Un important oficial comunitar, de origine franceza, Patrice Bergamini, a fost numit în fruntea agenţiei de informaţii a UE, o platformă de schimb de informaţii sensibile pe care unii o consideră o “CIA europeană”, au declarat surse diplomatice europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, membru în cabinetul şefei diplomaţiei UE, Catherine Ashton, Bergamini, în vârstă de 40 de ani, este un diplomat specializat în probleme de apărare şi securitate. Înainte de a se alătura în primăvara trecută echipei lui Ashton, el a lucrat mult timp alături de predecesorul britanicei, spaniolul Javier Solana, fiind director-adjunct al cabinetului său.
Ashton este cea care a decis numirea lui în fruntea “Centrului comun de situaţie al Uniunii Europene” (SitCen, acronimul englez cel mai frecvent utilizat), deoarece agenţia de informaţii face parte de acum din noul serviciu diplomatic european, înfiinţat oficial saptamana aceasta. Bergamini îl succede în această funcţie pe britanicul William Shapcott, numit în fruntea SitCen la înfiinţarea centrului, în 2001. SitCen este un produs al Politicii europene de Securitate şi Apărare, lansată în 1999.
Centrul a fost mai întâi platformă de schimburi de informaţii sensibile între mai multe ţări membre UE – Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Spania -, apoi şi-a multiplicat activităţile de analiză în domeniul terorismului, după atentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite.

Opozitia ong

Organizaţia neguvernamentală “Open Europe”, care militează pentru o mai mare transparenţă a instituţiilor europene, consideră că această platformă de informaţii ar putea fi începutul unei “CIA europene”. Ea nu numără în prezent decât aproximativ o sută de persoane, în special membri detaşaţi din serviciile de informaţii naţionale, din aproximativ 20 de state membre ale UE. Activitatea sa nu constă în a colecta informaţii, sarcină rezervată agenţiilor naţionale din UE. Misiunea centrului este de a conduce o activitate de analiză şi sinteză pornind de la informaţii sensibile, pe o anumită regiune sau subiect dat. Obiectivul este acela de a oferi oficialilor europeni instrumentele necesare luărilor de decizii, au mai subliniat sursele citate.

Ofiterii rusi, echipati cu noile uniforme

Conform ministrului–adjunct al Apărării al Federatiei Ruse, generalului Dmitrii Bulgakov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, până în 2013 toţi militarii armatei ruse vor purta uniforme noi. Modelele au fost create de Valentin Iudaşkin, iar primele mostre au fost purtate de participanţii la parada din mai 2009 şi absolvenţii de instituţii superioare militare. „Începând cu toamna lui 2010, uniforma noua va fi eliberată atât sergenţilor şi ostaşilor prin contract, cât şi celor în termen. Ca urmare, toamna 2011, toate categoriile de militari vor fi asigurate cu uniforme de tip nou. În linii mari, trecerea de la uniforma veche la cea nou este planificată să o terminăm până la sfârşitul lui 2102”, a mai declarat Bulgakov. Conform datelor Ministerului Apărării rus, până în prezent, uniforme de tip noi au primit 150 mii de ofiţeri. „În acest an noi vom asigura ca 100% din contingentul care îşi desfăşoară serviciul militar în regiuni cu climă călduroasă, să primească uniforme special elaborate pentru aceste regiuni”, a mai adăugat ministrul – adjunct. Conform lui, absolvenţii de academii militare, ostaşii şi sergenţii, la momentul încheierii primului contract, vor primi şi seturi complete de uniforme noi. În viitor ei nu vor primi uniforme, ci resurse financiare pentru procurarea lor. De exemplu, în prezent, un set complet al unui luptător din trupele speciale costă 56,1 mii ruble. Ministrul – adjunct a reamintit că pentru confecţionarea uniformelor noi vor fi folosite materiale textile ce corespund standardelor mondiale, – pânze din lână uşoară şi ţesuturi mixte, care au o calitate igienică înaltă, rezistenţă la spălat, şi nu sunt şifonabile.
„Calităţile enumerate vor asigura o imagine decentă pe o perioada îndelungată a militarului, cee ce este foarte important pentru creare opiniei publice privind omul în epoleţi”, a remarcat Bulgakov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Armata turca intensifica operatiunile antiteroriste PKK

La sfârşitul lunii iunie 2010 a avut loc şedinţa Consiliului Naţional de Securitate (CNS) al Turciei în cadrul căruia conducerea ţării a stabilit trei direcţii principale în lupta împotriva organizaţiei teroriste Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Guvernul turc şi comandamentul militar de la Ankara au decis revizuirea operaţiunilor militare şi de informaţii, consolidarea cooperării cu ţările vecine şi ale UE, începerea unui „război psihologic” în interiorul ţării.

