Presedintele roman Traian Basescu sprijina Republica Moldova

SEECP nu este un acronim prea cunoscut, desi acest organism institutional – Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est – are, deja o istorie, caci a fost creat in 1996, reuneste 12 state din zona si functioneaza la nivelul sefilor de stat si de guvern (care s-au intalnit de curand la Istanbul).

Notorietatea relativ modesta, dar nemeritata, a forumului tine de “balcanitatea” (nu neaparat in sens negativ) a partii noastre de lume. O zona mozaicata in multe privinte – etnica, religioasa, culturala, economica, geografica, de un dinamism- dar si de o labilitate – fara egal pe continent, cu o istorie tumultuoasa si uneori convulsiva, cum a fost capitolul dezmembrarii Iugoslaviei, care inca nu s-a incheiat.

In acest areal , in care dispar si apar state, iar entitati teritoriale sunt sau nu recunoscute ca atare (Kosovo), ori li se contesta numele (R. Macedonia-FYROM), functioneaza ori vegeteaza si o sumedenie de formate internationale care conlucreaza, concureaza, se ignora ori merg in paralel, in functie de interesele statelor membre, dar si ale unor puteri dinafara zonei sau a unor importante structuri ca NATO sau UE. SEECP a fost creata, insa, la initiativa Turciei, iar Turcia are, de la inceputul anilor 1990, o politica externa si regionala cu o identitate tot mai marcata.

Intalnirea la varf de la Istanbul din acest an a fost consacrata relatiei cu NATO si UE, si, la modul general, “necesitatii de a intensiifica (si) cooperarea regionala”. UE a anuntat de curand ca Serbia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Albania, Macedonia, Muntengru si Kosovo pot fi admise ca membru, daca indeplinesc conditiile de aderare, dar presedintele Serbiei a cerut UE “sa afirme clar” despre ce e vorba in ce o priveste, caci nu va recunoaste niciodata independenta Kosovo. Sase dintre aceste state sunt membre ale NATO, altele urmeaza a fi admise. Un numar ceva mai mic de state fac parte si din UE.

Presedintele Romaniei a vorbit cu optimism la Istanbul despre evolutiile din regiune, care s-a schimbat mult fata de acum zece ani, adica s-a indepartat de conflictele anilor 1990 pentru a fi “astazi mai aproape ca niciodata de integrarea europeana si euroatlantica”.

Remarcabila este sustinerea – publica _si politica – pe care Romania, prin seful statului, o acorda demersurilor R. Moldova de a se apropia de Europa Unita. R. Moldova este stat membru al SEECP, dar nu are perspective similare celorlalte state membre in privinta integrarii europene.

Domeniul cel mai interesant si mai promitator de cooperare prin SEECP ar putea fi cel enegrgetic. Retelele nationale se pot interconecta mai  mult, poate fi creata si o piata a energiei, sunt avute in vedere si proiecte de tip Nabucco sau PEOP (Cconstanta – Trieste). Dar finalizarea Nabucco se amana mereu (mai nou, pentru 2018), iar PEOP are, pe langa doi parteneri fermi – Romania si Serbia, un altul oscilant – Croatia si altul inca potential – Italia.

Premierul Boyko Borisov vizeaza la scutul antiracheta

Ministrul bulgar al apărării Aniu Angelov a inceput o vizită de o săptămană în SUA pentru a discuta despre perspectivele desfăşurării de rachete interceptoare în Europa şi intenţia Sofiei de a se alătura acestui proiect, relatează mass-media de la Sofia, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Susţinem puternic ideea unui sistem de apărare antirachetă comun al NATO în Europa de teama de a nu deveni o ţintă pentru rachete”, a explicat ministrul bulgar. Sursa citata a mai declarat ca dorinţa Bulgariei de a-şi aduce contribuţia la fondul comun al sistemului de apărare antirachetă din Europa va face de asemenea obiectul negocierilor.
Reamintim ca preşedintele american Barack Obama a renunţat anul trecut la ideea, puternic contestată de Moscova, de a desfăşura rachete interceptoare în Polonia şi un radar în Cehia. Liderul american a promis să găsească o soluţie “mai economică” şi mai eficientă pentru a neutraliza ameninţarea iraniană, inclusiv desfasurarea pe teritoriul Romaniei a elementelor scutului.

Permierul anti-racheta

Anterior, Republica Bulgaria a declarat prin vocea premierului Boiko Borisov ca Sofia va participa la initiativa instalarii unor elemente antiracheta in Europa daca va fi un proiect al NATO. “De la inceput, am declarat ca vom participa la apararea europeana antiracheta daca va fi o initiativa a NATO. Nu-mi imaginez cum am putea sa nu participam la un sistem care cuprinde toata Europa”, a precizat Boiko Borisov dupa o intalnire oficiala cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. Dupa intalnirea cu premierul bulgar, Rasmussen a precizat ca discutiile s-au axat pe noul concept strategic al Aliantei, care ar urma sa fie adoptat la Lisabona in noiembrie. Rasmussen a adaugat ca Alianta are nevoie de o noua strategie de protejare a statelor membre de amenintari precum terorismul, atacurile cu racheta si atacurile informatice. “Noua strategie va confirma ca principala sarcina a NATO este protejarea teritoriilor si populatiei statelor membre. in acelasi timp, noua strategie va indica directiile pentru transformarea Aliantei, astfel incat aceasta sa poata face fata noilor amenintari”, explica secretarul general NATO. Rasmussen a evidentiat importanta proiectului american de instalare a unor elemente antiracheta in Europa, exprimand speranta ca, in cursul summitului din noiembrie, statele membre vor prelua initiativa americana, asumand-o ca plan al NATO. Rasmussen a salutat noua abordare a presedintiei Obama cu privire la apararea antiracheta in Europa, precum si intentia de a tranforma planurile dintr-o initiativa pur americana intr-una NATO.

Negocieri la Bucuresti

Romania si Statele Unite ale Americii au inceput la Bucuresti, negocierilor bilaterale privind cadrul juridic necesar participarii tarii noastre la sistemul de aparare antiracheta al SUA, relateaza surse oficiale, citate de mass-media de la Bucuresti. Conform surselor citate, in perioada 17-18 iunie 2010, in Romania, a sosit o delegatie americana condusa de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala, considerata una dintre cei mai importanti suporteri ai proiectului scutului antiracheta din actuala administratie  Barack Obama de la Casa Alba.
Potrivit serviciului de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti, delegatia romana va fi condusa de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice in MAE, si va avea o componenta inter-institutionala, inclusiv din partea Ministerului Apararii Nationale de la Bucuresti si a comunitatii de informatii a Romaniei. Programul vizitei a cuprins o intrevedere a sefilor celor doua delegatii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, inclusiv a aspectelor legate de participarea la apararea antiracheta si agenda comuna de neproliferare, urmata de discutii in plenul delegatiilor.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat ieri, citat de mass-media de la Bucuresti, ca primele discuţii oficiale cu partea americana referitoare la scutul antiracheta au vizat cadrul juridic care va fi convenit dar şi evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect. Aurescu i-a mulţumit oficialului american pentru “caracterul substanţial şi extrem de deschis” al schimbului de vederi care va continua şi azi. “Din punctul de vedere al parţii române, ne-am pregatit serios pentru acest început în cadrul unui grup interinstituţional care a avut aproape 20 de rueniuni de lucru în ultimele luni”, a spus Aurescu. Secretarul de stat a precizat ca rundele de negocieri vor avea loc o data la doua luni, urmand sa fie gazduite de Bucuresti si Washinghton.

