu-si in pericol viata si libertatea si care, pentru verticalitatea, curajul si spiritul patriotic de care au dat dovada, au fost condamnate la moarte sau la privatiune de libertate.

Solicitari prezidentiale

Solicitarea de reorganizare a arhivei si transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor vine din partea Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. La sedinta au participat: Gheorghe Cojocaru, Presedintele Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Mihai Tasca, secretarul aceleiasi comisii, Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, Iurie Burca, sef al Directiei informatii si evidente operative al Ministerului Afacerilor Interne, Vasile Isac, director al Serviciului de Stat de Arhiva, Petru Vicol, director al Arhivei Nationale.
Presedintele Mihai Ghimpu a solicitat factorilor de decizie prezenti la sedinta disponibilitate in transmiterea catre Serviciul de Stat de Arhiva a dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor, identificarea posibilitatilor tehnice si a spatiului de depozitare astfel incat respectivul transfer sa fie incheiat intr-un termen cat mai scurt, iar persoanele interesate sa aiba acces liber la aceste dosare. Totodata, Presedintele a insistat asupra faptului ca persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor, care nu au fost inca reabilitate, sa fie repusi in drepturi in cel mai scurt timp conform prevederilor legislatiei, informeaza serviciul de presa al Parlamentului, citat de agentia KARADENIZ PRESS.

Transfer de arhive

Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, a subliniat ca, pana in prezent, au fost reabilitate in perioada anilor 1993-2010 de catre instantele judecatoresti 28.984 de persoane care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar, iar fondul dosarelor judiciare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar si care se afla in prezent in depozitul special de stat al SIS constituie 23.247 de unitati, fiind nevoie de o perioada de minim 3 luni pentru transferul acestora. La randul sau, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, a mentionat ca exista disponibilitate din partea Procuraturii Generale pentru a fi reabilitate toate persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor si urmeaza a fi examinate, in vederea reabilitarii, 736 dosare juridice, iar in aceasta saptamana urmeaza a fi convocata o sedinta comuna, impreuna cu responsabilii de la MAI, in aceasta problema. De asemeena, reprezentantul MAI, Iurie Burca, si-a exprimat disponibilitate pentru ca institutia pe care o reprezinta sa initieze procedura de transfer chiar din aceasta saptamana, precizand ca MAI dispune de circa 33.590 de dosare ale persoanelor deportate.
Reprezentantii Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru si Mihai Tasca, au mentionat importanta transferului dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informatie si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale in fondurile Arhivei Nationale si asigurarea liberului acces a publicului la toate aceste fonduri, subliniind ca o asemenea practica exista in mai multe state europene. Istoricii insista ca acest transfer sa se faca intr-un timp cat mai scurt, deoarece pe an ce trece, numarul dosarelor scade. Potrivit lor, in 1991, din Arhiva de partid a Institutului de cercetari social-politice a Comitetului Central al Partidului Comunistilor din Moldova au fost distruse 230.359 unitati pastrate. Totodata, prin ordinele KGB al URSS din 1990, numai in perioada 1990-1991 au fost distruse peste 14.000 de dosare. Istoricii afirma ca si in august 2007 au fost distruse 5 dosare, fara a se cunoaste continutul acestora. In finalul sedintei Presedintele Mihai Ghimpu a dispus crearea unei comisii formate din reprezentanti ai MAI, SIS, Procuratura Generala si Arhiva Nationala in vederea elaborarii unui program concret de actiuni, precum si modalitatea tehnica de transmitere a dosarelor in termenii stabiliti, comisia urmand sa-l informeze periodic pe Presedinte despre actiunile desfasurate.

“Ordinul Republicii” a fost conferit urmatorilor luptatori:

COSTENCO Nicolai (post-mortem) – condamnat în 1942 la 7 ani privaţiune de libertate
PIROGAN Vadim (post-mortem) – condamnat în 1942 la 5 ani privaţiune de libertate
DOMAŞCAN Pimen (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PERCIUN Sevostian (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
DOMASCAN Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRINAC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
SOLOVEI Victor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PRAJINA Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BRUMA Ion (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
RACOVSCHI Iacob (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
CVASNIUC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Condrat (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
FLOCOSU Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
MAXIM Tudor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
TCACI-DIACONOVA Liudmila (post-mortem) – condamnată în 1947 la 10 ani privaţiune de libertate
GUŢU Evghenii (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
GHEORGHILAŞ Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
ISTRATI Pavel (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRÎNAC Ion (post-mortem) – condamnat în 1951 la 10 ani privaţiune de libertate
CONDRAT Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Nicolai (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Victor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
BIVOL Vladimir (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
CALESTRU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ŞCOLA Olga (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnată în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ROŞIOR Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
BARBĂNEAGRĂ Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PANAGHIU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GENUNCHI Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Vasile (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
SANDUŢA Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
SÎLI Gheorghe (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
NANI Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GONCEARENCO Tudor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
RUSU Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
CIORESCU Fiodor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎRTOSU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiunede libertate
GOŢONOGA Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PLĂMĂDEALĂ Dionisii (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
STRATAN Eremei (post-mortem) membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
HALIPPA Pantelimon (post-mortem) – condamnat în 1952 la 25 ani privaţiune de libertate
MURUZIUC Gheorghe (post-mortem) – condamnat în 1966 la 2 ani privaţiune de libertate
USATIUC-BULGĂR Alexandru (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 7 ani privaţiune de libertate
GHIMPU Gheorghe (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 6 ani privaţiune de libertate
GRAUR Valeriu – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 4 ani privaţiune de libertate
ŞOLTOIANU Alexandru – condamnat în 1972 la 3 ani privaţiune de libertate.