Militari profesionisti şi serviciile de informaţii

Pentru desfăşurarea operaţiunilor militare, guvernul turc, a decis să folosească militarii prin contract, hotarand şi sporirea activităţii de spionaj împotriva PKK. Din cauza pierderilor foarte mari în rândurile militarilor în termen, la şedinţa CNS s-a decis folosirea în operaţiunile antiteroriste exclusiv a unitatilor formate din militari profesionisti, pe baza de contract. Statul Major General al Armatei (SMG) turcesti a fost însărcinat să formeze câteva brigăzi de elită pentru apărarea hotarului turco–irakian şi pentru operaţiunile antiteroriste din sud – estul ţării. La câteva zile de la şedinţa CNS, serviciul de presă al SMG a comunicat că, militarii profesionişti vor fi în viitorul apropiat folosiţi la apărarea hotarelor din sud – estul Turciei. La moment aceste unităţi sunt completate cu militari prin contract în proporţie de 84% iar până în august 2010 se planifică finalizarea acestui proces. Seriozitatea acestor intenţii este confirmată şi de declaraţia ministrului justiţiei Sadullah Ergin, care a spus că în cază de necesitate, măsurile legislative ce ţin de crearea armatei profesioniste, pot fi adoptate de parlamentarii turci chiar şi în timpul vacanţei, până la reînceperea sesiunii de toamnă.
În afară de creşterea nivelului de pregătire a militarilor implicaţi în luptele împotriva teroriştilor din PKK, guvernul turc intenţionează să sporească numărul de agenţi infiltraţi în regiunile unde activează PKK. Astfel, nu mult după şedinţa CNS, preşedintele Turciei Abdullah Gül, premierul Recep Erdogan şi şeful serviciului naţional de informaţii (MIT) Hakan Fidan au avut o reuniune la care s-au discutat potenţialele puncte slabe în spionajul turcesc. Ca urmare a acestei reuniuni s-a decis de spori potenţialul tehnologic al MIT şi de a activiza reţeaua de agenţi din regiunile unde activează teroriştii kurzi. Recep Erdogan a declarat că, s-au purtat negocieri cu SUA şi Kurdistanul Irakian despre sporirea activităţii de spionaj turcesc în regiune. Se presupune că pentru acest scop Turcia va folosi aproximativ 2000 de agenţi. La puţin timp, H. Fidan a inspectat personal centrele de spionaj din regiunile de est şi sud – est şi le-a prezentat noua concepţie privind lupta contra PKK. Conform mass – media, au fost efectuate modificări în structura organizatorică a unităţilor de informaţii. Referitor la întărirea componentei tehnologice a operaţiunilor de informaţii, s – a decis procurarea, până la sfârşitul lui august a patru noi sisteme fără pilot de producţie izraelian „Heron”. În prezent, Turcia are în dotare şase astfel de sisteme procurate în februarie 2010. Totodată guvernul a indicat necesitatea scăderii dependenţei ţării de informaţiile strategice primite de la alte state (se are în vedere SUA).