Reuniune cu repetitie

Prima reuniune s-a axat, potrivit lui Aurescu, şi pe o serie de probleme de fond “referitoare la cadrul juridic care va fi convenit dar şi referitoare la evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect al sistemului gradual adaptiv antiracheta”. “Am discutat despre aspecte relevante legate de conexiunea dintre acest proiect şi obiectivul pe care cele doua state îl susţin şi pe careşi l-au asumat în comun, de creare a unui sistem NATO de aparare antiracheta ca misiune a alianţei care sa apere întregul teritoriu şi populaţia statelor aliate. Vom colabora strâns în perioada urmatoare pentru a facilita o decizie politica pozitiva în acest sens la summitul de la Lisabona”, a spus Aurescu adãugând ca o astfel de decizie este în deplina consonanţa cu principiul indivizibilitaţii securitaţii “Este un proces care abia a început, vom gestiona împreuna calendarul de negocieri care are mai multe componente – atât juridice cât şi tehnice -. Prin urmare nu avem un termen limita fixat pentru finalizarea acestui proces dar dorim sa progresam cât mai rapid”, a mai adaugat el.
La randul sau, subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, a declarat ca România este astazi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite şi un partener valoros în abordarea provocarilor globale. “Ma aflu aici, alaturi de o delegaţie americana, pentru a discuta cu omologii noştri români aspecte de securitate, de interes comun, inclusiv încheierea unui aord în vederea amplasarii de elemente ale sistemului american de aparare antiracheta în România. Aşteptam cu nerabdare sa colaboram pentru a spori securitatea Europei şi sa consolidam puternicul parteneriat cu România. Alianţa noastra este una puternica şi sunt încrezatoare ca va continua sa se dezvolte pe masura ce vom face eforturi pentru a ne realiza scopul comun, acela de a asigura libertatea şi prosperitate lumii”, a spus Tauscher. Inaltul oficial american a refuzat sa raspunda vreunei întrebari din partea mass-media romanesti sau straine prezente la conferinta.

Sprijin prezidential

Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat acceptarea invitatie partii americane, transmisa de presedintele SUA, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea abordarii adaptive in etape a  sistemului de aparare antiracheta din Europa. Noua abordare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei impotriva posibilelor amenintari reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune. „Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri, ca parte componenta a sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu partea americana vizeaza operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Tarii noastre incepand cu anul 2015. Subiectul apararii antiracheta este unul de maxima actualitate pe agenda aliatilor NATO. Statele aliate sunt din ce in ce mai constiente de proliferarea programelor balistice – si va sunt cunoscute numele tarilor despre care se vorbeste si se fac analize. Ca atare, sistemul vine sa raspunda acestei noi categorii de amenintari. Aici as face o paranteza: vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest, noua amplasare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu raza medie de actiune. Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei. Acest lucru doresc sa il subliniez, in mod categoric, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari” a declarat presedintele roman Traian Basescu, in data de 4 februarie 2010, citat de mass-media de la Bucuresti.

Scut de criza

Un scut antiracheta al NATO, complementar cu cel al americanilor si politica portilor deschise ale Aliantei, au fost cele doua teme pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen le-a dezvoltat in declaratiile de presa facute recent in urma intrevederii cu ministrul roman de externe Teodor Baconschi. Sistemul antiracheta are niste costuri mici, fata de efectele sale, a spus Rasmussen, care a subliniat si ca pozitia adoptata de NATO la Summit-ul de la Bucuresti privind aderarea Ucrainei si Georgiei ramane valabila.
Secretarul general al NATO si-a inceput discursul multumind Romaniei pentru angajamentul in cadrul Aliantei si pentru contributia cu trupe la misiunea din Afghanistan, remarcand faptul ca „soldatii romani fac o treaba foarte buna” acolo. Preocuparea sa insa a fost sa vorbeasca despre scutul antiracheta al NATO, complementar cu cel al SUA, asupra caruia ar trebui sa se ia o decizie la Summit-ul NATO de la Lisabona, din acest an. “Dau o mare importanta unui sistem antiracheta puternic si eficient, care sa acopere toti aliatii. Suntem in fata unei amenintari reale, Iranul are o tehnologie capabila sa laseze rachete care sa loveasca tinte in orase ale Europei”, a spus secretarul general al NATO.
El a adaugat ca este o chestiune esentiala protejarea impotriva acestor rachete si a remarcat faptul ca SUA au propriul scut, unii aliati au sisteme care sa le protejeze trupele din teatrele de operatiuni. “Intrebarea este de ce sa nu ne protejam toti cetatenii? Tehnic si militar este viabil, economic e posibil. Costul aditional al sistemului NATO va fi mai mic de 200 de milioane de euro, impartit in 10 ani si suportat de 28 de aliati. Este un cost foarte mic si este dobligatia noastra sa profitam de aceasta oportunitate. Sper ca la Summit-ul de la Lisabona, scutul antiracheta sa devina o misiune a NATO”, a spus Aders Fogh Rasmussen, citat de mass-media de la Bucuresti.

Explicatii detaliate

Federatia Rusa asteapta explicatii detaliate legate de amplasarea de rachete americane Patriot pe teritoriul polonez, in apropierea frontierei rusesti, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de mass-media rusa. „Speram sa obtinem explicatii clare. Am fost asigurati, pentru moment, ca aceste rachete nu sunt indreptate impotriva noastra. Am mai auzit aceste lucruri si speram ca pe viitor noul caracter al relatiilor noastre cu Washington si Varsovia va permite obtinerea unor explicatii mai detaliate asupra situatiei actuale”, a afirmat Lavrov.
In conformitate cu acordul incheiat intre Polonia si Statele Unite in 11 decembrie 2009, o baza americana va fi amplasata pe teritoriul polonez, in orasul Morag, la o distanta de aproximativ 80 de km de frontiera ruseasca. Mai multe baterii de rachete sol-aer Patriot vor fi amplasate in aceasta baza, urmate, ulterior, de amplasarea rachetelor SM-3, capabile sa intercepteze rachete balistice.

Confruntare amanata

Pentru moment, Federatia Rusa nu are intentia sa amplaseze in regiunea Kaliningrad sisteme de rachete Iskander, ca raspuns la miscarea Statelor Unite, relateaza mass-media rusa, citand surse oficiale din cadrul Ministerului rus de Externe. „Deocamdata nu s-a pus problema desfasurarii rachetelor Iskander, pentru ca Patriot nu reprezinta elemente ale scutului antiracheta. Sunt, totusi, sisteme de rachete care au importanta pentru sistemele de aparare aeriana”, au declarat surse citate. In acelasi timp, un inalt diplomat rus a precizat ca institutia pe care o reprezinta nu intelege scopul amplasarii instalatiilor americane atat de aproape de granita cu Rusia: „De ce au fost ele amplasate in imediata vecinatate a teritoriilor Rusiei, nu am inteles”.

Propunere interesanta

Federatia Rusaa este interesata sa coopereze cu statele Aliantei Nord-Atlantice pentru crearea unui sistem de aparare antiracheta in Europa, daca acest lucru va fi in beneficiul intregii comunitati internationale, si nu doar al unui grup de tari, a declarat presedintele Dmitri Medvedev, citat de mass-media rusa. Moscova solicita de mult timp crearea „unui sistem de aparare global, un sistem de aparare antiracheta capabil sa protejeze nu doar o tara sau un grup de tari, ci care sa fie in interesul tuturor membrilor comunitatii internationale”, precizeaza presedintele rus.
Medvedev a mai subliniat ca Rusia a fost ostila fata de crearea unui sistem antiracheta de catre un grup de tari iar acest lucru „ar torpila sistemul existent de paritate intre puterile nucleare”. „Rusia ar putea raspunde afirmativ propunerii secretarului general al NATO, daca aceasta propunere este serioasa”, a precizat Dmitri Medvedev.
Reamintim ca reuniti la Tallinn intr-o intalnire informala, in 23 aprilie, ministrii de Externe ai NATO au decis sa inceapa discutiile cu Rusia privind cooperarea in crearea sistemului european antiracheta. Secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat ca scutul antiracheta ar fi mult mai eficient daca si Rusia ar contribui la crearea sa.