Marea Neagra, Caucaz si Marea Capica, tinte strategice ale Federatiei Ruse

Pentru politica externa a Rusiei, 2010 va ramane, intre altele, un an al Marii Negre, Caucazului, Marii Caspice. In acest vast areal de la confluenta Europei cu Asia, Moscova a  facut performanta in plan politic si militar, chiar daca nu  a inregistrat  reusite la fel de semnificative in zona energetica si in ce priveste neutralizarea actiunilor insurgentilor islamisti.

Pozitia Rusiei in Marea Neagra s-a consolidat. Sau, mai corect spus, Rusia si-a refacut un statut geopolitic si militar solid, dupa degringolada ce a urmat dezmembrarii URSS. Coaste si porturi maritime odinioara sovietive au devenit ale tinerelor state independente Ucraina si Georgia, care au manifestat, o vreme, tendinte centrifuge tot mai pronuntate fata de Moscova. Liderii ucrainean Iuscenko si georgian Saakasvili au incercat sa valorifice aceasta vulnerabilitate evidenta a Moscovei, pentru a apropia statele lor de NATO si UE, dar, prin razboiul din Georgia si prin alegerile din Ucraina, Rusia a curmat energic acest curs, facand cunoscut Occidentului ca exista o “linie rosie” a intereselor ruse in aceasta vecinatate imediata peste care nu se poate trece. Acum, Rusia poate conta in mod cert pe baza sa militara navala de la Sevastopol pentru aproape jumatate de secol, poate conta si pe porturi din regiunile care s-au desprins de sub autoritatea Georgiei, poate conta si pe baza militara Gyumri din Armenia, adica din centrul Caucazului, printr-un acord cu o valabilitate tot cam de o jumatate de secol.

Portul Novorosiisk se va extinde, iar Flota rusa a Marii Negre se va moderniza pana in 2020 si va dobandi o noua strategie, care va implica si prezenta ei permanenta in estul Mediteranei, in portul sirian Tartus. In Abhazia vor fi desfasurate rachete S-300, iar cu Azerbaidjanul se poarta discutii de acelasi tip.

Politiologul armean Gaidz Minasian, care sintetizeaza aceste evolutii, afirma ca “toata lumea, incepand cu tarile din Caucazul de Sud – Georgia, Armenia, Azerbaidjan – trebuie sa inteleaga ca aceasta regiune este sub aceasta influenta (a Rusiei – n.n.). Alte forte, mai ales Turcia si Statele Unite, trebuie sa inteleaga ca nu pot avea ambitii in aceasta regiune care depinde de interesele directe ale Rusiei”. Si analistul Vladimir Socor de la Jameston Institute conchide ca “Statele Unite si NATO par sa absoarba aceste reculuri strategice in tacere”.

Presedintele Medvedev a tinut, de altfel, sa declare clar, in capitala Armeniei: “Misiunea Rusiei, ca tara cea mai mare si mai puternica din regiune, este de a asigura aici pacea si ordinea”.

In zona extinsa a celor doua mari, Rusia si-a dezamplificat cooperarea in diverse domenii cu Turtcia (economica, energetic, nucleara, turistica etc.). In acelasi timp, in ciuda situatiei crispate in relatiile Iranului cu Occidentul, Rusia a reusit sa armonizeze exigentele internationale fata de aceasta tara cu relatii de colaborare semnificativa cu Teheranul, iar intrarea in functiune a centralei nucleare de la Bushehr, construita in comun, este exemplul cel mai elocvent.

In dinamica zona ponto-caucaziano-caspica, Rusia se afla asadar in plina ofensiva poltica, diplomatica si militara. Proiectele energetice, de tipul South Stream, nu pot tine pasul cu acest iures. Pe frontul energetic, competitia Rusia-Occident este, si ea , in plina desfasurare.