Politica externă

Decizia de a spori colaborarea cu ţările vecine, precum si cu regiunea Kurdistanului Irakian, a fost luată la şedinţa CNS din iunie. Pentru Turcia, pe planul luptei externe cu terorismul, principalul factor iritant, dar şi un potenţial aliat îl reprezintă conducerea Administraţiei Regionale kurde a Irakului de Nord. Deşi între ţări este în vigoare un acord privind lupta cu terorismul, Ankara aduce, constant, învinuiri Kurdistanul Irakian de ineficienţa măsurilor luate împotriva PKK.
Şi în timpul vizitei de la începutul verii, la Istambul, a preşedintelui Kurdistanului Irakian, Massoud Barzani s-a discutat despre lupta contra terorismului. În speţă, ministrul de externe turc, Ahmet Davutoglu, după întâlnirea cu M. Barzani, a chemat conducerea Kurdistanului Irakian la o colaborarea mai activă în lupta împotriva terorismului. Turcia, cu ajutorul investiţiilor în economia Kurdistaului Irakian, încearcă să-şi motiveze vecinii să se activeze în lupta împotriva PKK. Astfele, conform lui A. Davutoglu, Turcia doreşte o integrarea economică deplină cu Regiunea autonomă Kurdă din Irak, dar pentru aceasta este nevoie de o „susţinere deplină în lupta cu teroriştii din PKK”.
În afară de declaraţii, partea turcă, încă din prima zi a vizitei lui M. Barzani, i-a prezentat lista cu membrii din conducerea PKK, ale căror extrădări Ankara încearcă să le obţină.
În afară de aceasta, Turcia le-a prezentat conducerii SUA şi preşedintelui Kurdistanului Irakian, ultimul raport al serviciului de informaţii privind activitatea PKK în Irakul de Nord. Astfel partea turcă a încercat să demonstreze că intensificarea acţiunilor teroriste ale PKK pe teritoriul turc sunt în legătură directă cu activitatea continuă şi nestingherită a acestei organizaţii în zonele muntoase din Irakul de Nord. În acest mod, Turcia a dorit să încurajeze aliaţii la acţiuni mai concrete împotriva teroriştilor kurzi. Dar, după părerea analiştilor turci, SUA se va limita în continuarea la schimbul de informaţii. Iar M. Barzani a dat de înţeles că, doar prin operaţiuni transfrontaliere nu se va reuşi izgonirea PKK din Irakul de Nord. Sfatul său a fost intensificarea acţiunilor în cadrul „Iniţiativei Kurde” şi să negocieze cu teroriştii depunerea armelor.
În iulie, Turcia a continuat să facă presiuni asupra conducerii Kurdistanului Irakian. Astfel, şeful statului major, generalul Ilker Başbug, a declarat că Irakul trebuie să înceapă operaţiuni militare de lichidare a PKK pe teritoriul său, sau să asigure condiţii pentru o operaţiune comună a Turciei, SUA şi a Irakului. În caz contrar, el a promis începerea de operaţiuni militare proprii împotriva teroriştilor kurzi, pe teritoriul irakian. El a mai menţionat că, prezenţa teroriştilor kurzi în Irakul de Nord poate înrăutăţi relaţiile turco – irakiene şi cele turco – americane.
Peste câteva zile, surse din cadrul Ministerului de Externe turc au comunicat că, Ankara a cerut de la Irak, SUA şi Kurdistanul Irakian predarea a circa 250 de membri ai PKK printre care şi liderii ei: Murat Karayilan, Cemil Bayik şi Duran Kalkan.
Totodată Turcia duce şi o activitate intensă la nivelul UE. Astfel după şedinţa CNS, premierul Erdogan a cerut statelor europene „să taie” fluxurile financiare ce vin din UE pentru susţinerea PKK, şi predarea posibililor terorişti, Turciei. La mijlocul lui iulie, la Istambul, în timpul şedinţei „Dialogul politic Turcia – UE”, ministrul de externe A. Davutoglu, a reamintit că teroriştii kurzi prezintă pericol nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Europa. Câteva zile în urmă, Ministerul de Externe turc a criticat guvernul federal german pentru ineficienţa luptei cu PKK, în timp ce se interzice activitatea organizaţie internaţionale de acordare a ajutorului umanitar, care a organizat „Flotila libertăţii” de spargere a blocadei Fâşiei Gaza. La fel, la reuniunea OSCE din Kazahstan din 16-17 iulie, ministrul de externe turc s-a adresat omologului său german să intensifice măsurile luate contra PKK.
Înainte de a pleca spre Damasc, într-o vizită oficială pe 19 iulie, ministrul de externe A. Davutoglu a declarat că Turcia se bazează pe o susţinere deplină din partea ţărilor aliate ale Turciei, în lupta împotriva PKK. Şi în timpul summit – ului G-20, din 26-27 iulie, premierul R. Erdogan a discutat la întâlnirea cu B. Obama despre lupta comună împotriva terorismului.