Opozitie rusa

Scutul american antiracheta vizeaza Rusia, in ciuda declaratiilor oficiale de la Washington, a afirmat anterior generalul Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei rusesti, citat de mass-media regionala. „Dezvoltarea si implementarea sistemului de aparare antiracheta sunt actiuni indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a avertizat Nikolai Makarov. „In ciuda explicatiilor oferite de guvernele occidentale, care spun ca scopul este de a asigura securitatea lor, nu este cazul de asa ceva”, a continuat generalul. Potrivit acestuia, noul sistem din Europa ar submina in mod automat planurile strategice ale Rusiei, indiferent de retorica utilizata pentru a descrie scopul sau. „Dezvoltarea acestor sisteme de aparare antiracheta slabeste fara discutie potentialul nostru de disuasiune”, a precizat Makarov.
Declaratia sefului Statului Major al armatei rusesti a fost facuta la cateva saptamani dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca CSAT a aprobat participarea Romaniei la sistemul antiracheta, ca urmare a invitatiei presedintelui american Barack Obama. „Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari”, a declarat seful statului roman, Traian Basescu.

Kremlinul combate scutul

Federatia Rusa nu poate permite ca planurile americane de a desfasura elemente ale scutului sau antiracheta in Europa sa ameninte eficacitatea apararii sale nucleare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Administratia americana sustine ca programul sau global antiracheta nu este directionat contra Rusiei. Totusi, concluziile noastre despre potentialul adevarat al viitorului sistem de aparare antiracheta ar trebui sa se bazeze pe specificul militar si factorii tehnici, nu pe cuvinte” a subliniat Lavrov. „Nu vom accepta o stare de fapt in care un sistem de aparare anti-racheta prezinta o amenintare la potentialul de aparare nucleara al Rusiei” a mai declarat seful diplomatiei rusesti.
Anterior, surse militare americane, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca sistemul de aparare antiracheta al SUA din Europa ar putea sa loveasca rachetele balistice intercontinentale ruse pana in 2020.

Marea Neagra, teatru de razboi romano-ucrainean

Ucraina poartă discuţii cu mai multe companii americane asupra unor proiecte comune pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze din partea ucraineană a platoului continental al Mării Negre, a declarat ministrul ucrainean al energiei şi combustibilului Iuri Boiko, citat de mass-media regionala. “Este prea devreme pentru a face previziuni, însă luăm în considerare implementarea acestor proiecte pe o perioadă de circa patru ani”, a afirmat Boiko într-un interviu pentru ziarul guvernamental Uriadovi Kurier, fără a preciza însă numele companiilor americane cu care Ucraina ar purta negocieri.
Ministrul a spus că în sistemul petrolier şi de gaze al Ucrainei ar trebui să aibă loc schimbări majore pînă la sfîrşitul anului 2014, printre acestea numărîndu-se începerea producţiei comerciale de hidrocarburi în platforma continentală, precum şi producerea de energie alternativă. Inaltul oficial ucrainean a mai declarat ca platoul continental al Mării Negre are rezerve estimate la 3,5 trilioane de metri cubi de gaze, dintre care cea mai mare parte este localizată la o adancime pornind de la 800 de metri.

Scormoneala cu repetitie

Anterior, viceprim-ministrul ucrainean, Andrei Kliuev, a declarat că guvernul de la Kiev şi-a propus dublarea producţiei de gaze naturale, în următorii zece ani, pînă la 40 miliarde metri cubi pe an. Potrivit lui Andrei Kliuev, această creştere ar putea să provină, printre altele, de pe urma majorării producţiei realizate în platoul continental al Mării Negre şi al Mării Azov. În acest sens, vicepremierul ucrainean a anunţat că acordul de împărţire a producţiei cu Vanco Prykerchenska Ltd, acord pe care precedentul guvern de la Kiev a încercat să-l anuleze, va fi reluat. De asemenea, Andrei Kliuev a spus că există şi alte porţiuni care vor fi dezvoltate pe baza acordurilor de împărţire a producţiei cu o serie de mari investitori precum Shell şi Chevron.
Reamintim ca in anul 2009, Ucraina şi-a majorat producţia de gaze cu 0,8 procente pînă la 21,182 miliarde metri cubi, incluzînd o majorare de 1,3 procente a producţiei de gaze naturale pînă la 20,238 miliarde metri cubi.

El Dorado energetic

Oameni de ştiinţă ucraineni şi germani au descoperit rezerve enorme de hidraţi de gaze, cunoscuţi şi drept ‘gheaţa inflamabilă’, în zona economică ucraineană din Marea Neagră, capabile să aprovizioneze cu energie Ucraina pe durata a 1.500 de ani, a anunţat anterior şeful adjunct al unui departament din cadrul Institutului de biologie pentru mările sudice din Ucraina, Serghei Gulin, doctor în ştiinţe, citat de mass-media locala.
Conform estimărilor preliminare, în zona economică ucraineană din Marea Neagră s-ar afla rezerve de gaz metan cel puţin egale cu 100 de producţii anuale de gaz metan în Ucraina. În prezent, pe teritoriul ucrainean se extrag în jur de 20 miliarde metri cubi de gaze pe an. Astfel, în cazul în care s-ar extrage un volum similar de gaz metan din Marea Neagră cu cel extras de pe uscat, acesta ar fi suficient pentru aprovizionarea Ucrainei pe o durată de 1000-1500 de ani, estimează experţii.
Aşa cum a declarat Evgheni Şniukov, şeful Secţiei de geologie marină şi formare a straturilor de sedimente din cadrul muzeului ştiinţific de istorie naturală din Odesa, citat de mass-media locala, hidraţii de gaze reprezintă gheaţa care conţine gaz metan. Extracţia hidraţilor de gaze este însă un proces extrem de dificil, atrag atenţia experţii. Metanul se evaporă rapid din gheaţă, prin urmare fiind nevoie de tehnologii calitativ noi pentru extracţia de gaze din hidraţii de gaze, subliniază sursele citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Executivul european de la Bruxelles a cazut in capcana segregationista intinsa de Serbia si spune ca nu este la curent cu probleme legate de drepturile romanilor din aceasta tara, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia Europeana spune ca nu stie de plangeri adresate de romanii din Serbia in legatura cu hartuiri inaintea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor, spunand ca este informata doar despre plangeri ale vlahilor. Potrivit unui comunicat al biroul de presa al PPE, eurodeputatul roman Cristian Preda a adresat in sedinta Comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European o intrebare despre desfasurarea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor din Serbia. Europarlamentarul roman a evocat plangerile comunitatilor romane din Timoc si Voivodina referitoare la hartuirea care a avut loc inaintea scrutinului si la neregulile din ziua alegerilor, desfasurate la 6 iunie.

Romanii, ca vlahi sau moldoveni

In replica, cei de la Comisia Europeana au dovedit inca o data ca nu inteleg adevaratele probleme ale minoritatilor laudand Serbia pentru adoptarea legii privind Consiliile minoritatilor nationale. CE  a mai raspuns ca nu este la curent cu plangeri adresate de romanii din Serbia, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia a subliniat, de asemenea, faptul ca va continua dialogul despre minoritati cu autoritatile sarbe. La randul sau, eurodeputatul Cristian Preda a tinut sa sublinieze distinctia artificiala facuta de autoritatile sarbe intre romani si vlahi, comparand-o cu diferenta facuta de fostii lideri comunisti de la Chisinau intre moldoveni si romani, ulterior preluata de Ucraina, pentru a diviza comunitatea romana din aceasta tara. “Desi Romania sustine aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, o buna punere in practica a legilor menite sa protejeze minoritatile nationale este necesara pentru ca aceasta tara sa isi demonstreze apartenenta la familia europeana”, a precizat Preda.

