Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, efectueaza marti si miercuri o vizita oficiala la Washington, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe parcursul celor doua zile ale vizitei, seful diplomatiei romane va avea convorbiri cu secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, cu consilierul Presedintelui SUA pentru politica de securitate nationala, James Jones, precum si cu subsecretarul apararii, Michelle Flournoy. Ministrul Afacerilor Externe se va intalni cu Madeleine Albright, fost secretar de stat in Administratia Clinton (1997-2000) si coordonator al Grupului de Experti pentru elaborarea Noului Concept Strategic al NATO, si cu Zbigniew Brzezinski, fost consilier pentru securitate nationala al presedintelui Jimmy Carter, potrivit unui comunicat de presa al MAE. Vizita se inscrie in linia consultarilor constante la nivel inalt dintre cele doua tari, in cadrul Parteneriatului Strategic romano-american. Cu acest prilej, Teodor Baconschi va avea o intrevedere cu reprezentanti ai comunitatii romano-americane din zona Washington DC, va sustine o prelegere la Woodrow Wilson International Center for Scholars si va participa la un mic dejun de lucru organizat impreuna cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite. Agenda intrevederilor va cuprinde o analiza de etapa a Parteneriatului Strategic, stadiul proiectului scutului antiracheta de pe teritoriul Romaniei, cooperarea economica,  liberalizarea regimului de vize, cadrul juridic bilateral si cooperarea in cadrul organismelor internationale. Discutiile vor viza aspecte regionale relevante pentru Romania (securitate energetica, regiunea extinsa a Marii Negre, Balcanii de Vest), precum si cooperarea dintre cele doua tari in cadrul NATO, inclusiv in teatrele de operatiuni din Afganistan, si alte subiecte de interes global.

Comisia pentru studierea regimului totalitar a propus, luni, condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Moldova, relateaza surse oficiale de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru a mai propus interzicerea prin lege a utilizarii notiunii de comunist in titulatura partidelor si interzicerea utilizarii simbolurilor comuniste si naziste in locurile publice. Toate aceste propuneri au fost prezentate luni in raportul de activitate in fata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, care a si dispus crearea Comisiei. “Decizia univoca si esentiala a comisiei a fost de a propune condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Moldova”, a declarat presedintele comisiei, Gheorghe Cojocaru, citat de Unimedia. “Propunem sa se interzica prin lege utilizarea notiunii de comunist in titulatura partidelor, a institutiilor publice si private, precum si interzicerea utilizarii simbolurilor comuniste si naziste in spatiul public”, a adaugat presedintele comisiei.

Inventar pe daune

Membrii comisiei sustin ca in raport au fost incluse mai multe propuneri catre institutiile statului. Printre acestea, crearea unei comisii care sa evalueze daunele provocate de regimul totalitar comunist, ridicarea unui complex memorial in centrul capitalei in memoria victimelor represiunilor comuniste, infiintarea a cate o sala de muzeu in fiecare localitate, in care sa se pastreze toate numele victimelor regimului comunist, etc. Potrivit PRO TV Chişinau, raportul urmeaza sa fie prezentat în Parlament de catre preşedintele interimar, iar o decizie finala va fi luata de catre Legislativ.”Raportul si propunerile urmeaza sa fie analizate in Parlament pana la intrarea in vacanta a deputatilor”, a precizat Ghimpu. El a mai spus ca nu intentioneaza sa scape din vedere anumite propuneri ale comisiei, cum ar fi cea cu privire la interzicerea simbolurilor comuniste. “Nu cred ca sunt in drept sa nu accept munca depusa de catre membrii comisiei. S-a facut o munca enorma. Cred ca demult trebuia sa existe un asemenea studiu”, a conchis presedintele Ghimpu.

Comunistii, impasibili

Anterior, deputatul comunist Vadim Misin a declarat ca interzicerea simbolurilor Partidului Comunistilor, secera si ciocanul, nu va afecta activitatea formatiunii. “Daca guvernarea va face acest pas, nu are decat. Ne vor interzice secera, noi vom desena un tractor si un tractorist cu barosul. Nu conteaza ce vom desena, pentru ca ei ne vor adauga 10% din alegatori doar prin aceasta interdictie”, a spus el. Comisia a fost creata prin decret prezidential la 14 ianuarie 2010, pentru a studia si a da o apreciere regimului totalitar comunist de pe teritoriul Republicii Moldova. Condusa de Gheorghe Cojocaru, doctor in istorie, Comisia include scriitori, istorici, politologi, avocati si filologi, printre care Vasile Bahnaru, Anatol Petrencu, Ion Varta, Sergiu Musteata, Mihai Tasca, Vladimir Besleaga, Demir Dragnev, Gheorghe Casu. Pana in prezent, Republica Moldova nu a condamnat oficial crimele regimului comunist.

Armele strategice ale Flotei militare ruse din Marea Neagra garanteaza "securitatea Europei"

