Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se opune izolarii Iranului

Ministrul de externe al Federatiei Ruse, Serghei Lavrov, este de părere că nu trebuie să se spună că Rusia şi SUA au o poziţie unitară faţă de Republica Islamica Iran, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Pentru SUA, ca şi pentru noi, este inacceptabilă încălcarea regimului neproliferării armelor nucleare. Aceasta este poziţia noastră comună deşi, în ceea ce priveşte metodele de realizare a ei, părerile noastre nu coincid sută la sută. Iranul pentru noi, spre deosebire de SUA, este un vecin apropiat, cu care avem legături tradiţionale condiţionate istoric şi cu care colaborăm în domeniile economic, umanitar şi tehnico-militar. Iranul este partenerul nostru în zona Caspicii şi de aceea nouă nu ne este deloc indiferent ce se va întâmpla în Iran şi în jurul lui”, a spus ministrul rus al afacerilor externe într-un interbiu acordat mass-media rusa. “Totodată, a spus ministrul rus, pe noi ne îngrijorează foarte tare şi nu ne putem împăca cu faptul că Iranul refuză să colaboreze cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA). Ba mai mult, actuala conducere iraniană declară că avem dreptul să îmbogăţim uraniu. Desigur, acest lucru nu este interzis în Tratatul de neproliferare pentru că, probabil, atunci când s-a pregătit acest tratat nu i-a trecut nimănui prin minte că aceste tehnologii vor deveni atât de uşor accesibile la sfârşitul secolului trecut – începutul secolului curent”, a mai adaugat inaltul oficial rus.

Autoritatile americane au declarat la inceputul saptamanii curente ca oferta iraniana de a schimba uraniu slab imbogatit cu combustibil inalt procesat pentru un reactor de cercetare este inacceptabila, relateaza mass-media de peste Ocean. Departamentul de Stat a declarat ca diplomatii americani urmaresc intens ideea unor sanctiuni suplimentare impotriva Teheranului datorita lipsei de cooperare in problema nucleara.

Reamintim ca oferta iraniana, expusa intr-o scrisoare adresata Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), a fost descrisa ca primul raspuns oficial al Teheranului la o propunere facuta de AIEA in luna octombrie 2009. Conform propunerii din octombrie, Iranul ar fi trebuit sa livreze majoritatea depozitelor sale de uraniu slab imbogatit in strainatate, urmand ca dupa cateva luni sa primeasca combustibil inalt imbogatit pentru un reactor iranian folosit pentru producerea de izotopi nucleari in scopuri medicale. In mesajul sau adresat AIEA, Iranul a declarat ca doreste sa schimbe uraniu slab imbogatit pentru combustibil de reactor dar ca schimbul ar trebui sa aiba loc simultan si pe teren iranian.

La o conferinta de presa, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, P. J. Crowley, preluat de publicatia The Epoch Times, a declarat ca oferta iraniana este o diversiune care nu va face nimic pentru a reasigura comunitatea mondiala ca programul nuclear al Teheranului este pasnic. El a declarat ca contraoferta iraniana este inacceptabila. Crowley a mai declarat ca administratia Obama este inca deschisa pentru discutii cu Iranul, dar ca va actiona mai agresiv in privinta aplicarii unui al patrulea set de sanctiuni ONU. “Noi nu am inchis usa pentru alte implicari viitoare. Dar e nevoie de un partener cu adevarat doritor pentru a realiza asta. De fapt, Iranul face o serie de declaratii, zi dupa zi, saptamana dupa saptamana. Dar refuza sa vina la masa si sa negocieze cu adevarat si sa adreseze temerile comunitatii internationale”, a declarat el.

