Naftogaz refuza temporar oferta matrimoniala a Gazprom

Companiile Gazprom si Naftogaz vor continua sa negocieze eventuala fuzionare, dar decizia de construire a gazoductului South Stream a fost deja luata si proiectul va fi realizat independent de aceste negocieri, a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media internationala. “Gazprom si Naftogaz vor continua negocierile. Tema fuzionarii va fi dezbatuta si la nivelul ministerelor energiei”, a mai declarat acesta. Insa “daca este vorba despre trasee de deviere, gazoductele South Stream si Nord Stream, deciziile pe aceasta tema au fost deja luate”, a subliniat Medvedev.
Reamintim ca avand o capacitate anuala de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream vizeaza diminuarea dependentei furnizorilor si consumatorilor de gaz fata de tarile de tranzit, adica Ucraina, cu care Rusia a avut in trecut numeroase conflicte in acest domeniu. Pentru construirea partii terestre, sunt studiate mai multe trasee si toate trec prin teritoriul UE. Costul proiectului este evaluat la 25 miliarde de euro si gazoductul ar trebui sa intre in serviciu in 2015.

Oferta refuzata

Reamintim ca in ajunul vizitei la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, ministerul ucrainean al Energiei, Iuri Boiko a purtat la Moscova negocieri privind unificarea Gazprom si Naftogaz Ukrainy. Conform surselor diplomatice ucrainene, autoritatile ucrainene de la Kiev nu vor accepta o asemnea inghitire a Naftogaz de catre Gazprom, deoarece pornind de la valoarea companiilor, este posibila o singura varianta, de fuziune, considerata nefavorabila partii ucrainene
Ucraina ar dori sa pastreze controlul in noua companie, propunand Rusiei sa vina cu o parte a zacamintelor rusesti de gaze si a conductelor ucrainene. In plus, Kievul insista pe ideea readucerii la viata a proiectului privind crearea unui consortiu de transport al gazelor, adauga mass-media de la Kiev.
Potrivit deputatul ucrainean Serghei Pashinski, Guvernul tarii doreste „o unificare pe picior de egalitate – 50 la 50, sau, si mai bine, de 60 la 40 in favoarea Ucrainei si conducere totala a noii companii”. El a explicat ca acest lucru este posibil daca Gazprom va aduce in intreprinderea mixta o parte din zacamintele sale.

Propunere strategica

Anterior, premierul rus Vladimir Putin a propus fuziunea companiei rusesti Gazprom si a celei ucrainene Naftogaz. Anuntul soc facut de premierul de la Moscova ar putea starni ingrijorarea Uniunii Europene, care a privit mereu cu precautie planurile Rusiei de extindere in domeniul gazelor naturale. De asemenea, declaratia lui Putin are darul sa infurie opozitia pro-occidentala din Ucraina, intr-un context politic intern tensionat. “Am facut o propunere… Propun fuziunea Gazprom si Naftogaz”, a declarat Putin dupa discutiile avute la Soci cu omologul sau ucrainean, Mykola Azarov. Oficialul de la Moscova a adaugat ca negocierile in aceasta chestiune ar putea demara imediat dupa sarbatorile nationale din Rusia, prevazute pentru primele doua saptamani din luna mai.
Oficialii ucraineni au parut insa luati prin surprindere de anuntul lui Putin, afirmand ca ideea nu a fost discutata in negocierile dintre cei doi premieri. Ei si-au exprimat insa disponibilitatea de a discuta si studia propunerea facuta de oficialul rus.
Potrivit informatiilor, un sfert din gazul consumat in UE provine din Rusia, iar 80% din acesta traverseaza teritoriul ucrainean. Mass-media considera ca anuntul surprinzator al lui Putin este ultimul efort de a reinvia relatiile dintre cele doua tari, dupa venirea la putere a presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, considerat un apropiat al Kremlinului. Opozitia de la Kiev a criticat deja extrem de dur anuntul recent, prin care Flota rusa din Marea Neagra va ramane in regiune pana in 2042. Acestia l-au acuzat pe Ianukovici ca vrea sa vanda Rusiei suveranitatea Ucrainei.
Totodata, premierul rus Vladimir Putin a anuntat recent ca banca ruseasca de stat VTB este gata sa acorde Ucrainei un imprumut de 500 de milioane de dolari, necesari refacerii economiei sale afectata de criza.

