Liderul separatist transnistrean Igor Smirnov convoaca armata rusa la Nistru

Presedintele autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, Igor Smirnov, a reiterat azi solicitarea oficiala catre Federatia Rusa privind suplimentarea contingentului militar rus din regiunea transnistreana, relateaza surse locale, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile au fost facute in timpul intalnirii dintre liderul regimului separatist de la Tiraspol si o delegatie a Patriarhiei Ortodoxe Ruse, condusa de Iustinian Ovcinicov, arhiepiscopul de Tiraspol si Dubasari, un apropiat al lui Igor Smirnov.
Reamintim ca saptamana trecuta, Smirnov a precizat, intr-un interviu acordat cotidianului Nezavisimaia Gazeta ca „soldatii rusi ar putea ajunge peste hotare daca aceasta va cere interesul national”. Smirnov a precizat ca apararea drepturilor cetatenilor rusi care traiesc in regiune este o prioritate. “Astfel, o suplimentare a fortelor armate rusesti in Transnistria poate si nu este nevoie. Este deajuns sa ramana cei care sunt in prezent”, a mai precizat acesta pentru Nezavisimaia Gazeta, citat de mass-media de la Chisinau.

Solicitari repetate

Reamintim ca periodic autoritatile de Tiraspol solicita majorarea numarului de soldati rusi desfasurati in zona de securitate din regiunea separatista. Astfel, la sfarsitul lunii noiembrie 2009, delegatia transnistreana la Comisia unificata de Control (CUC) a adresat o cerere oficiala partii ruse in care solicita majorarea contingentului fortelor de pacificare rusesti in zona de securitate de pe fluviul Nistru. Conform agentiei de presa „Novii Reghion”, seful delegatiei transnistrene Oleg Beleakov a declarat ca in prezent in regiune sunt circa 500 de pacificatori rusi,  pe cand acordul din 1992, grupul rusesc de mentinere a pacii trebuie sa numere 2400 de persoane, in afara escadrilei de elicoptere militare, retrasa din considerente financiare de catre Federatia Rusa.
In declaratia delegatiei transnistrene la CUC se arata ca majorarea efectivului de pacificatori rusi in regiune va contribui la sporirea increderii populatiei din Transnistria fata de partea moldoveana. „Orice alta prezenta straina in Transnistria in afara de cea ruseasca – in orice calitate si orice cancitate – va fi perceputa negativ si ostil de catre transnistreni. Numai Rusia ca tara garant se bucura de increderea populatiei locale. Si numai Rusia in virtutea unitatii ei istorice cu popoarele ce populeaza regiunea, este capabila sa mentina pacea pe ambele maluri ale Nistrului”, se arata in declaratia delegatiei transnistrene la CUC, citata de agentia Regnum, si preluata de mass-media de la Chisinau.

Regim de vize

La randul sau, liderul transnistrean Igor Smirnov devlarat ca Tiraspolul ar putea introduce regimul de vize pentru Republica Moldova, daca autoritatile moldovene vor confisca pasapoartele locuitorilor Transnistriei care nu au trecut domiciliul pe teritoriul controlat de autoritatile legitime de la Chisinau. Declaratia a fost facuta in timpul intrevederii dintre Smirnov si o delegatie internationala formata din reprezentantul special al presedintelui in exercitiu al OSCE, Haralampos Hristopulos, seful misiunii OSCE in Republica Moldova, ambasadorul Philip Remler, precum si alti reprezentanti ai organizatiei internationale. In timpul intrevederii, care s-a desfasurat la Tirapol, el i-a anuntat ca este ingrijorat de cazurile de confiscare in Republica Moldova a pasapoartelor rusesti si ucrainene apartinand locuitorilor Transnistriei, acuzatii negate de Chisinau.
“Va previn, drept raspuns vom introduce regimul de vize pentru cetatenii moldoveni. Sunt de acord ca este salbaticie, dar ce sa facem?”, a spus Igor Smirnov. Potrivit liderului de la Tiraspol, “nu inspira optimism nici declaratiile autoritatilor moldovene ca incepand cu 1 ianuarie 2010 ar putea intra in vigoare legea Republicii Moldova privind necesitatea efectuarii platilor de catre agentii economici transnistreni la bugetul moldovean”. “Acesta reprezinta deja o destabilizare. Aducem la cunostinta acest fapt tuturor mediatorilor. Cred ca nimeni nu are nevoie de destabilizare”, a subliniat liderul transnistrean la intrevederea cu reprezentantii OSCE.
De asemenea, in timpul intrevederii au fost discutate rezultatele cooperarii celor doua parti. In opinia lui Smirnov, in acest sens “nu s-au facut mari progrese, ceea ce este legat, in special, de procesele interne din R. Moldova, insa totusi se poate vorbi si de unele rezultate”. “A fost organizat un seminar privind cooperarea fortelor de ordine ale Transnistriei si Republicii Moldova, precum si cateva intrevederi la Viena. Bineinteles, inca mai avem de lucru”, a precizat el, preluat de mass-media locala. In acelasi timp, Smirnov a subliniat ca in prezent nu exista o alternativa la negocieri, “insa organizarea negocierilor doar pentru desfasuarea acestora nu rezolva problemele. Sunt necesare garantii ca toate acordurile dintre parti intr-adevar vor fi puse in aplicare si vor fi viabile”, a spus liderul de la Tiraspol.

Constitutia rublei

Autoritatile de la Tiraspol intentioneaza sa organizeze in urmatoarele luni un referendum privind adoptatea noului proiect de Constitutie, care, potrivit liderului transnistrean Igor Smirnov, este practic identic cu legea fundamentala a Federatiei Rusiei, facilitand eventuala integrare ca regiune sau republica autonoma in fosta republica sovietica, relateaza agentiile de presa locale. Liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat anterior ca in prezent Tiraspolul continua procesul de armonizare a Constitutiei transnistrene cu legea fundamentala a Rusiei. Smirnov a subliniat ca adoptarea unei noi Constitutii va reprezenta un semnal pentru Rusia ca Transnistria este dispusa sa intre in componenta ei in calitate de regiune, citat de mass-media locala.
Reamintim ca discutiile privind modificarea Constitutiei transnistrene au inceput dupa ce 16 deputati din formatiunea majoritara Obnovlenie (Reinnoirea), in fruntea careia este fostul presedinte al Sovietului Suprem (Parlamentul unicameral de la Tiraspol – n.r.), Evgheni Sevciuk, au propus unele amendamente constitutionale. Prin aceste modifocari parlamentarii transnistreni urmareau extinderea atributiilor Legislativului in detrimentul celor ale Administratiei prezidentiale, modificari ce l-au nemultumit pe liderul Igor Smirnov. El a cerut amanarea adoptarii acestor modificari, pentru a fi examinate in prealabil de Comisia pentru armonizarea legislatiei Transnistriei la cea a Federatiei Ruse.
La mijlocul lunii aprilie 2009, Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat in prima lectura modificarile constitutionale. In replica, Smirnov a infiintat o comisie responsabila cu analiza propunerilor de modificare constitutionala, care a inaintat propriul proiect de modificari. La inceputul lunii iulie 2009, seful Legislativului de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a demisionat pe fondul divergentelor cu liderul republicii nerecunoscute international, Igor Smirnov. “Acest document va conduce la distrugerea statului. Se incearca acreditarea unei singure persoane de care sa depinda, practic, toate functiile elective”, a spus Sevciuk referindu-se la proiectul comisiei prezidentiale.
Transnistria, prin Constitutia din 2000, a fost transnformata dintr-o republica semiprezidentiala intr-una prezidentiala, ceea ce inseamna ca orice modificare a Constitutiei trebuie sa aiba aprobarea presedintelui. La referendumul din 17 septembrie 2006, majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene s-au exprimat pentru independenta Transnistriei si aderarea ei ulterioara la Rusia.

