Presedintii de pe cele doua maluri ale Prutului, Traian Basescu si Mihai Ghimpu, au avut, marti, o convorbire telefonice in care au pus la punct detalii despre viitoarea vizita a liderului de la Chisinau la Bucuresti. Cei doi omologi au convenit asupra detaliilor ce tin de apropiata vizita a presedintelui Ghimpu la Bucuresti, in perioada 27-28 aprilie 2010, potrivit unui comunicat al Administratiei prezidentiale de la Chisinau. Totodata, interlocutorii s-au referit la stadiul de evolutie a proiectelor moldo-romane asupra carora s-a convenit in cadrul vizitei in Republica Moldova, in ianuarie, a presedintelui Romaniei Traian Basescu. Mihai Ghimpu l-a informat pe omologul sau roman ca miercuri va prezida o sedinta de lucru cu factorii de decizie, la care vor fi prezentate rapoartele ministerelor de resort cu referire la actiunile intreprinse de autoritatile din Republica Moldova in urma vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, precum si agenda de lucru a apropiatei sale vizite la Bucuresti. Romania a anuntat ca va pregati o suma nerambursabila de 100 de milioane de euro pentru pana in 2013 pentru ca Republica Moldova sa poate depasi cat mai usor criza financiara care a lovit economia de peste Prut. Reamintim ca prima vizita efectuata de seful statului roman peste hotare a fost una de doua zile in Republica Moldova.

Islamistii radicali ameninta coexistenta religioasa din Balcani

Regatul Arabiei Saudite trimite sute de milioane de euro grupărilor islamiste din Balcani, unele dintre acestea promovând ura faţă de Occident şi recrutând luptători pentru războiul din Afganistan, relatează mass-media occidentala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor oficiale macedonene, fundamentalismul islamic ameninţă să destabilizeze Balcanii, unde facţiunile wahabbite şi salafiste finanţate de organizaţii saudite intră în conflict cu comunităţile musulmane locale moderate. Fundamentaliştii au finanţat deja construirea a zeci de moschei şi centre comunitare şi, în unele cazuri, le oferă şi bani susţinătorilor lor, mai multe moschei fiind preluate de grupări radicale, noii imami susţinând că au fost instalaţi “spontan” de credincioşi.
Surse guvernamentale macedonene au afirmat că autorităţile monitorizează până la 50 de voluntari al-Qaida recrutaţi pentru a fi trimişi în Afganistan, iar conform unor documente clasificate obţinute de Sunday Times, anchetează şi câteva asociaţii de caritate islamice, care sunt active în Balcani şi sunt bănuite că propovăduiesc extremismul, fiind implicate în operaţiuni de spălare de bani în favoarea organizaţiile teroriste.
“Numai în ultimii zece ani, în Macedonia au intrat sute de milioane de euro şi majoritatea au venit din Arabia Saudită”, a declarat o sursă guvernamentală, adăugând că “principalul export al Arabiei Saudite pare să fie ideologia, nu petrolul”.

Vaticanul acuza

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.

Programele nuclear si de dezvoltare a rachetelor ingrijoreaza comunitatea internationala

Serviciile occidentale de informaţii apreciază că Republica Islamica Iran intenţionează să construiască noi reactoare nucleare, relateaza surse oficiale occidentale, citate de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit The New York Times, inspectorii internationali si serviciile occidentale de informatii banuiesc ca Iranul se pregateste sa construiasca noi reactoare nucleare, sfidând astfel solicitarile ONU.
Reamintim ca in urmă cu şase luni a fost dezvăluită existenţa unei capacităţi secrete de îmbogăţire a uraniului. Inspectorii ONU care monitorizează programul nuclear iranian caută dovezi referitoare la două şantiere de construcţie, bazându-se pe comentariile unui oficial iranian, şi încearcă să identifice locul unde au fost instalate o serie de echipamente pentru îmbogăţirea uraniului produse recent.