Acces greoi

Federatia Rusa nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent la Kiev presedintele Dmitri Medvedev, la incheierea vizitei oficiale efectuate in fosta republica sovietica, relateaza agentia Inforusia. Reamintim ca Republica Ucraina cumpara gazele direct din Turkmenistan, pana in 2006 cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpatra gaz exclusiv din Rusia.
Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat si presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Odata cu apropierea datei de 16 iunie, cand, potrivit Constitutiei Republicii Moldova, trebuie dizolvat Parlamentul pentru a fi organizate noi alegeri legislative, sondajele electorale incep sa isi faca aparitia din ce in ce mai des in peisaj politic de peste Prut. Intr-un astfel de top, realizat recent de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie – IRES si Fundatia Est-Europeana din R. Moldova, actual premier Vladimir Filat ocupa primul loc in topul increderii populatiei din R. Moldova, in timp ce fostul presedinte Vladimir Voronin se afla pe locul cinci. De asemenea, sondajul mentioneaza ca PLDM se afla la mica distanta de PCRM in preferintele electoratului. Potrivit rezultatelor, Vlad Filat este personalitatea care se bucura de cea mai mare incredere – 56%, fiind urmat de presedintele Partidului Democrat, Marian Lupu – 51% si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca – 43%. Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, se afla pe locul patru, cu 30%, iar liderul Partidului Comunistilor, Vladimir Voronin, ocupa locul cinci, cu 26%. Un sondaj de opinie prezentat la 10 mai de IMAS arata ca Marian Lupu se bucura de increderea a 42 % din populatie, fata de 39 % pentru Vlad Filat. Pe locul trei in topul increderii se afla fostul presedinte Vladimir Voronin.

Lupu in cadere libera

Sondajul realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie – IRES si Fundatia Est-Europeana din R. Moldova mentioneaza, de asemenea, ca Vlad Filat este personalitatea pe care 20,9% din populatie doreste sa o aleaga in functia de presedinte al tarii. Pe locul doi se afla Marian Lupu cu 16,3% si Vladimir Voronin cu 14,9%. Sondajul, care a fost realizat in perioada 30 aprilie – 9 mai 2010, arata ca Partidul Comunistilor are sustinerea a 26,4% dintre cetatenii Republicii Moldova, urmat la mica distanta de Partidul Liberal Democrat, cu 22,4%, Partidul Democrat – 7,3%, Partidul Liberal – 5,8%. Potrivit rezultatelor, Partidul Comunistilor ramane principalul partid politic din Republica Moldova si ar avea 43 mandate de deputat, Partidul Liberal Democrat – 37, Partidul Democrat – 12, iar Partidul Liberal – 9. Restul partidelor nu ar accede in Parlament. Astfel, Alianta Moldova Noastra ar obtine 1,5%, Partidul Social Democrat – 0,9%, PPCD – 0,7%, MAE – 0,6%, PNL – 0,5%, UCM – 0,4%. La intrebarea daca lucrurile merg intr-o directie buna, 36% dintre cetateni au raspuns afirmativ, in timp ce 47% au spus ca ele se indreapta intr-o directie gresita. Restul au mentionat ca nu stiu sau nu raspund. Potrivit sondajului de opinie realizat de IMAS, daca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, Partidul Comunistilor ar obtine 28%, Partidul Liberal Democrat – 16,5%, Partidul Democrat – 8,6 %, iar Partidul Liberal – 4,9 %.

Autoritatile de la Chisinau, sustinute de Bucuresti in procesul de integrare europeana

In capitala belgiana Bruxelles, la Cartierul General NATO a avut loc reuniunea Comitetului Politic si pentru Parteneriate, in formatul 28 + Republica Moldova, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In cadrul acesteia, a fost examinat proiectul Raportului pentru anul 2010 privind progresele inregistrate de Republica Moldova in Procesul de planificare si analiza (PARP) al Parteneriatului pentru Pace, intocmit in baza informaţiilor oferite de autoritaţile moldovenesti si ca rezultat al vizitei de evaluare a misiunii NATO la Chisinau din 12-16 aprilie 2010. In dialogul cu aliaţii, delegaţia Republicii Moldova a subliniat determinarea de a continua reforma forţelor armate in vederea modernizarii si sporirii eficienţei acestora. De asemenea, au fost trecute in revista eforturile si realizarile Guvernului de la Chisinau, printre care evaluarea riscurilor si ameninţarilor la adresa securitaţii naţionale, elaborarea proiectului Strategiei Securitaţii Naţionale si continuarea Analizei Strategice a Apararii, a mai informat mass-media locala, citand surse oficiale de la Chisinau.
La randul lor, reprezentanţii statelor aliate au manifestat interes faţa de rezultatele atinse pana in prezent de catre autoritaţile de la Chisinau, precum si faţa de prioritaţile acestora pentru viitor, subliniind disponibilitatea Alianţei de a oferi sprijin ţarii noastre in realizarea angajamentelor asumate in cadrul PARP si Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului RM-NATO (IPAP).

Chisinaul la raport

Comisia de Monitorizare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), va examina in sedinţa sa din 19 mai, la Paris, chestiunea privind indeplinirea angajamentelor si obligaţiunilor asumate de catre Republica Moldova la momentul aderarii la Consiliul Europei. Raportul urmeaza a fi prezentat de coraportorii APCE pentru Moldova Josette Durrieu si  Egidijus Vareikis, care in perioada 5-6 aprilie 2010 au efectuat o vizita de documentare la Chisinau. La sedinţa vor participa deputaţii Ana Guţu, sefa delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), si Grigore Petrenco, deputat al PCRM, membru supleant al delegaţiei respective.
Potrivit Serviciului de presa al Legislativului, Comisia de Monitorizare va mai examina situaţia la acelasi capitol din Albania, Armenia, Bosnia si Herzegovina, funcţionarea instituţiilor democratice din Azerbaidjan, starea democraţiei in Europa si progresul in procedura de monitorizare, consecinţele razboiului intre Georgia si Rusia, dialogul post-monitoring cu Turcia si alte probleme stringente.