Presedintele UE, Herman van Rompuy, contestat in Parlamentul European

Preşedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy, a fost insultat după primul său discurs în faţa Parlamentului Europarlamentar de un deputat britanic eurosceptic, fiind acuzat ca are carisma unei “cârpe umede” şi aspectul unui “funcţionar de bancă”, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Herman van Rompuy a fost şocat de turnura personală pe care a luat-o discursulntarul Nigel Farage, liderul de facto al Partidului Independenţei Regatului Unit, care l-a portretizat pe preşedinte în cele mai terne culori după ce acesta a ţinut un discurs de introducere lung de 15 minute. “N-am auzit niciodată de dumneavoastră. Nimeni în Europa n-a auzit înainte (de nominalizarea la preşedinţia UE – nr.red) de dumneavoastră”, a spus Farage, citat de EUobserver, preluat de mass-media de la Bucuresti. Farage a spus că atunci când UE şi-a numit primul preşedinte, se spara să fie vorba de “o figură globală gigantică” şi “un lider pentru 500 de milioane de persoane”, care să merite un salariu mai mare decât al Preşedintelui Barack Obama, informează Reuters. “Mi-e teamă că ne-am ales cu dumneavoastră”, a declarat europarlamentarul britanic, implicat intr-o febrila campanie electorala in interiorul partidului. “Nu vreau să fiu nepoliticos, dar, ştiţi, aveţi carisma unei zdrenţe ude şi arătaţi ca un funcţionat de bancă”, şi-a continuat englezul tirada.
Practic necunoscut în afara Belgiei, Herman van Rompuy s-a ivit brusc în lumina reflectoarelor politicii europene, odată cu suprinzătoarea sa nominalizare la ocuparea postului de preşedinte al UE, post creat prin Tratatul de la Lisabona şi existent de la 1 ianuarie 2010. Unii comentatori susţin că tocmai caracterul său retras l-a făcut potrivit pentru postul de preşedinte, unul nu foarte important în schema politică a UE. Herman van Rompuy se bucura de o imensa popularitate in Belgia, dupa ce a reusit dezamorsarea unei grave crize politice, care ameninta supravietuirea statului, amenintata de separatismul flamand.

CEDO apara drepturile religioase ale cetatenilor turci

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit marti ca Turcia a incalcat libertatea religioasa a membrilor unei secte condamnati din cauza tinutei lor vestimentare, relateaza mass-media turca, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cele 127 de persoane, membre ale unei secte favorabile instaurarii legii islamice (sharia) in Turcia, au petrecut mai mult de doi ani in arest preventiv, pentru ca apoi sa fie condamnate la amenda pentru ca au defilat pe strazile din Ankara in tinuta lor caracteristica, cu turban, salvari, tunica si baston. Persoanele respective au fost condamnate pentru “infractiune la legea privind purtarea palariei (care interzice din 1925 orice alt acoperamant cu exceptia palariei) si “infractiune la reglementarea privind purtarea anumitor vesminte, mai ales religioase, in locuri publice, in afara ceremoniilor religioase”. CEDO a concluzionat ca sunt “nejustificate” aceste condamnari, acordand fiecarui reclamant despagubiri de 10 euro, reprezentand amenda aplicata. Potrivit judecatorilor Curtii, reclamantii nu reprezentau un pericol pentru ordinea publica si nu s-au intrunit pentru a face prozeliti, prin urmare autoritatile le-au incalcat libertatea de a-si manifesta convingerile religioase. Turcia dispune de doua luni pentru a face apel la aceasta decizie.

Fara religie in buletin

Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a cerut Turciei, pe 2 februarie 2010, sa elimine rubrica “religie” din cartile de identitate nationale, pentru ca aceasta afirmatie este contrara libertatii religioase care prevad si libertatea unei persoane de a-si exprima, sau nu, convingerile sale religioase. “Simpla detinere a unei carti de identitate, care sa contina rubrica “religie”, chiar si ramasa necompletata, ar insemna divulgarea unor informatii, impotriva vointei persoanei detinatoare, legate de religie sau de convingerile sale profunde”, a hotarat CEDO.

Presedintele CE, Jose Barroso, ingrijorat de situatia fondurilor de pensii ale statelor UE

Tarile membre ale Uniunii Europene au nevoie de o reforma generalizata a sistemului de pensii, in conditiile in care oamenii traiesc mai mult si au tot mai putini copii, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Este intr-adevar o problema si sistemul de pensii trebuie reformat in ansamblu”, a spus el, intr-o conferinta de presa comuna cu premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero. “Incurajam guvernele sa actioneze responsabil si in cadrul oferit de dialogul social pentru a realiza reformele sistemului european de pensii, pe care dorim sa-l prezervam pentru viitor”, a adaugat Barroso. Conferinta a avut loc dupa intalnirea noii Comisii Europene cu membrii cabinetului spaniol. Comentariile lui Barroso vin dupa ce guvernul socialist de la Madrid s-a confruntat cu primele proteste de masa ale sindicatelor din ultimii sase ani de cand detine puterea, in urma anuntarii unui plan de a majora varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani.