Menţinerea bazei navale militare ruse în peninsula Crimeea garantează securitatea Europei, a afirmat preşedintele Federatiei Rusiei, Dmitri Medvedev, conform transcripelor oficiale ale discursurilor sefului statului rus, publicate de situl oficial al administratiei prezidentiale de la Moscova. „Prezenţa flotei ruse la Sevastopol este în avantajul Rusiei, dar şi al Ucrainei şi Europei, pentru că se menţine echilibrul riscurilor. Din punctul meu de vedere, acesta este motivul principal al menţinerii bazei de la Sevastopol şi al prelungirii acordului până în 2042″, a declarat Medvedev.
Preşedintele Rusiei a reamintit că  dispariţia Pactului de la Varşovia a rupt echilibrul de forţe la începutul anilor 1990. Acest eveniment a antrenat “schimbări tectonice pe harta politică a Europei”, sursa a numeroase conflicte armate. Schimbările în sistemul de securitate sunt întotdeauna îngrijorătoare. De aceea, nu salutăm extinderea NATO. Nu suntem împotriva NATO, avem relaţii de parteneriat cu Alianţa, dar este un bloc militar din care Rusia nu face parte. În plus, cu cât NATO se apropie mai mult de frontierele noastre, cu atât mai mult ne deranjează acest lucru”, a mai declarat şeful statului rus.  Rusia doreşte menţinerea bazei în Crimeea, “ceea ce constituie un element al sistemului de securitate. Din punctul meu de vedere, baza nu deranjează pe nimeni, ci permite menţinerea stării de fapt actuale în zona Mării Negre”, mai adaugă Medvedev. De altfel, preşedintele Rusiei a dat asigurări că Rusia nu intenţionează să folosească  baza navală din Crimeea pentru lansarea de atacuri împotriva altor ţări, in pofida unei strategii similare in timpul razboiului cu Georgia.

Baza modernizata

Federatia Rusa are planuri mari de investitii in dezvoltarea infrastructurii militare si sociale a portului Sevastopol, unde se afla dislocata Flota Marii Negre, a declarat recent ambasadorul rus in Ucraina, Mihail Zurabov, citat de mass-media. “Trebuie sa investim in infrastructura sociala a Flotei Marii Negre. Cred ca este de asemenea necesar sa dezvoltam infrastructura in zona de coasta si sa investim in modernizarea tehnicii militare de aici”, a mai spus ambasadorul.
Reamintim ca presedintele rus Dmitri Medvedev a cerut Ministerului rus al Apararii sa pregateasca, in urmatoarea luna, un plan de dezvoltare a bazei din Crimeea, care are un rol cheie in garantarea prezentei fortelor ruse in Marea Neagra si Mediterana. Aceasta dupa ce parlamentele celor doua tari au votat prelungirea cu inca 25 de ani a stationarii Flotei ruse la Sevastopol. Opozitia ucraineana, aflata la putere pana la inceputul acestui an, ceruse Moscovei sa pregateasca parasirea bazei in 2017, considerand prezenta Flotei ruse in Crimeea ca o amenintare la suveranitatea si integritatea Ucrainei, aminteste agentia RIA Novosti.

Pace interetnica amenintata

Preşedintele principalei organizatii a etnicilor tatri din Ucraina, Majlis-ul, deputatul in Rada Suprema de la Kiev, Mustafa Djemilev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a cerut denunţarea acordului ruso-ucrainean de prelungire a termenului staţionării flotei militare ruseşti în peninsula Crimeea. „Sunt absolut sigur că Majlis-ul tătarilor, împreună cu celelalte forţe politice raţionale va cere denunţarea acestui acord ruşinos şi umilitor pentru Ucraina” a declarat liderul tatar. El s-a arătat nemulţumit că noua conducere de la Kiev a cedat „teritoriul naţional” ca şi cum ar fi fost „pământul lor” şi că l-au dat în folosinţă Rusiei, care „în mod deschis susţine separatismul din Crimeea, iar funcţionarii săi de cele mai înalte ranguri repetă permanent că, Crimeea este teritoriul Rusiei”. Preşedintele majlis-ului a mai amintit că noua doctrină militară rusă prevede folosirea forţei militare pe teritoriul altor state, astfel baza rusească din Ucraina „pune în pericol independenţa şi integritatea teritorială a ţării”.
Reamintim ca Ucraina si Rusia au semnat recent acordul privind prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, cu posibilitate de prelungire pe inca cinci ani. Conform oficialilor militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Rusia intentioneaza sa isi modernizeze flota militara, care are principala baza in portul militar Sevastopol.

Presedintele rus, Dmitrii Medvedev, inspecteaza trupele OTSC

Republica Ucraina va continua sa dezvolte relatiile cu Alianta Nord-Atlantica (NATO), dar problema aderarii in calitate de membru este exclusa, a declarat ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Constantin Griscenko, citat de mass-media locala, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia a fost facuta saptamana aceasta la Kiev, in deschiderea celei de-a 11-a reuniuni ministeriale de coordonare a organelor executive in domeniul relatiilor externe, informeaza sursele citate. “Ucraina va continua sa dezvolte relatiile sale cu NATO, dar problema aderarii pica de pe ordinea de zi. Aceasta este cea mai buna abordare pentru situatia actuala”, a declarat noul ministru de Externe de la Kiev, cunoscut adversar al integrarii atlantice a Ucrainei. Griscenko a precizat ca ideea aderarii Ucrainei la Alianta nu este agreata de majoritatea ucrainenilor si influenteaza distructiv eficacitatatea politicii externe si interne a statului, precum si starea de securitate din regiune. De asemenea, el a precizat ca decizia autoritatilor ucrainene privind mersul politic al tarii este dreptul sau suveran. La randul sau, adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Konstantin Eliseev, a dat asigurari Aliantei ca Ucraina nu va scadea nivelul relationarii cu NATO, potrivit aceleiasi surse.
Recentele declaratii ale oficialitatilor ucrainene vin pe fondul declansarii unor remanieri fara precedent a conducerii structurilor centrale ale Ministerului Apararii de la Kiev, precum si a conducerii marilor unitati ale armatei ucrainene si a institutiilor superioare de invatamant militar, majoritatea celor afectati fiind cunoscuti membrii ai polului „pro-NATO” din cadrul armatei fostei republici sovietice. Surse militare, citate de mass-media, au criticat în termeni duri „vanatoarea de vrajitoare” declanşata de regimul pro-rus al presedintelui Viktor Ianukovici. Anterior, secretarul general adjunct al NATO pe probleme de aparare, Jiri Sedivy, citat de mass-media locala, a catalogat recent drept “fara precedent” politica externa a noului guvern ucrainean fata de NATO.

