FSB acuza Georgia de implicare in atentatele de la Moscova

Serviciile de securitate ale Federatiei Ruse vor cerceta pista implicarii Georgiei in atentatele teroriste din metroul moscovit, soldate cu moartea a zeci de persoane, a declarat secretarul Consiliului rus de securitate, Nikolai Patrusev, citat de mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. El a afirmat ca ancheta a progresat si a dat asigurari ca toti cei care au fost implicati in aceste atentate vor fi pedepsiti. “Sunt analizate toate versiunile, inclusiv cea potrivit careia deflagratiile au fost organiate de teroristi din Caucazul de Nord. In ultima instanta, principala amenintare terorista de acolo vine”, a spus Patrusev, care a adaugat ca “la acest caz au fost mobilizate forte considerabile”. “Nu este exclus ca pe parcursul anchetei sa apara si o urma georgiana. Exista informatii ca anumiti angajati ai serviciilor speciale georgiene intretin contacte cu organizatiile teroriste din nordul Caucazului rusesc. Aceasta versiune trebuie verificata, precum si versiunea unei posibile implicari in atacurile de la Moscova”, a mai mentionat Patrusev. ” Exista Georgia si conducatorul acestui stat, (Mihail) Saakasvili, al carui comportament este imprevizibil (…). El a declansat, deja, un razboi. Nu este exclus sa faca acest lucru din nou “, a adaugat Patrusev.
Reamintim ca Rusia si Georgia s-au confruntat, în august 2008, în cadrul unui razboi de scurta durata pentru preluarea controlului asupra regiunilor georgiene separatiste proruse Osetia de Sud si Abhazia.

Dezmintire georgiana

Autoritatile de la Tbilisi au dezmintit acuzatiile ruse, pe fondul acutizarii divergentelor dintre Federatia Rusa si Georgia. “Nici macar nu este nevoie sa spunem ca aceste acuzaţii sunt lipsite de fundament”, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului georgian al Afacerilor Interne, Sota Utiasvili. ” Noi nu credem ca ei (rusii) se pot lasa dusi atat de departe încat sa ne acuze ca am avea legaturi cu acest atac terorist oribil “, a declarat Utiasvili, adaugand ca acest lucru este “foarte alarmant”. Reamintim ca Georgia este tinta frecventa a acuzatiilor serviciilor de securitate ale Federatiei Ruse privind implicarea sa in sustinerea miscarii de rezistenta musulmane din Cecenia si Caucazul rus.

Rusia militarizata

Dupa atacurile din metroul moscovit si operatiunea militara a insurgentilor musulmani din Daghestan, pe tot cuprinsul Federatiei Ruse au fost intarite masurile de securitate. Serviciile secrete, in colaborare cu Ministerul de Interne, incearca, se pare, sa transforme nu numai capitala si Caucazul de nord, ci intreaga Rusie intr-o unica tabara antiterorista.
O reactie absolut fireasca, de altfel, considera mass-media rusa, dar intrebara este daca Moscova dispune de suficiente forte si mijloace pentru a sustine acest lucru si cat va putea functiona in acest regim. Masuri suplimentare de securitate au fost introduse, practic, peste tot – la toate obiectivele importante sociale si economice, pe mijloacele de transport, la centralele atomice si hidro etc. O operatiune la care au fost mobilizate, alaturi de subunitatile FSB, politia si trupele speciale OMON.
Misiune la care zilnic participa 78.000 de militari, din care 23.000 in Caucazul de Nord. In opinia general-locotenentului Anatol Shkiro, care in 1995-1996 a comandat o unitate a trupelor de interne in Caucazul de Nord, este imposibil sa fie asigurata o protectie corespunzatoare la toate obiectivele de interes mai mult sau mai putin major.

Vodca antiterorista

Cotidianul rus de mare tiraj „Vremia Novostei”, citat de mass-media internationala, subliniaza ca victime ale atentatelor de luni dimineata au devenit, practic, toti locuitorii capitalei. Un expert in psihologie atrage atentia ca reactiile de teama sunt adverse, dar cel mai bun tratament este timpul, si nu vodca. Teama generala si reactiile psihologice inerente in astfel de momente de tensiune reprezinta acel efect distrugator in timp pe care l-au urmarit, de fapt, teroristii.
“Au fost provocate numeroase traume sufletesti, care pot sa distruga in mod real viata multor oameni, chiar daca, aparent, totul pare sa fi trecut”, spune directorul adjunct al centrului national de psihiatrie penala, Zurab Kekelidze. El i-a avertizat pe moscoviti ca disconfortul si sentimentul de neputinta, de disperare si incertitudine reprezinta o reactie fireasca, umana, in astfel de circumstante. “Esential este sa nu uitam: cel mai bun medicament este, in asemenea cazuri, timpul, iar cel mai rau dintre toate tratamentele posibile este vodca”, a spus el.
Din pacate, comentaza majoritatea mass-media locale, rusii prefera ultima solutie. Asa a fost mereu. Psihiatrul spune ca primele zile dupa un soc puternic pot fi considerate decisive. El afirma ca, in primele trei-patru zile, toti vor avea un sentiment de teama fata de metrou. “Dar daca aceasta retinere se prelungeste, trebuie negresit sa va adresati unui specialist”, i-a indemnat expertul, citat de mass-media rusa.