Politica internă

Altă direcţie strategică a Turciei în lupta sa împotriva PKK este „războiul psihologic ferm, pentru menţinerea unui moral înalt al populaţiei ţării”. La şedinţa CNS din 22 iunie s-a decis că mass – media naţională „trebuie să fie foarte atente în informarea societăţii despre terorişti” şi „să prezinte evenimentele despre operaţiunile antiteroriste fără prezentarea vitejiei şi rezistenţei teroriştilor”.
Realizarea în practică a acestei decizii s-a efectuat cu câteva zile în urmă, când posturile de televiziune turceşti au aprobat noile principii de prezentare a ştirilor legate de incidentele teroriste. Acum ştirile despre aceste evenimente sunt limitate la cinci minute, într-un singur buletin de ştiri, pentru evitarea creşterii panicii şi fricii în societate.
Şeful Consiliului Superior al Audiovizualului, D. Dursun a aprobat această hotărâre, adăugând că, orice interviu în care terorismul este justificat, pot fi considerate ca propagandă a terorismului sau a violenţei şi nu vor fi permise.
În afară de aceasta, săptămâna trecută, premierul turc R. Erdogan a avut un şir de întâlniri cu reprezentanţi ai opoziţiei turce, în cadrul cărora s-au discutat măsurile pentru lupta împotriva PKK. De remarcat propunerea preşedintelui Partidului Popular Republican, Kemal Kiliçdaroglu privind soluţionarea problemei kurde în ţară. El a indicat necesitatea dezvoltării industriei în zonele de est şi sud – est ale Turciei, dar nu să se limiteze doar la finanţarea învăţământului şi sănătăţii. Conform lui, cu timpul, banii pentru aceste proiecte se vor termina, dar problemele vor rămâne.
Totuşi, chiar cu toate măsurile luate de guvernul turc, succesul în lupta contra terorismului este puţin posibil fără negocieri cu conducerea PKK de încetare a focului. Chiar dacă, recent, organizaţia teroristă a declarat o posibilă încetarea a luptelor, lipsa dorinţei conducerii turce de a intra in negocieri directe, întinde la maxim rezolvarea problemei kurde. Această poziţie a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, aflat la conducere în Turcia, poate fi explicată şi prin faptul că în 2011 vor fi alegeri parlamentare. Iar negocierile cu teroriştii ar putea afecta serios rating – ul electoral al partidului.
Plus la toate, instabilitatea în ţară şi un nivel scăzut de trai în provinciile kurde, cauzat de activitatea PKK, împiedică Turcia să ocupe un loc de lider regional.

O echipa formata din 40 de militari romani se va deplasa in teatru de operatii din Afganistan pentru a participa la instruirea militarilor Armatei Nationale Afgane (ANA) si ii vor consilia pe acestia in linia planificarii operationale si a intrebuintarii fortelor in diferite tipuri de actiuni militare, urmarind obtinerea unui nivel de operationalizare care sa permita ANA executarea misiunilor independent, fara asistenta militarilor din Forta Internationala de Asistenta de Securitate (ISAF), informeaza un comunicat de presa al Ministerului Apararii, preluat de KARADENIZ PRESS. Ceremonia militara de plecare in teatrul de operatii din Afganistan a unei Echipe Operationale de Consiliere si Legatura (OMLT), tip batalion, a avut loc vineri, 30 iulie, la sediul Comandamentului Brigazii 1 Mecanizata “Vasile Lupu”, in prezenta ministrul Apararii, Gabriel Oprea care le-a urat succes militarilor in misiunea incredintata si le-a cerut sa abordeze fiecare misiune cu seriozitate, cu deplina responsabilitate si cu profesionalism, si sa actioneze in baza mandatului primit. “Echipa OMLT tip batalion se afla la a treia rotatie, fapt care demonstreaza profesionalismul si determinarea personalului diviziei si brigazii din care faceti parte, dar este, mai ales, o dovada ca Armata Romaniei isi respecta angajamentele asumate in cadrul NATO, cu rezultate remarcabile”, a declarat ministrul Oprea. De asemenea, ministrul Apararii Nationale le-a transmis militarilor echipei OMLT ca, la finalul celor sase luni de consiliere si instruire, misiunea acestora va contribui la ridicarea nivelului de pregatire a militarilor Armatei Nationale Afgane, astfel incat misiunile incredintate fortelor romanesti, afgane si aliate sa fie indeplinite in conditii foarte bune. Ministrul i-a asigurat ca acasa familiile militarilor vor beneficia de tot sprijinul colegilor din brigada, iar in teatrul de operatii le vor fi asigurate conditiile corespunzatoare ducerii la bun sfarsit a mandatului incredintat.

