Peste 300 de studenţi în şi în afara Aulei Magna Mihai Eminescu a Universităţii Alexandru Ioan Cuza au aşteptat miercuri seară întâlnirea cu preşedinţii român şi moldovean, Traian Băsescu şi Mihai Ghimpu sosiţi la Iaşi.  Vizita a constituit ultimul moment al deplasării de două zile a unei delegaţii importante moldovene venită de la Chişinău.

Înainte de a răspunde întrebărilor studenţilor moldoveni ce studiază la facultăţile din Iaşi, cei doi oficiali au trecut în revistă principalele elemente stabilite de comun acord la Bucureşti, printre acestea aflându-se şi semnarea unui pact strategic ce vizează integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europenă. În context, preşedintele Mihai Ghimpu şi-a arătat recunoştinţa pentru sprijinul financiar de 100 de milioane de euro pe care îl acordă Bucureştiul autorităţilor din stânga Prutului. Oficialul moldovean a ţinut să precizeze că situaţia economiei Republicii Moldova este una foarte gravă în condiţiile lipsei unor investiţii străine masive pe diferitele paliere.

La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a punctat necesitatea obţinerii dreptului la liberă circulaţie pentru cetăţenii moldoveni în spaţiul european. De asemenea, oficialul român a atins problema obţinerii cetăţeniei române de către cei care o solicită din Republica Moldova. Traian Băsescu a declarat celor prezenţi că, în luna martie, au fost rezolvate favorabil peste 5300 astfel de cereri, ţinta fiind de 10000 de dosare rezolvate în decursul unei luni.

Cei doi preşedinţi, în cadrul întâlnirii, au răspuns, la întrebările pe care le-au adresat studenţii. Cu acest prilej, Traian Băsescu a ţinut să precizeze procesul de interconectare a Republicii Moldova la sistemele de furnizare a gazelor şi energiei electrice în spaţiul comunitar. În acelaşi context a fost amintit proiectul de colaborare între mass – media din România şi Republica Moldova, trimiteri directe fiind făcute către televizinile şi radiourile publice din cele două state.

Un alt element ce s-a regăsit în desfăşurarea dialogurilor a fost cel al locurilor rezervate tinerilor moldoveni pentru a studia în România. Mihai Ghimpu a ţinut să precizeze că pentru anul de studiu 2010 – 2011 sunt prevăzute 5000 de astfel de locuri, cu jumătate mai mult decât până în anul 2009 – 2010.

În ceea ce priveşte facilitarea intrării cetăţenilor moldoveni în România, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că, în termen de 60 de zile, autorităţile de la Bucureşti vor da un răspun în ceea ce priveşte micşorarea sumei de 500 de euro pe care trebuie să o declare un cetăţen moldovean că o are pentru a primi viza.

Întâlnirea a fost marcată de o serie de replici între Traian Băsescu şi primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, primul solicitându-i edilului să găsească cât mai repede cu putinţă un sediu pentru viitorul consulat moldovean ce este prevăzut să fie deschis la Iaşi.

Ministru adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin

Diplomatia rusa, iritata de recentele declaratii a unor oficiali de la Chisinau in privinta vizavi de adevarul istoric din cel de al doilea razboi mondial, a iesit miercuri la atac, interpelandu-l pe ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta. Ministru adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a calificat ca “tendentioase” unele afirmatii ale unor inalti demnitari din Republica Moldova. Actualul teritoriu al Republicii Moldova, a fost ocupat prin forta militara de trupele sovietice, in urma transmiterii a doua note ultimative catre Romania in 26 si 27 iulie 1940, autoritatile de la Bucuresti cedand sub presiunea amenintarilor de invazie militara, favorizate de Pactul Hitler-Stalin semnat la 23 august 1939 prin care cele doua super-puteri militare ale momentului, Germania nazista si Uniunea Sovietica, conveneau impartirea teritoriilor din Europa Centrala si de Est. “Ministerul de Externe al Rusiei si-a exprimat speranta ca autoritatile oficiale moldovene vor oferi o evaluare fara echivoc incercarilor de a pune sub semnul intrebarii ceea ce este simbolul fratiei popoarelor rus si moldovean” precizeaza un comunicat al MAE de la Moscova preluat de Itar-Tass. In contextul coordonarii contactelor politice, oficialul rus de externe si diplomatul moldovean au abordat o serie de aspecte legate de participarea reprezentantilor Republicii Moldova la festivitatile din zilele de 8-9 mai de la Moscova, cu ocazia celei de-a 65-a aniversari a Marii Victorii in Mare Razboi pentru Apararea Patriei (cum este numit in Rusia si in unele tari din CSI cel de-al doilea razboi mondial), se mai adauga in textul mentionat. Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat recent ca nu va participa la parada Victoriei, organizata la Moscova in data de 9 mai, gest interpretat de Moscova ca pe ofensa si o apropiere a Republicii Moldova de Romania.

Presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat, miercuri, conducerii Arhivelor de Stat ale Rusiei (Rosarhiv), desecretizarea si publicarea a unei serii de documente privind masacrul de la Katyn, tragedie in urma careia circa 22.000 de ofiteri polonezi au fost ucisi, in 1940, de catre politia politica a lui Stalin, NKVD. Numai astazi s-au inregistrat circa 600.000 de accesari simultane. In prezent, este aproape imposibil de accesat. “Din ordinul presedintelui Federatiei Ruse, este pentru prima data cand sunt publicate copii dupa documentele originale despre Katyn, care au fost pastrate pana acum in arhiva de stat”, a declarat seful Arhivei Federale Ruse, Andrei Artizov, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat ca este vorba de documente importante din dosarul nr 1, care s-au pastrat in arhiva secreta a Biroului politic al comitetului central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Printre documentele postate pe internet figureaza si nota lui Lavrenti Beria, seful NKVD, in care acesta propune executarea ofiterilor polonezi arestati. “Sunt inca oameni care au indoieli in privinta documentelor despre Katyn, crezand ca acestea sunt falsificate, ca aceste documente au fost intocmite la ordin si ca nu a avut loc niciun masacru al ofiterilor polonezi, ca ei au fost executati de nemti. Din aceasta cauza, s-a luat decizia de a posta pe site-ul oficial al Arhivei Federale de Stat copii electronice dupa documentele originale care sa pastreaza la noi in arhiva de stat rusa a istoriei social-politice”, a explicat Andrei Artiozov. In aprilie-mai 1940, in padurea de la Katyn de langa Smolensk, in vestul Rusiei, au fost ucisi aproximativ 22.000 de ofiteri polonezi, care se aflau inchisi in diferite lagare ale politiei secrete a lui Stalin (NKVD). Pret de 50 de ani, URSS a aruncat asupra Germaniei naziste responsabilitatea pentru masacrul ofiterilor polonezi, si abia in 1990 Mihail Gorbaciov a recunoscut culpabilitatea Moscovei. Varsovia a insistat de mult asupra desecretizarii tuturor documentelor din arhivele secrete ruse legate de Katyn, insa solicitarile Poloniei au inceput sa fie luate in seama dupa catastrofa aviatica din 10 aprilie de la Smolensk, in vestul Rusiei, in care si-au pierdut viata 96 de persoane din elita politica si militara poloneza, intre care presedintele Lech Kaczynski. La 7 aprilie, premierul rus Vladimir Putin, aflat la Katyn, impreuna cu omologul sau polonez Donald Tusk, declara ca nu exista niciun fel de justificari pentru crimele staliniste. “Aceste crime nu pot fi justicate, in tara noastra a fost data o apreciere politica clara, morala atrocitatilor regimului totalitar si aceasta apreciere nu va fi revizuita”, sublinia Vladimir Putin.

Lista belarusa

Polonia a solicitat insistent in ultimul timp Moscovei publicarea partii lipsa din dosarul executiilor in masa ale ofiterilor polonezi pe teritoriul URSS si anume “Lista belarusa”, relateaza postul Radio Liberty. “Lista belarusa” contine numele a aproximativ 4.000 de ofiteri polonezi care se presupune ca au fost executati in Belarus, pe baza unei decizii a Biroului Politic al PC(b) din 1940. Cei peste 20.000 de ofiteri polonezi executati fara proces si sentinta, au fost asasinati la Katyn (regiunea Smolensk, vestul Rusiei), Mednoe (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei), precum si la Harkov (Ucraina). La 3 martie 1959, Aleksandr Selepin, seful KGB, oferise detalii complete in legatura cu numarul celor executati in masacrul polonez, intr-un memorandum secret adresat secretarului general al CC al PCUS, Nikita Hrusciov. Potrivit cifrelor oferite de arhivele sovietice, numarul total al mortilor a fost de 21,857 morti, dar date concrete nu se stiu decat dupa cum urmeaza: 4.421 de militari polonezi ucisi in padurea Katyn (regiunea Smolensk), 2.820 in lagarul Starobelsk (langa Harkov-Ucraina), 7.305 in alte lagare si prizonieri in vestul Ucrainei si in vestul Belarus.

Parlamentul European a decis ca eurodeputatul roman, Traian Ungureanu, sa devina raportor al PE pentru reagiunea Marii Negre, potrivit unui comunicat de presa al biroului de presa al PE remis agentiei de presa KARADENIZ-PRESS. Sarcina oficialul roman este sa elaboreze un raport in cadrul Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, document destinat analizarii instrumentelor politice ale UE care actionat in aceasta zona in ultimii doi ani. Potrivit atributiilor acestei calitati, Ungureanu va trebui sa includa in raportul sau o serie de recomandari menite sa consolideze cooperarea la Marea Neagra. “In iulie 2009, la inceputul mandatului de europarlamentar, am constatat cu regret ca tema Marii Negre isi pierduse vizibilitatatea in dezbaterile europene. Colegii mei din PDL au inregistrat succese majore in promovarea acestei teme in legislatura precedenta a Parlamentului European, in particular prin elaborarea raportului Anastase cu privire la cooperarea regionala in zona Marii Negre in perioada 2007-2008. Am tinut sa asigur continuitatea acestei teme si sa sporesc sensibilitatea institutiilor europene fata de importanta strategica a regiunii. Zona Marii Negre e un spatiu strategic major, nu numai pentru Romania, ci si pentru intreaga Uniune Europeana. Constat cu satisfactie ca eforturile mele din ultimele 8 luni au fost bine primite de colegii din Parlamentul European”, a declarat Traian Ungureanu. Eurodeputatul a mai precizat ca acest raport va cuprinde si concluzii referitoare la implementare a Sinergiei Marii Neagra, instrument al Comisiei Europene destinat dezvoltarii acestei zone. Traian Ungureanu a mai spus ca atentia sa se va concentra asupra domeniilor de asigurare a unui spatiu de democratie si stabilitate in regiunea Marii Negre, precum si de consolidare a securitatii energetice a UE.