Editorialistul Ohran Jemaal de la Russki Neewseek afirma, miercuri, ca atentatele de la metrou moscovit si cele din Dagestan au si o componenta a razboiul mocnit dintre diferitele servicii secrete ruse. De asemenea, analistul afirma ca Medvedev si Putin ar putea gresi atunci cand sugereaza ca la originea celor doua atentate ar sta aceeasi grupare terorista din Cecenia. “Atentatele de la Moscova si Kizliar (Daghestan) au amprente diferite”, a declarat intr-o emisiune la Eho Moskvi, Ohran Jemaal. El a mai opinat ca exploziile de la Moscova si Kizliar sunt total diferite. in cazul atentatului din Daghestan, teroristii au ales un obiectiv clasic – politia. Atacurile impotriva fortelor de ordine sunt obisnuite in Caucazul de Nord. “Atentatele de la Kizliar au avut un obiectiv clasic – aici nu exista neclaritati, spre deosebire de atentatele de la metroul din Moscova in care au fost ucise zeci de persoane nevinovate si care nu aveau nicio legatura cu violentele din Caucaz: atentate absolut fara sens, crude, sangeroase si cu un scop nu prea clar”, a opinat editorialistul rus. “Explozia din statia Lubianka parca doreste sa spuna serviciilor secrete ca daca asa ceva se intampla sub nasul lor, atunci sunt in genere inutile” – considera jurnalistul, adaugand ca “nu trebuie trecute cu vederea in acest context nici divergentele serioase si contradictiile grave ce exista intre diferitele servicii secrete de la Moscova. “Unii, bunaoara, nu sunt de acord ca politia este subordonata astazi FSB. Vom vedea in curand schimbari clare in viata politica a tarii si acestea vor fi legate fara indoiala de problemele ce exista in centrul Rusiei. Se va vedea atunci mai bine cine a avut de castigat de pe urma atentatelor teroriste”, a mai comentat el. Editorialistul versiunii ruse a Newsweek nu a exclus totusi posibilitatea ca premierul Vladimir Putin, care a apreciat ca atentatele de la Moscova si Kizliar au fost comise de “aceiasi banditi”, sa detina informatii suplimentare.

Cecenii  isi neaga implicarea

Doku Umarov, unul din liderii insurgentei cecene, a negat miercuri orice implicare in dublul atentat sinucigas de luni din metroul din Moscova, conform unei inregistrari audio care circula pe Internet, difuzata de canalul de televiziune georgian in limba rusa Pervai Kavkazski, potrivit agentiilor de presa ruse. in inregistrare, un barbat care se prezinta Doku Umarov atribuie FSB (Serviciul Federal de Securitate) vina pentru cele intamplate: “Declar oficial ca de producerea exploziilor din Moscova este vinovat FSB. FSB-ul este implicat in aceasta”. Umarov il acuza pe premierul Vladimir Putin de ceea ce s-a intamplat. Potrivit lui Umarov, Putin, plecand din Moscova la Krasnoiarsk (Siberia), i-a pus in pericol pe locuitorii capitalei ruse. Oficialii rusi au permis atentatele pentru prelungirea ramanerii lor la putere, s-a declarat convins protagonistul inregistrarii. El il mai acuza pe Putin pentru bombardamentele facute asupra asezarilor cecene. Uita-te cati oameni ai ucis! in fiecare zi de bombardamente” asupra satelor si oraselor cecene, afirma vocea atribuita la Umarov.

Rafinariile belaruse, noua miza a razboiului energetic panslav

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

Autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Conflict cu repetitie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Santaj diplomatic

Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.

Serviciul rus de securitate FSB, tinta strategica

Bilanţul dublului atentat care a vizat azi comandamentul regional al FSB si comisariatul de politie din oraşul Kizliar, situat in Daghestan (Caucazul rus), la granita cu Cecenina, a ajuns la 18 morţi, relateaza surse locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Federatia Rusa, zguduita luni de un dublu atentat la metrou moscovit, aoldat cu zeci de morti, a fost afectata marti si miercuri de intensificarea actiunilor militare ale insurgentilor musulmani impotriva fortelor de securitate ruse din regiunea instabila din Caucazul rus. “Potrivit informaţiilor preliminare, au fost două explozii”, a declarat purtătorul de cuvânt. “În urma atacului, 12 persoane au murit, dintre care nouă erau angajate ale poliţiei”, a anunţat comisia de anchetă. Alte 23 de persoane au fost internate, majoritatea in stare grava.
Prima explozie s-a produs la ora locală 8.40 (n.r.-7.40 ora României) şi a fost provocată de o maşină capcană care a explodat în curtea clădirii poliţiei, potrivit unui comunicat al comisiei de anchetă a Parchetului. 20 de minute mai târziu, un kamikaze deghizat în poliţist s-a aruncat în aer în acelaşi loc, unde anchetatorii se strânseseră pentru a examina circumstanţele primei explozii, potrivit aceleiaşi surse. Această a doua deflagraţie a provocat moartea mai multor poliţişti, “printre care şeful poliţiei din Kizliar”, Vitali Vedernikov, au mai precizat sursele citate.
Reamintim ca atacurile insurgentilor musulmani şi confruntarile militare dintre acestia si fortele de securitate ruse sunt extrem de frecvente în regiunea musulmana din Caucazul rus, majoritatea sunniti.