China a oferit vineri Venezuelei prima transa a imprumutul de 20 de miliarde de dolari acordat in aprilie de Beijing Caracasului pentru a finanta proiecte de dezvoltare, a anuntat joi vicepresedintele venezuelean Elias Jaua, informeaza Wall Street Journal. “Aceasta suma va servi la finantarea a 19 proiecte, dintre care patru in sectorul energetic pentru a continua intarirea sistemului nostru electric national”, care se reface lent dintr-o criza fara precedent dupa numeroase pene de curent in ultimele luni, a precizat el. Cu aceste fonduri, guvernul socialist venezuelean – important aliat al Chinei – mai prevede sa finanteze alte proiecte in sectoare ca agricultura, industria miniera si petroliera in urmatorii trei ani.

Cele doua tari, ale caror schimburi economice au crescut de 45 de ori in zece ani pentru a ajunge la 8 miliarde de dolari /6,2 miliarde de euro/ in 2009, au reusit de asemenea sa creeze un fond dotat cu 12 miliarde de dolari pentru a construi locuinte si infrastructuri , in special in sectorul aparare. Cele doua tari au anuntat inca din luna aprilie ca vor incheia acorduri in domeniul energiei si o serie de imprumuturi in valoare de 36 de miliarde de dolari.

Presedintele venezuelean Hugo Chavez declara atunci ca a cazut de acord asupra unui pachet de investitii de 16 miliarde de dolari si ca cele doua guverne au semnat deja mai multe acorduri. Venezuela va primi, de asemenea, credite preferentiale in valoare de 20 miliarde de dolari de la Banca Asiatica de Dezvoltare, Presa de la Beijing scrie ca pachetul de investitii va ajuta Venezuela sa isi dezvolte industria petroliera. Acordurile includ, insa, si un ajutor din partea Chinei pentru construirea de centrale termice electrice in Venezuela.

Nu mai putin de noua persoane au fost ranite miercuri dupa-amiaza dupa ce o bomba artizanala a explodat intr-o biserica ortodoxa din estul Ucrainei, potrivit serviciilor de securitate, explozia survenind intr-o cladire aflata in subordinea Patriarhiei Moscovei, in ultima zi a vizitei in aceasta tara a patriarhului rus Kirill. Politia ucraineana ia in calcul toate scenariile posibile, inclusiv un atac terorist in cazul exploziei produse miercuri intr-o biserica ortodoxa din Zaporojie (puternic centru industrial din sudul Ucrainei) in urma careia o calugarita de 80 de ani a murit, iar alte noua persoane au fost ranite, potrivit agentiei ucrainene Interfax, citata de KARADENIZ PRESS. Deflagratia care s-a produs in aceasta biserica din Zaporijia la ora 16.39 (16.39, ora Romaniei) s-a soldat cu noua raniti, dintre care unul grav. “Examinam mai multe piste, inclusiv cele referitoare la o reglare de conturi si un atac terorist in scopul intimidarii enoriasilor” acestei biserici subordonate Patriarhiei Moscovei, a specificat Dmitri Andreev. un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean de Interne. Potrivit acestuia, puterea deflagratiei comise la ora cand biserica era plina de credinciosi a fost echivalenta cu 300-400 grame TNT.

SBU confirma atentatul

Presedintele Viktor Ianukovici a convocat joi o reuniune de urgenta a responsabililor ministerelor de forta si serviciile de securitate si a ordonat ca ancheta sa fie desfasurata rapid, iar cei responsabili sa compara in fata justitiei. “A fost vorba despre un dispozitiv exploziv artizanal”, a adaugat purtatoarea de cuvant a serviciilor de securitate (SBU), Marina Ostapenko, fara a face alte precizari. Un oficial al Bisericii a precizat, la randul sau, pentru o publicatie online locala, ca un colet-capcana a explodat. “Un pachet se gasea in apropiere de intrarea in biserica, nimeni nu era atent si el a explodat”, a spus oficialul, potrivit site-ului www.reporter.zp.ua. Cladirea afectata apartine Bisericii ortodoxe ucrainene, aflata in subordinea Patriarhiei Moscovei. Aceasta din urma este activa in Ucraina alaturi de doua confesiuni ortodoxe disidente si mentine relatii tensionate cu acestea.
Explozia a survenit in ultima zi a vizitei in Ucraina a patriarhului rus Kirill, denuntata ca o atingere la suveranitatea Kievului de catre influenta Biserica ortodoxa disidenta si marcata de manifestatii ale nationalistilor ucraineni.