Flota militara rusa din Marea Neagra ameninta echilibrul etnic din Crimeea

Preşedintele principalei organizatii a etnicilor tatri din Ucraina, Majlis-ul, deputatul in Rada Suprema de la Kiev, Mustafa Djemilev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a cerut denunţarea acordului ruso-ucrainean de prelungire a termenului staţionării flotei militare ruseşti în peninsula Crimeea. „Sunt absolut sigur că Majlis-ul tătarilor, împreună cu celelalte forţe politice raţionale va cere denunţarea acestui acord ruşinos şi umilitor pentru Ucraina” a declarat liderul tatar. El s-a arătat nemulţumit că noua conducere de la Kiev a cedat „teritoriul naţional” ca şi cum ar fi fost „pământul lor” şi că l-au dat în folosinţă Rusiei, care „în mod deschis susţine separatismul din Crimeea, iar funcţionarii săi de cele mai înalte ranguri repetă permanent că, Crimeea este teritoriul Rusiei”. Preşedintele majlis-ului a mai amintit că noua doctrină militară rusă prevede folosirea forţei militare pe teritoriul altor state, astfel baza rusească din Ucraina „pune în pericol independenţa şi integritatea teritorială a ţării”.
Reamintim ca Ucraina si Rusia au semnat recent acordul privind prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, cu posibilitate de prelungire pe inca cinci ani. Conform oficialilor militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Rusia intentioneaza sa isi modernizeze flota militara, care are principala baza in portul militar Sevastopol.

Pescuitul excesiv ameninta speciile de pesti din Marea Neagra

Toate speciile de pestii din marile si oceanele lumi ar putea sa dispara pana in 2050, in absenta unei restructurari profunde a sectorului pescuitului, au avertizat experti ai ONU, intr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, citat de mass-media de la Bucuresti. „Daca diferitele estimari pe care noi le-am primit se adeveresc, atunci vom fi in situatia in care efectiv, in decurs de 40 de ani, nu va mai fi niciun peste in oceane”, a declarat presei, la New York, in cadrul unei conferinte de presa, Pavan Sukhdev, directorul Initiativei pentru o economie verde, din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu. Potrivit raportului, citat de ziare.com, aceasta catastrofa cu efecte incalculabile asupra omenirii poate fi evitata doar daca se taie din subventiile pentru pescuit si daca suprafete intinse din apele marilor si oceanelor sunt declarate zone protejate pentru pesti, ca unica solutie de a avea o industrie a pescuitului si de acum inainte. “Lumea epuizeaza capitalul de care are nevoie, dar guvernele pot schimba aceasta perspectiva dramatica, in conditiile in care treizeci de tari colaboreaza cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si altele sunt pe cale de a-si revizui politica in materie de mediu”, a afirmat Pavan Sukhdev.

Pescuit haotic

Principalul fenomen ce trebuie combatut, conform raportului, il reprezinta subventiile acordate de guverne pentru flotele de pescuit, din ce in ce mai numeroase care nu mai lasa timp suficient resurselor de peste sa se refaca in mod natural. Capacitatea flotelor de pescuit este cu 50-60% mai mare fata de cea care ar trebui sa fie, arata raportul. Documentul vine si cu solutii care demonstreaza ca cea mai buna masura este infiintarea unor zone marine care sa le permita speciilor de peste sa atinga maturitatea si astfel sa-si sporeasca fertilitatea.
Documentul mai recomanda si necesitatea rapida a revizuirii dimensiunii flotelor de pescuit si in favoarea pescadoarelor mici. “Solutiile sunt la indemana, iar vointa politica si o economie ordonata sunt necesare, mai mult ca niciodata”, conchide Sukhdev. Scaderea rezervelor de peste ale planetei este o problema ecologica, dar si o chestiune de subzistenta pentru mai mult de un miliard de persoane, populatie predominant aflata in tari in curs de dezvoltare, pentru care pestele constituie singura sursa de proteine, potrivit ONU. Raportul privind economia verde estimeaza ca 35 milioane de persoane traiesc din pescuit, ca 170 milioane de locuri de munca depind de aceasta intr-un mod direct sau indirect si ca in total 520 milioane de persoane sunt dependente de acest sector, din punct de vedere financiar. Potrivit ONU, 30% din rezervele de peste ale planetei au disparut deja si activitatile de pescuit, in ansamblu, risca sa nu mai fie rentabile pana in 2050.