Amenintare prezidentiala

Anterior, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRES, a declarat, in cadrul unei reuniuni cu conducerea Serviciului Federal de Securitate (FSB, fost KGB) al Federatiei Ruse, ca amenintarea terorismului in Rusia nu a fost eliminata. „Actiunile criminale in Ingusetia, Daghestan, Cecenia (republici din Caucazul de Nord, n.red) arata ca terorismul ramane cea mai serioasa amenintare pentru societate”, a afirmat presedintele rus. Conform acestuia, in anul 2009 colaboratorii FSB au reusit „sa previna peste 80 de atentate si sa neutralizeze peste 500 de sefi si membri ai grupurilor de banditi”. El a cerut FSB „sa continue activitatea sistematica de neutralizare a grupurilor banditesti, a ideologilor acestora si a autorilor atentatelor. „In aceasta activitate trebuie atrase si organele puterii si structurile societatii civile”, a adaugat presedintele Medvedev. Lupta impotriva terorismului, a mai declarat Dmitri Medvedev, nu anuleaza alte sarcini serioase pe care le are FSB, precum asigurarea securitatii economice a tarii, apararea granitei de stat, ridicarea nivelului de eficienta a activitatii de contrainformatii.
Declaratiile presedintelui rus privind regiunea majoritar musulmana din Caucazul rus intervin in contextul in care regiunea se confrunta de mai multe luni cu o intensificare a violentelor, insurgenta musulmana intensificandu-si atacurile impotriva fortelor de ocupatie rusesti si structurilor colaborationiste locale. Frecventele atacuri si ambuscade vizeaza in special fortele de ordine si responsabilii din aparatul de stat, responsabili de crime de razboi impotriva populatiei locale. Zeci de politisti din fortele speciale ale Ministerului rus de Interne au fost ucisi la inceputul acestui an in urma unor confruntari pe teritoriul Daghestanului si Ingusetiei, fortele armatei ruse raportand la randul lor pierderi umane si materiale in confruntarile cu rezistenta musulmana.

Armata decimata

Sute de politisti si militari rusi si-au pierdut viata in operatiuni militare din Caucazul de Nord in 2009, a declarat adjunctul ministrului rus de resort, Arkadi Yedelev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit lui Yedelev, 235 de angajati ai Ministerului de Interne au murit si 686 au fost raniti, in contextul intensificarii luptelor armate dintre armata de ocupatie rusa si rezistenta musulmana din Caucazul de Nord. Datele Ministerului de Interne de la Moscova arata ca au existat “544 de crime de natura terorista, dintre care 437 au fost comise in Republica Cecena, 44 in Daghestan si 41 in Ingusetia”, date contrazise de liderii insurgentilor din regiune.
Presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat recent Serviciului Federal de Securitate (FSB) si serviciilor militare sa intareasca masurile de securitate in Cauzaul de Nord. Militantii din Caucazul de Nord ar trebui “eliminati, si acest lucru trebuie facut in mod sistematic”, a mai spus Medvedev.

Razboiul acuzatiilor

Viceministrul rus de interne, Arkadi Edelev, a declarat recent la Vladikavkaz (n.r.-capitala Osetiei de Nord, republica federala din cadrul Federatiei Ruse) ca diferite grupuri teroriste sunt antrenate de experti straini in bazele militare ale Georgiei, pentru ca apoi acestea sa comita atentate pe teritoriul Federatiei Ruse. “Experti straini formeaza grupuri teroriste in vederea comiterii de acte teroriste pe teritoriul Rusiei, in baze militare georgiene. Sunt vizate mai ales regiune ce ar putea, in opinia lor, sa destabilizeze intregul Caucaz de Nord si sudul Rusiei, adica Osetia de Nord, Ingusetia, Daghestan, Cecenia, Kabardino-Balkaria“, a intarit el in cadrul unui reuniuni la care au participat ofiteri de rang inalt ai Ministerului de Interne si serviiciile de informatii ale Federatiei Ruse. Edelev a mai adaugat ca tot mai multi imami care cheama la lupta impotriva islamistilor radicali sunt amenintati de extremisti si ca riscul intensificarii fenomenului terorist in zona de sud a Rusiei a devenit o realitate tot mai pregnanta. Oficialul moscovit a mai spus ca terorismul este in crestere cu 19%, ajungandu-se pana la 637 de astfel de actiuni in Caucazul pe Nord pe perioada anului 2009.