Permisul de mic trafic va fi eliberat cetăţenilor din Republica Moldova, care au domiciliul de cel puţin un an de zile într-o localitate aflată la cel mult 50 kilometri de frontieră, în termen de maximum 60 de zile de la depunerea cererii. Declaraţia aparţine ministrului de Interne, Vasile Blaga şi a fost făcută după şedinţa de marţi a executivului. El a ţinut să precizeze că la 26 februarie va intra în vigoare Acordul pentru micul trafic de frontieră încheiat între guvernele celor două ţări, iar de această facilitate vor putea beneficia aproximativ 1,25 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu domiciliul în 361 localităţi de frontieră.

Cetăţenii moldoveni se vor adresa consulatelor României din Republica Moldova, iar termenul maxim până la care partea română, prin Oficiul Român de Imgirări, va trebui să răspundă unei cereri de eliberare a permisului este de 30 zile. În aceeaşi limită de timp trebuie să se încadreze şi autorităţile moldovene pentru verificarea datelor solicitantului, iar termenul de eliberare a permiselor de mic trafic nu va putea fi mai mare de 60 de zile.

Vasile Blaga a mai precizat că a dat deja dispoziţii pentru tipărirea primelor 350.000 de permise, iar până la aderarea României la Spaţiul Schengen permisele de mic trafic vor fi acordate gratuit, iar ulterior preţul acestora va fi stabilit cu acordul Comisiei Europene.

Potrivit Mediafax, premierul Emil Boc şi primul-ministru moldovean Vlad Filat au semnat, în luna decembrie, un acord care permite cetăţenilor României şi celor ai Republicii Moldova care domiciliază în localităţi situate în proximitatea frontierei dintre cele două ţări, la 30-50 kilometri distanţă de linia de frontieră, să circule în zona similară a statului vecin fără viză, doar cu un permis valabil pe 2-5 ani.

Punctul de trecere a frontierei Rădăuţi Prut – Lpcani solicitat de cetăţenii români şi moldoveni

Peste 2.800 de persoane şi mai mult de 1.000 de automobile au traversat graniţa prin punctul Rădăuţi Prut –Lipcani, după deschiderea de la 15 februarie. Cutoate că, pentru moment, punctul de trecere funcţionează în intervalul orar 8-20, zilnic, prin acest segment al frontierei, fluxul de pasageri şi mijloace de transport este mult mai mare decât cel înregistrat la punctele de trecere limitrofe, care activează 24 ore din 24, potrivit Serviciului de Grăniceri al Republicii Moldova. Conform corespondentului Agerpres la Chişinău, Serviciul Grăniceri este pregătit să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, odată cu punerea în aplicare a Acordului privind micul trafic la frontieră. Podul Rădăuţi-Lipcani a fost inaugurat la 15 februarie, după ce cu 66 de ani în urmă a fost aruncat în aer de către sovietici.

Ministrii europeni de externe au decis la Bruxelles suspendarea, pâna la sfârsitul lui septembrie 2010, a restrictiilor de circulatie impuse liderilor regimului separatist de la Tiraspol, potrivit unui comunicat al Consiliului afacerilor externe.

A fost anuntata prelungirea masurilor restrictive pentru o serie de membri ai autoritatile separatiste pe o durata de 12 luni. Însa, “pentru încurajarea progresului”, Consiliul suspenda implementarea masurilor restrictive pentru toti responsabilii transnistreni de pe lista pâna la sfârsitul lui septembrie 2010, când va avea loc o revizuire bazata pe eventuale progrese. Pe de alta parte, Consiliul a decis scoaterea a trei nume de pe lista persoanelor vizate de restrictiile impuse Tiraspolului. Potrivit NewsIn, la finalul reuniunii au fost salutate evolutiile pozitive din dosarul transnistrean, în special deschiderea autoritatilor de la Chisinau si a celor de facto de la Tiraspol de a se angaja în dialog.

Consiliul UE si-a exprimat, de asemenea, regretul fata de lipsa unui progres substantial, fata de persistenta problemelor cu care se confrunta scolile cu grafie latina din regiunea transnistreana si obstacolele impuse de Tiraspol liberei circulatii a persoanelor. În februarie anul trecut, Consiliul UE a anuntat ca a prelungit pâna la 27 februarie 2010 interdictia de a le fi acordate vize de intrare în tarile blocului european pentru 19 înalti responsabili din Transnistria. Printre acestia se afla liderul separatist Igor Smirnov si cei doi fii ai sai – seful vamilor, Vladimir Smirnov, si liderul Partidului Patriotic, Oleg Smirnov. Potrivit Bruxelles-ului, aceste persoane sunt direct responsabile pentru lipsa de progrese în reglementarea conflictului transnistrean si sunt acuzate ca au orchestrat închiderea în Transnistria a scolilor cu predare în limba româna.