Rubla dubla

Parlamentul transnistrean va examina un proiect de lege privind libera circulatie a rublei rusesti in regiunea separatista, a declarat unul dintre autorii acestei initiative, deputatul Dumitru Munteanu. Rubla ruseasca a devenit de mult timp principalul mijloc de plata in Transnistria, pentru ca rubla transnistreana nu este o deviza convertibila si nu are cod international de devize, subliniaza mass-media locala. Peste 80% din platile financiare sint efectuate prin intermediul rublei rusesti sau al altor monede straine, in timp ce anumite companiii platesc salariile in ruble rusesti, a remarcat Andrei Grozin, de la Institutul tarilor din CSI (Comunitatea Statelor Independente). Introducerea rublei va permite exportatorilor locali minimizarea pierderilor cauzate de cotatiile devizelor si va spori atractivitatea investitiilor in republica autoproclamata, mai ales pentru investitorii rusi, subliniaza un functionar din Ministerul transnistrean al Economiei. Schimburile cu Rusia se ridica, potrivit acestuia, la 40% din exporturi si la 32% din importurile regiunii separatiste. Unul dintre cei mai mari exportatori transnistreni este o uzina metalurgica din Republica Moldova, controlata de Metalloinvest.
Reprezentantii Bancii Republicane a Transnistriei, ai Bancii Rusiei si ai Ministerului rus de Finante au refuzat sa comenteze informatiile. Rusia nu a autorizat oficial decit circulatia rublei in Belarus. Nu este insa necesar niciun consimtamint din partea Bancii Rusiei, a declarat Aleksandr Handruiev, fost vicepresedinte al Bancii Centrale.  La randul sau, vicedirectorul pentru economie si finante al Uzinei „Pribor” din Tighina, Anatol Dunder, citat de mass-media locala, a declarat ca introducerea rublei rusesti pe teritoriul Transnistriei ar ajuta intreprinderile. Dunder a mentionat ca, la momentul actual, una dintre dificultatile cu care se confrunta fabrica este faptul ca toate acordurile sunt incheiate in ruble rusesti, iar atunci cand moneda ruseasca este convertita in rubla transnistreana, cursul pierde pana la 30% din volumul total al profitului.

Negocieri degeaba

Viceministrul rus de externe Grigiri Karasin a discutat recent cu asistentul adjunctului secretatului de stat al SUA Daniel Russel despre reglemetarea conflictului moldo-transnistrean, relateaza mass-media locala. In cadrul discutiilor “a fost abordat subiectul reluarii procesului de negocieri cu participarea reprezentantilor Republicii Moldova si ai Transnistriei”, potrivit unui comunicat al serviciului de presa al MAE rus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La intalnire a participat si ambasadorul rus pentru misiuni speciale de la Chisinau, Valeri Nesteruskin. Reamintim ca negocierile privind rezolvarea diferendului transnistrean se desfasoara in format 5+2, la care participa, pe langa partile implicate – Republica Moldova si Transnistria – si Rusia, Ucraina si OSCE in calitate de mediatori, SUA si UE in calitate de observatori.

Tiraspolul acuza

Prin initiativa solicitarii de suspendare temporara a interdictiilor pentru oficiali din Transnistria, Republica Moldova incearca sa ia decizii pentru structurile europene, sustine un comunicat al MAE de la Tiraspol, citat de mass-media de la Bucuresti. Departamentul transnistrean de Externe scrie intr-un comentariu postat luni ca “interdictiile introduse de UE in 2003 au fost folosite de UE ca element de presiune politica asupra Transnistriei, iar actualizarea anuala a acestora de catre Consiliul UE, avand aceeasi motivatie, arata ca asupra Transnistriei se fac presiuni timp de sapte ani, fara a se lua in calcul situatia reala din procesul de reglementare a conflictului”, se arata in comunicat.
Aceasta initiativa “nu reprezinta o prima incercare a autoritatilor moldovene de a-si demonstra ‘bunavointa’ “, subliniaza MAE de la Tiraspol. “Inca din aprilie 2008, dupa intalnirea dintre presedintele R. Moldova si liderul transnistrean, Voronin intentiona sa faca o cerere similara catre structurile europene. Toate acestea confirma inca o data faptul ca sanctiunile UE au fost introduse la propunerea R. Moldova”, se mai arata in comunicatul de la Tiraspol.
Potrivit MAE al republicii autoproclamate, in Transnisitria nu au ramas trecute cu vederea acele conditii in baza carora Chisinaul incearca sa vina in completarea pozitiei UE, reamintind ca in 2003 nu a exista formatul de negocieri 5+2 (…). Ministerul transnistrean de externe subliniaza in acest sens ca “partea moldoveneasca incearca sa ia deciziile pentru structurile europene, stabilind termenii de actiune ai deciziilor UE si inaintand conditii de realizare a acestora (…)”.

Lista neagra

“Transnistria a subliniat, in repetate randuri, ca introducerea interdictiilor de circulatie (pentru oficiali din Transnistria – n. red.) tine de dreptul fiecarui stat membru al UE. In acelasi timp, daca UE vrea sa fie un participant obiectiv in procesul de negocieri pentru reglemetarea conflictului transnistrean si tinde spre adoptarea unor decizii eficiente, suntem convinsi ca strucutrile europene responsabile sunt capabile sa suspende de sine statator interdictiile de circulatie, fara indrumarile si cererile din partea cuiva”, considera MAE de la Tiraspol.
Reamintim ca vicepremierul Victor Osipov a solicitat, intr-o intrevedere cu diplomatii europeni acreditati in Republica Moldova, sa suspende, pentru o perioada de sase luni, interdictiile de circulatie aplicate unor lideri din Transnistria. Prin aceasta decizie se va oferi posibilitatea liderilor de la Tiraspol sa demonstreze ca pot elimina problemele care au dus la aplicarea interdictiilor de catre UE, arata comunicatul Guvernului de la Chisinau. Astfel, Chisinaul spera ca, in schimb, sa fie reluate negocierile politice, solutionate problemele scolilor cu predare in limba romana din stanga Nistrului si eliminate obstacolele din calea liberei circulatii a oficialilor si diplomatilor in aceasta regiune.
In februarie 2009, Consiliul UE a anuntat ca a prelungit pana la 27 februarie 2010 interdictia de a se acorda vize de intrare in tarile membre UE pentru 19 oficiali din Transnistria. Printre acestia se afla liderul regiunii Igor Smirnov si cei doi fii ai sai – seful vamilor, Vladimir Smirnov, si liderul Partidului Patriotic, Oleg Smirnov. Potrivit oficialilor de la Bruxell, aceste persoane sunt direct responsabile pentru lipsa de progrese in reglementarea conflictului transnistrean si sunt acuzate ca au orchestrat inchiderea in Transnistria a scolilor cu predare in limba romana.

Interdictie cu repetitie

Anul trecut, Uniunea Europeana a ridicat interdictia de circulatie in spatiul comunitar fostului presedinte al Legislativului de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Acesta, in varsta de 41 de ani, are o retorica mai putin agresiva fata de Chisinau, dar opteaza ferm, la fel ca si ceilalti lideri transnistreni, in favoarea independentei regiunii. In iulie, el si-a dat demisia, in contextul divergentelor cu Smirnov privind modificarea Constitutiei. Uniunea Europeana a introdus in februarie 2003 restrictii pentru deplasarea unor lideri ai regiunii transnistrene in spatiul comunitar, motivatia oficiala fiind atitudinea inflexibila, necooperanta si neconstructiva la negocierile pentru reglementarea conflictului moldo-transnistrean. Interdictia este actualizata anual, oficialii europeni promit sa o mentina pana cand oficialii transnistreni isi vor schimba atitudinea la negocieri. Pe “lista neagra” figureaza alaturi de Igor Smirnov, ministrii, sefii administratiilor locale, politicieni si activisti din cadrul unor organizatii neguvernamentale.