Armele strategice americane din Europa deranjeaza Kremlinul

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, citata de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca NATO va ramâne o organizaţie nucleara atâta timp cât vor exista arme nucleare. Cele 200 de arme nucleare americane care se afla pe teritoriul Europei nu vor fi retrase curând,  Hillary Clinton anuntand statele europene partenere din NATO ca împarţirea riscurilor şi responsabilitaţilor aliaţilor este unul dintre principiile fondatoare ale organizaţiei, stipulat în Articolul V al Tratatului Aliantei.
Reamintim ca peste 200 de arme nucleare americane B-16 sunt adapostite la bazele militare ale NATO din Europa. Statele Unite şi alianţa au pastrat in secret, pana in acest moment, numarul şi amplasamentul real al acestor arme, pe fondul speculatiilor mass-media din diferite state. Depaşite militar, jenante în campaniile electorale, bombele ramân simbolul angajamentului nuclear al Statelor Unite în Europa, considera mass-media europeana.
Astfel, iniţiativa a cinci state europene (Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Norvegia) pe teritoriul carora se afla arme nucleare americane, de a forta administratia SUA sa le retraga, “a fost ucisa în faşa”, informeaza si mass-media franceza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, relateaza surse diplomatice, citate de mass-media, sunt şi capitale europene deranjate de iniţiativa de dezarmare a celor cinci ţari, lansata la Berlin. Astfel, Franţa şi Anglia nu vad cu ochi buni denuclearizarea europeana, iar autoritatile ruse nu agreeaza ideea, care crede ca NATO îşi va cobora garda. Italia şi Republica Turcia, pe teritoriul careia se afla desfasurate arme nucleare tactice, nu au semnat scrisoarea, Ankara avand dificultaţi în a menţine o relaţie buna cu Teheranul şi este foarte puţin probabil ca Turcia sa doreasca sa ramâna descoperita.
Divergenţelor europene li se adauga interesul Statelor Unite în negocierile cu Rusia, considera expertii citati, armele nucleare americane putand servi drept moneda de schimb, daca negocierea se va extinde într-o buna zi la arsenalul tactic moştenit de la Uniunea Sovietica, estimat la peste 2000 de rachete sol-sol şi aer-sol, capabile sa loveasca teritoriul continental al SUA si statele membre ale NATI.

Opozitie rusa

Ţara proprietara a armelor nucleare tactice trebuie sa fie cea care raspunde pentru stocarea lor securizata pe teritoriul ei naţional, aşa cum face Rusia, considera Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ambasdadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, a cerut recent Statelor Unite sa-şi retraga armele nucleare tactice din Europa. “Suntem de parere ca soarta ulterioara a armelor nucleare tactice nu va putea fi decisa decât dupa revenirea lor pe teritoriul naţional”, a declarat diplomatul dupa o reuniune a Consiliului Rusia-NATO la nivel de ambasadori. Armele nucleare tactice americane din Europa sunt considerate de Rusia drept strategice, “deci vrem sa fie retrase”, a subliniat Rogozin.

Armele nucleare americane, expulzate din Germania

Anterior, cu o mare majoritate de voturi, Bundestagul, parlamentul Germaniei, s-a pronunţat pentru scoaterea armelor nucleare americane de pe teritoriul ţarii, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rezoluţia adoptata conţine un apel la adresa Guvernului sa insiste asupra acestui fapt, apelând atât la NATO, cât şi la SUA. Totodata, Bundestagul a salutat iniţiativa preşedintelui SUA, Barack Obama, de a crea o lume fara arme nucleare şi tratativele dintre SUA şi Rusia cu privire la Tratatul START.
Anterior Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei,aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis recent secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO”, se putea citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicatul diplomatiei belgiene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra teritoriului continental al SUA.

Armata azera, pregatita sa atace separatistii armeni din Nagorno-Karabach

În perioada mai – iunie 2010 va avea loc vizita secretarului general al NATO în Azerbaidjan, în cadrul căreia se va discuta şi despre conflictul din Nagorno–Karabah, relateaza surse oficiale azere, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Seful delegaţiei azere în Adunarea Parlamentară a NATO, Ziafet Askerov, a declarat ca „Adunarea Parlamentară a NATO trebuie, în sfârşit să-şi exprime poziţia faţă de conflictul azero – armean din Nagorno- Karabah”. „De câteva ori această problemă s-a discutat în şedinţele Comitetului de Securitate şi a Apărare a AP NATO, dar noi dorim ca o asemenea hotărâre să fie luată la nivelul AP NATO”, a adaugat acesta.
De remarcat că, pentru prima dată, suveranitatea şi integritatea Azerbadjanului, a fost susţinută documentar în declaraţia de încheiere a summit–ului NATO de la Riga. Totuşi, deşi în viitorul apropriat Azerbaidjanul nu va fi primit în NATO, din partea alianţei i s-au făcut anumite promisiuni încurajatoare, cu condiţia continuării reformelor pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. NATO reprezintă astăzi baza sistemului european de securitate, de aceea vectorul de integrare în NATO, pentru un stat normal, este logic şi justificat. Realitatea este aceea că, pentru statele post sovietice, Azerbaidjan inclusiv, dorinţa de integrare europeană presupune şi integrarea euroatlantică.