CEDO va fi reformata

Consiliul Europei si-a anuntat intentia de a simplifica procedurile de examinare a documentelor la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), pentru a reduce costurile procesarii celor 120 de mii de dosare anual, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrii de Justitie ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei au discutat la o recenta conferinta din Elvetia masurile necesare pentru reformarea Curtii. Astfel, conform propunerilor, decizia de a transmite dosarul în judecata va fi luata de un singur judecator, si nu de trei, cum a fost pana acum. Doar trei judecatori, si nu sapte, se vor pronunta asupra dosarelor care sunt similare cu cele analizate anterior.
Reamintim ca CEDO, adesea numita informal „Curtea de la Strasbourg”, a fost creata pentru sistematizarea procedurii plangerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curtii este sa vegheze la respectarea prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre statele semnatare.

Armata olandeza va parasi Afganistanul

Principalele partide din coalitia de centru-stanga aflata la putere in Olanda nu au reusit sa ajunga la un acord asupra datei privind retragerea trupelor prezente in Afganistan, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest context, premierul olandez Jan Peter Balkenende a anuntat saptamana trecuta caderea guvernului de coalitie pe care il conduce de trei ani si convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Anuntul premierului vine dupa o noua runda de negocieri intre cele doua partide de guvernamant, discutii care s-au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute. NATO, care a intensificat eforturile in lupta impotriva talibanilor afgani, a cerut Olandei „sa examineze posibilitatea si oportunitatea unei prezente prelungite in Afganistan” pentru cei 2.000 de militari din baza aflata in provincia Uruzgan. Reamintim ca 21 de soldati olandezi au fost ucisi in Afganistan, din 2001 si pana in prezent, alte zeci fiind raniti in timpul operatiunilor anti-talibani. Olanda are desfasurati in Afganistan detasamente ale fortelor speciale, o escadrila de elicoptere de atac Apache, precum si avioane de vanatoare-bombardament F-16 si de transport, model C-130.

Divergente electorale

Crestin-democratii (CDA), principala forta de coalitie, au propus mentinerea unui efectiv militar redus pana in august 2011, respectiv prelungirea cu un an a prezentei soldatilor olandezi in Afganistan. Propunerea s-a lovit, insa, de refuzul categoric al vicepremierului Wouter Bos, al carui partid sustine ca misiunea in sanul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (Isaf) trebuie sa ia sfarsit anul acesta, asa cum era prevazut. In acelasi timp, purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne olandez, Vincent van Steen, anunta ca alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate inaintea verii. „Ziua alegerilor ar putea fi stabilita cel tarziu in luna iunie”, mentioneaza  Vincent van Steen.
Surse din cadrul CDA, citate de mass-media olandeza, l-au acuzat pe fostul vicepremier Wouter Bos ca a provocat intentionat alegerile parlamentare anticipate, pentru a profita de opozitia crescanda a electoratului olandez fata de interventia militara olandeza in statul asiatic. Liderul Partidului Muncii este un cunoscut opozant al premierul olandez in exercitiu Jan Peter Balkenende, liderul crestin-democratilor.

Domino-ul retragerilor

Conform mass-media internationale, mai multe state occidentale vor imita decizia Olandei, retragandu-si fortele militare din Afganistan. Sursele citate dau ca sigura retragerea contingentului militar canadian, de aproximativ 3000 de soldati. Totodata, Franta, care are peste 3.000 de soldati in Afganistan, a exclus deja suplimentarea trupelor, iar in Germania exista o dezbatere aprinsa pe aceasta tema. Guvernele europene se straduiesc sa adune cei 10.000 de soldati ceruti de generalul american Stanley McChrystal pentru a se alatura celor 30.000 de soldati suplimentari promisi de Barack Obama in acest an, fara insa a exista o decizie unanima la nivelul Aliantei.
Canada, care a suferit pierderi masive, inclusiv 140 de morti, a anuntat retragerea celor aproximativ 3.000 de soldati pana la sfarsitul anului viitor, pe fondul protestelor oficialilor NATO, ingrijorati de efectele politice si militare, Olanda si Canada fiind doua dintre cele mai eficiente forte ale NATO in Afganistan. La randul sau, Australia a anuntat ca nu va suplimenta contingentul militar trimis in statul asiatic, 12 soldati australieni fiind ucisi in actiuni impotriva talibanilor.
Reamintim ca la finele lui 2009, 75% din britanici si 86% din germani se opuneau trimiterii de trupe suplimentare in Afganistan, crescand semnificativ si procentul cetatenilor europeni care cer retragerea militarilor din acest teatru de conflict.