Acuzatii cu repetitie

Arkadi Edelev nu este la prima acuzatie de acest gen, conform unui raport care analizeaza perioada octombrie 2008 – mai 2009, intocmit de organizatia moscovita Memorial Human Rights Center vizavi de situatia conflictelor din Caucazul de Nord, viceministrul rus declara in 2009 de faptul ca fortele rebele care lupta impotriva Rusiei in republicile nord-caucaziene mentionate mai sus, ar fi “sustinute cu bani, arme si echipament de catre membri ai organizatiei teroriste al-Qaida”. De asemenea, el a mai vorbit despre munca distructiva pe care “o serie de servicii speciale straine” o desfasoara in Caucazul de Nord. Mult mai precis, seful FSB din Daghestan, Viaceslav Sansin, a spus ca rebelii sunt ajutati de reprezentanti ai serviciilor secrete din state occidentale, care vin in aceasta zona sub acoperirea de ghizi turistici sau reprezentanti ai unor organizatii non-guvernamentale din SUA, Anglia, Polonia, Turcia si alte state. De asemenea, noul presedinte al Republicii Daghestan, Iunus-Bek Evkurov (n.r.-fost oficial in FSB), a facut referire de mai multe ori la interventia serviciilor secrete din SUA si Anglia in afacerile interne ale republicii federale, fara insa a aduce probe concludente. Parere acestuia a fost impartasita si de seful Departamentului de antrenament al trupelor Statului Major al Rusiei, Vladimir Samanov. Raportul concluzioneaza cu o oarecare urma de ironie ca in urma contabilizarii acestor pareri, al-Qaida si servicii secrete occidentale se bat cu armata rusa in Nordul Caucazului. In ultimele luni, Daghestanul, locuit in majoritate de musulmani, a devenit tinta repetata a atentatelor teroriste. Cel mai recent atac s-a soldat cu 6 victime, dupa ce un barbat a intrat cu o masina in care se afla material explozibil in sediul al politiei rutiere din Mahacikala (Daghestan).

Fascismul GRU

Zeci de cetateni rusi de religie musulmana din regiunea Caucazului au fost dati disparuti in timpul detentiei lor de catre unitati ale GRU (Glavnoye Razvedyvatel’ noye Upravleniye), principalul serviciu de informatii al armatei ruse, relateaza mass-media turcă, citând un raport al organizaţiei diasporei cecene din Turcia, „Vaynakh”. Conform sursei citate, unitatile GRU aresteaza cu regularitate, sub acuzatia de participare la insurgenta cecena, localnici din Cecenia, Daghestan si Ingusetia, republici autonome din cadrul Federatiei Ruse, majoritar musulmane, fara a respecta legislatia internationala si nationala rusa. „Vaynakh” citeaza surse locale, mass-media si organizatiile internationale, inaintand cifra totala de peste 268 de disparuti doar in republica Cecenia, in primele sase luni ale anului 2009.
Raportul citat de mass-media turca mai aduce in atentia soarta recrutilor de religie musulmana din cadrul unitatilor GRU, care sunt supusi unui tratament degradant de catre ofiteri, existand cazuri de convertire fortata la religia ortodoxa a acestora. Totodata, raportul organizatiei „Vaynakh” atrage atentia intensificarii fara precedent a manifestarilor cu caracter fascist a ofiterilor si soldatilor etnici rusi din unitatile de elita ale GRU fata de recrutii apartinand altor etnii. „Vaynakh” mai reia o serie de acuzatii frecvente la adresa autoritatilor militare ruse, conform carora soldatii abia incorporati sunt deseori fortati sa fure sau sa cerseasca pentru cei cu experienta, iar unii ofiteri ii inchiriaza pe recruti pentru diverse munci, unele cazuri de abuz ducand la moartea sau mutilarea grava a soldatilor de religie musulmana.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică transforma Rusia in bancher nuclear

Federatia Rusa şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), au semnat un acord privind crearea primei bănci de combustibil nuclear pe plan internaţional, relateaza surse diplomatice ruse, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Banca se va afla sub supravegherea juridica a AIEA, urmand ca in viitor să furnizeze combustibil nuclear, stocat în Federatia Rusa, statelor doritoare să dezvolte energia nucleară civilă. Conform surselor citate, costul acestui proiect, considerat strategic de catre Moscova, va fi suportat integral de guvernul rus, care nu a dezvaluit suma exacta care va fi investita.
însă nu se cunoaşte volumul de investiţii.
Conform acordului, in noua banca ar urma să fie formate rezerve de uraniu îmbogăţit în grad redus într-o cantitate suficientă pentru încărcarea unui reactor cu o capacitate de 1000 MW. Costul combustibilului în acest caz este estimat la peste 100 milioane de dolari. Se preconizează ca uraniul să fie stocat la Angarsk, regiunea Irkutsk, unde Rosatom are un Centru internaţional de îmbogăţire a uraniului, iar armata rusa are o importanta baza strategica.