Liderul transnistrean Igor Smirnov, in razboi cu autoritatile de la Chisinau

Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a criticat autoritãţile moldovene pentru cã nu contribuie la desfãşurarea negocierilor pe picior de egalitate, într-o întâlnire cu ambasadorul american la Chişinãu, Asif Chaudhry, relateazã Infotag în ediţia electronicã preluată de Mediafax. Smirnov i-a spus ambasadorului american cã pentru începerea “cu adevãrat” a negocierilor, Republica “Moldova trebuie sã îşi clarifice problemele de politicã internã”.
“Negocierile sunt necesare, iar noi vom participa (la acestea). Dar, din pãcate, diferenţele între declaraţiile şi faptele celor care se aflã la putere în (Republica) Moldova nu creazã premise în vederea reluãrii depline a dialogului. Se pare cã acţiunile lor sunt îndreptate spre dezbinare”, a spus liderul transnistrean. “Noi niciodatã nu am trãit în (Republica) Moldova, formatã în anii ’90. De aceea ei nu au dreptul sã hotãrascã pentru noi”, a subliniat acesta.
Pe teritoriul transnistrean nu vor fi deschise secţii de votare ale Republicii Moldova, deoarece “Chişinãul nu a solicitat acest lucru”, l-a informat Vladimir Iastrebceak, şeful diplomaţiei transnistrene, pe ambasadorul american. Însã, “cetãţenii moldoveni care locuiesc în Transnistria şi care doresc sã particie la alegrile din (Republica) Moldova nu vor fi împiedicaţi sã facã acest lucru”, a adãugat Iastrebceak.
Ambasadorul american a propus, în cadrul acestei întâlniri, organizarea la Tiraspol a Zilelor filmului american, eveniment în cadrul cãruia publicul poate viziona filme “cu subtitrare în limba rusã”, precizeazã Infotag.
Ulterior, Igor Smirnov s-a întâlnit şi cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, cu care a discutat despre “activitatea industriei, dezvoltarea economiei şi probleme de colaborare bilateralã”.
“Am convenit sã colaborãm în toate domeniile”, a declarat Kuzmin, la finalul întâlnirii, adãugând cã acesta “este cel mai important lucru, pentru cã, în prezent, nimeni nu (mai) aşteaptã soluţii uşoare la probleme”. “Greutãţile” şi “problemele” pot fi “depãşite”, în opinia ambasadorului rus, “prin eforturi comune”. Însã, problemele nu pot fi soluţionate “toate deodatã”, pentru cã “nu ţin de timp, ci de interesele cetãţenilor, pentru care noi, politicenii, lucrãm”, a subliniat ambasadorul Rusiei la Chişinãu.
De asemenea, Kuzmin i-a transmis liderului transnistrean, Igor Smirnov, un mesaj din partea ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, care-i mulţumesşte pentru “invitaţia de a vizita Transnistria, la 2 septembrie, cu ocazia evenimentelor comemorative din 1990″, informându-l cã nu va putea participa. Lavrov l-a desemnat pe Kuzmin sã participe la aceste evenimente.

Autorităţile de la Chişinău au solicitat părţii ruse iniţierea unor negocieri, în regim de urgenţă în privinţa exportului de fructe şi legume, după ce serviciile ruse au restricţionat importul de producţie agricolă moldovenească.
Ruşii au acceptat doar 33 de companii din Republica Moldova, care să exporte fructe şi legume dintr-o listă de 136 de companii care exportau până în prezent, plus alte circa 40 care au solicitat permisul respectiv, a declarat luni Vasile Bumacov, viceministru al agriculturii şi industriei alimentare, după o întrevedere cu exportatorii.
Potrivit lui, serviciile ruse încă nu au prezentat o explicaţie plauzibilă, iar autorităţile au solicitat negocieri în această privinţă, mai ales că mulţi producători au pregătit deja fructele şi legumele pentru export şi suportă pierderi zilnice.
Bumacov a respins faptul că fructele şi legumele moldoveneşti ar fi necalitative, menţionând că acestea au fost întotdeauna apreciate pozitiv pe piaţa rusă. Fiind întrebat dacă Republica Moldova caută şi alte pieţe de desfacere a producţiei agricole, Bumacov a spus că o anumită cantitate se exportă în UE, dar piaţa rusă este dominantă şi ‘trebuie făcut totul pentru a nu o pierde’.
Restricţiile la importul de fructe şi legume vin la scurt timp după ce serviciul sanitar rus a prezentat un şir de pretenţii şi a limitat importul de vin din Republica Moldova. Unii analişti şi politicieni consideră această decizie ca fiind una politică.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, pierde teren in Republica Moldova