Manevre anulate

Azerbaidjanul, care a criticat recent rolul Washingtonului in conflictul sau cu Armenia asupra Nagorno Karabah, a anulat manevre militare comune cu Statele Unite. „Manevrele au fost anulate”, a declarat pentru un post de televiziune purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Eldar Sabiroglu, fara sa dea precizari la aceasta anulare. Un purtator de cuvant al ambasadei Statelor Unite la Baku a confirmat anularea, la initiativa guvernului azer, refuzand orice comentariu. Circa 200 de militari americani urmau sa participe la aceste manevre, prevazute în mai 2010.
Ali Hassanov, un consilier al presedintelui azer Ilham Aliev, a criticat recent pozitia Washingtonului asupra Karabahului, estimand ca anumite institutii si parti in Statele Unite, sub influenta unui lobby armean, pierd din neutralitatea lor. La inceputul lunii martie, Hassanov a criticat deja votul unei comisii a Camerei Reprezentantilor Statelor Unite al unei rezolutii calificand drept “genocid” masacrele de armeni sub Imperiul Otoman. Azerbaidjanul, turcofon, este un aliat apropiat al Turciei in regiunea caucaziana.
Un razboi asupra Nagorno Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni, a facut 30.000 de morti intre 1988 si 1994 si sute de mii de refugiati. Armenii au luat atunci controlul enclavei care a proclamat imediat independenta sa, nerecunoscuta de comunitatea internationala. O incetare a focului a fost semnata în 1994, dar Baku si Erevan nu au ajuns sa se puna de acord de atunci asupra statutului regiunii.

Amenintari razboinice

Azerbaijanul ameninta din nou cu actiuni militare de amploare impotriva Armeniei, constatand lipsa unor progrese reale in negocierile privind statutul Nagorno Karabah, au declarat surse diplomatice de la Baku, citate de mass-media. „De 15 ani diplomatii nostri nu au reusit sa gaseasca o solutie viabila conflictului, iar Azerbaijanul nu mai poate astepta inca 15 ani”, a declarat recent ministrul azer al Apararii, Safar Abiev. Dupa o intalnire cu ambasadorul francez la Baku, Gabriel Keller, acesta a spus ca „a sosit timpul utilizarii unui discurs militar (…) Daca ocupantul Armenia nu va elibera teritoriile noastre, un conflict de proportii va fi inevitabil in Caucazul de Sud”.
Reamintim ca intre Armenia si Azerbaijan este in vigoare un armistitiu fragil incheiat in 1994, dupa un razboi sangeros de aproape trei ani. Mediatorii – Statele Unite, Rusia si Franta – au raportat anul trecut „progrese semnificative” in solutionarea conflictului inghetat, dupa intalnirea de la Munchen a presedintilor Armeniei si Azerbaijanului, dar relatiile intre cei doi vecini au ramas tensionate. Mediatorii recunosc ca nici una dintre parti nu este dispusa la „concesii dureroase”.
Azerbaijanul – care nu a exclus niciodata varianta recuperarii teritoriului prin forta armelor – cheltuieste anual miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnicii militare. Tensiunile au devenit mai acute anul trecut, dupa decizia Turciei – aliat traditional al Azerbaijanului – de a deschide frontiera cu Armenia.  Deschiderea efectiva a frontierei a fost amanata de Ankara, din dorinta de a nu leza Azerbaijanul, furnizor cheie pentru gazoductul Nabucco, aminteste agentia Reuters. Luna aceasta tensiunile armeano-azere au cunoscut un nou punct de varf, dupa ce Azerbaijanul a reclamat uciderea a trei militari de-ai sai de catre fortele armene.

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, acuzat de tradare

Acordul privind menţinerea flotei ruse în Crimeea pentru încă 25 de ani, din 2017 până în 2042, a fost ratificat azi de Rada Suprema de la Kiev, in favoarea acestuia votand 242 de deputaţi, cu 16 mai mult decât era necesar, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodată, plenul Radei Supreme a decis ca următoarea şedinţă să aibă loc în luna mai 2010.
Reamintim ca cel putin o bombă fumigenă a fost aruncată, astăzi, în Parlamentul ucrainean, în timp ce deputaţii discută asupra prelungirii acordului despre menţinerea flotei ruse din Sevastopol până în 2042. Potrivit mass-media de la Kiev, mai multi deputati ai opozitiei au aruncat cu oua stricate in presedintele Radei Supreme, Volodimir Litvin, si cu petarde fumigene, iar sala de sedinta a fost umpluta de fum. Acordul a fost ratificat intr-o atmosfera de haos in mai putin de 30 de minute de la inceperea dezbaterilor, cu 236 de voturi pentru, in conditiile in care actuala putere avea nevoie de 226 de voturi pentru aprobarea intelegerii semnate de Ianukovici si Medvedev. Discuţiile din Radă au avut loc, în timp ce în faţa instituţiei mii de persoane protestau.
Reamintim ca săptămâna trecută, Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord pentru prelungirea prezenţei flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea, până în 2042. În schimb, liderii de la Kremlin au anunţat o reducere de 30% a preţului gazelor ruseşti pentru Ucraina.
Potrivit RIA Novosti, Ex-presedintele Ucrainei, liderul partidului naţionalist “Ucraina noastra”, Viktor Iuşcenko, a numit “uzurpare militară a ţării” ratificarea acordului. În acelaşi timp, liderul opoziţiei, Iulia Timoşenko, a declarat că are de gând să ridice poporul împotriva autorităţilor.
“Ratificarea acordului ruso-ucrainean reprezintă o contribuţie la reformarea întregului sistem de securitate european, la menţinerea păcii în întreaga regiune a Europei”, a declarat la randul sau vice-preşedintele Comitetului Internaţional al Dumei ruse, Andrei Klimov, reprezentând fracţiunea “Rusia Unită”.