Guvernul Republicii Moldova luat joi masura de a majora salariilr profesorilor cu 25% incepand din 2011. Astfel, la 1 ianuarie 2011 prima majorare va fi in cuatum de 12,5% pentru ca de la 1 septembrie 2011, salariu profesorilor sa fie marit cu inca 12,5%. Executivul a identificat posibilitatea de a revedea modul de salarizare a cadrelor didactice, in sensul asigurarii unor venituri mai mari profesorilor. In principal, este vorba de majorarea primelor pe care profesorii le primeau pe perioada vacantelor. Pentru aceste majorari, vor fi necesare aproape jumatate de miliard de lei (circa 350.000 dolari).

“Capacitatea financiara a guvernului de a salariza cadrele didactice in cuantum deplin pe parcursul intregului an de studiu vine sa demonstreze faptul ca economia tarii revine pe o pista ascendenta si ca actiunile intreprinse de guvern in acest sens incep sa dea roade”, a mentionat in cadrul sedintei, premierul moldovean Vlad Filat. in acest sens, Guvernul a alocat 33 milioane lei din bugetul de stat. Din cele 33 milioane destinate sporurilor salariale – 27,7 milioane vor fi distribuite pentru gradul didactic; 3,9 mil. pentru orele de dirigentie; 2 mil. controlul lucrarilor si 400 mii administrarea cabinetelor, scrie portalul Unimedia.md. In prezent, salariul mediu lunar al unui profesor este de circa 200 dolari, in timp ce salariul mediu pe economie este de circa 220 dolari. Anterior, Guvernul a majorat salariile profesorilor cu 24%, hotarare care s-a aplicat incepand cu 1 septembrie 2009. Astfel, timp de 2 ani, 2009 – 2011, majorarea salariilor profesorilor va creste cu 49%.

Consiliul Judeţean Mehedinţi a eliberat certificatul de urbanism necesar obţinerii autorizaţiei de construcţie a unui tronson al gazoductului Nabucco pe teritoriul judeţului, a declarat, preşedintele instituţiei, Marius Bãlu.
Potrivit sursei citate, conducta de transport de gaze naturale din zona Mãrii Caspice va tranzita perimetrul a 13 comune mehedinţene, pe un traseu de 105 kilometri, lungimea totalã a gazoductului pe teritoriul României – judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad – fiind de 460 de kilometri.

România nu renunţă la Nabucco, spune preşedintele Băsescu

România nu va balansa între Southstream şi Nabucco, a declarat preşedintele Traian Băsescu, prezent la un seminar al Universităţii de Vară ‘Tusvanyos’, de la Băile Tuşnad. Potrivit Agerpres, Traian Băsescu a adăugat că securitatea energetică este un proiect la care statele din centrul Europei pot lucra împreună. De precizat că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei, Adriean Videanu, cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, în urma căreia gigantul rus declara că părţile au deschis problema posibilei participări a României la gazoductul South Stream. Gazprom sublinia că părţile au convenit ca, în curs de câteva luni, să fie realizate un calcul tehnico-economic privind construirea pe teritoriul României a unei magistrale de tranzit a conductei South Stream, precum şi un studiu de fezabilitate privind crearea unui depozit subteran pe teritorul României, în cadrul proiectului.

Grigori Karasin, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, a declarat miercuri dupa o intalnire avuta cu liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, ca Rusia va continua sa sustina dezvoltarea socio-economica a Transnistriei. “Dumnezeu i-a poruncit Rusiei sa poarte de grija celor care sunt insultati si umiliti. In aceasta perioada dificila din punct de vedere economic si al noii oranduiri globale, Rusia nici o clipa nu uita de Transnistria, desi are si ea suficiente probleme”, a spus Smirnov, citat de Infotag. In urma intalnirii, potrivit lui Karasin, ei au ajuns la o intelegere cu privire la subiectele care vizeaza in mod direct reglementarea si la problemele “create in mod obiectiv din cauza noutatilor si evenimentelor ce se produc la Chisinau”. “Am discutat, de asemenea, desfasurarea proceselor pe dimensiunile adoptate la nivel international, de exemplu formatul 5+2. Am examinat si relatiile cu Ucraina unde, in ultimul timp, s-au produs evenimente importante. Privim cu optimism rolul pe care poate sa-l joace Ucraina in dezvoltarea regiunii si in interactiunea cu Federatia Rusa in reglementarea transnistreana”, a remarcat Karasin.