Strategie atomica

Într-un interviu acordat agenţiei ISNA – Iranian Student News Agency -, Ali Akbar Salehi, directorul Organizaţiei iraniene pentru energie atomică, a afirmat că preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a ordonat începerea construcţiei a două noi centrale, care “vor fi construite în interiorul munţilor”.
Oficiali americani au declarat că împartăşesc bănuielile inspectorilor ONU şi analizează imagini obţinute prin satelit în legătură cu mai multe posibile amplasamente, dar nu au obţinut indicii clare privind faptul că Teheranul intenţionează să producă în aceste uzine combustibil nuclear. La randul sau, un oficial european a afirmat că, deşi există “unele dovezi”, restricţiile impuse de Iran inspectorilor ONU îngreunează localizarea noilor construcţii.
Bănuielile occidentale se bazează şi pe faptul că echipamentele pentru îmbogăţirea uraniului, produse în numeroase fabrici răspândite pe întreg teritoriul Iranului, nu au fost instalate în centralele vizitate de inspectorii ONU. Capacităţile de producţie reprezintă una dintre ţintele predilecte ale serviciilor de informaţii americane, israeliene si europene.

Sabotaj israelian

Israelul este implicat intr-un razboi de sabotaj in Iran, intr-un efort de a impiedica tentativele Teheranului de a dezvolta arma nucleara, au afirmat surse oficiale de la Ierusalim, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au declarat ca strategia israeliana „de decapitare” a programului nuclear a vizat membri ai acestuia, in speranta ca ambitiile Republicii Islamice Iran in acest domeniu vor fi descurajate, fara sa se ajunga la razboi. Operatiunea de sabotaj a capatat o importanta si mai mare in urma alegerii presedintelui american Barack Obama, care a implementat o politica externa mai toleranta fata de Iran.  “Actiunile vizeaza sa incetineasca progresele in program astfel incat ei sa nu-si dea seama ce se intampla”, a spus un fost agent al Agentiei Centrale de Informatii (CIA) a SUA. “Obiectivul este a amana, a amana pana cand se gaseste alta solutie sau abordare”. Cu siguranta nu vrem ca actualul guvern iranian sa aiba astfel de arme. Este o politica buna sa se evite abordarea militara, care ar presupune probabil riscuri inacceptabile”, a explicat el.
Ca o dovada a presupusei strategii israeliene, oficialii iranieni au vorbit despre evenimente suspecte, precum moartea lui Ardeshire Hassanpour, om de stiinta in domeniul nuclear la uzina de plutoniu din Isfahan, care a decedat in locuinta sa in urma unei aparente scurgeri de gaz in 2007. Totodata, mass-media occidentala a prezentat informatii potrivit carora Iranului i s-a vandut echipament defect pentru programul sau nuclear de catre pietele internationale, serviciile de securitate iraniene dejucand mai multe tentative de perturbare a furnizarii de electricitate pentru Natanz, uzina de imbogatire a uraniului.
“Cred ca este vorba despre actiuni de sabotaj, este o miscare logica. In lipsa unei solutii negociate pentru rezolvarea problemei, aceasta este cea mai buna solutie deocamdata”, a declarat oficialul CIA citat. “Numeroase agentii de informatii incearca un razboi psihologic. Nu numai Israelul, dar si americanii si multe agentii de spionaj europene – exista informatii ca si state neutre, ca Olanda, sunt implicate”, a mai adaugat acesta.
“Daca este adevarat, este vorba despre exercitarea de presiuni asupra programului iranian din punct de vedere tehnic. Daca nu este adevarat, atunci este vorba despre o parte a conflictului psihologic. Pentru ca nu exista confirmari, nu putem fi siguri. Dar chiar si daca nu ar fi adevarat, este cu siguranta o parte a amplului razboi psihologic impotriva programului nuclear iranian. Asta este clar”, a conchis sursa citata.

General dezertor

Existenta reactorului nuclear construit in secret de Siria cu asistenta nord-coreeana a fost dezvaluita serviciilor de informatii occidentale de catre generalul iranian Ali Rea Asgari, care a dezertat in urma cu trei ani in timp ce se afla intr-o vizita in Turcia, a reconfirmat un inalt demnitar din serviciile de informatii israeliene, citat de presa locala. Mossadul si CIA au fost acuzate de autoritatile iraniene ca s-ar afla in spatele disparitiei generalului iranian, fost ministru adjunct al Apararii si comandant al Garzilor Revolutionare Iraniene. Asgari a afirmat de asemenea ca Iranul a fost implicat doar din punct de vedere financiar in construirea reactorului secret de la al-Kybar, furnizand guvernului de la Damasc fonduri ce oscilau intre 1-2 miliarde de dolari.
Reamintim ca in perioada premergatoare atacului aerian israelian din 9 septembrie 2007 care a distrus reactorul sirian, locatia in care acesta era construit a fost vizitata de o unitate de operatiuni speciale a armatei israeliene care a cules toate datele necesare in vederea atacului aerian.