Tradare prezidentiala

Experţii politici ucraineni au declarat la unison ca, în urma semnării la Harkov, pe 21 aprilie, între preşedinţii rus şi cel ucrainean, a acordului de prelungire a staţionării Flotei Mării Negre a Rusiei, pe teritoriul Ucrainei, pe o perioadă de 25 de ani, administratia Ianukovici a tradat Ucraina. Astfel, expertul Centrului de cercetare şi dezarmare a armatei, Serghei Zgureţ a declarat ca „acest acord este contrar prevederilor tranzitorii ale constituţiei, unde clar este stipulată staţionarea armatei străine ca una temporară, până în 2017”.
La randul sau, expertul politic, Igor Jdanov, remarcă, că semnarea acordului a fost precedată de negocieri secrete cu partea rusă. Iar despre preţul la gaz a declarat următoarele: „Acesta este preţul independenţei. Dacă vom achita preţul de piaţă, nu vom avea probleme cu Rusia. Iar populaţia consumă gazul ucrainean, astfel că de gazul rusesc, mai ieftin, despre care s-a înţeles Ianucovici, au nevoie proprietarii de întreprinderi”.
Expertul politic, Alexandr Palii, consideră „semnarea acestui acord subminează suveranitatea Ucrainei, de oarece este contrar legislaţiei în vigoare. Totodată, se duc discuţii intense despre existenţa de resurse alternative, depozitele de gaze din şisturi bitumioase din vestul Ucrainei, în special. Dar în loc să caute resurse alternative de gaze, echipa lui Ianucovici, cedează bucăţi din teritoriul ucrainean”.

Aer politic

Profesorul, Alexei Garani, de la Academia din Kiev, a observat „în Constituţie este prevăzut clar statul staţionării bazelor străine pe teritoriul Ucrainei, ca unul temporar, astfel acordul de la Harkov, este nelegitim. Cred că suntem în faţa unui „târg”, dar nu în favoarea ţării, ci proprietarilor de uzine din echipa lui Ianucovici. Dar plăteşte prin cedarea intereselor naţionale”.
Conform expertului politic, Vladimir Fesenco, un cunoscut sustinator al mediilor de extrema-dreapta din Ucraina, „cel mai mult mă îngrijorează atmosfera secretă a negocierilor. Nu ştim cine a elaborat acordul. Partea rusă? Sau cea ucrainean? Nu cunoaştem toate compromisurile făcute”.
Rusia, micşorând preţurile la gaz, a obţinut în schimb „aer”, considera directorul departamentului analitic al Institutului de Analize Politice şi Militare, Alexandr Hramcihin. „Nu este clar ce va obţine Rusia în schimbul gazului ieftin, căci flota Mării Negre dispare de la sine. În situaţia învechirii şi uzării navelor flotei nu este clar pentru care forţe armate este necesară baza din Sevastopol”. Numai dacă vor fi transferate nave din Flota Baltică şi Flota Nordică va putea fi întreţinută în condiţii normale flota Mării Negre, considera expertul. Acordul privind prelungirea staţionării flotei este preţul ambiţiilor geopolitice pe care Rusia, în realitate, nu le poate realiza. Iar preţul ieftinirii gazului îl va suporta contribuabilul rus, şi nu Gazpromul, deoarece reducerea preţului se va face prin eliminarea taxelor vamale, adică din contul bugetului.
Chiar dacă Rusia va redirecţiona toate navele, care se construiesc acum, acest lucru nu va fi suficient nici pentru înnoirea unei flote, relativ mici, ca cea Mării Negre. Astfel, consideră expertul, Rusia va plăti sume importante pentru a arenda dane goale şi a păstra iluzia unei influenţe geopolitice.

Presa ucraineana continua razboiul mediatic cu Romania

Astăzi, apa este principala componentă a naturii fără de care existenţa omului nu este posibilă, se arata intr-o ampla analiza publicata de situl de stiri „Flot2017”, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodată, resursele acvatice sunt unul din cei mai importanţi factori economici necesari dezvoltarii unui stat. De aceea problemele legate de utilizarea resurselor acvatice sunt obiectul disputelor dintre ţările vecine, iar Ucraina nu este o excepţie.
În Ucraina, problema asigurării calităţii ecologice a resurselor acvatice este una prioritară, din cauză, că rezervele sale de resurse acvatice sunt printre cele mai mici din Europa. Conform UNESCO, după nivelul utilării raţionale şi a calităţii apei, Ucraina se situează pe locul 95 în lume. Iar situaţia este şi mai gravă în zonele secetoase din sud – vest, unde, deşi nivelul resurselor acvatice este destul de ridicat, există un deficit mare de apă.
Această problemă  este mai gravă în regiunile în care exploatarea resurselor acvatice se face împreună cu ţările vecine. De exemplu în regiunea Odesa, situată între gurile Dunării şi limanul Tiligul. Lungimea ţărmului maritim în această regiune depăşeşte 300 km, iar regiunea are ca vecini la sud România, iar la vest Moldova.