OTSC fara frontiere

Rusia este gata sa primeasca Ucraina ca membru al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva, a declarat recent presedintele Dmitri Medvedev, in timpul recentei vizite oficiale a acestuia la Kiev. Decizia apartine Ucrainei, a adaugat liderul rus, in conditiile in care noul presedine ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat in repetate randuri ca Ucraina este stat nealiniat si nu intentioneaza sa adere la nici un bloc militar. “Ceea ce a spus presedintele Ianukovici referitor la statutul de nealiniere al Ucrainei ma multumeste ca presedinte al Rusiei, pentru ca raspunde pe deplin intereselor noastre, si mi se pare ca raspunde de asemenea intereselor unei mari parti a populatiei Ucrainei”, a subliniat Medvedev. Daca in viitor Ucraina va lua in considerare aderarea la OTSC, vom fi fericiti sa o invitam. “Este o decizie suverana a unui stat, care trebuie bine cumpanita”, a incheiat presedintele rus.
Reamintim ca OTSC este organizatia de securitate a CSI, care cuprinde deocamdata sapte din cele 11 republici membre ale CSI: Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan si Tadjikistan.
Totodata, un alt inalt oficial ucrainean, Stepan Gavris, primul adjunct al secretarului Consiliului de securitate si aparare de la Kiev, a declarat ca actualul curs de „colaborare a Ucrainei cu NATO nu exclude un parteneriat strategic cu Moscova”. “O asemenea resetare a relatiilor ucraineano-ruse a fost asteptata de toata lumea”, a subliniat acesta, citat de mass-media de la Kiev si Moscova.

Premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, increzator in sansele sale electorale

Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM), condus de premierul Vladimir Filat, propune organizarea unui referendum constitutional privind alegerea presedintelui prin vot direct si organizarea alegerilor parlamentare anticipate si a celor prezidentiale in toamna, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul Vladimir Filat a formulat aceasta initiativa saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte de presa, unde au fost prezenti mai multi deputati si ministri ai PLDM, membrii ai conducerii partidului. “Propunem organizarea unui referendum constitutional pentru modificarea unui articol, in urma caruia presedintele sa fie ales prin vot direct. Iar in toamna anului 2010 alegerile parlamentare anticipate sa fie petrecute concomitent cu alegerile prezidentiale si asa sa punem punct pe criza constitutionala care s-a transformat in una politica”, a precizat premierul Filat. El a spus ca in acest caz, referendumul ar trebui organizat pana la sfarsitul verii. Premierul va promova initiativa in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), care va lua decizia finala.
Vlad Filat a mai spus ca PLDM este deschis pentru negocierea oricaror alte solutii cu partidele politice, inclusiv ca articolul respectiv din Constitutie sa fie votat in parlament. De asemenea, el a precizat ca guvernul are dreptul de a initia un referendum constitutional, scrie sursa citata, preluata de mass-media din Romania.
Reamintim ca presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a vorbit de asemena despre un posibil referendum, care insa, ar urma sa se desfasoare in toamna, iar alegerile prezidentiale si eventual, parlamentare anticipate – in primavara 2011. Exista o prevedere potrivit careia intre referendum si alegeri trebuie sa fie o distanta de 120 de zile, iar conform spuselor lui Filat, aceasta prevedere urmeaza sa fie modificata.

Joaca de-a alegerile

Criza prin care trece Republica Moldova este constitutionala, iar dizolvarea Parlamentului si alegerile anticipate sunt o problema politica, a declarat presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, liderul Legislativului de la Chisinau, citat de mass-media locala. “Rezolvarea acestei probleme ne-ar permite sau promovarea politicilor pe care ne-am propus sa ne axam, sau sa ne jucam de-a alegerile” a afirmat presedintele Ghimpu intr-o conferinta de presa. “Sunt omul care constientizeaza doua lucruri: criza in care se afla R. Moldova este constitutionala, dar dizolvarea Parlamentului si alegerile anticipate sunt o problema politica”, a afirmat Mihai Ghimpu in cadrul unei conferinte de presa. Rugat sa comenteze discutiile din interiorul tarii, dar si din afara, privind data alegerilor anticipate, presedintele a spus: “E bine in colhoz, dar e mai bine in casa ta, unde iei singur decizii”. Legat de pozitia Partidului Democrat, care a declarat la inceputul saptamanii ca alegerile parlamentare anticipate trebuie sa aiba loc in toamna 2010, Mihai Ghimpu a spus ca unii zic da, altii ba, dar pana la decizia finala mai este, potrivit aceleiasi surse.
Reamintim ca recent, reprezentantii conducerii Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), considerat de orientare pro-rusa, au declarat ca, dupa 16 iunie 2010, actualul Parlament al Moldovei va fi dizolvat, iar alegerile anticipate urmeaza sa aiba loc intr-un termen rezonabil. PDM a specificat ca sintagma “termen rezonabil” presupune o perioada de timp de cateva saptamani sau luni, si in nici un caz ani. “Alegerile parlamentare sunt inevitabile si ele vor avea loc in aceasta toamna” – este pozitia PDM, anuntata la inceputul saptamanii.