Riga va deveni pentru scurt timp capitala baltica a NATO

In vederea asigurarii securitatii lucrarilor sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare a NATO, ce se va desfaşura in capitala letona Riga, in perioada 28 mai – 1 iunie 2010, autoritatile letoniene au decis sa reintroduca, temporar, controalele de frontiera la toate granitele interne, anunta serviciul de presa al Inspectoratului General roman al Politiei de Frontiera, citat de mass-media de la Bucuresti. Conform surselor citate, Consiliul Uniunii Europene a informat Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane ca, in conformitate cu legislatia Schengen, autoritatile letoniene vor efectua controale la frontiera interna, in perioada 24.05.2010, ora 9.00 a.m. – 01.06.2010, ora 6.00 p.m.
Introducerea controalelor la frontierele Letoniei nu afecteaza regimul calatoriilor cetatenilor statelor UE, inclusiv pentru cetatenii romani, care intentioneaza sa se deplaseze in Spatiul Schengen şi, implicit, pe teritoriul statului letonian.
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, citat de mass-media de la Bucuresti, reaminteşte cetatenilor romani care se deplaseaza in strainatate ca una dintre cele mai importante responsabilitati este respectarea legislatiei statului in care se afla, precum şi scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, dupa caz, de a ramane pe teritoriul tarii respective, in conditiile stabilite prin legislatia acestuia sau prin documentele internationale incheiate cu Romania.

Premierul rus, Vladimir Putin, ingrijorat de scutul antiracheta al SUA

Sistemul de interceptare antiracheta Standard Missile 3 (SM-3), pe care Statele Unite intentioneaza sa îl instaleze în România, nu este foarte fiabil, având o eficienta de doar 10 – 20%, arata un studiu citat de editia online a New York Times, evaluarea fiind însa contestata de Pentagon, relateaza mass-media de la Bucuresti. Planul administratiei Barack Obama de reducere a arsenalului nuclear american şi de contracarare a amenintarii nucleare iraniene se bazeaza pe o noua generatie de sisteme antiracheta, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Anul trecut, liderul de la Casa Alba cataloga noile sisteme ca având “o eficienta demonstrata”. Anuntul facut de Barack Obama în septembrie 2009, privind reconfigurarea planului antiracheta, se baza pe analizele Pentagonului, conform carora sistemul SM-3 ar fi interceptat 84% din rachetele vizate, în cursul testelor efectuate de fortele militare americane.
Însa o noua analiza, realizata de experti de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la Universitatea Cornell, pune sub semnul întrebarii eficienta interceptoarelor antiracheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), care ar urma sa fie amplasate pe teritoriul României în cadrul sistemului american antibalistic. Conform reevaluarii efectuate de specialiştii Theodore A. Postol (MIT) şi George N. Lewis (Universitatea Cornell), reexaminarea a zece dintre testele care au avut succes pare sa arate doar una sau doua interceptari reuşite, eficienta fiind, prin urmare, de doar 10 – 20%.

Sistem fragil

Potrivit expertilor, rachetele care transporta focoase nucleare ar fi doar scoase de pe traiectorie, dar nu şi distruse. În cazul unei rachete cu încarcatura  conventionala, aceasta ar fi o solutie, dar o bomba nucleara risca sa poata fi totuşi detonata. Diferenta între cele doua evaluari se refera la necesitatea ca sistemul SM-3 sa loveasca şi sa distruga o focoasa nucleara, aşa cum Pentagonul sustine pe site-ul oficial al institutiei, citat de mass-media de la Bucuresti. “Sistemul este foarte fragil şi rigid, interceptând focoasele nucleare doar accidental, asta daca ar reuşi”, explica Theodore A. Postol, fost consilier al Pentagonului.
Într-un comunicat, Agentia pentru Apararea Balistica, subordonata Pentagonului, sustine rezultatele testarilor oficiale ale sistemului SM-3, afirmând ca analizele lui Theodore Postol şi George Lewis sunt total eronate. “Ipoteza (celor doi specialişti – n.red) este greşita. Sistemul SM-3 atinge rezultate la care aspira multe alte programe ale Departamentului Apararii”, sustine Richard Lehner, purtatorul de cuvânt al Agentiei pentru Apararea Balistica. În pofida asigurarilor, Pentagonul a recunoscut ca în patru din zece teste nu s-a simulat prezenta unui focos nuclear. Casa Alba a refuzat sa  comenteze criticile referitoare la eficienta sistemului SM-3.

Conflict academic

Disputa între specialiştii independenti  şi Pentagon se refera la necesitatea interceptarii doar a rachetei care transporta încarcatura nucleara sau la interceptarea focosului propriu-zis. Theodore Postol sustine ca sistemul SM-3 trebuie sa intercepteze focosul nuclear propriu-zis, iar Pentagonul pare sa confirme ipoteza. “Interceptoarele ating focosul cu viteza de impact foarte mare, distrugând tinta”, scrie site-ul oficial al Pentagonului.
Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România sa participe la scutul antiracheta. Mesajul preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de Ellen Tauscher, subsecretar de Stat pentru Controlul Armamentului. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat amplasarea pe teritoriul României a unor interceptoare de racheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), în cadrul sistemului american de aparare antibalistica.