Oficialii companiei NetWitness au declarat recent ca un atac informatic de proportii a permis controlarea a peste 74.000 de calculatoare, situate in 196 de tari, in special in SUA, Mexic, Arabia Saudita, Egipt si Turcia, expertii citati considerand ca atacul a fost organizat de catre un grup cu sediul in Europa de Est, compus din hackeri din mai multe state. Firma de securitate informatica a mai dezvaluit ca 2.411 organizatii au fost vizate timp de un an de aceste atacuri, dintre care 374 in Statele Unite, inclusiv administratii federale si locale, servicii de secutritate, mari intreprinderi din sectoarele bancare, tehnologice sau energetice, precum si institutii de invatamant.
Raportul NetWitness arata ca primele informatii legate de acest atac dateaza din martie 2009 si ca retelele sociale sunt utilizate ca vectori, prin false invitatii de a instala programe de securitate. Raufacatorii exploateaza mai ales lacunele sistemelor de operare XP si Vista. Documentul mai subliniaza ca Departamentul american al Apararii pare sa fie vizat in mod special, dar ca hackerii au putut sa acceseze si tranzactii bancare si date de proprietate intelectuala.
“Fie ca sunteti una dintre cele mai mari companii clasificate de (revista) Fortune, fie un organism guvernamental sau un utilizator de Internet folosind o conexiune DSL acasa, puteti cadea victima”, a subliniat Adam Meyers, inginer al societatii SRA International, citat de Wall Street Journal.

CIA informatic

NetWitness, este o societate privata condusa de un fost militar din fortele aeriene care a fost de asemenea insarcinat cu securitatea cibernetica la Departamentul de Securitate Interna, Amit Yoran, relateaza mass-media internationala. Cotidianul Wall Street Journal a subliniat ca printre societatile vizate s-au numarat gigantul farmaceutic Merck si studiourile Paramount. Potrivit ziarului, care il citeaza pe Yoran, anumite indicii sugereaza ca un grup cu sediul in Europa de Est se afla la originea acestui atac, utilizand probabil calculatoare localizate in China.
Aceasta piraterie de proportii a iesit la iveala la o luna dupa ce gigantul american de Internet, Google, a avertizat asupra unor atacuri “masive” provenind, potrivit acestuia, din China, si vizand aproximativ 20 de firme. In urma acestor atacuri, orientate in principal impotriva militantilor drepturilor omului care urilizeaza serviciile sale, Google a amenintat ca se retrage din China, daca aceasta tara nu pune capat cenzurii care ii limiteaza activitatile.

Axa Google-NSA

Google urmeaza sa incheie un acord de parteneriat cu National Security Agency (NSA), cea mai mare agentie de spionaj din Statele Unite, careia i-a cerut ajutorul pentru a investiga atacurile informatice pe care sustine ca le-au suferit sistemele companiei in China. Conform unui acord pregatit de cele doua organizatii, NSA va ajuta Google sa analizeze un atac amplu de spionaj corporativ asupra retelelor companiei, originar din China, au declarat surse din domeniul securitatii informatice pentru cotidianul american The Washington Post. Obiectivul aliantei dintre Google si NSA este de a proteja compania si clientii de noi atacuri, au subliniat sursele citate.
Reprezentantii Google si NSA au refuzat sa comenteze informatiile, insa surse oficiale au afirmat, sub protectia anonimatului, ca alianta este structurata in asa fel incat sa permita celor doua organizatii sa faca schimb de informatii de importanta critica fara a incalca regulamentele interne ale companiei si legislatia americana din domeniul vietii private si caracterului intim al comunicatiilor. Aceleasi surse sustin ca acordul nu va oferi NSA acces la cautarile sau conturile de email ale utilizatorilor, sau ca Google va pune la dispozitia agentiei informatii private.