Moldova instabila

Premierul rus Vladimir Putin a afirmat recent, intr-un interviu acordat televiziunii de stat Mir, ca situatia politica din Republica Moldova este una incerta si a comparat-o cu cea din Kargazstan, relateaza ahentia de presa Agerpres, preluata de mass-media. El a afirmat ca intalnirea pe care a avut-o cu premierul moldovean Vlad Filat, in marja summitului sefilor de guvern din Comunitatea Statelor Independente, a fot utila si a spus ca Federatia Rusa va ajuta fostele republici sovietice, devenite tari independente, membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI). “Discutiile au fost utile. Am abordat probleme concrete, practice, dar importante pentru fiecare cetatean. /…/ In ceea ce priveste Moldova, situatia politica din aceasta tara este incerta. Poate nu este la fel de incordata ca situatia din Kargazstan, dar totusi putin difera. Am dori ca in tot perimetrul granitelor Rusiei sa fie nu doar liniste, dar si o stare politica si economica pozitiva, pentru ca ea are influente si asupra noastra. Le vom acorda ajutor tuturor vecinilor, inclusiv Moldovei”, a spus Vladimir Putin, citat de mass-media.
Reamintim ca premierul Vladimir Filat si omologul sau rus, Vladimir Putin, au avut recent o intalnire bilaterala, in cadrul careia premierul moldovean i-a transmis omologului sau rus ca Republica Moldova isi construieste relatiile cu Federatia Rusa pe baza unui parteneriat strategic. Totodata, premierul s-a oprit asupra a doua probleme in relatiile bilaterale, care preocupa Republica Moldova, si anume exportul vinurilor moldovenesti, despre care a spus ca “trebuie solutionat cat mai rapid”, precum si inregistrarea cetatenilor moldoveni care merg in Rusia. El i-a solicitat premierului rus sa prelungeasca termenul in care cetatenii moldoveni ce merg in Federatia Rusa se pot inregistra. La momentul actual, strainii care ajung in Federatia Rusa au la dispozitie trei zile pentru aceasta procedura, mai relateaza mass-media locala.

Armistitiu constitutional

Formatiunea politica Miscarea Actiunea Europeana (MAE) se declara partial multumita ca PLDM a acceptat ideea, lansata de catre presedintele MAE, deputatul Veaceslav Untila, in urma cu doua luni de zile, de comasare a alegerilor intr-un singur scrutin electoral, relateaza serviciul de presa al partidului. MAE sustine, totusi, ca toate tipurile de alegeri, parlamentare, prezidentiale si locale, ar trebui sa se desfasoare simultan, in cursul anului 2011. MAE mai atrage atentia clasei politice ca scrutinul electoral prevazut pentru toamna acestui an ar trebui amanat cateva luni, astfel incat sa coincida cu alegerile desfasurate la nivel local. “Argumentele noastre sunt solide si de bun simt. Organizarea unui referendum care sa permita construirea cadrului legal pentru alegerea democratica, prin vot direct, a presedintelui tarii, reprezinta un efort – financiar si organizatoric – suficient de mare pentru acest an. Republica Moldova are nevoie de un cadru politic stabil si de legi functionale, nu de certuri electorale”, a declarat presedintele MAE, deputatul Veaceslav Untila.
Pentru sustinerea pozitiei MAE, Veaceslav Untila a mai adus argumentul cresterii economice din acest an si care, din cauza crizei politice, nu se resimte si in viata de zi cu zi a moldovenilor. “Suntem politicieni. Si suntem responsabili sa luam deciziile corecte, de pe urma carora sa beneficieze in primul rand cetatenii. Organizarea, simultan, de alegeri locale, parlamentare si prezidentiale, in primavara anului viitor – ar fi varianta democratica cea mai putin costisitoare pentru populatia Republicii Moldova”, a completat deputatul MAE.
MAE a mai propus inclusiv adoptarea de urgenta, de catre Parlamentul de la Chisinau, a unui plan cu etape clare, care sa fie respectat pana la viitoarele alegeri de catre toti actorii politici. Acesta ar trebui sa prevada data organizarii referendumului si data la care va avea loc scrutinul pentru cele trei tipuri de alegeri.

Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, lord feudal al Republicii Moldova

Presedintii Federaiei Ruse si Republicii Ucraina au un plan secret pentru reglementarea conflictului transnistrean, relateaza mass-media georgiana, citandu-l pe analistul american Paul Noble, preluata de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor citate, o serie de oficiali şi experti politici din Federatia Rusa, Republica Ucraina, Republica Moldova si Romania sunt convinsi ca Viktor Ianukovici ar fi incheiat intelegerea cu omologul rus, Dmitri Medvedev, prin care Transnistria ar urma sa fie alipita Ucrainei, iar Republica Moldova sa treaca sub o influenta mai puternica a Rusiei.
Autoritatile de la Kiev au negat vehement informatiile vehiculate de mai multi oficiali din cadrul administratiei prezidentiale de la Kiev, potrivit carora presedintii rus si ucrainean ar fi incheiat o intelegere mult mai cuprinzatoare referitoare la Republica Moldova si alte probleme bilaterale. Reamintim ca la recenta intalnire oficiala, presedintele rus Dmitrii Medvedev si omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, au dat publicitatii o declaratie comuna despre solutionarea diferendului transnistrean, care, potrivit pozitiei oficiale a celor doua state, nu contine altceva decat declaratii diplomatice de bune intentii.