ONU beneficiaza de expertiza romaneasca

In anul 2009, Romania a fost aleasa in zece functii de conducere din structurile Organizatiei Natiunilor Unite, in baza campaniilor politico-diplomatice realizate de Ministerul Afacerilor Externe si reteaua externa de ambasade si misiuni diplomatice, anunta serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate printre functiile ocupate de oficialii romani se numara cea de presedinte al Comitetului pentru utilizarea pasnica a spatiului extra-atmosferic COPUOS (n.r. – functie ce va fi exercitata de Dumitru Prunariu, pentru mandatul 2010-2011), vice-presedinte al Consiliului Organizatiei Aviatiei Civile Internationale in mandatul 2009-2010, vice-presedinte si ulterior presedinte al Grupului Multidisciplinar al Organizatiei Aviatiei Civile Internationale in 2009, membru al Consiliului Executiv al Organizatiei Mondiale Turismului in mandatul 2009–2013, membru al Comisiei ONU privind Stupefiantele in mandatul 2010-2013, membru al Consiliului Executiv al UNESCO in mandatul 2009-2011, membru al Comitetului UNESCO pentru reintoarcerea bunurilor culturale in tarile de origine sau restituirea lor in cazul insusirii ilicite in mandatul 2009-2013, membru al Sub-comitetului UNESCO pentru elaborarea Regulamentului interior privind medierea si concilierea in mandatul 2009-2013, membru al Consiliului de administratie al Programului ONU pentru protectia mediului in mandatul 2010-2013, membru al Comitetului UNESCO pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat in mandatul 2009-2013. Potrivit serviciului de presa al MAE, obiectivele avute in vedere de institutie pentru anii urmatori vizeaza sporirea in continuare a reprezentativitatii Romaniei in plan multilateral, pentru asigurarea unei implicari directe si influente in activitatea si deciziile organizatiei mondiale.

Recunoastere internationala

Proiectul PNUD din Republica Moldova, finantat de Romania dobandeste recunoastere internationala, in pofida faptului ca Romania s-a alaturat prestigiosului club al tarilor donatoare doar in urma aderarii la Uniunea Europeana, relateaza agentiile de presa. Astfel, proiectul „Oportunitati mai bune pentru tineri si femei”, implementat de Programul Natiunilor Unite Pentru Dezvoltare (PNUD) in Republica Moldova cu ajutorul guvernelor Statelor Unite si al Romaniei, a primit un premiu in cadrul concursului South-South Development Expo (GSSD) organizat la sediul ONU din New York la inceputul acestui an. Datorita acestui proiect finantat si de Ministerul Roman al Afacerilor Externe, PNUD Moldova a creat noua Centre de Reintegrare Sociala pentru orfani, copii fara un adapost familial, pentru mame si femeile insarcinate care au fost victimele violentei domestice. Pe langa serviciul de gazduire, Centrele mai ofera consiliere psihologica si sociala, consiliere in ceea ce priveste facilitarea accesului beneficiarilor pe piata muncii, toate cu scopul de a face reintegrarea beneficiarilor in societate cat mai usoara.
Pana in prezent 4.136 de persoane au beneficiat de pe urma acestor centre, inclusiv 992 de tineri dintre care 642 au fost deja angajati. Proiectul a sprijinit, de asemenea, crearea a sapte intreprinderi sociale care ofera 131 de noi locuri de munca. Au fost realizate parteneriate cu 25 de firme din sectorul privat si cu cateva ONG-uri din Romania. Expertiza tehnica valoroasa transferata de ONG-urile romanesti catre Republica Moldova este strans legata de rolul pe care ONU si PNUD doresc sa il joace in identificarea si conectarea experientei relevante a Romaniei cu obiectivele programelor din alte tari.

Contributie decisiva

Contributia Romaniei la asistenta oficiala pentru dezvoltare (ODA), in ciclul financiar din 2007 a fost de 80 de milioane de euro si a fost canalizata prin diverse ministere si organizatii internationale, inclusiv PNUD, care este implicat in implementarea proiectelor intr-un set de tari prioritare selectate de catre Ministerul Roman al Afacerilor Externe (Republica Moldova, Serbia si Georgia). „Suntem foarte multumiti ca primii nostri pasi in acest nou efort de a oferi asistenta pentru dezvoltare au primit recunoastere din partea ONU. O prioritate ODA pentru Romania va ramane Republica Moldova si avem  increderea ca aceasta prima realizare va fi urmata de alte proiecte relevante si eficiente, dezvoltate cu ajutorul si suportul competent al PNUD,” a declarat Mihaela Rutjens, Director al Directiei Asistenta pentru Dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Reamintim ca PNUD este un actor important in cadrul comunitatii donatorilor, folosindu-si cu generozitate avantajele sale comparative cum ar fi faptul ca are deja birouri si programe in derulare in aceste tari (prevenind orice risipa care ar fi putea fi cauzata de cheltuieli administrative suplimentare pentru a infiinta sau a extinde operatiunile), domenii de interventie cu o practica deja stabilita, focus exclusiv pe proiecte de dezvoltare si o retea larga de expertiza insumand experienta a 166 de tari si teritorii, constituind reteaua globala de dezvoltare a Natiunilor Unite. Aceasta recunoastere internationala este dovada unei bune cooperari intre PNUD si Ministerului Roman al  Afacerilor Externe in scopul luptei impotriva saraciei si indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pe plan national cat si pe plan international, considera sursele oficiale citate.

Regimul Iuscenko foloseste arma energetica in scop electoral

Rusia si Ucraina au cazut de acord asupra conditiilor de tranzit pentru titeiul rusesc destinat clientilor europeni si in cateva zile un acord va fi semnat in acest sens, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Energiei de la Moscova, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la scurt timp dupa ce mai multe state membre ale UE au fost amenintate cu suspendarea livrarilor de titei rusesc, care tranziteaza Ucraina.
“In urma unor intense negocieri, partile au reusit sa cada de acord asupra conditiilor acordului de tranzit si in principiu au fost formulate intelegerile pentru asigurarea livrarilor pe termen lung catre consumatorii europeni”, a precizat purtatorul de cuvint al Ministerului rus al Energiei, Irina Esipova. “Speram ca in cel mai scurt timp, azi sau miine, partile sa semneze un acord”, a adaugat ea.
Anterior, Kievul a solicitat conditiilor pentru tranzitul petrolului rusesc spre UE, a anuntat purtatorul de cuvant al operatorului ucrainean de oleoducte Ukrtransnafta, citat de agentiile de presa locale. “Actualul contract a fost incheiat in 2004 pentru 15 ani. Ucraina vrea sa se aduca amendamente”, a declarat purtatorul de cuvant Serghei Zinkebvici, explicand ca Ucraina vrea sa obtina de la Moscova garantii legate de volumul tranzitului de titei prin teritoriul sau. “Negocierile continua”, a adaugat el.