Tinta Google

Compania Google a anuntat pe 12 ianuarie 2010 ca retelele sale au fost atacate informatic prin mai multe intruziuni, incepand din luna decembrie 2009, intensificandu-se in primele saptamani ale anului 2010. Compania a tinut sa sublinieze gravitatea atacurilor amenintand ca va inchide divizia chineza daca autoritatile locale nu vor permite ca motorul de cautare al Google sa nu mai fie cenzurat.
Google a cerut ajutorul NSA la scurt timp dupa atacuri, potrivit surselor citate, insa semnarea unui acord ar mai putea dura cateva saptamani. Atingerea unui echilibru intre securitatea nationala si dreptul cetatenilor la o viata privata a devenit un subiect extrem de sensibil in SUA odata cu dezvoltarea fulminanta a internetului si a comunicatiilor in general. Alianta ar marca primul acord de impartasire de informatii incheiat de Google cu NSA, potrivit surselor amintite, dupa ce compania a refuzat in repetate randuri sa iar parte la programul de supraveghere a teroristilor derulat de agentie.
Surse care cunosc detaliile acordului afirma ca scopul intelegerii nu este identificarea atacatorilor, care ar fi aproape imposibila dupa incheierea atacurilor, ci construirea unui sistem de aparare imbunatatit pentru retelele Google. Experti din domeniul securitatii informatice sustin ca atacurile au avut ca tinta codul sursa al sistemelor Google, limbajul de programare care sta la baza aplicatiilor, si au vizat peste 30 de alte mari companii din tehnologie, aparare, energie, industria financiara si media.

Nikolai Markarov, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse

La 4 februarie, ziua in care presedintele Romaniei anunta ca CSAT a raspuns invitatiei presedintelui SUA de a participa la sistemul antiracheta american, la Istanbul  se reuneau cei 28 ministri ai Apararii din statele NATO. Pe agenda de lucru se aflau si planurile de extindere catre Europa de Est si Orientul Mijlociu  a unui sistem de  rachete interceptoare de anvergura mondiala. “Afganistanul si apararea antiracheta sunt exemple ale noilor prioritati pe care seful Pentagonului, Robert Gates, vrea sa se concentreze NATO”, transmitea “Bloomberg News”.
La 5 februarie la Moscova se anunta ca presedintele Medvedev a adoptat doctrina militara a Rusiei.
La 6 februarie, comentariile din presa rusa remarcau  ca  potrivit noii doctrine, extinderea in continuare a NATO si instalarea unui scut antiracheta american reprezinta principale amenintari la adresa securitatii Rusiei.
La 7 februarie, analistul rus Vladimir Radiuhin scria in ziarul “The Hindu”  ca “noua doctrina de aparare a fost publicata la o zi dupa ce Romania a anuntat intentia sa de a desfasura rachete interceptoare US in cadrul unui scut global de rachete caruia Rusia i se opune energic”.
La 8 februarie, agentia Xinhua transmitea: “Analistii apreciaza ca decizia romaneasca a venit intr-un moment crucial, in care Washingtonul si Moscova sunt pe punctul de a semna un document  succesor al Tratatului START I. Ca urmare, masura poate bulversa relatiile Rusia-SUA”.
La 9 februarie, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, Nikolai Markarov, avertiza ca “dezvoltarea si instalarea scutului antiracheta sunt indreptate impotriva Federatie Ruse”
La 10 februarie, un inalt oficial polonez sosea la Washington  pentru a discuta desfasurarea iminenta de rachete antibalistice Patrriot (PAC-3) si, in aceeasi zi, MAE al Ucrainei  informa ca,”tara vecina a Romaniei, nu putem accepta ca planurile SUA de desfasurare a scutului antiracheta in proximitatea frontierei noastre sa treaca neobservate, mai ales daca unele elemente urmeaza a fi bazate in Marea Neagra”. Si tot la 10 februarie,  presa anunta ca “Republica Ceha discuta cu Administratia Obama instalarea unui centru de comandament pentru proiectul de aparare antiracheta modificat al SUA”.
La 11 februarie, ambasadorul Chinei la Moscova declara presei ca tara sa “este preocupata de planurile care ar putea perturba echilibrul strategic si stabilitatea acutala” si ca “desfasurarea unei aparari antiracheta mondiala  afecteaza eforturile internationale pentru a opri proliferarea nucleara”.
La 12 februarie, premierul bulgar Boiko Borisov anunta convorbiri cu SUA pentru instalarea de elemente ale sistemului antiracheta american pe teritoriul Bulgariei.
Dupa aceasta sapatamana  incarcata de declaratii si comentarii  ce se inscriu  mai degraba in logica razboiului rece, dar si de rezerve publice (NATO, UE) sau taceri  semnificative (statele vesteuropene, Turcia), partile implicate sau doar interesate par sa fi trecut la o abordare mai calma, mai pragmatica. La inceputul lunii aprilie Rusia si SUA urmeaza sa finalizeze acordul START II iar in acest context problema sistemului american antiracheta in Europa trebuie sa-si gaseasca o solutionare rapida.