Un sondaj de opinie publica, prezentat recent la Chisinau de directorul IMAS-INC, Doru Petruti, arata ca PCRM nu se mai bucura de cea mai multa incredere din partea populatiei, fiind intrecut la acest capitol de Partidul Liberal Democrat. PLDM se bucura de oarecare si foarte multa incredere din partea a 27 si respectiv 15%  din alegatorii intervievati. Oarecare incredere in PCRM au 19 la suta din respondenti, iar 16% au foarte multa incredere. La fel ca in cazul PLDM, oarecare incredere in Partidul Democrat au 27% din respondenti, in timp ce 8 la suta au foarte multa incredere in aceasta formatiune. 21 la suta din respondenti au spus ca au oarecare incredere in Partidul Liberal si 9% – foarte multa incredere. 14% au oarecare incredere in Alianta “Moldova Noastra” si 2% – foarte multa incredere, scrie presa de la Chisinau, preluata de KARADENIZ PRESS.

Amenintari politice

IMAS-INC Chisinau nu a dat insa publicitatii intentiile de vot si ratingul partidelor politice, asa cum facea de obicei. Doru Petruti a declarat pentru Europa Libera ca este indreptatit sa recurga la acest gest. „Suntem indreptatiti sa avem punctul asta de vedere pentru ca lucrurile au ajuns la un punct in care suntem nevoiti sa luam o pozitie si de asta vrem s-o facem public…”, a spus acesta. Potrivit lui Petruti, sondajul pe care l-a realizat IMAS pe finalul lunii iulie si inceputul lunii august are multe date interesante. „Politicienii din Moldova se raporteaza la sondaje doar atunci cand au nevoie si cand rezultatele le sprijina discursul, in rest vedeti ca fiecare, se pare ca, detine sondaje care arata mai „grozav” pentru fiecare partid in parte. E o imposibilitate matematica – sunt doar 100 de procente care pot fi impartite ca intentie de vot, iar facand suma a celor spuse de politicieni intotdeauna ajungem pe la 180%. Nu ascundem si o sa facem si lucrul asta public – exista presiune, exista telefoane, exista solicitari de a schimba datele sondajelor. Noi o sa facem astazi un prim pas spre performanta, spre credibilitate, spre o atitudine constructiva – eu cred ca mass-media va fi de partea noastra si sper ca si politicienii, incet-incet, sa inteleaga ca sondajele se folosesc de 70-80 de ani in alte parti si ca modalitatea in care trebuie sa se raporteze la ele nu este aceea de a sparge oglinda in care se reflecta imaginea lor”, a mentionat directorul IMAS.

Prezenta la referendum

73% din respondentii sondajului de opinie au declarat ca se vor prezenta la referendumul constitutional de modificare a modului de alegere a sefului statului, fixat pentru data de 5 septembrie. In acelasi timp, 12% din intervievati spun ca nu se vor prezenta la urne, iar 15 la suta inca nu s-au decis. Solicitat la conferinta de presa sa dea o prognoza referitoare la prezentarea la referendum, Doru Petruti, directorul general al IMAS-inc, a opinat ca cel putin 50 la suta din alegatori se vor prezenta la referendum. Intrebati de operatorii intreprinderii cum vor vota la referendum, 91% din intervievati au raspuns ca vor vota “pentru” si doar 3 la suta – “impotriva”, iar 6% inca nu au luat o decizie. In caz ca referendumul s-ar desfasura duminica viitoare, 64% din alegatori au spus ca vor vota “pentru”, iar 12% – “impotriva”. 17% raman indecisi.

Sprijin romanesc

Peste o treime din cetatenii Republicii Moldova considera ca romanii ii considera inferiori si tot atatia cred ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu ei, arata rezultatele aceluiasi sondaj. Astfel, 35% dintre cei intervievati au fost de acord cu afirmatia ca romanii ii considera pe moldoveni inferiori, in timp ce 31% au fost acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. in acelasi timp, 34% au fost de acord cu faptul ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu moldovenii, in timp ce 40% considera ca neadevarata aceasta afirmatie. Respondentii de alte nationalitati, precum rusii si ucrainenii din Republica Moldova, sunt cei care cred in mai mare masura ca romanii se comporta arogant, potrivit rezultatelor sondajului. In acelasi timp, 35% dintre participantii la ancheta cred ca Romania sprijina Republica Moldova in fata organismelor europene, fata de 37% care au o alta opinie. Un procent de 36% a fost de acord cu afirmatia ca Romania se amesteca in afacerile interne ale Republicii Moldova, fata de 45% care au fost de acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. In schimb, 40% dintre intervievati au fost de acord ca Romania sprijina Republica Moldova in plan educational.