Chisinaul va beneficia de experienta Bucurestiului

„Prioritatea mandatului meu este susţinerea parcursului european al R. Moldova, iar obiectivul direct este introducerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat noului ambasador român la Chişinău, Marius Lazurcă, după ceremonia de înmânare a scrisorilor de acreditare preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu. Ambasadorul a mai declarat, conform mass-media de la Chisinau, ca mandatul sau este de a “sustine foarte generos efortul de modernizare a Republicii Moldova, de apropiere de standardele europene” si a adaugat ca relatia bilaterala cu R. Moldova este o prioritate de gradul 0 pentru Romania.
„Desi protocolul nu permite sa am emotii, recunosc ca sunt foarte emotionat”, a declarat la inceputul intrevederii Marius Lazurca si a spus ca este fericit sa aduca la Chisinau scrisorile de acreditare de la presedintele roman, Traian Basescu, informeaza Info Prim Neo. Replica presedintelui interimar moldovean a fost: “Simtiti-va ca acasa”. Gimpu s-a declarat convins ca venirea ambasadorului roman la Chisinau va duce la „cimentarea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania”.

Politica comuna

Marius Lazurcă a mai spus că cele două consulate de la Bălţi şi Cahul vor fi deschise oficial pe data de 30 iunie 2010, dar a precizat că personalul consular deja lucrează la Secţia Consulară din capitală, unde prelucrează dosarele solicitanţilor din aceste regiuni.
La rândul său, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus că în curând va fi numit şi noul ambasador al RM la Bucureşti. El nu a vehiculat, însă, niciun nume. „Demult asteptam sa vina ambasadorul Romaniei in Republica Moldova”, a declarat Mihai Ghimpu, citat de mass-media. El a spus ca i-a multumit ambasadorului pentru sprijinul Romaniei in problema integrarii. „Am zis ca dorim si in continuare sa existe aceasta politica, ba mai mult, sa cimentam aceste relatii. In afara de faptul ca suntem doua state vecine suntem acelasi popor, care vorbim aceeasi limba si ar fi bine ca politica noastra comuna sa aduca bunastarea tuturor romanilor”, a declarat Ghimpu.

Axa diplomatica

Diplomatul roman a vorbit despre insemnatatea in politica externa romaneasca a Republicii Moldova, subliniind ca “Romania acorda o importanta nu speciala, nu strategica, ci cu totul extraordinara raporturilor bilaterale”.  „Obiectivul nostru este ca in curand Republica Moldova sa fie cuprinsa in pachetul Balcanilor de Vest, care confera statutul de stat candidat la UE, sa beneficieze de sprijinul UE ca stat membru al acestui pachet, ca intr-un orizont de timp definit sa poata deveni un stat membru, impreuna cu Romania”, a spus Marius Lazurca.
Acesta si-a inceput deja activitatea la Chisinau, pregatind vizita de aziin capitala moldoveneasca a premierului Emil Boc, care va merge sa inmaneze primele permise de mic trafic la frontiera.  „Maine va fi un moment simbolic, au fost invitate 20 de persoane, celelalte permise eliberate vor fi transmise cetatenilor prin posta”, a spus ambasadorul. Lazurca a mai precizat ca in 30 iunie consulatele de la Balti si Cahul vor fi pe deplin operationale.

Presedintele georgian Saakasvili va efectua o vizita la Bucuresti

Bucurestiul sustine integritatea teritoriala si independenta Georgiei, a declarat ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, intr-o conferinta de presa comuna cu omologul sau georgian Grigol Vasadze, care a avut loc in capitala georgiana Tbilisi. “Georgia a ales drumul spre integrarea in Uniunea Europeana. Suntem in asteptarea acordurilor de liber schimb si a regimului preferential de vize, care ar trebui sa fie semnate in curand”, a declarat Baconschi, citat de mass-media, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrul a mai subliniat ca Georgia a adoptat reforme clare si adevarate, iar implementarea acestora va duce la integrarea in Europa. “Obtinerea regimului de liber schimb va reprezentat un sprijin important pentru relatiile cu Georgia in relatiile cu tarile membre UE”, a adaugat Baconschi.
La randul sau, Vasadze a subliiniat ca Georgia are potential de cooperare cu Romania, in special in ceea ce priveste comertul. “Acest potential nu este pe deplin folosit, din moment ce relatiile comerciale nu sunt atat de puternice pe cat ne-am dori”, a spus seful diplomatiei de la Tbilisi.
Cei doi ministri au anuntat, de asemenea, ca s-a decis deschiderea unor departamente de limba georgiana si respectiv romana in institutii de invatamant din Bucuresti si Tbilisi, in vederea consolidarii relatiilor dintre cele doua tari.

Vizita strategica

Ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, a anuntat, totodata, ca apropiata vizita a presedintelui Mihail Saakasvili in Romania va da un nou impuls relatiilor bilaterale. Seful diplomatiei romane s-a aflat marti si miercuri in Georgia, intr-o deplasare care precede vizita oficiala in Romania a presedintelui georgian Mihail Saakasvili, preconizata sa aiba loc in perioada urmatoare.
Baconschi a avut programate intrevederi cu ministrul georgian de externe, Grigol Vasadze, cu presedintele Mihail Saakasvili si cu premierul Nikoloz Gilauri, convorbiri cu vicepremierul si ministrul pentru integrare europeana si euroatlantica Giorgi Baramidze, precum si o intalnire cu membrii contingentului roman din misiunea EUMM, care isi desfasoara activitatea in cadrul Biroului Teritorial (Field Office) Mtskhetsa. In cadrul EUMM Georgia, Romania participa cu 23 de persoane in teatru si o persoana in cadrul Elementului de Sprijin de la Bruxelles (in regim de functionar international).
Agenda discutiilor a mai cuprins cooperarea bilaterala, cu accent pe dimensiunea economica si energetica, analiza evolutiilor regionale, precum si perspectivele aprofundarii relatiilor Georgiei cu UE si NATO, domenii in care Romania are posibilitatea de a impartasi din experienta proprie, potrivit MAE.