Vizita oficiala

Vicepremierul Iurie Leanca, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrarii Europene de la Chisinau, a efectuat in zilele  de 27 şi 28 mai o vizita de lucru  la Moscova, avand o intrevedere cu omologul sau rus Serghei Lavrov. “Ne dorim relatii pragmatice”, a declarat Iurie Leanca in debutul discuţiei cu şeful diplomaţiei ruse. Efectuand o trecere in revista a starii actuale a relaţiilor bilaterale moldo-ruse, ambii oficiali au  impartaşit opinia ca dialogul intre Republica Moldova şi Federaţia Rusa se dezvolta in linie ascendenta, drept exemplu servind permanenţa contactelor la diverse nivele.
Cu referinţa la colaborarea economica bilaterala, Iurie Leanca şi Serghei Lavrov au remarcat creşterea considerabila a nivelului schimburilor comerciale atestata de la inceputul anului curent,  evidenţiind ca intrevederea Premierilor ambelor state de la Sankt Peterburg din 21 mai creeaza un fundal favorabil pentru soluţionarea problemelor care mai persista in acest domeniu, in special in ceea ce ţine de marirea numarului de terminale pentru exportul produselor vinicole moldoveneşti pe piaţa rusa şi largirea gamei acestora. In alta ordine de idei, cei doi oficiali au discutat problematica umanitara, inclusiv subiectul prelungirii termenului de inregistrare a cetaţenilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse de la 3 la 30 de zile. De asemenea, s-a convenit asupra definitivarii inţelegerilor privind recunoaşterea reciproca a documentelor de studii, urmare a aderarii parţilor la Procesul de la Bologna. S-a convenit iniţierea procesului de elaborare a programului de colaborare umanitara pentru anii 2011-2013.
Un subiect aparte l-a constituit problematica transnistreana, relateaza mass-media de la Chisinau. Serghei Lavrov a reiterat sprijinul Federaţiei Ruse pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Republicii Moldova. La randul, sau Iurie Leanca a menţionat ca Federaţia Rusa este un partener important al acestui proces şi ca Moldova apreciaza inalt rolul pe care aceasta il are, alaturi de alţi parteneri internaţionali, in identificarea unui model adecvat de reglementare, in baza respectarii suveranitaţii şi integritaţii teritoriale a Republicii Moldova. Interlocutorii au subliniat necesitatea sporirii masurilor de incredere dintre cele doua maluri, redarii unui caracter sistematic şi pragmatic pentru procesul de negocieri, precum şi crearea premiselor necesare pentru reluarea negocierilor oficiale in formatul 5+2. Referindu-se la operaţiunea de pacificare, Ministrul moldovean a subliniat poziţia autoritaţilor Republicii Moldova potrivit careia demilitarizarea regiunii va contribui intr-o masura considerabila la sporirea increderii parţilor, creand, astfel, o baza favorabila pentru reglementarea conflictului prin mijloace politice. In acest context, Ministrul Leanca a subliniat ca Republica Moldova se pronunţa pentru transformarea contingentelor militare din zona de securitate intr-o misiune civila cu mandat internaţional.

Transnistria, durere de cap a Ucrainei

Anterior, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Victor Osipov, aflat intr-o vizita de lucru la Kiev, s-a intilnit cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grişcenko, relateaza un comunicat de presa al Biroului pentru reintegrare. In cadrul intrevederii, Victor Osipov l-a informat pe ministrul ucrainean despre acţiunile intreprinse de catre Guvernul moldovean pentru reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţarii. Oficialul moldovean a invocat in acest sens intensificarea in ultimul timp a dialogului politic dintre Chişinau şi Tiraspol şi a activitaţii grupurilor de lucru pentru intarirea increderii şi a reiterat interesul Chişinaului in relansarea cit mai grabnica a negocierilor constructive in formatul “5+2″. El a mulţumit conducerii Ucrainei pentru sprijinirea eforturilor indreptate spre identificarea unei soluţii in formatul de negocieri “5+2″ cu respectarea suveranitaţii şi a integritaţii teritoriale a Republicii Moldova, despre care se vorbeşte in Declaraţia comuna a preşedinţilor Ucrainei şi Federaţiei Ruse, adoptate la 17 mai curent, la Kiev.
La rindul sau, şeful diplomaţiei ucrainene a confirmat voinţa politica a autoritaţilor Ucrainei de a juca un rol mai activ in procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi de a contribui, astfel, la intarirea securitaţii şi stabilitaţii in regiune. Ministrul Grişcenko a salutat activitatea desfaşurata in formatul “5+2″, inclusiv reuniunea care urmeaza sa se desfaşoare in capitala Kazahstanului la inceputul saptaminii urmatoare, şi a declarat ca in viitorul apropiat va fi numit un nou reprezentant special al Ucrainei in procesul de soluţionare a diferendului transnistrean.

Negare oficiala

Administratia prezidentiala de la Kiev, condusa de presedintele Viktor Ianukovici, a respins in termeni duri acuzatia potrivit careia Ucraina ar fi incheiat o intelegere secreta cu Federatia Rusa privind impartirea intre cele state a Republicii Moldova si a regiunii transnistrene, relateaza mass-media ucraineana, citata de presa internationala. “E o provocare, ca si restul provocarilor lansate de ‘Blocului Iulia Timosenko’”, a reactionat intr-un interviu vicepresedintele administratiei prezidentiale de la Kiev, Hanna Herman, acuzand totodata opozitia ca nu suporta sa vada succesele reale obtinute de Ucraina in materie de politica externa si in mentinerea unei cooperari benefice intre Kiev si Moscova.