Spionul trambita

Serviciile de informatii olandeze au retras anterior un agent dintr-o „operatiune ultrasecreta“ de spionare a industriei militare din Iran deoarece sefii spionajului din Olanda considerau ca un atac aerian al SUA este iminent. Dezvaluirile au fost criticate de oficialii americani si olandezi, care au respins iminenta unui atac aerian American asupra Republicii Islamice Iran.
Conform relatarilor aparute in ziarul olandez „De Telegraaf”, si preluate de mass-media britanica, serviciile de informatii ale acestei tari, AIVD, au oprit o operatiune de spionaj menita a infiltra si sabota industria armamentului din Iran. „Operatiunea, despre care s-a spus ca a inregistrat un mare succes, a fost sistata de curind in legatura cu planurile privind un atac aerian american iminent asupra Iranului“, se arata in raport. „Vor fi totodata aruncate in aer tintele care au avut legatura cu actiunea olandeza de spionaj“. Surse „bine plasate“ au spus ziarului olandez ca un agent de virf a fost rechemat de curind „deoarece se crede ca SUA ar urma sa ia o decizie in decurs de citeva saptamini privitor la atacarea Iranului cu avioane fara personal uman la bord“. „In ultimii ani, AIVD a impartasit informatiile sale serviciilor secrete americane CIA“, adauga cotidianul.

Fortele de securitate kosovare ameninta integritatea teritoriala a Serbiei

Preşedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat că cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut până acum independenţa Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Există unele “mişcări pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat saptamana trecuta publicaţiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, România, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Deznodamant juridic

Curtea Internaţională de Justiţie (CJI) de la Haga va emite opinia cu privire la legalitatea independenţei Kosovo spre finalul anului, relateaza mass-media sarba, citând surse diplomatice din Bruxelles. Sentinţa urmează să fie emisă în noiembrie 2010, au declarat sursele citate, precizand că membrii comunitatii internaţionale se aşteaptă ca Serbia să îl aresteze până la acea dată pe fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic. Audierile de la CJI, de la Haga, au inceput la sfarsitul anului trecut.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali implementeaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja. ”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. “Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza “stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. “Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care “va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. “Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice “masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis anterior o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai 2010 la Sarajevo.

Critici europene

Misiunea Uniunii Europene in Kosovo (EULEX) a reluat criticile la adresa autoritatilor sarbe pentru ca au continuat sa mentina in acest teritoriu un sistem judiciar paralel cu sistemul oficial al regimului de la Pristina, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nicaieri in Europa nu avem doua sisteme judiciare, care functioneaza in acelasi timp si acelasi loc”, a declarat seful EULEX, Yves de Kermabon, citat de mass-media sarba. “Nu exista justitie cu doua sisteme de jurisdictie. Aceasta va provoca decizii care incalca drepturile populatiei. Nu putem avea decat un sistem judiciar in Kosovo”, a insistat acesta.
Oficialul european a facut aceste declaratii in timpul unei intalniri cu magistrati kosovari, absolventi ai cursurilor de perfectionare organizate de EULEX, comentand decizia Parlamentului sarb de a numi magistrati in tribunalele paralele sarbe din Republica Kosovo, situate in enclavele etnice sarbe controlate de Belgrad. “Decizia politica a Belgradului de a numi magistrati pentru tribunalele sarbe din Kosovo trebuie abordata de urgenta”, a declarat Kermabon. “Eulex nu recunoaste si nu ajuta structurile «paralele» din Kosovo”, a declarat Kermabon, adaugand ca mandatul misiunii sale este de a “ajuta institutiile kosovare, autoritatile judiciare si agentiile insarcinate cu respectarea legii”.
Reamintim ca liderii kosovari albanezi au proclamat in februarie 2008 independenta Kosovo, care a fost recunoscuta de 65 de state, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE si NATO. Serbia se opune ferm si continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala. Belgradul sprijina si finanteaza sistemele administrativ, educativ si judiciar in regiunile din Kosovo cu populatie majoritara sarba.
EULEX, cea mai ampla misiune mobilizata de UE, a devenit functionala in decembrie, inlocuind treptat misiunea ONU, care a administrat Kosovo de la sfarsitul razboiului din 1998-1999. Periodic, EULEX aduce in prim planul relatiilor cu Belgradul problematica sprijinirii de care Serbia a unei structuri statale paralele pe teritoriul Republicii Kosovo.