Pozitie strategica

Principala caracteristică a acestei regiuni este poziţia sa economico–geografică: acces larg la bazinul Mării Negre şi la două fluvii importante, Nistrul şi Dunărea. Dar, poziţia sa geografică creează probleme legate de activitatea omului, cea mai importantă fiind cea ecologică, deoarece de calitatea mediului acvatic depinde sănătatea omului, dezvoltarea turismului şi alte activităţi economice. Factorii care condiţionează calitatea mediului acvatic pot fi clasificaţi în naturali şi antropogeni. Dar factori naturali care să nu fie condiţionaţi de cei antropogeni, practic nu mai există. De aceea pentru o administrare efectivă a resurselor acvatice e nevoie de a lua în considerare toţi factorii care influenţează şelful Mării Negre şi râurile existente în regiune – o regiune cuprinsă între bazinele a trei mari fluvii: Dunărea, Nistrul şi Bugul de Sud. Din fondul acvatic al regiunii mai fac parte alte 217 de mici râuri, 55 de rezervoare de apă, 15 limanuri şi peste 800 de pârâie. În ultimii ani circa jumătate din micile râuri au dispărut, iar cele care au rămas sunt înnămolite, sau transformate în depozite de deşeuri în urma activităţii economice, fără respectarea normelor de protejare a mediului.
Şelful Mării Negre din această zonă era cândva cea mai productivă zonă a Mării Negre, dar acum această zonă este puternic influenţată de factori antropogeni. Specificul acestei zone a mării constă în aceea că, volumul apelor din râurile care se revarsă aici constituie un sfert din întregul volum de apă din această parte a mării. Astfel calitatea apelor din aceste râuri (Dunărea, Nistrul şi Bugul de Sud) determină şi calitatea apei din această zonă a mării. Practic în această zonă a mării se adună toate substanţele poluante aduse de râuri din ţările Europei centrale. Din cauza utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi a substanţelor care ajung în mare cu apele Dunării şi ale Nistrului, în perioada caldă a anului, în această zonă a mării, are loc o creştere masivă a algelor, aşa numitul fitoplancton, care provoacă insuficienţa oxigenului la nivelul fundului mării şi moartea organismelor bentonice.

Romania, vinovat de serviciu

Astfel principală problemă  a acestei zone a Mării Negre este deficitul de oxigen în apă, din care cauză mor organismele bentonice, dispar unele specii de peşti, scade calitatea apei. Aceşti factori influenţează direct şi sănătatea populaţiei din regiune – 2,5 milioane de oameni.
Problema ecologică a zonei de nord – est a Mării Negre este agravată din cauza apelor Dunării. Conform savanţilor ucraineni, responsabilitatea pentru influenţa negativă a şelfului ucrainean al Mării Negre aparţine tuturor statelor din bazinul Dunării. Dar cel mai mult influenţează lucrările hidrotehnice pe care România le desfăşoară de mai mult de 100 de ani, lucru ce a dus la scăderea nivelului de apă ce ajunge în partea ucraineană a deltei.
Astfel în urma lucrărilor de îndreptarea a braţului Sulina, între 1868 – 1902, lungimea sa a fost micşorată de la 83,8 la 62,6 km, adică 25%. Această  a dus la micşorarea debitului în braţul Chilia, în partea ucraineană a deltei. Alt factor care adus la micşorarea debitului în braţul Chilia a fost scurtarea cu 32,6 km a braţului Sf. Gheorghe, între anii 1981 – 1992.
Astfel, in acest moment, raportul debitelor dintre partea ucraineană a deltei şi cea română  s-a modificat de la 70 % – 30 %, la 48% – 52 %, ceea ce conform savanţilor ucraineni, a dus la crearea unui deficit de apă în ecosistemul din partea ucraineană a deltei. De aceea s-a recurs la construcţia canalului Bistroie.
Mai complicată este situaţia pe Nistru, acolo unde vecinul Ucrainei este Republica Moldova. De exemplu, anul trecut, din cauza inexistenţei posturilor de observare, în timpul inundaţiilor, a dus practic la distrugerea sectorului agrar al economiei regiunii Odesa. Azi pe Nistru există o staţie automată de măsurare a nivelului apei. Putem concluziona că  principale probleme în această regiune sunt cauzate de activitatea tuturor statelor din bazinul Dunării.
Ca soluţii sunt propuse mai multe proiecte ecologice în cadrul programelor „Marea Neagră” şi de vecinătate a Uniunii Europene (România – Ucraina – Republica Moldova). Ideea acstor proiecte este că refacerea ecosistemelor acvatice ale deltei Dunării şi a şelfului Mării Negre este responsabilitatea nu numai a României şi a Ucrainei dar a tuturor ţărilor comunităţi europene. Astfel „problema acvatică” poate fi rezolvată numai prin dialog constructiv, iar demersurile politice şi certurile nu vor da niciun rezultat.

Sah Deniz, rezerva strategica a Nabucco

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Conferinta internationala

Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa şi va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite şi constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  şi treptat vor creşte pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se ştie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia şi Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul şi-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Inaintea semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

South Stream prin Romania

„Toate proiectele energetice din zona sudica a Europei – South Stream, Nabucco, AGRI – vor trece prin Romania”, a declarat saptamana trecuta ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, la videochatul cotidianului Gandul. “Ca efort pe care Ministerul Economiei l-a facut anul trecut, toate proiectele pe zona sudica, intr-o forma sau alta, trec prin Romania. Am reusit sa deschidem dialogul inclusiv cu rusii. South Stream trece prin Romania, Nabucco trece prin Romania, AGRI trece prin Romania. Majoritatea proiectelor energetice pe culoarul sudic trec prin Romania, ceea ce face din Romania un jucator foarte important”, a afirmat Videanu, citat de Agerpres. Oficialul MECMA a precizat ca proiectul Azerbaidjan Georgia Romania Interconect (AGRI) este cel mai rapid si eficient proiect dintre cele ce urmeaza sa fie dezvoltate in regiune. Romania, Georgia si Azerbaidjan au semnat, la inceputul lunii aprilie, la Bucuresti, Memorandumul de intelegere pentru realizarea proiectului AGRI, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania.
Reamintim ca la mijlocul lunii februarie, Gazprom anunta intr-un comunicat, in urma unei intalniri desfasurate la Bucuresti intre vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, si ministrul roman al economiei, Adriean Videanu, ca Romania a confirmat interesul pentru participarea la proiectul South Stream si a transmis partii ruse datele solicitate anterior, necesare pentru pregatirea studiului de fezabilitate pentru varianta de traseu a gazoductului pe teritoriul Romaniei.