Acuzatii dure

Deputatul ucrainean Oleh Bilorus, membru al ‘Blocului Iulia Timosenko’ – de opozitie, sustine ca presedintii rus si ucrainean, Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, au ajuns la o intelegere secreta prin care Transnistria ar urma sa intre in componenta Ucrainei, iar Moldova ar reveni in sfera de influenta a Rusiei. Administratia prezidentiala de la Kiev a respins orice acuzatie privind un acord secret, catalogand declaratiile deputatului drept “provocari”.
Reamintim ca mass-media a relatat recent, citandu-l pe Bilorus, ca, in urma unui acord secret intre presedintele rus Dmitri Medvedev si omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, regiunea separatista Transnistria ar putea deveni parte a Ucrainei, in timp ce Republica Moldova ar reveni sub influenta rusa. “Noua conducere a Ucrainei a adoptat o noua pozitie cu privire la Transnistria, care este de fapt pozitia Rusiei. Chiar si in pofida declaratiilor privind necesitatea garantarii integritatii teritoriale a Republicii Moldova, pozitia Ucrainei s-a schimbat. Nu este un secret ca statul vecin (n.r.- Rusia) considera o astfel pozitie necesara: luati Transnistria si dati-ne Moldova”, a spus Bilorus.

Riposta politica

“Ucraina nu recunoaşte independenţa Transnistriei şi nu intenţioneaza sa o introduca in componenţa Ucrainei” , a declarat pentru agenţia de presa “Novii Region” membrul Comitetului Parlamentar pentru Relaţii Externe a Radei Supreme a Ucrainei, Leonid Cojara, citat de mass-media. Membrul Partidului Regiunilor, condus de Victor Ianukovici considera ca problema transnistreana care se afla sub controlul internaţional al formatului “5+2″ nu poate fi reglementata doar de doua state. “Chiar şi cele mai importante ţari, din cadrul acestui format nu pot hotari acest conflict”, a afirmat deputatul, comentand acuzaţiile reprezentanţilor “blocului Timoşenco”.
El a menţionat ca planul lui Iuşenko a suferit eşec, pentru ca “nu a fost coordonat nici cu Transnistria, nici cu Moldova, iar cei doi mediatori, Rusia şi Ucraina se aflau in acea perioada in poziţii de contradicţie”. In prezent, cand preşedintele Ucrainei este  Victor Ianukovici, “cu cat mai prodigioase vor fi relaţiile intre Rusia şi Ucraina, cu atat mai eficient se va hotari probema transnistreana”, este de parere Cojara.
Referitor la blocada economica aplicata Transnistriei, deputatul a precizat ca Ucraina a susţinut planul UE şi OSCE, conform caruia, actele vamale pentru regiunea separatista trebuie legalizate in Republica Moldova şi o eventuala schimbare de poziţiei nu se prevede in acest sens. “Nu recunoaştem independenţa Transnistriei şi vom activa in conformitate cu prevederile formatului “5+2. Acest lucru reiese din principiile de baza a suveranitaţii Moldovei – fiecare intreprinzator din stinga Nistrului are posibilitatea sa-şi perfectze actele in Chişinau.”
Mass-media locala precizeaza ca planul de reglementare a conflictului transnistrean, aşa-numiţii “şapte paşi”, propuși de ex-preşedintele Ucrainei, Victor Iuşenko la summitul GUUAM de la Chişinau, din 22 aprilie, poziţiona Ucraina  in centrul procesului de rezolvare a conflictului transnistrean şi prevedea pentru Transnistria statutul de republica in componenţa Republicii Moldova, cu atribute statale proprii şi drept la autodeterminare in cazul schimbarii statutului internaţional al Republicii Moldova.

Raspuns „nepacifist”

Declaraţia premierului Vlad Filat, privind retragerea completa a munitiilor Federatiei Ruse din Transnistria si transformarea trupelor pacificatoare ruse intr-o misiune civila cu statut international, a fost calificata de catre publicaţia rusa, Nezavisemaia Gazeta, drept un raspuns nepacifist adresat Kievului şi Moscovei.
Publicaţia rusa relateaza ca autoritaţile de la Chişinau s-au aratat deranjate de faptul ca  Rusia şi Ucraina şi-au apropiat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. „Numai aşa poate fi explicata declaraţia premierului moldovean, prin care el s-a grabit sa se poziţioneze in umbra Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Vicepreşedintelui Comisiei Europene, Catherine Ashton”, transmite Nezavisimaia Gazeta. De asemenea, gazeta ruseasca, citandu-l pe deputatul in Parlament şi liderul Partidului Moldova Unita, Vladimir Ţurcan, scrie ca transformarea trupelor pacificatoare ruse intr-o misiune civila trebuie hotarata in cadrul formatului de negocieri 5+2. Potrivit deputatului, anterior a fost propusa reformarea trupelor pacificatoare  care prevedea activitatea acestora sub egida OSCE, iar Ucraina şi Rusia nu au fost impotriva şi declaraţia comuna Medvedev-Ianukovici, confirma acest lucru. „Pe acest fundal, declaraţia premierului pare ciudata şi poate duce spre intensificarea tensiunii din regiune”, declara Ţurcan, citat de Nezavisemaia Gazeta.

Durere politica

“Ucraina ar trebui sa manifeste mai multa ingrijorare faţa de destinul Transnistriei, decat Moscova”, considera politologul rus, Alexei Kuzimin, citat de agenţia rusa “Novii Region” in timp ce comenta declaraţia din 18 mai a lui Medvedev şi Ianukovici referitor la reglementarea transnistreana. In opinia expertului rus, “regiunea transnistreana este marea durerea de cap a Ucrainei şi nu a Rusiei, mai ales in contextul orientarii proromaneşti a Moldovei şi in contextul eforturilor “extraordinare” ale Ucrainei in procesul de delimitare a hotarului cu romanii. “Frontiera Romaniei e la 15 km de Odessa. Deci, Transnistria constituie prioritatea Ucrainei, “subiect de rezistenţa” in faţa Romaniei”, crede Kuzmin.