Incident diplomatic

Recent premierul sarb, Mirko Cvetkovici, i-a convocat de urgenta pe ambasadorii Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Statelor Unite la Belgrad dupa ce ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, precum si alti oficiali sarbi, a fost impiedicat, de catre oficiali ai serviciilor de securitate kosovare, sa viziteze enclavele sarbesti din Kosovo. Biroul de presa al Guvernului sarb, citat de mass-media locala, a anuntat intr-un comunicat oficial ca Cvetkovici a protestat fata de aceasta situatie si le-a spus ambasadorilor ca este inacceptabil sa fie incalcate in acest fel drepturile omului si lidertatea de miscare in Kosovo.
Premierul le-a cerut tarilor reprezentate de acesti emisari sa sprijine condamnarea actiunilor misiunilor EULEX si KFOR si asigurarea unor conditii civilizate de trai in nordul Kosovo, potrivit comunicatului.
In Pristina, reprezentatul special al Uniunii Europene in Kosovo a afirmat ca Bogdanovici nu are dreptul sa ramana in Kosovo deoarece nu a respectat procedurile. “Acestea sunt principii si proceduri acceptate de Belgrad, UE si Pristina pentru vizitele oficiale, iar in acest caz, acestea nu au fost respectate”, a afirmat purtatoarea de cuvant a reprezentantului UE, Julia Reuter. Incidentul survine la cateva saptamani dupa vizita presedintelui sarb in Kosovo, vizita care a provocat noi tensiuni intre autoritatile de Belgrad si regimul de la Pristina.

Batalie judiciara

Vizitele periodice ale liderilor sarbi au loc la cateva luni dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Cetăţenii moldoveni care vor primi, începând de miercuri, permisele de mic trafic de frontieră vor avea o serie de drepturi, dar vor trebui să respecte şi o serie de condiţii, în caz contrar riscând să primească amenzi sau chiar să le fie anulat permisul, informează Ministerul  Afacerilor Externe. Instituţia atrage atenţia că autorităţile de frontieră au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de şedere pe teritoriul României.

Pe de altă parte, posesorul permisului de mic trafic poate fi sancţionat cu amendă sau cu revocarea sau anularea permisului de mic trafic de frontieră în anumite cazuri. Astfel, la depăşirea perioadei de şedere neîntreruptă de 90 zile sau a zonei de frontieră, stabilită prin acord şi cuprinsă între 30 şi 50 de kilometri, amenda care va fi aplicată variază între 600 şi 1.200 de lei, iar posesorul va fi returnat în Republica Moldova.

Dacă la controalele efectuate, posesorul nu are permisul asupra sa, l-a înstrăinat sau refuză să îl prezinte autorităţilor române, precum şi în situaţia în care nu respectă termenul de 5 zile pentru declararea furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, amenda este de la 100 de lei până la 500 de lei.

Totodată, MAE atrage atenţia că persoanele rezidente în zona de frontieră pot intra în posesia unui permis de mic trafic de frontieră iniţial cu valabilitate de 2 ani. În cazul în care nu vor încălca prevederile Acordului, valabilitatea celui de-al doilea permis poate să fie extinsă până la 5 ani. În orice caz, perioada de valabilitate a permisului de mic trafic de frontieră nu poate depăşi perioada de valabilitate a paşaportului titularului.

MAE estimează că de prevederile Acordului privind micul trafic de frontieră beneficiază aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în 361 de localităţi de frontieră.
Potrivit Meadiafax, 2.379 de dosare pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră au fost depuse începând de la 1 martie la Consulatul general al României la Chişinău.

Un număr de 441 de permise de mic trafic sunt deja gata iar distribuirea lor va începe de miercuri, în condiţiile prevăzute în Acordul de mic trafic cu Republica Moldova, potrivit MAE.

Premierul Emil Boc se va afla, miercuri, în vizită, la Chişinău, unde va înmâna, împreună cu omologul său moldovean, Vlad Filat, primele permise de mic trafic la frontieră pentru cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în localităţi aflate în apropierea graniţei.

Posesorii permiselor de mic trafic de frontieră pot călători fără viză în zona de frontieră, respectiv în partea din teritoriul României care nu depăşeşte 30 de kilometri la frontiera cu Republica Moldova. Unităţile administrativ teritoriale care sunt situate parţial în zona de 30 de kilometri şi parţial în zona cuprinsă între 30 şi 50 de kilometri de la frontiera comună sunt considerate ca aparţinând zonei de frontieră.