Sprijin pentru Nabucco

Ministrul roman de Externe Teodor Baconschi a primit, in cursul vizitei pe care a facut-o ieri la Tbilisi, confirmarea sprijinului partii georgiene pentru proiectul Nabucco si interesul de a aprofunda discutiile referitoare la Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-Romania
Vizita a confirmat caracterul excelent al relatiilor romano-georgiene, inscriindu-se in politica Romaniei de promovare a dialogului politic si cooperarii in regiunea extinsa a Marii Negre, arata un comunicat al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. O atentie deosebita a fost acordata dimensiunii economice a relatiei romano-georgiene, in contextul in care potentialul de cooperare pe acest palier nu este inca deplin valorificat. Un subiect aparte in discutiile de la Tbilisi l-a constituit securitatea energetica.
Partea georgiana a confirmat sprijinul privind proiectul Nabucco, exprimandu-si totodata interesul de a aprofunda discutiile referitoare la Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-Romania, care prevede transportul gazului azer sub forma lichefiata, la Constanta. In cadrul convorbirilor au mai fost abordate teme de interes comun aflate pe agenda regionala si internationala: cooperarea in regiunea Marii Negre, procesul de reglementare a conflictelor inghetate, perspectivele europene si euro-atlantice ale Georgiei si securitatea energetica.
Cu prilejul vizitei, a fost reafirmat sprijinul Romaniei privind aspiratiile Georgiei de apropiere de structurile europene si euroatlantice, cu accent pe necesitatea valorificarii eficiente a oportunitatilor oferite de initiativele europene pentru regiune, precum Sinergia Marii Negre si Parteneriatul Estic.

Asigurari euroatlantice

NATO l-a asigurat recent pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili că va rămane deschisă la o adeziune la Alianta Nord-Atlantica a statului caucazia, oricare ar fi evoluția politica a Ucrainei, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Poziţia NATO nu s-a modificat” cu privire la candidatura Georgiei la NATO, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul unei întrevederi de la Bruxelles cu Mihail Saakaşvili.
“Pot să dau asigurări că termenii comunicatului final al summitului de la Bucureşti (organizat în aprilie 2007)”, privind promisiunea de aderare a Georgiei şi Ucrainei “nu vor fi modificaţi”, a adăugat el. “Decizia finală va fi luată în funcţie de respectarea criteriilor” democratice de către ţările candidate, a mai spus Rasmussen. Dar, a subliniat el, “ţine de fiecare ţară să-şi decidă viitorul”.
Cu acelaşi prilej, Anders Fogh Rasmussen a reafirmat sprijinul NATO pentru integritatea teritorială a Georgiei, confruntata cu puternice regimuri separatiste in Abhazia si Osetia de Sud, sustinute de catre Federatia Rusa.

Consiliul municipal din Kiev şi-a anulat decizia de a vinde la licitaţie incintele a 13 ambasade, între care şi cea a României, şi sediul delegaţiei Comisiei Europene în Ucraina, relatează Kyiv Post în ediţia electronică, citând agenţia Ukrainian News. Decizia a fost votată de 108 de membri ai Consiliului municipal. Ca urmare a acestei hotărâri, s-a modificat rezoluţia din 17 septembrie 2009 şi au fost eliminate prevederile referitoare la instituirea unui program de privatizare a proprietăţilor statului. Prin urmare, sediile ambasadelor Rusiei, Austriei, Turciei, Cehiei, Croaţiei, Armeniei, Kîrgîzstanului, Cubei, Bulgariei, României, Egiptului, Algeriei, Poloniei şi biroul reprezentantului Comisiei Europene nu vor fi privatizare prin licitaţie. De asemenea, viceprimarul Kievului, Oles Dovhyi, a declarat că reprezentanţii ambasadelor vor fi invitaţi la şedinţele Consiliului municipal al Kievului pentru a face propuneri referitoare la privatizarea anumitor locaţii ca statele să le poată achiziţiona.
Potrivit agenţiei Ucrainian News şi preluată de Mediafax, Directoratul general pentru birourile reprezentanţilor străini din cadrul Consiliului municipal Kiev a anunţat în martie că decizia privind privatizarea ambasadelor prin licitaţie este necesară ca statele să poată achiziţiona aceste sedii.

Chişinăul este, miercuri, spaţiul întâlnirilor oficiale româno – moldovene, pe de o parte, şi ruso – moldovene, pe de altă parte. Dialogurile cu oficialităţile din capitala din stânga Prutului au loc în contextul eliberării de către România a primelor permise de liberă circulaţie pentru moldoveni, dar şi în ideea organizării primei întâlniri dintre premierul Vladimir Putin şi omologul Vlad Filat.