Santaj energetic

Federatia Rusa a avertizat oficial UE in legatura cu o posibila sistare a livrarilor de petrol prin Ucraina, a anuntat serviciul de presa al guvernului slovac, facand referire la livrarile de petrol prin oleoductul Drujba catre Cehia, Ungaria si Slovacia, oleoduct care tranziteaza teritoriul Ucrainei. “Guvernul slovac a fost informat printr-o scrisoare a ministerului rus al Energiei, in baza sistemului de avertizare, ca ar putea exista sistari ale livrarii de petrol catre trei tari membre UE, din cauza diferendelor nerezolvate dintre Rusia si Ucraina privind tranzitul titeiului”, potrivit comunicatului guvernului slovac.
La randul sau, oficialii Consiliului pentru Securitate Nationala si Aparare din Ucraina au avertizat ca Europa risca sa fie afectata de o noua criza a gazelor, invinuind Moscova ca “discrediteaza Kievul si pregateste un contract dezavantajos pentru partea ucraineana”. “Evolutia situatiei dupa incheierea contractului la 19 ianuarie 2009 ii indreptateste pe experti, inclusiv pe cei straini, sa previna asupra posibilitatii crearii artificiale a unei noi crize a gazului pentru care sa fie facuta responsabila partea ucrai­neana”, se arata intr-o nota a Consiliului ucrainean pentru securitate nationala, citata de mass-media de la Bucuresti
Presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, aflat intr-o acerba competitie electorala pentru un nou mandat, a cerut in repetate randuri, revizuirea contractelor de gaz incheiate la 19 ianuarie 2009 intre gigantul rus Gazprom si compania ucraineana Naftogaz, in prezenta premierilor celor doua tari, Vladimir Putin si Iulia Timosenko, liderul de la Kiev nefiind multumit indeosebi de pretul pentru tranzitul gazelor spre Europa. La randul sau, premierul rus, Vladimir Putin, anunta, dupa intalnirea avuta la mijlocul lunii noiembrie 2009 cu omologul sau ucrainean Iulia Timosenko, la Ialta, in Crimeea, ca a ajuns la un compromis cu Kievul in dificilul dosar al gazelor naturale, declarandu-se dispus sa revizuiasca contractele bilaterale in domeniu. Vladimir Putin preciza totodata ca Rusia a acceptat sa reduca volumele de gaze care trebuiau achitate de Kiev fara sa impuna penalitati si sa creasca cu 60% tariful pentru tranzitul gazelor rusesti spre UE via Ucraina.
Reamintim ca Ucraina a avut pe parcursul acestui an dificultati in ceea ce priveste achitarea livrarilor de gaz rusesc, ceea ce a tensionat relatiile sale cu Moscova in domeniul energiei. Aceste tensiuni provoaca de fiecare data ingrijorari in Europa, care a avut de suferit la inceputul lunii ianuarie 2009 dupa ce Rusia a intrerupt in plina iarna livrarile sale de gaz, ca urmare a unui conflict energetic intre Kiev si Moscova.

Acord gazifer

Gazprom a incheiat recent un acord cu societatea ucraineana Naftogaz prin care Kievul va cumpara in 2010 mai putine gaze naturale decat se angajase initial. Acest compromis indeparteaza spectrul unui nou razboi al gazelor naturale intre cele doua tari, asa cum s-a intamplat la inceputul acestui an, considera expertii internationali, citati de mass-media de la Bucuresti. “In conformitate cu amendamentele din contractul semnat de cele companii la inceputul lui 2009, volumul de gaze naturale pentru 2010 este stabilit la 33,75 miliarde de metri cubi”, precizeaza grupul rus, intr-un comunicat de presa. Potrivit acordului initial, Gazprom urma sa vanda societatii ucrainene 52 de miliarde de metri cubi de gaze. Prin acordul convenit recent, Naftogaz nu va fi sanctionat financiar pentru volumul mai mic de gaze naturale consumat in 2009.
Kievul a cumparat mai putine gaze decat se angajaze, din cauza crizei economice care a provocat o reducere drastica a cererii, Naftogaz fiind obligat printr-o cauza contractuala sa achite o anumita cantitate de gaze, chiar daca importa mai putin, sau sa plateasca penalitati foarte aspre. Potrivit presedintiei ucrainene, aceste penalitati ar fi putut ajunge la 8,5 miliarde de dolari in 2009. Un sfert din gazul consumat in UE provine din Rusia, 80% din acest volum tranzitand Ucraina.

Pretentii ucrainene

Reamintim ca premierul ucrainean Iulia Timosenko, unul din principalii candidati la alegerile rpezidentiale din ianuarie 2010, a declarat recent ca pretul tranzitului de gaze rusesti spre Europa prin Ucraina se va dubla in 2010, declaratie facuta inaintea intalnirii cu Vladimir Putin. “Pretul pentru tranzitul gazului rusesc prin teritoriul ucrainean se va dubla incepand cu 1 ianuarie 2010″, a spus Timosenko. Tariful actual este de 1,7 dolari pentru transportarea a 1.000 de metri cubi de gaz pe 100 de kilometri. In septembrie 2009, societatea ucraineana Naftogaz a spus ca acest tarif va creste ca 2,7-2,8 dolari in 2010.
Pretentiile Kievului vin la scurt timp dupa ce Ucraina a achitat factura la gazul rusesc importat in noiembrie, dupa un acord de compromis cu Rusia. Factura la gaz pe noiembrie se ridica la 770 milioane de dolari, a precizat pentru AFP o sursa din cadrul societatii. Ucraina, aflata intr-o profunda criza economica si politica, a avut in ultimele luni probleme in ce priveste achitarea importurilor de gaz rusesc.

Pregatiri europene

Tarile membre ale Uniunii Europene sunt “bine pregatite” pentru a contracara o eventuala criza in aprovizionarea cu gaz in cursul iernii, au conchis recent experti din domeniul gazelor ai “Celor 27″ reuniti la Bruxelles, informeaza agentiile de presa. Oficialii au examinat consumul de gaz si nivelul stocurilor din UE, dar si planurile de urgenta adoptate de guverne din ianuarie 2009, a precizat Comisia Europeana intr-un comunicat. Contenciosul dintre Rusia si Ucraina provocase atunci o criza majora in aprovizionarea UE, deosebit de grea in unele tari din sud-estul Europei.
“Grupul de coordonare privind gazul”, format din reprezentanti ai statelor, grupurilor din industria energetica si consumatori, a vorbit despre “un nivel bun de pregatire” in cazul unei noi crize a gazului, precizeaza Bruxellesul. Acest grup se intruneste periodic. Expertii au luat act de acordurile comerciale pe termen scurt, pentru rezolvarea situatiilor de urgenta, incheiate de tarile cele mai afectate de criza ruso-ucraineana din ianuarie 2009.
Cererea de gaz din industrie a scazut si ea din cauza crizei economice, in timp ce preturile la gazele naturale si lichefiate s-au redus, au precizat expertii. Potrivit comunicatului, au fost demarate printre altele proiecte de investitii care permit inversarea fluxurilor de gaze in conducte. Comisia Europeana a invitat totusi tarile europene sa studieze posibile scenarii ale crizei la scara europeana si regional.

Premierul spaniol Zapatero urmareste consolidarea rolului Spaniei pe scena politica internationala

Punerea in practica a Tratatului de la Lisabona si a noilor institutii care ar trebui sa permita “transformarea” Europei este principala prioritate a presedintiei spaniole a UE in primul semestru al anului 2010, relateaza agentiile internationale de presa, citate de mass-media de la Bucuresti. Aceasta a patra presedintie spaniola isi va stabili, de asemenea, urmatoarele obiective principale, inclusiv consolidarea relansarii economice, dinamizarea rolului global al Europei si dezvoltarea egalitatii si a solidaritatii. In afara de aceste directii generale, guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero va insista asupra unor subiecte precum relatiile cu Cuba, Uniunea pentru Mediterana sau combaterea violentei impotriva femeilor in Europa.
Conform mass-media de la Madrid, printre principalele intentii declarate de Spania pentru perioada exercitarii mandatului in fruntea UE se numara si relansarea economica si crearea unor premise pentru o crestere econoimica durabila, pentru a oferi Europei un adevarat “guvern economic”. Diplomatia spaniola doreste sa sustina pe noul inalt reprezentant pentru politica externa, britanica Catherine Ashton, sa contribuie la accelerarea dosarelor referitoare la regiunile in care Madridul are o anumita influenta: America Latina, Caraibe, Maghreb sau Orientul Apropiat. Totodata, Madridul doreste atat relansarea Uniunii pentru Mediterana (UMP), amenintata de conflictul din Orientul Apropiat, un summit fiind prevazut in iunie 2010 la Barcelona, cat si o apropiere intre UE si Cuba si semnarea unui acord de cooperare cu acest stat comunist, in pofida unor reticente ale statelor membre UE. Spania mai urmareste redinamizarea relatiilor dintre UE si America Latina (un acord de asociere cu America Centrala, negocieri aprofundate cu organizatia sud-americana Mercosur), consolidarea relatiei transatlantice cu Washington, consolidarea securitatii si combaterea terorismului in dosare precum neproliferarea nucleara, Iranul, Coreea de Nord, Afganistan sau Somalia, inclusiv dosarul spinos al pirateriei. Potrivit surselor diplomatice spaniole, citate de mass-media europeana, mandatul spaniol va fi marcat de accelerarea negocierilor de aderare a Turciei, proces pe care Spania il sustine, realizarea unei Europe mai “solidare” care sa fie de acord cu obiectivul de 0,7% din PIB destinat dezvoltarii tarilor sarace, precum si impulsionarea politicilor de egalitate intre barbati si femei, combaterea violentei impotriva femeilor, precum si aplicarea unei politici comune in domeniul imigratiei.