Baconschi atrage atentia Belgradului

Agentia KARADENIZ-PRESS scria la 17 iunie ca ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a atentionat Serbia sa respecte drepturile tuturor romanilor de pe teritoriul sau in concordanta cu valorile Uniunii Europe. Subiectul central al vizitei lui Baconschi la Belgrad a fost cel legat de diviziunea artificiala dintre romani si asa –numitii “vlahi”. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei –  circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale”, a declarat Baconschi la Varset. Cei mai multi romani dintre cei circa 300.000 de pe teritoriul Serbiei locuiesc in Valea Timocului, in estul Serbiei, si Voivodina, in nordul tarii. Spre deosebire de romanii din Voivodina, care au fost recunoscuti oficial inca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale. in Voivodina, romanii beneficiaza de invatamant public, emisiuni de televizune si posturi de radio in limba romana, iar in 2001 a fost infiintata si o episcopie ortodoxa romana, care a fost recunoscuta de Ministerul Cultelor din Serbia in aprilie 2009 si care are sub jurisdictia sa doar parohiile romanesti din Voivodina. Numiti “vlahi”, romanii din Timoc nu au fost insa niciodata recunoscuti ca minoritate nationala si, in consecinta, au fost privati de invatamant sau activitati culturale si religioase in limba materna. inaintea alegerilor pentru Consiliul national al minoritatilor, reprezentanti ai romanilor din Timoc au denuntat presiunile autoritatilor sarbe, acuzand verificarile listelor electorale si mutarea sectiilor de vot, precum si interogarea de catre politie a unor membri ai comunitatii din diferite localitati.

Uniunea Europeana poate participa la operatiunea de mentinere a pacii in Transnistria, a declarat miercuri la Paris ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la finalul reuniunii tarilor din Triunghiul de la Weimar, care a avut loc pentru prima data cu participarea Rusiei, relateaza mass-media internationala. “Daca UE nu ar fi rupt, in 2003, semnarea memorandului Kozak, ei ar fi lucrat deja acolo. Credem si acum ca participarea lor ar fi fost utila. Din pacate, dupa anularea semnarii acestui document, nu s-au facut alte eforturi”, a precizat seful diplomatiei ruse. “Sunt sigur ca participarea UE la misiunea de mentinere a pacii din Transnistria este destul de posibila si acest lucru este clar fixat in documentul semnat de presedintele Rusiei si cancelarul Germaniei”, a subliniat Lavrov. Ministrul rus de externe a adaugat ca Moscova, Parisul, Varsovia si Berlinul s-au inteles sa contribuie activ la reluarea negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistean in formatul 5+2. “Pentru reluarea negocierilor, Tiraspolul trebuie sa inteleaga clar cine vorbeste pentru conducerea Moldovei. Deocamdata, insa, rasuna declaratii destul de contradictorii, ceea ce adauga nedorinta partii transnistrene sa se aseze la masa negocierilor. Totusi, am decis astazi (miercuri -n.r.) ca Rusia si UE vor face tot posibilul ca partile sa revina cat mai curand la masa de dialog”, a spus ministrul rus de externe. seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a abordat miercuri la Paris securitatea in Europa, la reuniunea cu ministrii de externe din tarile care formeaza Triunghiul de la Weimar (Germania, Polonia, Franta).

Plan in cinci puncte

Rusia si Germania au prezentat la 5 iunie un plan in cinci puncte pentru un nou comitet de securitate UE-Rusia, propus la un summit bilateral desfasurat la Meseberg. Punctul 4 din memorandum se concentreaza pe conflictul transnistrean, preconizandu-se activitati comune ale Rusiei si UE, care sa asigure o tranzitie lina de la actuala situatie la stadiul final. Anterior, premierul Vlad Filat a avut o intrevedere cu cancelarul german Angela Merkel, care i-a promis ca se va implica mai activ in vederea solutionarii conflictului transnistrean. De asemenea, premierul Vlad Filat a declarat ca Rusia trebuie sa-si retraga munitiile si contingentul militar de pe teritoriul R. Moldova si a propus lansarea consultarilor cu privire la transformarea actualei operatiuni de mentinere a pacii intr-o misiune civila multinationala cu mandat international. Declaratia lui Lavrov intervine dupa ce Germania a cerut Rusiei retragerea trupelor armate ruse din Transnistria, in schimbul promovarii initiativei privind securitatea europeana a presedintele rus, Dmitri Medvedev. “Numai in cazul in care Rusia va indeplini conditiile Berlinului, Europa va discuta cu Moscova problema securitatii europene, in cadrul Comitetului Rusia – UE”, scria marti publicatia Nezavisimaia Gazeta.

Incredere sporita la Marea Neagra

Potrivit politologului german Alexander Rahr, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politica externa, Memorandumul semnat la 5 iunie de presedintele Medvedev si cancelarul Angela Merkel constituie raspunsul Europei la initiativa presedintelui rus de a semna acordul pentru securitate europeana : “Haideti sa solutionam problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza careia nu functioneaza Tratatul privind limitarea fortelor conventionale in Europa si nu exista incredere in regiunea Marii Negre, iar apoi ne vom intelege asupra arhitecturii comune de securitate”.
La randul sau, presedintele Camerei superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov a declarat recent ca Rusia ar putea accepta inlocuirea armatei ruse din regiunea transnistreana cu un centru european pentru pregatirea fortelor pacificatoare sau salvatorilor pentru statele CSI, sub egida Statelor Unite si Rusiei.

In urma cu 70 de ani, Romania si Germania semnau, la 27 mai 1940, un acord economic extrem de important denumit generic “Pactul Petrol-Armament”. In cadrul acestei intelegeri, Romania isi punea la dispozitia Germaniei importantele rezerve de petrol necesare realizarii planului de razboi al celui de-al Treilea Reich, pentru a primi in schimb armament german cu care ar fi trebuit sa faca fata intrarii ulteriorare in cel de al Doilea Razboi Mondial. Mai tarziu, 4 decembrie 1940, cele doua state incheiau pe o durata de zece ani “Acordul economic romano-german”.

Importanta acestor momente a fost data de faptul ca Germania devenea partenerul economic numarul unu al Bucurestilor. La mai bine de 70 de ani de la acele evenimente, Institutul Naţional de Statistică (INS) ne-a anuntat, la finele acestei saptamani, ca Germania a devenit cel mai important partener comercial al României în primul trimestru al acestui an. Transpunand in cifre aceste realitati economice, Germania in cadrul schimburilor comerciale cu Romania o pondere de aproximativ 19% in structura exporturilor si de 17% in structura importurilor.

Ca sa fie si mai exacti, cei de la INS ne-au mai spus ca romanii exporta in Germania in special produse ce tin de industria auto printre care se numara seturi de fise pentru bujii, fire, cabluri, conductori, piese si accesorii auto, autoturisme dar si nave. Daca in urma cu 70 de ani vandeam petrol si derivate petroliere catre Germania, acum am ajuns sa exportam produse finite iar autoturismul Dacia Logan a ajuns sa fie una dintre cele mai bine vandute masini din aceasta tara.

In plan economic, Romania a devenit o tara extrem de atractiva pentru investitiile germane. Printre motive se pot numara modernizarea economiei romanesti, fondurile de la Uniunea Europeana pe care Romania urmeaza sa le acceseze pana in anul 2013 , interesul firmelor germane pentru cooperarea in productie si faptul ca aproximativ 50 % din populatie are o varsta sub 40 de ani, alcatuind un segment ce poate sa fie calificat si recalificat pentru noile cererei ale economiei. De asemenea, odata cu inceperea demersurilor pentru dezvoltarea Strategiei UE pnetru Dunare, germanii constientizeaza din ce in ce mai mult avantajele utilizarea caii navigabile Dunare-Rin-Main, precum si oportunitatile oferite de acest spatiu economic. La randul sau, Oficiului Federal de Statistica (un INS in varianta germana) a observat o crestere de 8% a exporturilor romanesti pe piata germana in 2009 in raport cu anul anterior. Mai mult, aceasta crestere a venit si pe fondul unui an de plina criza economica. Aceasta situatie a fost favorizata si de faptul ca pe teritoriul Romaniei, functioneaza deja cu succes companii precum Drexlmayer (cu cinci fabrici – 18.000 de angajati), INA Schäffler (peste 3000 de angajati), Continental (peste 2200 angajati) sau Preh GmbH.