Riposta rusa

In conditiile in care Romania si Bulgaria se pregatesc sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta american in Europa, Rusia si Ucraina, doua tari din ce in ce mai apropiate odata cu instalarea la putere a presedintelui ucrainean cu viziuni prorusesti, Viktor Ianukovici, se gandesc la masuri de retorsiune menite sa echilibreze balantele echilibrului de putere la Marea Neagra. Intentia axei Kiev-Moscova a fost dezvaluita de fostul comandant al Flotei Ruse de la Marea Neagra, amiralul Vladimir Komoedov, care a declarat vineri pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta  ca cele doua tari ar putea oficializa contructia unor noi obietive militare la Nikolaev si Odesa si foarte probabil la gurile Dunarii, acolo unde, sustine fostul comandant rus, ar exista “dispute teritoriale” intre Romania si Ucraina. “Posibilitatea de a extinde Flota Marii Negre spre Vest este un raspuns la extinderea spre est a NATO, unde de exemplu, in Romania si Bulgaria Statele Unite au inceput instalarea de noi baze militare”,  a mai declarat fostul comandant al Flotei Marii Negre, Komoedov, pentru Nezavisimaia Gazeta , preluat de portalul azi.md. Declaratia amiralului Vladimir Komoedov vine sa le intareasca pr cele facute recent de catre Statului Major General al Fortelor Armate Ruse, Nikolai Makarov, care a spus ca in timpul vizitei la obiectivele militare rusesti de la Marea Neagra ca, in baza ordinului presedintelui Federatiei Ruse, Ministerul Apararii a infiintat un grup de lucru care in termen de doua luni va evalua starea bazei militare a Flotei Marii Negre din Sevastopol. Acesta a mai spus ca exista planuri serioase de a moderniza Flota Marii Negre in cadrul unui program care se va desfasura pana in 2020. „Acesta este un program major de a moderniza Flota Marii Negre pe toate directiile – si a vaselor, si a submarinelor, si a aviatiei”, a adaugat Makarov. Ucraina si Rusia au semnat recent acordul privind prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, cu posibilitate de prelungire pe inca cinci ani. In acest sens Rusia intentioneaza sa modernizeze flota sa din Crimeea.

Bazele rusesti la Marea Neagra se inmultesc

Baza de la Sevastopol nu este singurul obiectiv militar de la Marea Neagra pe care Rusia mizeaza. La inceptul acestei luni, Rusia a anuntat ca isi va continua investitiile in baza navala de la Novorosiisk care era pregatita sa-i preia fucntiunile primei. Seful Executivului moscovit, Vladimir Putin, a declarat recent ca Rusia va finaliza pana in 2020 constructia unei noi baze navale in portul Novorosiisk, aflat la Marea Neagra, investitia ridicandu-se la 92 de miliarde de ruble (3 miliarde de dolari). “In cadrul unui program federal special, pana in 2020 vor fi alocate 92 de miliarde de ruble pentru constructia bazei”, a spus Putin, precizand ca pana in prezent au fost deja alocate 13,5 miliarde de ruble, informeaza RIA Novosti. De asemenea, directorul companiei SpetsStroi, Nikolai Abroskin, care asigura constructia bazei, a precizat ca lucrarile au fost demarate in 2005, iar proiectul prevede trei etape. Prima dintre acestea, va fi incheiata in 2010, cea de-a doua, in 2016, iar faza a treia a proiectului va fi finalizata in 2020. Putin a semnat, in 2003, in calitate de presedinte al Rusiei, decretul privind constructia bazei, pentru care au fost alocate initial 12,3 miliarde de ruble (480 de milioane de dolari). Reamintim ca dupa sedinta CSAT desfasurata in 4 februarie 2010, presedintele Traian Basescu a anuntat participarea Romaniei la proiectul scutului antiracheta american. Romania urmeaza sa gazduiasca interceptori terestri sub forma a trei baterii cu 24 de rachete de tip SM-3,

Romania, pivot al politicii antiracheta a SUA

Frank Rose, asistent-adjunct al secretarului de Stat american Hillary Clinton, a prezentat recent noua abordare a SUA in domeniul apararii antibalistice, multumind Romaniei pentru participarea la proiectul instalarii unor elemente antiracheta in Europa, informeaza un comunicat de presa al Departamentului de Stat, citat de mass-media de la Bucuresti. “Proiectul antiracheta contribuie la sustinerea diplomatiei si apararii, doi dintre pilonii strategiei internationale de securitate, al treilea pilon fiind dezvoltarea. Proiectele antiracheta le ofera garantii aliatilor si partenerilor nostri ca Statele Unite au vointa si mijloacele pentru a impiedica si contracara, in caz de necesitate, un atac balistic impotriva aliatilor nostri si trupelor noastre” a declarat Frank Rose.
“Poate mai putin evident este rolul proiectului antiracheta in sustinerea obiectivelor noastre diplomatice. Potentialii nostri adversari utilizeaza rachete balistice in vremuri de pace ca instrument pentru sustinerea obiectivelor diplomatice si uneori pentru a intimida sau a face presiuni asupra vecinilor. Prin oferirea unor sisteme antiracheta ca mijloace de aparare regionala, sporim credibilitatea angajamentelor americane fata de aliati si prieteni, situatie care ne permite sa construim coalitii pentru urmarirea unor obiective comune”, adauga oficialul american, citat de mass-media. “In plus, sistemele antiracheta ne ofera mai multe optiuni, inclusiv timp, pentru solutionarea pe cale pasnica a disputelor, contribuind astfel la stabilitatea regionala si la contracararea amenintarilor” mai subliniaza asistentul-adjunct al secretarului de Stat american.