Industria de aparare romaneasca intra pe piata internationala

In perioada 13-15 aprilie 2010 la Romaero, Baneasa se va desfasura cea de-a III-a editie a Expozitiei de Aparare, Aeronautica si Securitate Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2010, dedicata Industriei Aeronautice, Apararii, Securitatii Nationale si Securitatii Private, se arata in comunicatul de presa remis agentiei de presa KARADENIZ PRESS. Manifestarea se bucura de sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, Ministerului roman al Apararii Nationale, Ministerului roman al Internelor si Reformei Administrative, Ministerului roman al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Serviciului Roman de Informatii, Ministerului roman al Trasporturilor si Infrastructurii si al Ministerului Afacerilor Externe prin ANCEX.
In cadrul BSDA vor fi prezente unele dintre cele mai importante firme din industria de aparare si securitate din Romania si din afara ei. Pe durata BSDA 2010 vor avea loc demonstratii aeriene cu avioane de lupta de ultima generatie, demonstratii ale trupelor speciale din cadrul Ministerelor partenere si vor fi expuse cele mai noi tehnoligii din industria de aparare si securitate.
Surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au subliniat ca BSDA 2010 este una din cele 5 expozitii din Europa la care Departamentul de Aparare al Statelor Unite ale Americii – U.S. DoD – va participa in mod direct in 2010.

TVR1, interzis de regimul Voronin

“Sistarea retransmiterii postului TVR1 a constituit una din cele mai mari ilegalitati comise de guvernarea comunista. Noi am reglementat pe cale amiabila acest dosar ajuns la CEDO, iar in doua luni TVR1 va fi retransmis in tara noastra”, a declarat recent ministrul justitiei din Republica Moldova, Alexandru Tanase, citat de mass-media de la Chisinau, preluata de presa de la Bucuresti. El a mentionat ca dosarul de reglementare a situatiei se afla pe masa premierului Vlad Filat, care in termen de doua luni trebuie sa adopte o decizie in acest sens. “Seful executivului trebuie sa ia o decizie in acest sens, pentru ca agentul guvernamental la CEDO este in subordinea premierului si ministrului justitiei”, a spus Tanase, citat de mass-media locala.
Oficialul a precizat ca, cel mai probabil, TVR1 nu va aparea pe fosta frecventa, care este ocupata de un alt agent economic, care a obtinut licenta. “Agentul economic respectiv este un dobanditor de buna credinta, iar daca vom incerca sa-l inlaturam, atunci ar putea aparea unele probleme. Exista o solutie de compromis, fara a afecta alti detinatori de licenta”, a mai adaugat Alexandru Tanase.
Retransmiterea TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova a fost sistata la sfarsitul lunii septembrie 2007 pe motiv ca nu s-a reusit incheierea unui nou contract cu Societatea Romana de Televiziune, iar cel vechi expirase pe 15 iunie 2007. Retransmisia postului public din Romania a mai fost sistata si in august 2002, pentru o perioada de circa 7 luni, motivandu-se cauze tehnice si juridice. Societatea civila a protestat fata de sistare, spunand ca la baza acesteia ar fi stat de fapt motive politice.

Fortele de securitate irakiene, pregatite pentru combaterea insurgentei islamiste

Cel putin zece persoane, inclusiv sase politisti irakieni, au decedat şi cel puţin 55 au fost rănite în sudul Irakului, relateaza mass-media araba, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse din serviciile de securitate irakiene au povestit că exploziile au avut loc în apropierea unui restaurant şi a unui punct de control din apropierea mausoleului lui Hussein din oraşul Karbala, unul din cele mai venerate locuri ale musulmanilor şiiţi.
Prima maşină capcană a explodat în apropierea unui restaurant popular în rândurile poliţiei şi a pelerinilor. A doua explozie a avut loc la câteva minute mai târziu, la doar 50 de metri depărtare, în apropierea reşedinţei guvernatorului provinciei Mohammed al-Mussawi.
Atacul vine la câteva zile după ce comisia electorală a făcut publice rezulatele alegerilor din 7 martie în care a câştigat partidul fostului prim ministru Iyad Allawi, acumulând cu 2 locuri mai mult decât Blocul Statului de Drept, condus de Nouri al-Maliki.