Cu toate acestea, liantul dintre cele doua economii are si o expresie politica. Pe acest fond al boom-ului inregistrat in comertul dintre cele doua state, Germania incepe sa fie din ce in ce mai interesata si de o apropiere politica cu tara noastra. Romania are deja parteneriate strategice cu Italia, Franta sau Polonia si este posibil ca vizita la Bucuresti de pe 25 iunie a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, Guido Westerwelle, sa constituie un preambul al unui viitor parteneriat strategic romano-german. Oficialul german va sosi la Bucuresti la invitatia omologului sau roman, Teodor Baconschi iar agenda de lucru va contine subiecte de interes sporit pentru ambele parti. In capul liste de prioritati vor sta aspecte economico-financiare legate de criza, Strategia UE pentru Dunare (o initiativa romano-austriaca de dezvoltare regionala pentru zonele adiacente cursului Dunarii) si vecinatatea estica a UE in componenta caria intra Sinergia Marii Negre dar si Parteneriatul Estic.

Dupa aproape 70 de ani, Romania si Germania ar putea semna in toamna un parteneriat strategic cu ocazia vizitei pe care cancelarul Angela Merkel intentioneaza sa o intreprinda la Bucuresti. Anuntul vizitei celui mai puternice femei din lume a fost facut in urma cu o luna de zile la Deutsche Welle de catre deputatul Ovidiu Gant, reprezentantul etnicilor germani din Parlamentul Romaniei, Ovidiu Gant. Expresia raporturilor economice in continua crestere dintre cele doua tari ar trebui, in mod firesc, sa fie sustinute si de un acord politic, document care s-ar putea materializa intr-un parteneriat strategic intre cele doua tari. Cu toate acestea, in Romania exista inca o buba majora pe care investitorii germani o doresc tratata si eradicata cat mai repede: coruptia la nivel institutional si sistemul juridic infestat cu capuse anacronice. Ramane de vazut ce turnura vor lua relatiile romano-germane dupa prima vizita in Romania a cancelarului german Angela Merkel si care va fi punctul culminant al acestui eveniment. Noi speram ca va fi semnarea unui parteneriat strategic cu principalul motor economic al Uniunii Europene!

De data aceasta motivul sistarii livrarilor de gaze catre Europa nu va apartine Ucrainei, ci Belarusului, tara cu care Rusia se afla intr-un conflict energetic mocnit. Pe acest fond al tensiunilor ruso-belaruse, Minsk-ul nu are capacitatea tehnica de a asigura fluxul de gaz natural rus catre Europa, daca Rusia sisteaza livrarile cu 85%, in urma unui diferend comercial, a declarat duminica o sursa din Ministerul belarus al Energiei, transmite Ria Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Marti, presedintele Dmitri Medvedev a amenintat cu masuri dure, daca Minskul nu isi plateste datoria de circa 200 de milioane de dolari in termen de cinci zile. Grupul Gazprom a avertizat inca de miercuri compania de stat Beltransgaz ca ar putea intrerupe livrarile de la 21 iunie, din cauza datoriilor. Belarusul este o tara de tranzit pentru exportul de gaz rus catre Europa. Pe de alta parte, Minskul a afirmat ca datoria Gazpromului catre Belarus pentru tranzitul gazului si cea a Belarusului catre Gazprom sunt egale, adica de circa 200 de milioane de dolari fiecare. Belarusul refuza si sa plateasca pretul fixat de Rusia, de 169 de dolari o mie de metri cubi de gaz in primul trimestru al anului 2010 si de 185 de dolari in al doilea trimestru. Minskul a platit de la 1 ianuarie 150 de dolari. Rusia a amenintat ca va recurge la mecanismele legale internationale, daca Belarusul va bloca tranzitul gazului pe teritoriul sau. Potrivit directorului general al Gazprom, Alexei Miller, Gazprom analizeaza varianta ocolirii Belarusului in tranzitul de gaze naturale catre Europa.

Lukoil, arma Kremlinului la Marea Caspica

Rusia s-a lansat in exploatarea masiva a petrolului si gazelor naturale din sectorul sau caspic, in timp ce diplomatia de la Moscova da asigurari ca negocierile asupra “impartirii” acestei mari intre statele riverane nu sunt in criza, ci “progreseaza”.

Premierul Putin a inaugurat, in primavara, platforma petroliera Korceaghin, unde Lukoil estimeaza rezerve extractibile de 28,8 milioane tone de petrol si 63,3 miliarde mc de gaze naturale. Zestrea de hidrocarburi  submarine din partea de nord a Marii Caspice este insa mult mai mare. Lukoil a prospectat, intre 1999 si 2005, sase zacaminte cu o rezerva ce totalizeaza 4,7 miliarde de barili. Lukoil isi propune ca pana in 2020 sa ajunga la o productie anuala de 30 milioane tone de petrol si 20 miliarde gaze.

Intre timp, Rusia imagineaza diverse forme de cooperare in materie, mai ales cu foste republici sovietice din zona, dar acestea reactioneaza mai degraba cu reticenta, indecizie si asteptari. Mai bine merg relatiile cu Kazahstanul,dar si aici,doua acorduri ruso-kazahe incheiate in urma cu cativa ani isi asteapta inca punerea in aplicare. Proiecte comune exista si cu Uzbekistanul, dar presedintele uzbek a declarat ca livrarile catre Rusia vor creste de la circa 15 miliarde mc in prezent la peste 30 miliarde mc abia catre 2019. Nci livrarile de gaz turkmen catre Rusia nu vor depasi in acest an 10 miliarde mc de gaz, dupa ce o perioada de colaborare energetica ampla ruso-turkmena a fost serios afectata de explozia unei magistrale in aprilie 2009.

Exploatarea resurselor caspice este fundamental obstacolata de statutul juridic incert, de fapt inexistent, al acestui spatiu marin, care era reglementat, pana la dezmembrarea URSS de acordurile sovieto-iraniene din 1921 si 1940. In configuratia geopolitica postsovietica, actualii riverani – Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia si Turkmenistan, au fost pusi in situatia de a redefini sectoarele nationale ale spatiului maritim. Azerbaidjanul, Kazahstanul si Turkmenistanul se pronunta pentru impartirea Marii Caspice pe linia mediana, Iar Iranul sustine o impartire in cinci sectoare egale. Negocierile asupra statutului juridic, incepute in 2002, sunt in desfasurare, iar exploatarea si livrarile se mentin fortamente la parametri limitati. Potentialii beneficiari, intre care in primul rand Nabucco, South Stream, mai nou China, urmaresc atent evolutiile si asteapta reglementari si decizii.

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi si preşedintele Republicii Serbia, Boris Tadic

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, s-a deplasat joi si vineri in Serbia unde a avut o serie de intalniri la cel mai inalt nivel cu oficialii sarbi, carora le-a cerut ca drepturile romanilor de pe teritoriul Serbiei (circa 300.000) sa fie respectate in concordanta cu spiritul Uniunii Europene in structurile careia Belgradul doreste sa intre. Agenda discutiilor a cuprins modernizarea cadrului de dialog bilateral, perspectiva europeana a Serbiei, cooperarea sectoriala si problematica minoritatilor nationale. In discutia cu presedintele Boris Tadic, ministrul roman a salutat lansarea procesului de ratificare a acordului de asociere si stabilizare Serbia-UE si a evidentiat necesitatea indeplinirii in totalitate a criteriilor politice necesare obtinerii statutului de candidat, inclusiv referitoare la minoritati. Presedintele Tadic a exprimat aprecierea deosebita pentru sprijinul Romaniei, asigurand partea romana de angajamentul Serbiei fata de valorile europene, informeaza MAE.

Romania vrea consulat la Zajecar

Legat de recentele probleme care au vizat alegerile Consiliului national al minoritatilor, din urma cu doua saptamani, delegatia romana  a abordat chestiunea privind procesul de desfasurare a alegerilor pentru formarea consiliilor minoritatilor nationale (6 iunie). De asemenea, ministrul Baconschi a reiterat interesul Romaniei de deschidere a unui consulat general in localitatea Zajecar. Seful diplomatiei romane a mai declarat ca vizitele comune la comunitatea romaneasca din Serbia constituie un prim pas important in vederea obtinerii unor rezultate vizibile de imbunatatire a situatiei comunitatii romanesti din Serbia. In ultima parte a vizitei in Serbia, ministrul Baconschi, impreuna cu omologul sarb Vuk Jeremic si ministrul pentru drepturile omului si minoritati, Svetozar Ciplic, s-au deplasat la Petrovac pe Mlava, in Serbia de Nord-Est.