Multumiri americane

Potrivit oficialului american, noua abordare a SUA in domeniul antiracheta este motivata de cresterea amenintarilor balistice regionale, in special din partea unor rachete cu raze scurte si medii de actiune, mai ales din partea unor tari precum Coreea de Nord si Iran. “Atat noile evaluari privind amenintarile, cat si progresele americane in domeniul tehnologiilor antiracheta au contribuit semnificativ la decizia presedintelui Barack Obama din septembrie 2009 de a face unele modificari in planul initial privind elementele europene antiracheta. Proiectul initial prevedea amplasarea a zece interceptoare fixe in Polonia si a unui radar in Cehia, care ar fi avut rolul protejarii Statelor Unite si unor parti din Europa de riscul unor rachete cu raza lunga de actiune lansate din Iran. Insa planul initial nu ar fi oferit protectie fata de rachete cu raza scurta si medie de actiune lansate din Orientul Mijlociu” mai subliniaza Frank Rose.
Oficialul american a salutat decizia Romaniei de a participa la proiectul american antiracheta. “Pe 4 februarie, Romania a acceptat sa participe la noul plan antiracheta prezentat de presedinte (intitulat Abordarea Adaptiva Etapizata — Phased Adaptive Approach — PAA), gazduind un sistem de interceptare terestra SM-3 care ar urma sa fie montat pana in 2015. Suntem incantati si salutam participarea Romaniei la proiectul PAA, asa cum salutam participarea tuturor aliatilor din cadrul NATO” a mai precizat Frank Rose.

Moscova nu crede in scut

Federatia Rusa nu poate permite ca planurile americane de a desfasura elemente ale scutului sau antiracheta in Europa sa ameninte eficacitatea apararii sale nucleare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Administratia americana sustine ca programul sau global antiracheta nu este directionat contra Rusiei. Totusi, concluziile noastre despre potentialul adevarat al viitorului sistem de aparare antiracheta ar trebui sa se bazeze pe specificul militar si factorii tehnici, nu pe cuvinte” a subliniat Lavrov. „Nu vom accepta o stare de fapt in care un sistem de aparare anti-racheta prezinta o amenintare la potentialul de aparare nucleara al Rusiei” a mai declarat seful diplomatiei rusesti.
Anterior, surse militare americane, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca sistemul de aparare antiracheta al SUA din Europa ar putea sa loveasca rachetele balistice intercontinentale ruse pana in 2020.

Sprijin balcanic

Reamintim ca Romania si Bulgaria au anuntat ca sunt in discutii cu SUA pentru a gazdui elemente ale scutului antitacheta, desfasurarea de rachete interceptoare americane la Marea Neagra declansand critici aspre din partea oficialilor de la Moscova. Negocierile cu Romania si Bulgaria vin la scurt timp dupa ce presedintele american Barack Obama a renuntat la intentiile predesorului de a introduce un radar si rachete interceptoare in Cehia sI Polonia, proiect caruia Rusia i s-a opus cu vehementa, considerand ca reprezinta o amenintare „fara precedent” la adresa securitatii sale nationale.
Totodata, ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, citat de mass-media internationala, avertiza luna trecuta ca Rusia tot ar putea desfasura rachete Iskander in Kaliningrad, enclava sa la Marea Baltica, daca apar noi amenintari in Europa indreptate impotriva Moscovei.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Nava de desant maritim Cezar Kunikov, arma politica rusa la Marea Neagra

Statiunea romaneasca Eforie Nord va gazdui, in perioada 20-21 mai 2010, Reuniunea Comandantilor Marinelor Militare din tarile riverane Marii Negre si Reuniunea Comitetului Comandantilor Marinelor Militare din tarile riverane Marii Negre, semnatare ale Acordului Blackseafor (Black Sea Naval Commanders Committe – BSNC), relateaza surse militare, citate de mass-media regionala. Astfel, este vorba despre comandantii marunelor militare din Republica Bulgaria, Republica Georgia, Romania, Federatia Rusa, Republica Turcia si Ucraina. Potrivit Statului Major al Fortelor Navale (SMFN), in cadrul reuniunii CBSN vor avea loc dezbateri si schimburi de idei referitoare la identificarea de noi modalitati pentru cresterea securitatii in regiunea Marii Negre, iar in cadrul celei de-a doua Reuniuni, se vor analiza concluziile rezultate in urma activarii anterioare, se vor supune aprobarii Comitetului proiectele noilor documente Blackseafor si se va stabili programul acestuia pentru activarea 2010 – 2011 si de perspectiva pe urmatorii cinci ani.  Sursa citata a adaugat ca aceste evenimente se desfasoara  anual si sunt organizate de tara care urmeaza sa preia comanda Grupului de Cooperare Navala in Marea Neagra – Blackseafor.
Conform comunicatului SMFN, Grupul de Cooperare Navala in Marea Neagra – Blackseafor este o initiativa regionala, inscrisa in eforturile tarilor riverane de a intari increderea, prietenia si buna intelegere intre statele riverane, de a dezvolta cooperarea si interoperabilitatea intre fortele lor navale. Acest parteneriat militar regional reuneste nave apartinand tuturor Fortelor Navale riverane Marii Negre si s-a nascut din dorinta unanima a tarilor din jurul bazinului Pontic de a forma o grupare navala care sa execute instructie in comun pentru indeplinirea misiunilor si, totodata, sa poata interveni in activitati de sprijin umanitar.
Denumirea completa este The Black Sea Naval Cooperation Task Group, iar tarile reunite sub pavilionul acesteia sunt Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina. Ordinea alfabetica a tarilor componente este criteriul care sta anual la baza predarii-primirii comenzii Grupului, conform Acordului de infiintare a acestuia.