Seminarii pentru Tiraspol

Oficialul de la Moscova a precizat ca Rusia este dispusa sa ofere spatiu pentru desfasurarea diverselor seminare si consultari internationale a caror tematica tine de problematica moldo-transnistreana. “La intrevedere au fost prezenti experti rusi care se ocupa de aceste chestiuni. Acestia au fost rugati sa elaboreze propuneri concrete in ce priveste desfasurarea unor seminare internationale care intr-un mod sau altul se refera la problematica transnistreana – fie la Moscova, fie in regiunea capitalei ruse. Grupurile de lucru ale expertilor nu trebuie sa se intalneasca neaparat la Viena sau la Geneva”, considera oficialul rus. La Tiraspol, acesta a avut o intrevedere si cu Anatoli Caminschi, presedintele Consiliului Suprem al regiunii. “Am discutat starea de lucruri existenta in relatiile bilaterale pe linia interparlamentara, precum si contactele de partid ale formatiunilor politice din Transnistria si Federatia Rusa. Ne intoarcem la Moscova cu anumite doleante si idei adresate parlamentarilor rusi”, a subliniat Karasin.
La randul sau, Caminschi, a spus ca “la intalnire a fost coordonata directia de colaborare, fiind reconfirmata pozitia neschimbata a Parlamentului privind armonizarea legislatiei transnistrene cu cea rusa”. De asemenea, Tiraspolul a apreciat dupa avizul CIJ privind Kosovo ca acest lucru legitimeaza “modelul de solutionare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare” si reprezinta “un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki”.

Proiectul GUAM, ingropat definitiv

GUAM este una dintre formelele de regrupare, solidarizare si cooperare interstatala din spatiul dintre Prut si Pacific dupa destramarea URSS. Ca si CSI, experimentul a pornit cu un handicap greu. CSI, din cauza intereselor si noilor orientari, tot mai diferentiate, ale statelor componente. GUAM, din cauza lipsei de viabilitate a proiectului. Patru state – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si R. Moldova, pe un spatiu geografic discontinuu si lipsit de o minima retea de infrastructura de circulatie, transport si comunicare, cu proiecte ineficiente si cu sprijin insuficient, mai mult simbolic, din partea Occidentului si a institutiilor sale. Distantarea de Moscova, mergand chiar pana la razboi (in cazul Georgiei), n-a putut fi un liant suficient de puternic pentru statele membre.

Suficiente motive (mai sunt si altele) pentru un esec al proiectului ce dateaza de peste un deceniu si jumatate si care, din 2006, se numeste Organizatia pentru democratie si dezvoltare economica. La liziera dintre Rusia si Europa Unita, arealul GUAM (cu doua zone compacte: Europa rasariteana postsovietica si Caucaz) si-a propus reforme politice si economice, precum si asimilarea valorilor democratiei, dar eforturile in materie ale fiecaruia dintre statele membre au fost mai vizibile, indiferent daca au reusit sau nu, decat demersurile comune. GUAM nu a putut capata consistenta si coerenta intr-un deceniu si jumatate de activitate.

Dupa “experimental portocaliu”, Ucraina cauta o formula de echilibru intre Rusia si UE. Acelasi lucru si-l propune, mai prudent, si Azerbaidjanul. Georgia a incercat o desprindere transanta de Rusia, care s-a dovedit catastrofala, caci a dus la pierderea de teritorii. R. Moldova este in plin proces de repozitionare geopolitica, in conditii dificile si cu o finalitate pe cat de interesanta, pe atat de incerta.

Cel mai mare numitor comun al acestor patru state in plan european si international este relatia cu Uniunea Europeana, care se realizeaza in forme specifice, dar care nu are sanse apropiate de a duce la integrarea deplina, ca state membre, in UE.

Sansele GUAM sunt minime, ca organizatie, sansele statelor componente depind de propria lor politica, dar, nu in ultimul rand, de modul de gestionare a relatiiilor lor cu Moscova si de angajamentele Occidentului fata de zona europeana si caucaziana a fostei URSS, dar un concept coerent si initiative decisive in aceasta privinta intarzie sa apara.
De aceea,in 2011, la un deceniu de la infiintarea sa, GUAM va deveni probabil istorie.