Artificiul romani-vlahi, demontat de Baconschi

Poate cel mai important subiect discutat, in fapt esenta vizitei, a fost cel legat de diviziunea artificiala dintre romani si asa –numitii „vlahi”. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei –  circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale“, a declarat Baconschi la Varset.

Gazprom, arma Kremlinului impotriva Romaniei

Compania rusa Gazprom a inceput negocierile cu autoritatile romane privind posibilitatea participarii Bucurestiului in proiectul energetic South Stream, anunta mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Gazprom a anuntat ca preconizeaza sa dea start proiectului in 2013, conducta de gaz South Stream avand drept scop livrarea directa a resurselor energetice din Federatia Rusa spre Uniunea Europeana ocolind teritoriul Ucrainei. Concomitent, in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro.
Intr-o miscare politica ce contrazice fundamental sprijinul politic declarat al liderilor politici de la Bucuresti pentru proiectul european Nabucco, concurentul direct al conduceti South Stream, ministrul roman al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adrian Videanu, a discutat miercuri la Moscova cu seful concernului “Gazprom“, Alexei Miller, perspectivele participarii Romaniei in proiectul South Stream. In cadrul intalnirii au asistat ambasadorul roman in Federatia Rusa Constantin Grigore si sefii companiilor romanesti Romgaz si Transgaz. Anuntul a fost facut pentru presa de catre directia informatii a concernului rus “Gazprom“, mass-media de la Bucuresti fiind evitata de oficialii romani in perioada premergatoare debarcarii diplomatice a grupului de oficiali romani la Kremlin. “In rezultatul negocierilor se poate spune ca am deschis o intrebare ce tine de posibilitatea participarii Romaniei in proiectul South Stream“, a declarat la finele intrevederii presedintele consiliului “Gazprom“. Sursa citata sustine ca in cateva luni se va calcula posibilitatea construirii segmentului South Stream pe teritoriul romanesc, iar in toamna Alexei Miller va vizita Romania pentru continuarea negocierilor.
Conform surselor citate, Romania nu va fi o tara de tranzit, acest rol fiind indeplinit de Bulgaria, de unde gazul se va livra mai departe catre Serbia, Ungaria, Slovenia si Italia. Daca si alte state vor adera la acest proiect atunci se vor construi extensiuni de la conducta de baza, in cazul Romaniei gazul putand fi livrat fie din Bulgaria, fie din Marea Neagra, au conchis sursele citate.

Negocieri electorale

Negocierile cu Romania au inceput dupa ce autoritatile bulgare au refuzat proiectele energetice comune cu Rusia, intr-o miscare destinata scenei politice interne, confruntata cu proximele alegeri prezidentiale, unde partidul premierului Boiko Borisov, GERB, aflat la guvernare la Sofia incearca preluarea mandatului de presedinte de la Partidul Socialist Bulgar. Delegatia romana a plecat la Moscova doar la cateva zile dupa declaratia viceministrului bulgar de Externe, Marin Raikov, care a declarat ca South Stream starneste “multe intrebari“, iar proiectul energetic european Nabucco este pentru tara mai important.
Reamintim ca gazoductul South Stream AG cu o capacitate de pana la 63 mlrd metri cub pe an va trece pe sub Marea Neagra din Rusia spre Europa (pana in prezent punctul de baza al iesirii gazoductului se considera Bulgaria), iar din anul 2015 prin intermediul acestuia se vor livra gaze in Grecia, Italia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia si Austria. Actionarii proiectului – concernul rus “Gazprom“ si compania italiana ENI (cate 50%), 20 la suta trebuie sa revina companiei EdF din Franta.

Moscova crede in gaz

Proiectul South Stream a fost principalul subiect de discutie din cadrul intalnirii de saptamana aceasta de la Moscova dintre ministrul economiei din Romania, Adriean Videanu, si directorul companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller. In cadrul discutiilor s-a convenit ca in urmatoarele luni va fi facut un studiu de fezabilitate privind construirea unei magistrale de tranzit a gazului natural din cadrul proiectului “South Stream” si crearea unei depozit subteran de gaze. Pentru imbunatatirea  eficientei economice a conductei de gaz South Stream pe teritoriul romanesc, partile au convenit sa ia in considerare posibilitatea de cooperare in sfera energetica si in alte domenii, se arata intr-un comunicat de presa al Companiei “Gazprom”, citat de mass-media.
Cele doua parti au ajuns la concluzia ca relatiile ruso-romane in domeniul energiei au un mare potential pentru dezvoltare, iar prin realizarea de catre companiile “Gazprom”, “Romgaz” si Transgaz” a unor proiecte in comun in domeniul gazier va fi garantata  bunastarea a milioane de consumatori de energie. Potrivit presedintelui “Gazprom” Alexei Miller “a avut loc un dialog deschis si obiectiv. In urma discutiilor putem spune ca a fost deschisa posibilitatea participarii Romaniei in proiectul South Stream”. “Problema cooperarii presupune investitii foarte mari. /…/ Problema extractiei presupune si anumite comenzi prealabile si investitii din partea bugetului de stat”, i-a mai spus seful Gazprom oaspetelui roman.
La randul sau, Adriean Videanu si-a exprimat aprecierea pentru discutiile purtate in luna februarie 2010, la Bucuresti, cu vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. Partile au convennit ca vor continua discutiile in toamna acestui an in cadrul unei vizite oficiale a presedintelui Gazprom in Romania.
Federatia Rusa livreaza gaze naturale in Romania din anul 1979, relateaza agentia inforusia. In anul 2009 au fost  livrate circa 2,5 miliarde metri cubi. Exportul gazelor naturale rusesti in Romania se efectuiaza in baza a doua contracte pe termen lung valabile pana in 2030. Prin teritoriul romanesc este efectuata tranzitarea gazelor catre Bulgaria, Macedonia, Turcia si Grecia. In anul 2009 volumul gazelor tranzitate catre statele balcanice enumarate a constituit circa 12,5 miliarde metri cubi.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere şi portuare din porturile româneşti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce preşedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream(…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

Terminalul independentei

Guvernul de la Chisinau realizeaza studii pentru construirea unui terminal de gaze lichefiate in portul maritimo-dunarean Giurgiulesti, pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, a declarat Ilarion Popa, vice-ministru al Economiei din Republica Moldova, prezent la Neptun la forumul regional pe teme energetice FOREN. „Republica Moldova depinde in totalitate de gazele rusesti. Si pentru producerea de energie, centrala care aprovizioneaza tara functioneaza tot pe gaze de la Gazprom”, a aratat Popa, citat de mass-media de la Bucuresti. „Trebuie sa gasim solutii pentru acest lucru, altfel rusii ne arata degetul energetic”, a mai spus oficialul de la Chisinau. Mai mult, sistemul energetic moldovenesc a acumulat datorii de 2,4 miliarde de dolari catre Gazprom, a mai precizat oficialul de la Chisinau.
Mass-media de la Bucuresti mai subliniaza faptul ca Romania are, de asemena, in plan realizarea unui terminal de gaze lichefiate. Gazele ar urma sa provina din Azerbaidjan, lichefiate in Georgia, apoi transportate cu vase speciale la Constanta. In portul romanesc vor fi regazeificate si incarcate pe conducte, pentru a ajunge in restul Europei. Concomitent, si Ucraina a anuntat ca analizeaza posibilitatile tehnice de construire a unui terminal de gaze lichefiate, de mare capacitate, in regiunea portului Odessa.