Strategii coordonate

Spania, Belgia si Ungaria, tarile care vor detine urmatoarele trei presedintii semestriale ale UE, si-au coordonat programele pentru urmatoarele 18 luni, relateaza cotidianul ungar Nepszava, citat de MTI, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Astfel, Spania va asigura presedintia UE in primele sase luni ale anului viitor, Belgia ii va succede in a doua jumatate a lui 2010, iar Ungaria va prelua fraiele la inceputului anului 2011. Pentru prima data in istoria Uniunii, cele trei tari isi vor reprezenta presedintiile sub un logo comun.
Aceste trei tari vor avea de facut fata unor provocari dure, relateaza sursa citata. Ele vor trebui sa asigure punerea in aplicare a Tratatului de la Lisabona, astfel incat sa deschida calea relansarii economice, diminuarii impactului schimbarilor climatice si intensificarii cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne, precum si in politica externa si de aparare. Totodata, in cursul presedintiei ungare, Romania si Bulgaria ar putea sa adere la Spatiul Schengen, iar Croatia ar putea deveni membru al Uniunii. De asemenea, Budapesta va trebui sa coordoneze stabilirea bugetului UE pentru perioada 2014-2020 si diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Uniunii. Integrarea romilor si elaborarea unei strategii pentru Dunare ar putea fi alte prioritati importante ale Ungariei. Pentru cele sase luni in care se va afla la carma UE, guvernul Ungariei va pune la dispozitie un buget de aproape 30 miliarde forinti (110 milioane euro). Din aceasta suma, 3 miliarde forinti au fost cheltuite in 2008-2009, 9 miliarde sunt prevazute pentru anul viitor, iar pentru perioada efectiva a presedintiei sunt stabilite 16,5 miliarde forinti.

Trupele ucrainene, pregatite pentru apararea drepturilor conationalilor de pretutindeni

Anatoli Gritenko, deputat in Rada Suprema (parlamentul unicameral de la Kiev) din partea partidului proprezidential Ucraina Noastra, candidat la alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in Ucraina la 17 ianuarie 2010, a inregistrat saptamana trecuta un proiect de lege cu privire la utilizarea operationala a armatei ucrainene in afara teritoriului Ucrainei, pentru protejarea intereselor etnicilor ucraineni din afara fostului stat sovietic, relateaza agentiile de presa ucrainene, citate de mass-media de la Bucuresti.
Conform surselor citate, documentul prevede posibilitatea utilizarii operative a fortelor armate in afara teritoriului Ucrainei, in conformitate cu principiile general recunoscute, normele dreptului international si tratatele internationale la care Ucraina este semnatara. In opinia initiatorului, presedintele tarii va dispune astfel de dreptul legitim si de un mecanism legal de utilizare a trupelor ucrainene pentru a proteja viata si sanatatea cetatenilor ucraineni, precum si a contingentelor Ucrainei dislocate in afara granitei tarii si care sunt angrenate in diferite misiuni de pace. “In plus, pentru a combate pirateria si pentru a asigura securitatea navigatiei, precum si pentru protejarea unui alt stat care ar face apel la Ucraina in scopul furnizarii unui ajutor in acest sens”, specifica Gritenko, fost ministru al apararii, in textul proiectului de lege.

Obiectiv Romania

“Legea nu este indreptata in niciun caz impotriva Rusiei, Romaniei, Frantei sau SUA ori a altor state pana in momentul in care acestea nu au intentii ostile la adresa Ucrainei”, a tinut sa evidentieze fostul ministru ucrainean al apararii, cunoscut critic al Romaniei. “Ce fel de tip de forte si mijloace trebuie sa fie angajate intr-o anumita situatie – Ucraina singura sau in cooperare cu alte natiuni – toate aceste aspecte presedintele le va coordona cu Statul Major al armatei ucrainene”, mai precizeaza acesta, subliniind ca presedintele Ucrainei va avea dreptul sa trimita trupe peste hotare numai cu aprobarea Radei Supreme. “O astfel de lege reprezinta o necesitate a vremurilor pe care le traim. Aceasta va institui mecanismul asigurarii garantiilor inscrise in Constitutia ucraineana”, explica Gritenko, mentionand ca proiectul sau de lege urmareste protejarea intereselor cetatenilor ucraineni de pretutindeni.

Precedent rusesc

Prin termenii sai, proiectul de lege N5483 este identic cu proiectul de lege al presedintelui Federatiei Ruse, care a fost deja aprobat de Adunarea Federala a Federatiei Ruse si a intrat in vigoare. Explicatia este simpla: statul rus protejeaza interesele cetatenilor rusi, iar statul ucrainen pe cele ale cetatenilor ucraineni. In acest fel, relatiile interstatale intre Ucraina si Rusia vor fi de egalitate si de avantaj reciproc, iar obligatiile si drepturile vor fi echilibrate – potrivit parlamentarului citat. Reamintim ca recent, Consiliul Federatiei (n.r.-camera superioara a parlamentului rus) a atribuit presedintelui Federatiei Ruse dreptul de a decide de sine statator in privinta utilizarii operationale a trupelor ruse in afara tarii.

Gritenko reloaded

Fostul ministru ucrainean al apararii Anatoli Gritenko, in prezent seful Comisiei pentru probleme de Securitate nationala si Aparare din Parlamentul de la Kiev (Rada Suprema), a acuzat anterior Romania pentru presupuse pretentii teritoriale fata de Ucraina, considerand ca presedintele Traian Basescu trebuie intrebat direct asupra acestui subiect. “Eu m-am pronuntat public impotriva faptului ca presedintele Romaniei isi permite direct sau indirect sa vorbeasca despre legitimitatea sau ilegimitatea unei parti din teritoriile noastre. Aceste afirmatii vizeaza si regiunea Odesa si Bucovina”, a declarat Anatoli Gritenko.
Deputatul in Rada Suprema, din partea blocului proprezidential Ucraina Noastra-Autoapararea Populara, a criticat in continuare atat conducerea de la Kiev, cat si jurnalistii ucraineni ca nu reactioneaza la afirmatiile presedintelui Romaniei. “Cel mai neplacut si rusinos pentru conducerea tarii este ca astfel de declaratii ale liderului statului vecin – subliniez ale liderului oficial, ale presedintelui – nu intampina nicio rezistenta. Acest repros este adresat nu numai organelor puterii, ci si jurnalistilor. Cand presedintele Romaniei vine aici si se intalneste cu presedintele nostru, niciun jurnalist nu-l intreaba direct – Domnule presedinte, aveti in continuare pretentii teritoriale fata de Ucraina sau a fost o gluma, o neintelegere si acum va deziceti de afirmatiile facute?”, a adaugat Anatoli Gritenko. “Eu cred ca acum este necesara o solidaritate interna, si in randul societatii si in cadrul puterii, si sa nu permitem nimanui sa spuna un cuvant urat la adresa tarii” noastre, a mai declarat deputatul ucrainean.
Acuzatiile lui Anatoli Gritenko au coincis cu cele ale comunistilor ucraineni, care au afirmat ca Romania ameninta integritatea teritoriala a statului ucrainean. “La 15 mai, presedintele Traian Basescu a declarat ca nu recunoaste frontiera de nord-est a statului sau, stabilita prin Tratatul de pace de la Paris din 1945. El si-a motivat aceasta pozitie prin nedorinta de a ‘legitima pactul Ribbentrop-Molotov’, avansand in acest fel in mod public revendicari teritoriale fata de tarile vecine. Urmand calea tiranului hitlerist Ion Antonescu, care delira cu ideea obsedanta a ‘Romaniei Mari’, (…) el nici nu incearca sa-si ascunda intentia de a absorbi ilegal Republica Moldova si de a rupe din trupul patriei noastre partea ei inseparabila – Bucovina de Nord”, au sustinut comunistii ucraineni intr-o declaratie adoptata in cadrul reuniunii prezidiului Comitetului Central al formatiunii comuniste.