Presedintii Traian Basescu si Mihai Ghimpu consolideaza parteneriatul strategic dintre Chisinau si Bucuresti

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat că cel mai important acord semnat este Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit presedintelui roman, Declaraţia stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică şi dimensiunea culturală. Parteneriatul strategic va avea drept instrument de implementare un plan de acţiune care va fi convenit şi semnat de către premierii celor două state.
Cel de-al doilea acord din cele şase, asupra cărora au convenit cei doi şefi de stat, este Acordul pentru asistenţa tehnică şi financiară de 100 milioane euro, care prevede realizarea proiectelor ce vor contribui la sporirea bunăstării cetăţenilor Republicii Moldova. Traian Băsescu a subliniat că România, ca stat membru al UE care are şi statut de ţară donatoare, ar vrea să aibă şi un cadrul legal pentru asistenţa de dezvoltare oferită Republicii Moldova. „Astăzi semnăm Acordul privind acordarea asistenţei de 100 milioane de euro pe care am promis-o la Chişinău. Pe viitor, am vrea să avem un cadru legal pentru ca România, ca ţară donatoare din cadrul UE, să nu meargă cu asistenţa externă în alte zone, ci să doneze pentru Republica Moldova”, a declarat Băsescu.

5000 de burse

În cadrul şedinţei comune a delegaţiilor română şi moldoveană, preşedintele român a sublinia importanţa semnării, după 8 ani, a unui protocol în domeniul Educaţiei, care va majora numărul de burse acordat elevilor şi studenţilor moldoveni de la 2150 în prezent la 5000 pentru anul de studii 2010-2011. „Acest lucru va da posibilitatea tinerilor să înveţe în România. Trebui de asemenea să ajungem şi la un acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii. În felul acesta tinerii vor circula mai mult pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat preşedintele român.
De asemenea, a fost semnat un Acord privind protecţia socială şi un Memorandum de înţelegere la nivelul ministerelor de mediu. Ministrul adjunct al agriculturii, Vasile Bumacov, a semnat un Acord de asistenţă în agricultură, în valoare de 450 milioane euro, dintre care 350 milioane sunt destinate ridicării standardelor de trasabilitate a producţiei animaliere moldovene.

Informatii clasificate

Cadrul bilateral al relaţiilor dintre România şi Republica Moldova trebuie să fie „rotunjit”, iar până în toamnă ar trebui să fie finalizat Acordul juridic privind statutul mormintelor româneşti şi Acordul privind schimbul de informaţii clasificate în domeniul Apărării, a mai declarat preşedintele român Traian Băsescu la Palatul Cotroceni.
În plus, preşedintele român a menţionat şi faptul că Guvernul de la Bucureşti trebuie să rezolve problema celor 500 de euro necesari cetăţenilor moldoveni pentru obţinerea vizei române, identificând „soluţii acceptabile”. „Va trebui să analizăm reducerea acestei sume, în condiţiile în care vom fi obligaţi să reducem cuantumul acestei sume pentru toţi cetăţenii străini, nu numai pentru cei moldoveni, pentru a exclude tratamentul discriminator”, a menţionat Băsescu. Totodată, va fi analizată solicitarea preşedintelui moldovean de a prelungi termenul de vize pentru cetăţenii moldoveni până la 5 ani, în condiţiile în care România va adera din 2011 la spaţiul Schengen.

Colaborare energetica

În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, Băsescu a spus că este necesar ca în cel mai scurt timp să se organizeze sesiunea comisiei interguvernamentale de cooperare economică şi integrare europeană, care va analiza proiecte economice, energetice şi de infrastructură ce sunt în derulare sau sunt preconizate. În acest sens, preşedintele român a menţionat trei proiecte bilaterale, convenite cu UE: calea ferată Ungheni-Chişinău sau Iaşi-Chişinău, interconectarea sistemului de transport gaze pe conductă şi interconectarea pe o LEA de 400 kV a reţelelor electrice.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că pentru delegaţia moldoveană este o onoare să fie prezentă în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, iar Republica Moldova şi România sunt „două state vecine, pe teritoriul cărora locuiesc români şi alte naţionalităţi”.
Ghimpu a mai mulţumit Bucureştiului pentru sprijin şi pentru faptul că înţelegerile atinse acum trei luni în cadrul vizitei lui Traian Băsescu la Chişinău au început să fie realizate. „Este foarte important că s-a înlăturat sârma ghimpată dintre noi, că am eliminat viza ruşinoasă pentru cetăţenii români. Este bine că s-a deschis podul Rădăuţi-Lipcani, s-au deschis mai multe birouri pentru cetăţenie, ceea ce a facilitat mult acordarea cetăţeniilor solicitanţilor din Republica Moldova”, a declarat Mihai Ghimpu.