Premierul Emil Boc va participa la Chişinău, împreună cu omologul său moldovean, Vlad Filat, la ceremonia de eliberare a primelor 441 de permise de mic trafic, care vor fi acordate cetăţenilor moldoveni. Pe agenda primei sale vizite în Republica Moldova figurează şi o întrevedere cu premierul Vlad Filat, la sediul Guvernului Moldovean. Ultima întâlnire bilaterală a celor doi oficiali a avut loc în luna februarie, în marja Summitului pentru Dunăre, de la Budapesta. De asemenea, Emil Boc va avea o întâlnire cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Premierul Emil Boc se va întoarce la Bucureşti în cursul după-amiezei, pentru a participa la şedinţa săptămânală de guvern.

Tot miercuri, la Chişinău, vine în vizită Igor Şuvalov, ajunctul premierului rus, Vladimir Putin. Potrivit publicaţiei ruse Kommersant, acesta îşi propune să organizeze prima întâlnire bilaterală dintre cei doi omologi, Vladimir Filat şi Vladimir Putin.

Totodată, mâna dreapta a premierului rus va vizita după Republica Moldova capitala Ucrainei şi cea a Belarusului. Printre chestiunile care urmează să fie discutate sunt organizarea în lunile mai sau iunie a unei întâlniri a şefilor de state a ţărilor CSI, care va avea loc sub egida preşedinţiei ruse, transmite Kommersant.
“În ultima perioadă, partea moldovenească este foarte insistentă în a stabili un dialog dintre prim-miniştrii celor două ţări. Vladimir Filat, cel care ocupă funcţia de premier la Chişinău, s-a întâlnit deja cu Putin în noiembrie la Ialta. Ambiţiosul premier moldovean, care reprezintă Partidul Liberal Democrat din Moldova, nu neagă că va fi foarte activ în cazul alegerilor parlamentare anticipate. Și pentru a-şi asigura un rezultat bun, a hotărât să aibă şi susţinerea Moscovei. Până acum, monopolul asupra prieteniei ruşilor l-au avut doar comuniştii, în persoana lui Vladimir Voronin. PCRM speră să-şi ia revanşa la noile alegeri. Prin intermediul mass-mediei controlate de ei, aceştia au încercat să le atribuie membrilor Alianţei pentru Integrare Europeană ştampila de “proromâni” şi “antiruşi”, mai precizează publicația rusească preluată de situl Unimedia.md.

Companiile internationale, pregatite pentru exploatarea zacamintelor de gaz din Marea Neagra

Rezervele de gaze naturale existente în două blocuri dintr-un perimetru din Marea Neagră concesionat firmei Sterling au fost reevaluate, de la 6 miliarde de metri cubi la aproape 10 miliarde, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de mass-media. Melrose Resources, compania britanică care a cumpărat 35% din drepturile asupra perimetrelor deţinute de Sterling Resources în Marea Neagră, a reevaluat în creştere rezervele de gaz din două blocuri, Ana şi Doina, care fac parte din perimetrul Midia, concesionat de statul român companiei Sterling.
Compania a reprocesat şi a interpretat datele obţinute din explorarea seismică 2D şi a reanalizat datele furnizate de sonde. Un audit independent al rezultatelor a condus la o nouă estimare a rezervelor, de 345 de miliarde de picioare cubice, dintre care 247 de miliarde în blocul Ana şi 98 în Doina, se arată într-o ştire apărută pe site-ul Offshore. Cele 345 de miliarde de picioare cubice, existente doar în cele două blocuri, reprezintă 9,7 miliarde de metri cubi, cantitate echivalentă cu necesarul de import al României pe mai bine de un an şi jumătate. Estimarea este mult mai mare decât cea prezentată de Sterling acum un an-6 miliarde de metri cubi.
Melrose se aşteaptă ca, până la sfârşitul acestui an, să primească din partea autorităţilor române acordul pentru demararea investiţiilor în cele două blocuri. Investiţia se ridică la 400 de milioane de dolari. Compania britanică se aşteaptă să înceapă extracţia gazului în ultima parte a anului 2010, cu un nivel de 110 milioane de picioare cubice ), adică 3,1 milioane de metri cubi pe zi.
Dezvoltarea celor două blocuri presupune amplasarea a cel puţin două platforme, conectate la o instalaţie de prelucrare pe uscat printr-o conductă de 110 kilometri lungime.