Inamic potential

Anterior, fostul ministrul ucrainean al Apararii, Iuri Ehanurov, un apropiat al presedintelui Victor Iuscenko a nominalizat Romania ca reprezentand un potential dusman al Ucrainei, explicand ca politicienii de la Bucuresti pun frecvent la indoiala actualele granite ale statului ucrainean. Un al doilea inamic al ucrainenilor este Rusia, care, sustine Ehanurov, pune sub semnul intrebarii Crimeea. “Uneori, si inalta conducere a Romaniei recurge la acest gen de afirmatii, recent declarand ca nu recunoaste frontiera cu Republica Moldova”, a declarat fostul ministru, raspunzand la o intrebare adresata in timpul unei emsiuni televizate. “Aceste declaratii sunt periculoase”, a continuat oficialul ucrainean. El a indicat Rusia ca fiind a doua tara de unde vine pericolul pentru integritatea teritoriala a Ucrainei. “Mai sunt intrebari legate de Crimeea si stiti bine ca dupa conflictul din august 2008, din Caucaz, toata lumea a inceput sa isi dea seama ca exista aici o problema de securitate regionala”, a spus Ehanurov, aflat in centrul unui scandal de coruptie si deturnare de fonduri si amenintat de premierul Iulia Timosenko cu demiterea. Ehanurov a subliniat insa ca Ucraina trebuie sa aiba relatii amicale cu toate tarile vecine, insa trebuie sa fie suficient de puternica pentru ca “nimanui sa nu-i treaca nici prin gand ca ar putea ataca vecinul”.
Fostul ministru a prezentat si o evaluare a pregatirii fortelor armatei, declarand ca acestea permit Ucrainei sa faca fata unei eventuale agresiuni. “Ucraina dispune de un sistem antiaerian performant si acest lucru este cunoscut foarte bine de toti vecinii nostri”, a precizat ministrul Apararii. In 2008, Ehanurov a facut o declaratie similara, plasand pe lista potentialilor inamici ai tarii sale tot Romania si Federatia Rusa.

Acuzatii repetate

Kievul a acuzat in repetate randuri Romania ca duce o politica sistematica agresiva fata de Ucraina, de acordare in masa a cetateniei romane ucrainenilor din regiunile Cernauti si Odessa si de asimilare brutala a minoritatii ucrainene din Romania. Si presedintele ucrainean Viktor Iuscenko s-a declarat ingrijorat pentru “acordarea de pasapoarte romanesti cetatenilor ucraineni”, solicitand ca aceasta chestiune sa fie analizata in cadrul Comisiei Europene. Recent, fostul ministru de Externe ucrainean, Boris Tarasiuk, reclama Romania, chiar la Bucuresti, pentru toate diferendele din relatia bilaterala, incepand cu expulzarea diplomatilor si pana la problema Bastroe. Actualmente membru al Radei Suprema, Tarasiuk a tinut partea comunistilor din Republica Moldova privind presupusa implicare a Bucurestiului in evenimentele de la Chisinau, din 7 aprilie 2009.

Presedintele SUA avertizeaza companiile aeriene internationale

Presedintele american, Barack Obama, a sugerat companiilor aeriene din intreaga lume sa intareasca masurile de securitate a zborurilor interne si internationale, dupa tentativa de atentat de saptamana trecuta de pe cursa Amsterdam – Detroit, relateaza agentiile de presa internationale, citate de mass-media de la Bucuresti. “Masurile suplimentare se aplica in lumea intreaga la toate zborurile spre SUA pentru o perioada nedeterminata”, au precizat surse ale securitatii. “Este vorba, de exemplu, de perchezitionarea pasagerilor si de controale suplimentare la bagajele de mana”, a precizat pentru AFP o purtatoare de cuvant a serviciilor de lupta impotriva terorismului din Regatul Tarilor de Jos Potrivit sursei citate, programul zborurilor nu va fi afectat de noile masuri.
Tanarul nigerian, care a declarat Biroului Federal de Investigatii (FBI) ca ar avea legaturi cu organizatia terorista Al-Qaida, a incercat vineri sa detoneze un explozibil la bordul unui Airbus 330 ce asigura legatura intre Amsterdam si Detroit si care transporta 278 de pasageri. Cativa pasageri au fost raniti usor, insa atacatorul a suferit cele mai grave arsuri provocate de explozibilul pe care incercase sa-l detoneze.

Terorist licentiat

O universitate britanica a confirmat sambata ca “Oumar Faruk Abdulmutalla”, unul dintre numele invocate de mass-media ca fiind ale tanarului suspectat ca incercase sa arunce in aer un avion ce facea cursa Amsterdam-Detroit, a figurat printre studentii sai, informeaza agentiile de presa. “UCL nu are nicio dovada ca “Abdul Faruk Abdulmutallab” ar fi fost incris in institutia noastra, insa UCL poate confirma ca un student pe numele ‘Oumar Faruk Abdulmutallab” a urmat un curs de inginerie mecanica la noi, in perioada septembrie 2005-iunie 2007″, se arata intr-un comunicat al universitatii, citat de AFP. Totodata, UCL precizeaza ca nu detine nicio dovada ca ar fi vorba despre una si aceeasi persoana. Surse din cadrul serviciilor de securitate britanice, citate de mass-media locala, au declarat ca acesta nu este primul caz cand un student strain al acestei universitati este implicat intr-un atentat terorist.

Industria rapirilor

La randul sau, Al-Qaida din Magrebul Islamic, aripa nord-africana a retelei teroriste, a revendicat rapirea a doi italieni pe 18 decembrie in Mauritania, a anuntat televiziunea Al-Arabiya, citata de agentiile de presa. Conform sursei citate, revendicarea este continuta intr-un mesaj audio, difuzat la sfarsitul saptamanii trecute, in care un purtator de cuvant al grupului, care se prezinta sub numele Salah Abou Mohammed, justifica rapirea prin ”crimele guvernului italian in Afganistan si in Irak”.
Cei doi italieni au fost rapiti pe o sosea din sud-estul Mauritaniei, cei doi cetateni italieni deplasandu-se spre Burkina Faso la bordul unui microbuz inmatriculat in Italia, in pofida avertismentelor primite din partea autoritatilor marocane si mauritaniene, a precizat o sursa din cadrul serviciilor de securitate marocane, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Rapirea lor vine la scurt timp dupa disparitia in regiune a trei turisti spanioli la sfarsitul lunii noiembrie 2009 in alta zona tribala a Mauritaniei, rapire revendicata de Al-Qaida din Maghrebul Islamic. Reamintim ca filiala organizatiei Al-Qaida din statele arabe ale Africii de Nord este o structura terorista formata din diferite grupari fundamentalist musulmane care, incepand cu 2007, s-au aliat cu al-Qaida, organizatia terorista extinzandu-se si in Europa, fapt favorizat de existenta unor importante comunitati musulmane originare din Maroc, Algeria, Tunisia, Senegal, Mauritania si alte state din Africa musulmana.