Manevre ecologice

Manevrele Blackseafor, initiate de catre Turcia prin semnarea acordului de la Istambul din 2 aprilie 2001, s-au desfasurat anul acesta sub comanda generala bulgara. Manevrele includ operatiuni complexe de salvare, monitorizare a starii mediului si vizite in tarile riverane, cu participarea fortelor navale din Turcia, Bulgaria, Ucraina, Romania si Rusia, flota Georgiei nefiind prezenta nici in acest an la exercitiu, fiind practic distrusa in urma razboiului ruso-georgian din august 2008. Anterior, autoritatile Federatiei Ruse au declarat ca flota rusa nu va participa la exercitiile Blackseafor alaturi de Georgia, acuzand frecvent Tbilisi de destabilizarea situatiei politice din regiunea Caucazului.
Anul acesta, pe langa manevre tactice, simularea de operatiuni de lupta impotriva navelor de suprafata, exercitii de aparare antiaeriana si comunicatii, au fost practicate si exercitii de ajutare a navelor esuate si aprovizionare pe mare, iar o atentie speciala va fi acordata exercitiilor antiteroriste, devenite o prioritate dupa atacurile din septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
Reamintim ca, potrivit documentelor oficiale, Carta Blackseafor prevede posibilitatea desfasurarii fortei in operatiuni de mentinere a pacii sub mandat ONU sau OSCE. Blackseafor are o structura flexbila, fara un sediu permanent, iar comanda este asigurata prin rotatie in fiecare an de o tara membra.

Diplomatie militara romaneasca

In perioada 8-27 aprilie 2010, corveta „Contraamiral Horia Macellariu“ a participat la activarea Grupului de Cooperare Navala Blackseafor, care sa desfasurat in apele internationale si cele teritoriale ale Bulgariei, Romaniei si Turciei. Potrivit Fortelor Navale Romane, activitatile Grupului Naval Blackseafor au constat in exercitii navale de lupta contra minelor, cautare si salvare pe mare, asistenta umanitara si protectia mediului. Alaturi de nava romaneasca, la exercitii au participat fregata „Yldirim“ (Turcia), nava de comandament „Slavutich“ (Ucraina), nava de debarcare a desantului „Caesar Kunikov“ (Federatia Rusa) si fregata „Verni“ (Bulgaria). In plus, programul a mai cuprins vizite in porturile Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia) si Constanta.
Corveta „Contraamiral Horia Macellariu“, comandata de capitan-comandorul Liviu Motoc si avand la bord un echipaj format din 90 de militari, a parasit portul militar Mangalia, urmand sa revina la baza dupa terminarea exercitiului. Gruparea Blackseafor este conceputa ca o forta care actioneaza „la chemare“ si este activata de doua ori pe an pentru a desfasura exercitii navale. Comanda Gruparii este asigurata, in conformitate cu protocolul de infiintare, succesiv, de cele sase state riverane Marii Negre care participa cu forte: Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Ucraina si Turcia.

Manevre cu repetitie

Federatia Rusa a participat la manevrele militare navale internationale din Marea Neagra, Blackseafor, cu un vas amfibiu de mari dimensiuni din Flota Marii Negre, Caesar Kunikov. Anuntul oficial privind participarea navei „Caesar Kunikov” la manevrele Blackseafor a trezit ingrijorarea autoritatilor georgiene, nava din clasa Ropusa-I fiind utilizata extensiv in timpul debarcarilor de pe coasta Marii Negre in timpul conflictului din august 2008. Capabila sa transporte sute de soldati si pana la 25 de tancuri si transportoare bindate, „Caesar Kunikov” a participat la sfarsitul lunii februarie 2010, la manevre importante in largul coastelor abhaze, incluzand actiuni de debarcare ale fortelor de infanterie marina si tehnica militara in regiunea separatista controlata de regimul de la Suhumi. Conform unor surse oficiale militare ruse, citate de mass-media locala “pana la zece nave de la baza Novorossiisk si din Sevastopol au participat la aceasta debarcare pe o zona de coasta neamenajata, in cadrul programului de pregatire de lupta pentru 2010”. Debarcarea a fost concertata in avans cu guvernul abhaz, a spus sursa, precizand ca „unitati de coasta ale armatei abhaze au cooperat energic cu Flota rusa de la Marea Neagra”.
Anuntul partii ruse vine la scurt timp dupa ce Tbilisi a anuntat implementarea, cu sprijinul si finantarea Statelor Unite, a unui sistem radar radar destinat supravegherii zonei de coasta a statului pontic, inclusiv apele controlate de catre Republica Abhazia. Decizia georgiana de consolidare a controlului traficului naval a fost criticata de catre autoritatile abhaze, liderul regimului de la Suhumi, Serghei Bagapsh, amenintand cu riposta militara impotriva incercarilor georgiene de abordare si controlare a navelor care se indreapta catre porturile abhaze.