Scenarita postsovietica

Alipirea Transnistriei la Ucraina este cea mai optima soluţie pentru reglementarea diferendului transnistrean, scrie publicaţia ucraineana „Segodnia” in ediţia electronica, citata de mass-media internationala. In termeni economici, o eventuala alipire a Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN) ar fi chiar profitabila pentru Ucraina, considera sursele citate.
Potrivit ziarului, din punct de vedere strategic exista patru scenarii privind soluţionarea conflictului transnistrean. Primul scenariu prevede reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova, varianta calificata de Segodnia, drept ireala, dat fiind faptul ca la inceputul anilor 1990, intre Chişinau şi Tiraspol a izbucnit un conflict armat.
Al doilea scenariu ar include declararea RMN stat independent, care va fi recunoscut de Federatia Rusa. Insa, scrie publicaţia ucraineana, aceast scenariu este improbabil, deoarece Moscova va avea inca “o durere de cap” in relaţiile cu Uniunea Europeana, iar Transnistria, are şansa de a ramane nerecunoscuta pe plan internaţional de catre celelalte state.
Al treilea scenariu presupune alipirea RMN la Federaţia Rusa. Dar, din moment ce aceste entitaţi statale nu au frontiere comune, asemenea proiect nu este realizabil, considera expertii rusi si ucraineni citati de mass-media.
Al patrulea scenariu este considerat alipirea Transnistriei la Ucraina, ca regiune cu statut special sau republica cu un statut similar Republicii Autonome Crimeea. Aceasta opţiune este cea mai optima şi fireasca, considera publicaţia citata. Populaţia RMN din punct de vedere al apartenenţei entice şi al mentalitaţii transnistrenilor nu se deosebeşte de populaţia din regiunile sudice ale Ucrainei. In plus, mulţi cetaţeni ai Transnistriei, deţin paşapoarte ucrainene şi lucreaza pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, susţine ziarul ucrainean, nu este un secret planul Romaniei de absorbţie a Republicii Moldova. In cazul unui asememenea scenariu, graniţele Ucrainei se vor modifica şi extinde inca o data, dupa alipirea Crimeei, explica publicaţia de la Kiev. In plus, in termeni economici, alipirea Republicii Moldoveneşti Nistrene ar fi chiar profitabila pentru Ucraina: Transnistria ar fi un potenţial donator pentru bugetul de stat, fiindca chiar şi dupa destramarea URSS acolo funcţioneaza ramura metalurgica şi constructoare de maşini, centrala electrica de la Cuciurgan (Moldavskaia GRAS), fabrica de vin şi cognac din Tiraspol “Kvint”, etc.

Kievul nu crede in lacrimi

Aceeaşi publicaţie scrie ca la moment, majoritatea cetatenilor moldoveni nu cred ca Ucraina poate anexa Transnistria. Şi politologii ucraineni sunt sceptici faţa de acest scenariu. “Ucraina a avut şansa sa uneasca RMN la inceputul anilor 90, cand şi Transnistria era gata sa o faca. Atunci, fiind in componenţa URSS, puteam [Uraina] sa acţionam in aceasta direcţie, fara frica impunerilor unor sancţiuni internaţionale. Aceasta şansa a fost ratata de Kravciuc [primul preşedinte al Ucrainei], care nu a putut sa ia atitudine in aparare ucrainenilor din Transnistria. In situaţia actuala intoarcerea Transnistriei este ireala”, – a declarat directorul Centrului de cercetari pentru problemele societaţii civile din Kiev, Vitali Kulik, citat de “Segodnia”.
La randul sau, analistul politic Vadim Karasev, directorul Institului de strategii globale de la Kiev, deşi nu exclude teoretic alipirea RMN, dar, apreciaza sceptic o astfel de perspectiva. Potrivit acestuia, unirea Transnistriei la Ucraina va spori nemulţumirea in randurile opoziţiei, deoarece acest lucru va insemna, de asemenea, şi o creştere a numarului de alegatori ai lui Ianukovici şi Partidului Regiunilor.

Presedintele belarus Lukasenko, ingenuncheat de Gazprom

Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentiile de presa internationale, preluate de KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociaţiilor şi organizaţiilor studenţeşti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Codul imposibil

Codul vamal al Uniunii economice Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate intra in vigoare, au declarat surse diplomatice de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rusia, Belarus si Kazahstan par incapabile sa ajunga la o intelegere in urmatoarea luna asupra taxelor de export pentru produsele petroliere si masini, a confirmat recent presedintele Comisiei vamale din Belarus, Aleksander Shpilevsky, citat de mass-media internationala.
Codul vamal comun ar fi trebuit sa devina operational la 1 iulie, conform intelegerilor politice incheiate anul trecut. Recent, primul-ministru Vladimir Putin a anuntat, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ca sefii guvernelor nu au reusit sa se puna de acord asupra taxelor de export. “Rusia are o pozitie dura in aceste probleme (taxele pentru produse petroliere si masini, n.r.) care difera de pozitiile Belarus si Kazahstanului”, a afirmat Shpilevsky.
Codul vamal este o conditie obligatorie a functionarii Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, infiintata oficial la 1 ianuarie 2010. Saptamana trecuta, Vladimir Putin a spus ca negocierile trebuie sa continue la nivel de experti in urmatoarele doua saptamani. In disputa sunt si taxele de export pentru avioanele private in spatiul Uniunii.
Primul-ministru belorus Serghei Sidorsky a spus ca problema tarii sale sunt taxele pentru produse petroliere, in timp ce ziarul rusesc “Vedomosti” avertiza ca Uniunea vamala ar putea functiona si fara Belarus, o varianta respinsa de oficialii rusi. RIA Novosti aminteste ca, in ianuarie 2010, Moscova si Minskul au avut o scurta disputa pe tema tarifelor la produsele petroliere, Belarus sustinand ca taxele de export la aceste produse ar trebui eliminate in spatiul Uniunii vamale. Seful serviciilor vamale ruse, Andrei Belianinov, a vorbit despre o ultima sansa de acord la consultarile de vineri, 28 mai, cu participarea presedintilor si sefilor de guvern ai celor trei tari.