Bin Laden prizonier

Omar bin Laden, fiul lui Osama Bin Laden, liderul organizariei teroriste Al Qaida, a declarat ca in Republica Islamica Iran se afla, incepand din 2001, data ocuparii Afganistanului de catre fortele SUA, cel putin una din sotiile lui Osama Bin Laden si 5 din copiii acestuia incepand. In statul musulman siit se mai afla fratii lui Omar, Mohammed si Saad bin Laden in varsta de 29 de ani, Othman de 25 de ani, Hamza si Baker in varsta de 20 si respectiv 15 ani precum si sora sa Iman de 17 ani. Fiecare din fratii lui Omar este casatorit cu una sau doua femei si au impreuna 11 copii, a adaugat sursa citata. Omar bin Laden a declarat totodata ca guvernul iranian i-a oferit asigurari in prezenta unor diplomati straini ca-i va permite familiei sale sa paraseasca Iranul, relateaza postul de televiziune al-Arabiya, citat de mass-media locala.
La inceputul anului 2004, aminteste sursa citata, MAE iranian a dezmintit informatiile referitoare la prezenta in Iran a 6 membri ai familiei liderului terorist iar fiica lui Osama Ben Laden, Iman bin Laden, in varsta de 17 ani, s-a refugiat in interiorul ambasadei Arabiei Saudite la Teheran, unde se afla de 30 de zile. Ulterior, Omar bin Laden s-a adresat presedintelui Iranului pentru a urgenta acordarea unui permis de parasire a Iranului surorii sale. Fiul lui Osama Ben Laden a tinut deasemenea sa precizeze ca informatiile potrivit carora Iman bin Laden ar fi evadat, iar ceilalti membri ai familiei liderului terorist ar fi tinuti ostatici sunt incorecte. Potrivit lui Omar Bin Laden, membrii familiei liderului Al Qaida se afla gazduiti si sub protectia Iranului la o resedinta pentru oaspeti a guvernului iranian. In total, s-ar afla sub protectia guvernului iranian 25 de membri ai familiei lui Osama Ben Laden. Conform surselor locale, Iranul a predat SUA mai multi membrii al Qaida, fara insa ca autoritatile americane sa confirme colaborarea cu regimul islamist de la Teheran.

Premierul bulgar Borisov tulbura pacea etnica din Balcani

Premierul bulgar Boiko Borisov si formatiunea sa (GERB) s-au raliat initiativei partidului de extrema dreapta Ataka de a organiza un referendum referitor la transmiterea de buletine de stiri in limba turca la televiziunea nationala, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Decizia premierului vine pe fondul intensificarii violentelor indreptate impotriva populatiei de religie musulmana din statul balcanic. Conform datelor oficiale, acesta este primul referendum organizat in Bulgaria de peste 40 de ani, premierul Borisov declarand ca scopul acestui referendum va fi „transarea” problemei in asa fel incat sa nu mai fie exploatata politic de acum inainte, relateaza cotidianul „Dnevnik”, citat de mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca televiziunea nationala bulgara difuzeaza zilnic o emisiune de stiri in limba turca ce dureaza 10 minute si ce a suscitat ani la rand criticile ultranationalistilor bulgari. Pentru a preintampina eventuale critici ale Bruxelles-ului, Borisov a precizat ca referendumul nu este indreptat impotriva minoritatii turce. „Dar nu vrem nici ca celelalte minoritati sa se simta excluse. In scurt timp este posibil ca si romii sa ceara sa aiba stiri in limba lor”, a declarat premierul. In plus, exista suficiente institutii mass-media locale si regionale unde celelalte etnii sa aiba programe in limba materna, a mai declarat Borisov.
Liderul Ataka, Volen Siderov, a declarat ca a strans deja 48 de semnaturi de la deputatii din Adunarea Nationala (n.r.-parlamentul unicameral de la Sofia) pentru sustinerea referendumului. Acesta a spus categoric ca atata timp cat televiziunea si radioul de stat sunt institutii dependente de alocarea de fonduri publice “nu ar trebui sa fie stiri decat in limba bulgara”. Timp de cinci ani, Ataka a solicitat suspendarea buletinului de stiri zilnic in limba turca difuzat de BNT din 2000, aceasta fiind una din principalele teme ale campaniilor sale electorale.

Critici dure

„O prostie periculoasa”, a apreciat cotidianul „Dnevnik”, care subliniaza ca „acordul populatiei nu a fost cerut pentru decizii strategice precum aderarea la NATO ori UE, dar va fi cerut pentru oprirea unei emisiuni de la TV. Mai ales ca aceasta consultare ii va costa destul de mult pe bulgari in plina criza: cel putin 9 milioane de euro”, mai subliniaza cotidianul sofiot. La randul sau, mass-media turca a criticat dur initiativa partii bulgare, solicitand impunerea de restrictii economice. Prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan l-a sunat pe Borisov pentru o explicatie, iar Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa insista asupra dezbaterii acestei chestiuni in Parlamentul European anul urmator.
Totodata, seful Comisiei de Stat pentru Protectia impotriva Discriminarii, Kemal Eyup, a declarat ca un referendum va diviza societatea bulgara si va testa relatiile etnice. Aproximativ 10% din populatia Bulgariei este turca, constituind cel mai mare grup minoritar. Si parlamentarii din opozitia socialista declara ca referendumul, care ar putea costa aproximativ 10 milioane de euro, este inutil. „Tara ar trebui sa se concentreze asupra chestiunilor economice presante”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Partidului Socialist Bulgar, principala formatiune de opozitie din parlamentul bulgar.

Derapaje periculoase

Actiunile actualului premier populist de dreapta au fost criticate recent de fostul presedinte al Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), Graham Watson, care a participat la congresul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, principala forta politica ce reprezinta interesele minoritatii turce si musulmane pomace din Bulgaria. “Dreapta europeana are doua echipe – echipa A si echipa B. In echipa B joaca (…) Silvio Berlusconi si Boiko Borisov si in aceasta echipa observam o amenintare la adresa suprematiei legii, tolerantei, a drepturilor cetatenilor si solidaritatii sociale”, a spus Watson.
Reprezentantii minoritatii turce in parlament, unii dintre ei acuzati de Borisov de coruptie si conflict de interese, sunt doar una dintre tintele premierului. In urma cu o luna, procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea imunitatii fostului premier socialist Serghei Stanisev, care risca doi ani de inchisoare pentru sustragerea unor documente secrete privind lupta anticoruptie. Altor doi ministri ai cabinetului Stanisev le-a fost deja ridicata imunitatea. Totodata, Borisov si-a exprimat regretul ca Partidul Socialist, urmasul fostului Partid Comunist, nu a fost scos in afara legii. Pe lista “victimelor” lui Borisov, fost bodyguard al premierului Simeon de Saxa-Coburg, se afla ambasadorii in Turcia si in SUA, acuzati de fraudarea scrutinului parlamentar din iunie, dar si sefii serviciului secret si al spionajului bulgar.
La scurt timp dupa aceasta, asa-numita Comisie a dosarelor a publicat numele jurnalistilor care au colaborat cu politia politica a regimului comunist. Nici presedintele socialist Gheorghi Pirvanov, care a recunoscut colaborarea cu fosta politie politica, nu a scapat de acuzatiile premierului, unii membri ai partidului lui Borisov si ai Ataka cerand demiterea sa pentru violarea regulilor programului Petrol contra Hrana, desfasurat de ONU in Irak. In contrast cu aceste actiuni ale guvernului, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile din regulamentul parlamentului bulgar, care interziceau deputatilor care au colaborat cu fostele servicii comuniste sa ocupe posturi de conducere in legislativ. Coalitia aflata la guvernare a reusit sa includa insa in Codul penal o prevedere prin care, daca au cazier curat, deputatii care au votat cu cartela electronica a unui coleg absent ar putea sa primeasca o pedeapsa cu suspendare, dar, in caz ca nu vor lua nota si vor repeta fapta, ar putea primi intre 3 si 6 ani de inchisoare.