Concesiuni vandute

Controversata firma Sterling Resources vrea sa-si vanda concesiunile de la Marea Neagra, a declarat recent, intr-o emisiune la The Money Channel, Cristian Petrescu, membru in Comisia de industrii din Camera Deputatilor, informatia fiind confirmata si de seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, relateaza mass-media de la Bucuresti. Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera in perimetrele XIII Pelican si XV Midia, intre ANRM si Sterling Resources Ltd., are o durata de 30 ani contractuali calculati de la data intrarii in vigoare a ESPA (n.r. adica a Contractului de Explorare si Impartire a Productiei incheiat intre Rompetrol SA si Enterprise Oil Exploration Limited si Canadianoxy (Romania) Ltd., la 6 august 1992), cu dreptul de prelungire cu o perioada aditionala de pana la 15 ani, conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea Petrolului, potrivit actului aditional.
Sterling Resources Ltd. este o companie canadiana cu sediul la Calgary, Provincia Alberta. Resources Ltd. este listat la bursa din Toronto TSX Venture Exchange, actiunile sale tranzactionandu-se sub simbolul “SLG”. Sterling Resources Ltd. desfasoara operatiuni petroliere in Marea Britanie (atat in Marea Nordului cat si pe uscat), in Franta si in Romania (atat pe uscat – Perimetrul Sud Craiova, cat si in Marea Neagra – Perimetrele Pelican si Midia).

Negocieri cu repetitie

Compania Sterling Resources nu este la prima incercare de vanzare a concesiunilor, E.ON Romania purtand anterior negocieri pentru a achizitiona gaze posibil extrase de aceasta companie din platforma continentala din Marea Neagra. “Purtam de cateva luni discutii cu cei de la Sterling Resources, pentru a achizitiona gaze pe care ei le-ar putea extrage din platforma continentala. Nu este probabil ca noi sa participam la licitatiile de concesiune pentru acele perimetre”, a precizat, citat de mass-media de la Bucuresti, directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak.
Reamintim ca pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterling Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. Grupul E.ON activeaza in sectorul electricitatii si al gazelor naturale, este prezent in 30 de tari, are un volum anual de vanzari de aproape 69 miliarde euro si are aproximativ 88.000 angajati.

Concesiune controversata

Sterling a primit dreptul de concesiune exlcusivă a perimetrelor Pelican şi Midia din Marea Neagră la sfârşitul anului 2008, printr-o decizie adoptată pe ultima sută de metri a guvernului Tăriceanu. Actul, care a fost urmat de un imens scandal presupunea modificarea acordului iniţial de împărţire a producţiei, prin care statul primea cotă-parte din ţiţeiul şi gazele extrase, într-o concesiune, din care statul primeşte doar redevenţe. O valoare exactă a rezervelor din cele două perimetre, care se întind pe mai mult de 4.000 de kilometri pătraţi, nu există. Toamna trecută, autorităţile române au estimat un volum de 50 de miliarde de metri cubi de gaze(importurile totale ale României pe opt ani) şi 278 de milioane de tone de ţiţei.
Anterior, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, a declarat ca “in cele două perimetre petroliere au fost identificate 11 structuri gazeifere şi petrolifere. Pentru două dintre acestea, Doina şi Doina Sister, au fost săpate sonde de explorare geologică. Celelalte nouă structuri au fost explorate doar prin prospecţiune seismică. Cu o probabilitate de 50%, acestea prezintă resurse potenţiale de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 278 de milioane de tone de ţiţei”, a mai declarat, citat de The Money Channel, preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
Referitor la disputa dintre compania Sterling Resources şi autorităţi, Mărăcineanu a spus că în paralel cu ancheta parlamentară şi cu cea a Corpului de Control al Premierului, ANRM desfăşoară propria anchetă în acest caz. “Sunt o serie de elemente pe care ANRM le-a transmis companiei Sterling. Nu am încercat niciodată să surprindem Sterling cu ceva, ci am încercat să cooperăm. Am solicitat să ni se pună la dispoziţie autorizaţiile de construcţie şi de mediu. Astfel, a reieşit faptul că Sterling nu a deţinut autorizaţie de construcţie şi de mediu pentru platforma din Marea Neagră, care este o platformă de explorare şi evaluare a producţiei, nu de prospecţiuni, deci era nevoie de autorizaţii. Inspecţia de Stat pentru Construcţii a confirmat: Sterling trebuia să aibă autorizaţie de construcţii. Conform legii petrolului, rezilierea contractului ar putea fi întemeiata pe nerespectarea autorizatiilor de de constructie si mediu.”

Decizie istorica

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a tranşat în luna februarie 2009 disputa româno-ucraineană legată de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, acordând României aproape 80% din zona disputată. România a obţinut astfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri păraţi.
Corpul de control al Guvernului a început, pe 9 februarie, verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Premierul Emil Boc declarase anterior că va fi analizată sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources şi ANRM a fost transformat în acord petrolier şi de concesiune.
Premierul Boc a declarat în data de 5 februarie că, potrivit actului adiţional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagră, iar după decizia Curţii contractul prevede şi dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anunţat că a fost desecretizată anexa la contractul în cauză, a anunţat şi că a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui.
Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia este de 30 de ani, calculaţi de la data intrării în vigoare a Contractului de explorare şi împărţire a producţiei, cu drept de prelungire pentru o perioadă de până la 15 ani. Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia a fost încheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil şi Canadianoxi Ltd. şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/1992, înainte de intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat că tipul de contract petrolier practicat în Romania este acordul petrolier de concesiune. În prezent, ANRM caută soluţii pentru a reveni la forma iniţială a contractului din 1992, prin care statul român primea 45% din cantitatea de gaze extrasă din platoul continental.