Bucurestiul, calul de bataie al Gazprom

Anterior, serviciul de presa al Ministerului Economiei de la Bucuresti a reiterat ca Romania ar putea fi una dintre tarile care vor fi tranzitate de gazoductul South Stream, avand in vedere pozitia sa geografica, dar traseul definitiv al conductei nu a fost inca stabilit.
Anuntul autoritatilor de la Bucuresti venea la scurt timp dupa ce Alexei Miller, director general al grupului rus Gazprom, a declarat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Romania nu mai poate lua locul Bulgariei in proiectul South Stream, dar ar putea fi construit un tronson catre aceasta, fie pe sub Marea Neagra fie pe teritoriul bulgaresc. “Poate fi construit un tronson maritim sau pe teritorul Bulgariei (care sa lege South Stream de Romania, n.r.). Deocamdata este vorba doar despre idei”, a declara Miller, citat de mass-media rusa. El a subliniat ca Romania si-a aratat interesul fata de acest proiect si ca discutiile cu Bulgaria au avut succes, iar proiectul evolueaza conform programului.
Reamintim ca in decembrie 2009, directorul general adjunct al grupului rus de stat, Alexandr Medvedev, a declarat ca Gazprom are si alte optiuni, printre care Romania, pentru construirea gazoductului South Stream, in cazul in care Bulgaria renunta sa participe la dezvoltarea proiectului.
La randul sau, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, declara, la inceputul lunii martie 2010, ca Transgaz a primit o invitatie oficiala pentru a adera la South Stream, stire neconfirmata de serviciul de presa al Gazprom.

Romania deschide Marea Neagra pentru South Stream

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat anterior la Tokyo, unde participa la un important forum economic romano-japonez, ca Romania a dat un raspuns pozitiv Federatiei Ruse in vederea inceperii prospectarilor in zona economica exclusiva a Romaniei de la Marea Neagra. ”Va pot informa ca am dat deja un raspuns pozitiv rusilor, care ne-au cerut sa le permitem sa inceapa prospectarea in zona economica a Romaniei care e situata pe Marea Neagra”, a spus Basescu, raspunzand astfel unei intrebari adresate de reprezentantul unei companii japoneze. Reamintim ca anterior, mai multe companii japoneze si-au manifestat periodic interesul pentru a participa la construirea viitoarelor gazoducte din regiunea Marii Negre.
Traian Basescu a precizat ca Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, promoveaza cu prioritate proiectul energetic Nabucco, in privinta caruia a semnat un acord. ”Dar, in acelasi timp, nu avem nimic impotriva South Stream. Nimeni nu va bloca accesul proiectului rusesc spre Marea Neagra. Romania nu este impotriva South Stream, dar vom sprijini prioritar Proiectul Nabucco, care este un proiect UE. (…) Nu suntem impotriva South Stream, dar sustinem ca prioritate proiectul european, Nabucco” a mai afirmat Basescu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Gazprom masoara Marea Neagra

Romania si-a dat acordul ca Gazprom sa faca masuratori in Marea Neagra, pentru proiectul gazoductului South Stream, cu conditia ca cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, sa respecte legislatia din Romania, a declarat la sfarsitul anului trecut, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, citata de mass-media de la Bucuresti. Aceste masuratori nu au demarat inca, iar intalnirea dintre cele doua parti, care trebuia sa aiba loc in Romania, a fost amanata, din cauza situatiei politice din Romania. De asemenea, reprezentantii transportatorului de gaze din Romania, Transgaz, au declarat ca pana acum au transmis Gazprom cateva detalii tehnice pe care acestia le-au cerut. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat in repetate randuri ca oricum South Stream va trece prin partea romaneasca a Marii Negre, relateaza pagina online a postului Realitatea.

Ambitii energetice

Proiectul South Stream, care presupune costuri de constructie de circa 15 de miliarde euro, prevede transportul anual a 31 miliarde metri cubi de gaz – cu posibilitatea cresterii capacitatii la 63 miliarde metri cubi ulterior – din Asia Centrala catre Europa, evitand Ucraina, cu care Moscova a avut deja mai multe conflicte legate de tranzitul gazului rusesc catre principalele piete europene. Primele livrari prin South Stream ar trebui sa inceapa in 2015, desi initial era vorba de 2013. South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrala si Kazahstan, potrivit Moscovei. South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. Reamintim ca mai multi analisti si-au manifestat scepticismul fata de argumentele economice si de fezabilitatea South Stream din cauza faptului ca specificitatea fundului Marii Negre presupune o tehnologie mai avansata, iar costurile sunt mai mari.
Proiectul energetic South Stream este in concurenta cu un alt proiect, Nabucco, un gazoduct european cu o lungime de 3.300 de kilometri, care are ca scop alimentarea Uniunii cu gaz din regiunea caspica, ocolind Rusia. Potrivit proiectului initial, South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. O ramificatie a gazoductului din sectorul maritim ar putea fi construita spre Romania in cadrul proiectului de gazoduct South Stream, a declarat la inceputul luni octombrie seful companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, potrivit RIA Novosti.

Sprijin romanesc

Cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, a solicitat Romaniei suportul tehnic pentru activitatile de foraj in Marea Neagra, in vederea construirii conductei South Stream, iar ministerul roman al Economiei i-l va acorda, conform unui comunicat emis recent de serviciul de presa al ministerului. Autoritatile romane au mai discutat la Moscova cu reprezentantii Gazprom despre problema importului direct de gaze naturale, iar Gazprom se va implica in realizarea studiului privind depozitul de gaze de la Roman-Margineni, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu.
“Am reluat proiectele de colaborare intre Romgaz si Gazprom, privind importul direct de gaze, dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare pe teritoriul Romaniei, precum si dezvoltarea retelei de tranzit a gazelor. De asemenea, am vorbit si despre implicarea Gazprom in proiecte privind termocentralele din Romania. Le-am vorbit de faptul ca Romania are termocentrale pe gaze cu o putere instalata de 3.000 MW. Impreuna cu Gazprom, vom dezvolta proiecte in privinta termocentralelor”, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, citat de mass-media de la Bucuresti.

Proiecte comune

Potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei, depozitul de gaze Roman-Margineni poate fi un proiect win-win pentru ambele parti. In acest context, reprezentantii Romgaz au prezentat un proiect de memorandum pentru aceasta colaborare, urmand ca partea rusa sa analizeze documentul. “Totodata, avand in vedere ca in anul 2011 vor expira actualele contracte de furnizare a gazelor naturale rusesti in Romania, a avut loc si o discutie de principiu referitoare la necesitatea demararii negocierilor pe aceasta tema in perioada urmatoare”, au mai spus reprezentantii ministerului, citati de agentiile de presa.
De asemenea, potrivit datelor transmise de Romgaz, la inceputul lunii martie, producatorul national de gaze incearca sa coopteze proiectantul de specialitate al Gazprom in definirea unor faze ale studiului de fezabilitate pentru depozitul de gaze de la Roman-Margineni, pentru a face proiectul mai atractiv pentru investitori. Reprezentantii Romgaz estimeaza de asemenea ca investitiile pentru acest depozit de gaze s-ar putea ridica la 500 milioane euro, iar capacitate de stocare ar putea ajunge la doua miliarde metri cubi gaze.
In cadrul vizitei intreprinse in Federatia Rusa in perioada 20-21 mai, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a avut miercuri intalniri cu ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko. Adriean Videanu i-a propus acestuia posibilitatea dezvoltarii comune a unor centrale electrice care sa functioneze pe gaze. Reprezentantii Gazprom, Romgaz si Transgaz au discutat si la Bucuresti, pe 29 octombrie 2008, despre posibila colaborare dintre gigantul rusesc si companiile romanesti pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare si de tranzit a gazelor pe teritoriul Romaniei si despre proiectul gazoductului South Stream.

Nabucco vs. South Stream

Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.