Inarmare navala

Manevrele extinse efectuate de catre marina militara rusa in Marea Neagra, care au inclus simularea unor debarcari masive de trupe si tehnica, au provocat ingrijorarea oficialilor militari din statele pontice, pe fondul anuntului privind achizitionarea de catre Moscova a patru nave de razboi franceze de tip Mistral.
Anuntul sec al presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, privind inceperea de catre Rusia si Franta a unor “negocieri exclusive” pentru achizitionarea de catre partea rusa a patru nave de razboi franceze de tip Mistral, a fost facut la cateva saptamani dupa ce si Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii, a confirmat ca Franta va vinde Federatiei Ruse patru nave de razboi tip Mistral, fiind initiate negocieri si pentru alte categorii de armament naval ofensiv si defensiv, inclusiv nave antisubmarin si de patrulare.
Conform unor surse militare ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 700 de milioane de euro. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Pasapoartele romanesti, atacate religios la Chisinau

Ambasada Romaniei în Republica Moldova a difuzat un comunicat de presa în care infirma în mod oficial zvonurile potrivit carora cele cinci Centre de primire a dosarelor de cetatenie din Romania (Suceava, Iaşi, Timişoara, Cluj Napoca şi Galati) îşi vor înceta activitatea. „Aceste centre îşi vor continua activitatea pe o durata nedeterminata conform scopului pentru care au fost înfiintate. Sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chişinau, cu cele patru compartimente (procesare vize; procesare dosare de premise de mic trafic de frontiera; primire dosare de cetatenie şi procesarea actelor de stare civila; procesarea paşapoartelor biometrice) este singura autoritate abilitata sa presteze servicii consulare cetatenilor romani şi straini aflati în R. Moldova” se arata în comunicatul ambasadei, citat de mass-media. „Sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chişinau are capacitatea de a oferi servicii consulare de calitate şi în timp util pentru toate categoriile de solicitanti”, se mai mentioneaza in comunicatul citat.

Pasapoarte eretice

Reamintim ca precizarile oficiale ale ambasadei Romaniei in Republica Moldova survin pe fundalul intensificarii „zvonurilor”, potrivit carora din data de 1 iunie 2010 nu vor mai receptionate cereri pentru redobandirea cetateniei romane. Noile „zvonuri” de la Chisinau fac parte parte dintr-o ampla campanie dusa impotriva procesului de redobandire a cetateniei statului roman de catre persoanele din Republica Moldova si Ucraina care au acest drept, conform legislatiei nationale a statului roman. Printre alte „zvonuri” lansate de diferite medii de informare obscure de la Chişinau se numara si acuzatiile potrivit carora solicitantii de cetatenie romaneasca vor trebui sa renunte la renunte la o serie de drepturi politice si economice de care se bucura in calitate de cetateni ai Republicii Moldova, renuntarea la dreptul de mostenire a averilor de pe teritoriul Republicii Moldova in favoarea statului roman, obligativitatea de a accepta sarbatorirea „noului calendar” ortodox in defavoarea „calendarului vechi” (n.r.-folosit in majoritatea Republicii Moldova), obligativitatea de a accepta acte de identitate biometrice si implantarea de cipuri biometrice asupra persoanei care solicita cetatenia, obligativitatea de schimbare a numelui de familie si de botez a solicitantilor care au nume de origine slava, interzicerea vorbirii altor limbi cu exceptia limbii romane, etc.
Pentru combaterea acestor veritabile atacuri informationale, autoritatile de la Bucuresti sunt obligate sa dezminta in mod public diferite „zvonuri” aparute si alimentate de o parte a mass-media din Republica Moldova.

Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sustine integrarea europeana a Kievului

Parlamentul European a aprobat azi decizia Uniunii Europene de deblocare a unui credit de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, menit sa ajute aceasta ţara sa depaseasca criza financiara mondiala, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia europeana vine pe fondul agaravarii crizei economice care afecteaza fosta republica sovietica. “Salut decizia de astazi a Parlamentului European de a susţine Ucraina acordindu-i acest credit”, a declarat preşedintele legislativului european, polonezul Jerzy Buzek. Surse diplomatice de la Kiev au declarat ca decizia Parlamentului European a fost gandita ca un raspuns direct la vizita oficiala efectuata de presedintele rus Dmitrii Medvedev la Kiev.
Reamintim ca decizia de creditare a Ucrainei a fost luata de Uniunea Europeana inca din anul 2009, dar implementarea acesteia a fost tergiversata de instabilitatea politica din aceasta ţara, confruntata cu o dura campanie prezidentiala, castigata de rusofilul Viktor Ianukovici, liderul de facto al Partidului Regiunilor.
Ucraina, afectata in continuare de o grava criza economica, incearca sa obţina şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou imprumut de 12 miliarde de dolari pe o perioada de doi ani şi jumatate, pe linga cel de 16,4 miliarde de dolari obţinut in noiembrie 2008 şi din care Kievul a primit 10,6 miliarde de dolari.