Colonialism energetic

Potrivit unui contract pe patru ani, valabil până în 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.

Razboi cu repetitie

Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.

Pozitii ambigue

Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko imediat dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.

Declaratii in contradictoriu

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Declaratie de garantie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Santaj diplomatic

Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Pe fondul incalzirii relatiilor pe axa Kiev-Moscova, odata cu schimbarea stafetei de la conducerea Ucrainei intre fostul presedinte Viktor Iuscenko si actualul lider Viktor Ianukovici, serviciile ucrainene de contraspionaj au decis incetarea tuturor operatiunilor de monitorizare a agentilor Serviciului rus de securitate (FSB) stationati in Ucraina, informeaza un saptamanal ucrainean in editia de sambata, citat de RIA Novosti in pagina electronica si preluat de KARADENIZ-PRESS. “Ca un gest de bunavointa si pentru a demonstra noile politici, departamentul de contraspionaj a incetat toate activitatile vizand serviciile ruse de securitate din Ucraina”, scrie publicatia Zerkalo Nedeli. Informatia nu a fost confirmata oficial de catre serviciile speciale ucrainene de securitate care nu au facut nici un comentariu oficial pe aceasta tema pana in prezent. Informatia a transpirat in presa ucrainean dupa semnarea de catre sefii serviciilor de securitate din Rusia si Ucraina, la 19 mai, a unui acord de cooperare. Textul contine o decizie privind revenirea oficialilor rusi de securitate in Crimeea, unde Rusia dispune de o baza navala. Serviciile ruse de securitate primisera ordin sa paraseasca teritoriul la sfarsitul lui 2009.

Demisie de la sefia fortelor armate

Aceasta stire a venit in aceeasi zi in care Seful Statului Major General, comandant sef al fortelor armate din Ucraina, Ivan Svida, numit in functie de fostul presedinte Viktor Iuscenko in noiembrie 2009, si-a prezentat demisia vineri, a anuntat sambata serviciul de presa al Ministerului Apararii, citat de agentia de presa rusa RIA Novosti. “Œn calitate de ofiter si om responsabil, sunt pregatit sa lucrez in conditii dificile in interesul consolidarii apararii statului. In situatia prezenta, ii recunosc presedintelui (Viktor Ianukovici – n.red.) dreptul de a realiza viziunea sa privind caile de dezvoltare a fortelor armate. El va face acest lucru cu alt sef de Stat Major General”, a precizat Svida, citat de serviciul de presa.

Revenire la Marea Neagra

In urma cu circa doua saptamani, KARADENIZ-PRESS scria despre faptul ca urmasul KBG-ului sovietic, actualul FSB (Serviciul Federal de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimeea), acolo unde in prezent este ancorata Flota Rusa de la Marea Neagra. Aceasta noua intelegere a fost perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. Conform intelegerii, in maxim o luna de semnarea documentului, FSB trebuie sa revina inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania.

Izgonirea FSB si problema flotei

In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Presedintele kosovar Fatmir Sejdiu, liderul cruciadei diplomatice lansata de Pristina

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Curtea Internationala de Justitie (CJI) de la Haga va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo spre finalul anului, au declarat surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sentinta urmeaza sa fie emisa în noiembrie 2010, au declarat sursele citate, precizand ca membrii comunitatii internationale se aşteapta ca Serbia sa îl aresteze pana la acea data pe fostul comandant sarb bosniac Ratko Mladic. Audierile de la CJI, de la Haga, au inceput la sfarsitul anului trecut.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie judiciara

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Bulgaria vrea sub pavaza Statele Unite

Prezenta elementelor scutului antiracheta in zona Balcanilor atrage dorinta a tot mai multe tari din regiune pentru a participa la acest proiect. Una dintre acestea este Bulgaria care a declarat prin vocea premierului Boiko Borisov ca Sofia va participa la initiativa instalarii unor elemente antiracheta in Europa daca va fi un proiect al NATO, informeaza portalul de stiri novinite.com.  “De la inceput, am declarat ca vom participa la apararea europeana antiracheta daca va fi o initiativa a NATO. Nu-mi imaginez cum am putea sa nu participam la un sistem care cuprinde toata Europa”, a precizat Boiko Borisov dupa intalnirea cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. Discutiile au avut loc in contextul vizitei de joi a lui Rasmussen la Sofia. Dupa intalnirea cu premierul bulgar, Rasmussen a precizat ca discutiile s-au axat pe noul concept strategic al Aliantei, care ar urma sa fie adoptat la Lisabona in noiembrie. Rasmussen a adaugat ca Alianta are nevoie de o noua strategie de protejare a statelor membre de amenintari precum terorismul, atacurile cu racheta si atacurile informatice. “Noua strategie va confirma ca principala sarcina a NATO este protejarea teritoriilor si populatiei statelor membre. in acelasi timp, noua strategie va indica directiile pentru transformarea Aliantei, astfel incat aceasta sa poata face fata noilor amenintari”, explica secretarul general NATO. Rasmussen a evidentiat importanta proiectului american de instalare a unor elemente antiracheta in Europa, exprimand speranta ca, in cursul summitului din noiembrie, statele membre vor prelua initiativa americana, asumand-o ca plan al NATO. Rasmussen a salutat noua abordare a presedintiei Obama cu privire la apararea antiracheta in Europa, precum si intentia de a tranforma planurile dintr-o initiativa pur americana intr-una NATO.