MAE roman contribuie la dezghetarea relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti

Viceprim-ministrul Iurie Leancă, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova, a primit copiile scrisorilor de acreditare ale ambasadorului României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, relateaza serviciul de presa al MAEIE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, în cadrul discuţiei, interlocutorii au apreciat înalt dialogul politic dintre ţările noastre. „Suntem într-o relaţie bilaterală activă”, a subliniat Ministrul Iurie Leancă cu referire la ascensiunea raporturilor moldo-române.
Şeful diplomaţiei moldoveneşti a  relevat eficienţa vizitei delegaţiei moldoveneşti la Bruxelles şi a evocat, în context, contribuţia  României  la buna desfăşurarea  Conferinţei Donatorilor din 24 martie. Totodata, marţi, 30 martie 2010, preşedintele interimar Mihai Ghimpu va primi scrisorile de acreditare din partea diplomatului român şi va avea o întrevedere cu acesta.
Reamintim ca postul de ambasador al României în Republica Moldova este vacant din aprilie 2009. Fostul ambasador al României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost declarat, la 8 aprilie 2009, persona non grata de preşedintele moldovean de la acea vreme Vladimir Voronin şi a avut la dispoziţie 24 de ore pentru a părăsi Republica Moldova.

Nava militara sud-coreeana Cheonan, victima a razboului rece intercoreean

Nava militara sud-coreeana Cheonan, cu 104 oameni la bord, scufundata saptamana trecuta in apropierea frontierei maritime dintre cele doua Coreii ar fi putut fi avariata de o mina lansata de Coreea de Nord, au declarat surse oficiale de la Seul, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Coreea de Nord ar fi putut sa instaleze in mod intentionat mine subacvatice, pentru a ne provoca pagube”, a declarat ministrul sud-coreean al Apararii, Kim Tae-young, citat luni, in fata Parlamentului de la Seul. Acesta este doar unul dintre scenariile lansate de ministrul sud-coreean, in incercarea de a explica scufundarea navei Cheonan, in urma careia 46 de oameni sunt in continuare disparuti, iar sansele lor de supravietuire in apele inghetate sunt minime.
Kim Tae-young sustine ca in zona au existat circa 3.000 de mine marine, iar unele dintre acestea ar putea sa fi ramas in continuare nedescoperite in apele Marii Galbene. Ministrul a exclus totusi varianta in care vasul a fost scufundat de o torpila, deoarece aceasta ar fi trebuit sa apara pe radarul navei militare, ceea ce nu s-a intamplat.
Anterior reprezentantul Comitetului Statelor Majore sud-coreene a declarat ca nava militara sud-coreeana a fost scufundată în urma unui atac cu torpilă, iar agresorul, după atac, s-a îndreptat înspre ţărmul Coreei de Nord. Anterior, oficialii nord-coreeni declarau că orice provocare din parte vecinilor din Sud se va percepe ca o declaraţie de război.

Conflict cu repetitie

Reamintim ca periodic flotele militare ale celor doua Coreei sunt implicate in confruntari mulitare. Anul trecut, o nava de razboi din Coreea de Sud a schimbat focuri cu o nava nord-coreeana de frontiera pe coasta de vest. Oficialii de la Seul au declarat ca nava lor de razboi a deschis focul in momentul in care cea din Coreea de Nord a trecut linia de demarcatie a unei frontiere dintr-o zona de litigiu. Vasul de granite nord-coreean a ripostat, tragand si el.
Phenianul a insistat ca nava sa nu a trecut granita si a cerut autoritatilor din Seul sa-si ceara scuze. Conform Phenianului, care are propria sa versiune legata de incident, o barca de patrulare a fost intr-o misiune pentru a confirma “un obiect neidentificat”, pe partea de nord a granitei, si in timp ce se retragea, nava din Coreea de Sud a urmarit-o si a deschis focul intr-o provocand “un conflict armat periculos”. Coreea de Nord a replicat rapid, fapt care a facut nava militara din Coreea de Sud sa se retraga. Ulterior, autoritatile de la Seul si-a cerut scuze si au declarat ca nu a fost nimeni ranit, existand doar pagube materiale pentru Phenian, a carui nava a fost avariata.
Granita de Nord dintre cele doua state este o zona fierbinte, care a provocat in ultimii zece ani o serie de tensiuni. Cele doua flote coreene s-au implicat in schimburi periculoase de focuri de doua ori de-a lungul frontierei lor din vestul Peninsulei Coreene in ultimul deceniu.