Program oficial

Reamintim că preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu efectuează marţi şi miercuri o vizită oficială în România. In dimineata zilei de 28 aprilie, Mihai Ghimpu urmeaza sa se intilneasca cu Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, dupa care delegatia oficiala a Republicii Moldova se va deplasa la Suceava si Iasi. La Manastirea Putna, presedintii Mihai Ghimpu si Traian Basescu vor depune coroane de flori la Mormintul lui Stefan cel Mare si Sfint, dupa care vor avea o intilnire cu Inaltpreasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor si arhimandritul Melchisedec, Staretul Manastirii Putna. La Iasi, Presedintele Mihai Ghimpu are planificate intrevederi cu autoritatile locale, precum si o vizita la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, unde se va intilni cu studentii si cu conducerea Universitatii.
Din componenta delegatiei care il insoteste pe presedinte Republicii Moldova fac parte Iurie Leanca, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Valeriu Lazar, viceprim-ministru, ministrul Economiei, Anatolie Salaru, ministrul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, Leonid Bujor, ministrul Educatiei, Gheorghe Salaru, ministrul Mediului, Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Marcel Raducan, ministrul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale, Ion Cebanu, ministrul Tineretului si Sportului, Mihai Balan, consilier al Presedintelui in probleme de politica externa si integrare europeana, Oleg Bodrug, deputat in Parlamentului Republicii Moldova, Dorin Chirtoaca, primar general al municipiului Chisinau, alte persoane oficiale.

Critici politice

Preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, s-a arătat extrem de critic fata de unele acţiuni ale preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Într-o emisiune la postul de stiri Jurnal TV, Diacov a declarat că „Ghimpu a acceptat să meargă în România pe fundalul unui scandal cu Federaţia Rusă”. Dumitru Diacov a lansat critici la adresa preşedintelui interimar pentru faptul că, „în ultima perioadă”, el a acţionat mai puţin ca membru al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). „În afară de faptul că este preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu este preşedintele Parlamentului ales de AIE şi este şeful interimar al statului, adică este preşedintele tuturor, inclusiv şi a electoratului comunist”, a opinat Dumitru Diacov.
Diacov s-a arătat supărat pe faptul că, Mihai Ghimpu în deciziile sale de a renunţa la participarea sa la parada de la Moscova şi plecarea la Bucureşti nu au fost consultate în cadrul Alianţei. „Aceasta situaţie creează o atmosferă nu prea bună”, a declarat Diacov, care a spus că nici un lider din cei patru ai Alianţei nu erau la curent cu programul vizitei preşedintelui interimar la Bucureşti.

Coalitie solida

„Vreau să afirm cu toată fermitatea că Alianţa pentru Integrare Europeană este în continuare o structură democratică puternică şi, în ciuda încercărilor disperate care se fac pentru a o discredita, ea va rezista şi va continua să implementeze programul de guvernare asumat”, a declarat premierul Vladimir Filat în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). „Nu-mi doresc ca Alianţa pentru Integrare Europeană să aibă soarta Alianţei pentru Democraţie şi Reforme din 1998-2001. Nu doresc să se repete calvarul prin care am trecut cu toţii după anul 2001. Iar pentru ca acest lucru să nu se întâmple, trebuie să ne auzim şi să ne respectăm unii pe alţii”, a declarat Filat.
În continuare, el a menţionat necesitatea continuării dialogului în cadrul Alianţei, dar s-a arătat nemulţumit că unii lideri îşi expun în mod public opiniile care contravin cu deciziile AIE. „Până acum, eu am preferat să-mi prezint opinia în interiorul Alianţei, atunci când am avut unele obiecţii legate de deciziile acesteia. Dar, în ultima perioadă, am observat că sunt colegi care preferă să iasă public şi să-şi transmită opiniile”.
Filat a arătat că PLDM nu şi-a exprimat public punctul de vedere atunci când a fost împotriva referendumului constituţional şi a criticat voalat poziţia lui Ghimpu în privinţa participării Moldovei la parada de la Moscova. „Constat, insă, că, în ultima perioadă, sunt colegi din Alianţă care au abandonat lupta cu comuniştii şi dau senzaţia că luptă cu propriul Guvern. Se discută despre faptul că Armata noastră nu are bani să participe la Parada de la Moscova, fără ca cineva să întrebe Guvernul dacă e aşa sau nu; despre faptul că soldaţii noştri ar fi în pericol să leşine dacă merg la Paradă şi aşa mai departe. Eu cred că aceste teme sunt foarte serioase şi ele nu trebuie tratate ca posibil beneficiu electoral de către un partid sau altul”, a declarat el.

Meci politic

Premierul Vladimir Filat consideră neargumentată poziţia ca Republica Moldova să nu participe la evenimentele e la 9 mai de la Moscova, menţionând că „atunci când vorbim despre Armata noastră, ironiile nu-şi au locul. Noi avem o armată formată din profesionişti, capabili să facă faţă tuturor provocărilor”. El a menţionat semnificaţia deosebită a evenimentului şi a reiterat că decizia de a participa a fost una pragmatică şi bine gândită.
Declaraţiile liderului PLDM vin după ce Mihai Ghimpu a vorbit luni seara in emisiunea „În Profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău despre anumite neînţelegeri în cadrul AIE, inclusiv în ce priveşte participarea la parada de la Moscova. Potrivit lui, disensiunile din cadrul AIE din ultima vreme sunt din cauza alegerilor anticipate, care ar putea fi anunţate după 16 iunie. „Dacă nu se prevedeau alegeri, toţi în Alianţă erau să fie cuminţi, acum însă încearcă să se evidenţieze”, este de părere Ghimpu.
Reamintim ca AIE a fost formată în august 2009, după alegerile parlamentare din 29 iulie. Alianţa este formată din patru parte – PLDM, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră, deţinând 53 din 101 mandate de deputat. La finele lunii septembrie 2009, AIE a format guvernul, condus de premierul Vlad Filat.