Axa energetica Moscova-Ankara

Turcia a autorizat Rusia sa  intreprinda lucrari de explorare pentru a realiza gazoductul South Stream, a anuntat premierul turc Recep Tayyip Erdogan in urma intalnirii cu omologul sau rus Vladimir Putin, informeaza agentiile de presa internationale, citate de Hotnews. Putin a mers la Ankara sa ceara acordul partii turce pentru a incepe studii geologice si explorari submarine care ar permite inceperea lucrarilor la gazoduct. Decizia se inscrie intr-un pachet de acorduri privind cooperarea pe domeniul gazului si petrolului intre cele doua tari.
Erdogan a mai anuntat semnarea unui acord privind extinderea dupa 2011 a contractului de livrare de gaz cu Rusia si alte doua acorduri privind participarea Rusiei la proiectul oleoductului Samsun-Ceyhan si extinderea conductei Blue Stream spre Siria, Liban, Israel si Cipru. “In spiritul care anima relatiile noastre bilaterale, am acceptat solicitarea Rusiei de a efectua studiile necesare inceperii constructiei gazoductului South Stream”, a spus Erdogan la conferinta de presa, potrivit AFP.
La randul lui, Vladimir Putin a spus ca South Stream este o alternativa la proiectul sprijinit de UE, Nabucco, insa nu este un proiect concurent. Semnarea acordului pentru South Stream a avut loc in prezenta premierului italian Silvio Berlusconi, participarea lui la eveniment fiind explicata prin faptul ca grupul italian Eni este partenerul principal al Gazprom in realizarea South Stream.
Semnarea acestui acord deschide ruta gazoductului spre Bulgaria ocolind Ucraina, despre care o serie de sustinatori ai proiectului spuneau ca ar putea ingreuna eforturile ruse, interzicand construirea gazoductului prin apele sale teritoriale. In acest caz, situatia pare rezolvata si South Stream pare a avea cale libera, iar Gazprom situatia simplificata, insa mai este un element. Premierul bulgar Borisov a anuntat ca vrea sa revada acordul incheiat cu Gaprom privind participarea Bulgariei la constructia gazoductului.
Daca interesul Rusiei pentru South Stream poate fi tradus in dorinta de a-si proteja cota de 25% din piata europeana a gazului, participarea Turciei indica marile ambitii regionale ale Ankarei, care se extind dincolo de traditionala cooperare cu aliatii sai occidentali. Mai mult, faptul ca Turcia a semnat si acordul pentru Nabucco, in urma cu o luna, indica dorinta sa de a deveni si un hub energetic in regiune.

Rusia in oleoductul Samsun – Ceyhan

In schimbul participarii Turciei la South Stream, Moscova va sustine Turcia in cateva proiecte energetice. Unul dintre ele este oleoductul Samsun – Ceyhan, care ar trebui sa uneasca Marea Neagra cu terminalul de petrol de la Mediterana, Ceyhan. Scopul acestui proiect este de a crea o alternativa la transportul petrolului din Rusia si Kazahstan prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Este un proiect al ENI si al companiei turce Calik Enerji si isi cauta investitori, in conditiile in care costurile proiectului sunt estimate la doua miliarde de dolari.

Prima centrala nucleara turca

In plus, Rusia va ajuta Turcia sa construiasca prima sa centrala atomica. Proiectul a fost deja contestat de 20 de protestatari de la Greenpeace, care au manifestat in Ankara, in timp ce premierii celor doua tari erau in discutii. Un consortiu format din companiile rusesti Inter RAO, Atomstriexport si cea turca Park Teknik a fost singurul care a participat la licitatii pentru constructia centralei nucleare. Ministrul turc al energiei a spus miercuri sa asteapta ca firmele ruse sa reduca pretul pe care vor sa il ceara pentru energia produsa de centrala. Intre timp, Turcia a intarziat o decizie finala privind oferta inter RAO-Atomstroexport, asteptand o revizuire a pretului energiei. Centrala ar trebui sa fie operationala in 2016.
Potrivit Guvernului rus, propunerea rusa prevede construirea a patru reactoare cu o putere totala de 1.200 de megawati. Electricitatea va fi vanduta cu un pret fix pana in 2030, apoi la pretul pietei. Primul reactor ar urma sa fie dat in folosinta in 2016, iar celelalte trei la un interval de un an de zile unul de altul. Costul constructiei este estimat la 21 de miliarde de dolari (14,6 miliarde de euro).

Rusia respinge Carta Energetica

In ziua discutiilor atator proiecte energetice, Rusia respinge oficial Carta Energetica printr-un decret semnat de premierul Vladimir Putin, informeaza AFP. Decretul informeaza asupra “intentiei Federatiei Ruse de a nu deveni membru al Cartei Energetice” semnata de Rusia in 1994. Presedintele Medvedev a propus in aprilie o noua Carta Energetica pentru a inlocui vechiul document adoptat in 1991, pe care Moscova refuza sa il ratifice. Europenii insa au aratat ca sunt dispusi sa asculte propunerile Rusiei privind o carta energetica insa nu exista niciun motiv pentru renuntarea la pactul existent. “Nu vom renunta la acorduri care exista deja de ani buni. Suntem deschisi sa discutam propunerile Rusiei, construind insa pe acordurile existente, fara a distruge si a pune sub presiune sistemul deja existent”, a spus Barroso. Ambele parti au ramas pe aceeasi pozitie si dupa ultimul summit UE-Rusia, care a avut loc in luna mai.
Decretul premierului Putin este “un nou gest politic” prin care Rusia vrea sa arate Occidentului ca are propria sa agenda, spune un fost ministru rus al energiei, potrivit AFP, si faptul ca a fost dat intr-o zi in care a mai obtinut si victoria privind cooptarea Turciei in South Stream nu este intamplatoare. Documentul pe care refuza Moscova sa il ratifice obliga partile – tarile est-europene si fostele republici sovietice – sa faciliteze tranzitul materiilor si produselor energetice pe teritoriile lor si interzice intreruperea sau reducerea furnizarii de energie in cazul unor litigii privind modalitatile de tranzi

Baricada bulgara

Pe fondul succeselor evidente inregistrate in realizarea proiectului Nord Stream, Rusia nu poate spune acelasi lucru despre South Stream, relateaza mass-media de la Bucuresti. In timp ce presedintele Greciei, Carolos Papulias, isi exprima speranta ca South Stream si oleoductul Burgas-Alexandropolis vor fi construite in scurt timp, Bulgaria continua sa-si afizeze opozitia fata de gazoductul rusesc. Existenta unor probleme reale a fost confirmata de seful Ministerului rus al energiei. Expertii cred ca Rusia va trebui sa accepte serioase compromisuri in tentativa de a-i determina pe bulgari chiar si la un minim de colaborare in domeniul gazelor naturale, scrie Nezavisimaia gazeta. “Nu prea cred in declaratiile optimiste ale responsabililor rusi in privinta South Stream, pentru ca problemele nu au fost inca rezolvate”, spune, in acest sens, Mihail Krutihin, partenerul firmei de consultanta RusEnergy.
Moratoriul impus de guvernul bulgar asupra negocierilor cu Rusia pe proiecte energetice nu a fost anulat, iar Turcia si-a dat acceptul numai in privinta lucrarilor de prospectare geologica a apelor sale teritoriale din Marea Neagra, dar nu si pentru amplasarea South Stream”, a subliniat expertul. Pe de alta parte, adauga analistul, bulgarii nu vor sa abordeze cele doua proiecte South Stream si Burgas-Alexandropolis separat, ca doua programe de sine statatoare. Ca atare, estimeaza Krutihin, este de asteptat ca partea rusa sa inceapa sa-i curteze in fel si chip pe bulgari, venind cu numeroase propuneri ademenitoare pentru a porni South Stream. „Poate vom renunta la unele pretentii, precum revendicarea pachetului de control pentru Gazprom la viitorul gazoduct pe teritoriul bulgar, etc. Dar nu m-as incumeta sa dau un pronostic privind rezultatul tratativelor”, a precizat el.
Cotidianul rus de mare tiraj Vedomosti, citat de Hotnews, noteaza, la randul sau, ca vizita presedintelui Dmitri Medvedev la Roma nu a reusit, in pofida numeroaselor rezultate pozitive, sa rezolve principalul scop al deplasarii: compania ENI nu a fost de acord sa cedeze o parte a participatiei sale la South Stream in favoarea grupului francez Electricite de France. In schimb, premierul Silvio Berlusconi a promis ca intreaga Europa va continua sa cumpere gaze din Siberia. La finalul convorbirilor de la Roma, presedintele Gazprom, Aleksei Miller, a declarat ca EdF ar putea obtine o cota de peste 10% din proiect. Oricum, s-a grabit el sa adauge, negocierile continua.