Minoritati in pericol

In timpul comunismului, Bulgaria a mers mult mai departe decat Romania in planurile de asimilare a minoritatilor, ideologia comunista stipuland ca in Bulgaria traieste o singura natiune, cea bulgara, si ca, in cele din urma, nimeni nu va mai vorbi alta limba decat cea bulgara. Cea mai vizata era minoritatea turca, iar de-a lungul anilor ’80 s-a dus o campanie de bulgarizare fortata, prin care cetatenii ce purtau nume cu consonante nebulgaresti erau obligati sa-si schimbe numele. In mod absurd, era interzisa folosirea altei limbi decat bulgara chiar si in mediul familial, existand mii de cazuri de arestari si deportari din aceasta cauza a minoritarilor turci, romani, macedoneni si alete etnii. Dupa caderea comunismului, minoritatile etnice si-au recapatat, din punct de vedere legal, dreptul de a-si vorbi limba in public si de a purta ce nume doresc, fara insa ca noile reguli sa fie implementate de autoritatile postcomuniste, dominate de conceptii extremiste.

Falanga turca

Bulgarizarea fortata a turcilor a inceput inca din 1878, anul in care a aparut statul bulgar modern, in urma razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. Turcii reprezinta peste un milion de persoane dintr-o populatie de aproximativ 8 milioane, grav afectata de migratia economica catre statele UE. De-a lungul anilor, numele satelor turcesti au fost schimbate, moscheile inchise, iar membrii minoritatii turce au fost obligati sa-si schimbe numele, folosirea limbii turce fiind interzisa in public, dar si acasa.
Printr-o confuzie etnolingvistica, voit intretinuta si de autoritatile postcomuniste, regimul de la Sofia afirma ca toti turcii si musulmanii din Bulgaria sunt doar bulgari islamizati si ca, fortandu-i sa-si puna nume crestinesti sau slave, acestia ar fi ajutati sa redevina ceea ce au fost: bulgari. In 1989, dictatorul comunist de atunci Todor Jivkov a cerut Turciei sa primeasca toti musulmanii din Bulgaria care doreau sa plece si in cateva luni a avut loc un adevarat exod, circa 300.000 de turci si pomaci musulmani emigrand spre Turcia, autoritatile bulgare interzicand transferarea valorilor si fondurilor de care dispuneau emigrantii. In majoritatea cazurilor, emigrarea s-a facut fortat, cu participarea serviciilor de securitate comuniste, militiei si a unor unitati militare. Conform documentelor comuniste bulgare declasificate, printre elementele care au determinat regimul comunist sa ia asemenea masuri impotriva turcilor se numara si factorul demografic, rata nasterii fiind de doi copii in medie la fiecare femeie in cazul turcilor si tiganilor (in cazul acestora din urma, chiar mai ridicata), in timp ce in cazul bulgarilor rata nasterii abia daca se ridica peste zero.
Legea bulgara nu permite fondarea partidelor politice formate pe criterii etnice, ceea ce a determinat formatiunea politica a etnicilor turci, Miscarea Drepturilor si a Libertatilor (MDL), sa coopteze si cativa etnici bulgari si macedoneni in structurile sale de conducere, inclusiv in grupul parlamentar. Cu toate astea, MDL este considerat pe scena publica din Bulgaria ca fiind “partidul turcilor” sau, si mai simplu, “partidul lui Dogan”, de la numele inamovibilului sau fondator si lider Ahmed Dogan. Chestiunea ramane insa mai mult academica, in masura in care nicaieri in actele de identitate personale nu este mentionata apartenenta la un grup etnic.

Enigma pomaca

Etnici pomaci sunt, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, musulmanii care au bulgara ca limba materna. Potrivit statisticilor neoficiale, in 2001 traiau peste 200.000 de pomaci in Bulgaria, in special in regiunea Muntilor Rodopi si in orasele Sofia, Plovdiv si Burgas. In ultimii ani ai comunismului, pomacii au fost supusi, la randul lor, campaniei fortate de bulgarizare si crestinare. Majoritatea pomacilor, desi declara bulgara ca limba materna, vorbesc in acelasi timp fluent si turca, principala limba de cult, iar multi se considera si se declara turci in recensamintele oficiale bulgare. Din punctul de vedere al guvernului bulgar insa, pomacii nu sunt altceva decat etnici bulgari, ceea ce face ca ei nu apar decat rareori in statisticile oficiale. Identitatea lor mai este complicata si de faptul ca acolo unde traiesc in regiuni populate majoritar cu turci ei sunt considerati bulgari, in vreme ce atunci cand traiesc printre bulgari ei sunt priviti ca fiind turci.

Problema romaneasca

O alta minoritate supusa regimului de deznationalizare este comunitatea romaneasca din Bulgaria, compusa din etnici romani si populatie aromana (macedo-romana). Primii traiesc compact pe Valea Timocului, in nordul Bulgariei, in special in sate din jurul orasului Vidin si la granita dintre Bulgaria si Serbia, unde traiesc aproximativ 500 de mii de etnici romani, supranumiti „vlahi”. Aromanii (macedo-romanii) locuiesc in principal in oraselele Pestera, Velingrad si Dupnita, precum si in principalele metropole bulgare, si anume Sofia, Plovdiv, Varna, Burgas, Russe si Pleven. Atat romanii, cat si aromanii (macedo-romanii) din Bulgaria sunt victime ale procesului de bulgarizare implementat de autoritatile bulgare, numarul lor neoficial ajungand la cateva zeci de mii. Ca peste tot in Balcani, se considera ca si in Bulgaria aromanii (macedo-romanii) si romanii sunt pe cale de a disparea si ca peste cateva generatii ei vor inceta cu totul sa mai transmita limba generatiilor mai tinere, lipsite de scoli in limba materna.

Seful Executivului de la Moscova, Vladimir Putin, a participat luni la inaugurarea primului tronson al oleoductului Siberia-Pacific, bucata ce face parte dintr-o retea strategica de circa  5.000 de kilometri, ce va alimenta regiunea Asia-Pacific cu petrol rusesc, informeaza RIA Novosti.”Este un proiect strategic ce va permite Rusiei sa intre pe noi piete din Pacific si Asia, unde prezenta este insuficienta”, a declarat premierul rus. El a tinut sa felicite compania publica de transport de titei, Transneft, pentru ca “a reusit toate acestea, in pofida crizei economice mondiale”. “Va felicit, este un cadou frumos de Anul Nou pentru Rusia”, a completat Putin. Primul tronson al conductei Siberia-Pacific, va face legatura intre Taiset, din estul Siberiei, si Skovorodino, din Extremul Orient al Rusiei. Acest prim tronson va avea o lungime de 2.694 kilometri si o capacitate anuala de 30 milioane tone. Tronsonul a costat circa 378 miliarde ruble (8,7 miliarde euro), dintre care 60 miliarde ruble (1,4 miliarde euro) au fost destinate constructiei unui port petrolier in golful Kozmino, pe coasta ruseasca a Marii Japoniei. Cel de al doilea tronson al conductei, de peste 2.000 kilometri, va trebui construit pentru a lega Skovorodino de golful Kozmino. Pana la finalizarea constructiei, petrolul va fi transportat cu trenul din Skovorodino, fiind apoi transferat pe tancuri petroliere in Kozmino. “Primul transport, ce va fi incarcat luni, va ajunge la Hong Kong”, a precizat presedintele Transneft, Nikolai Tokarev. Oficialul a precizat saptamana trecuta ca la finalul acestui an si la inceputul lui 2010 va fi lansat un consurs de oferte petru construirea celui de-al doilea tronson al conductei.

Gaz pentru Serbia

In paralel, companiile energetice Srbijagas (Serbia) si Gazprom (Rusia) au semnat un acord prin care vor fi furnizate Serbiei pana la doua miliarde metri cubi de gaze naturale in 2010, transmite RIA Novosti. Astfel este prelungit precedentul contract si se garanteaza furnizarea in 2010 a doua miliarde de metri cubi de gaze naturale Serbiei. intelegerea nu prevede penalizari in cazul in care Serbia va utiliza o cantitate mai mica de gaze naturale decat cea prevazuta in acordul incheiat cu Gazprom.  Anul trecut, Gazprom a furnizat Serbiei 2,2 miliarde metri cubi de gaze naturale.

Moscova ameninta cu criza

In timp ce Serbia se bucura de o atentie deosebita din partea Rusiei vizavi de cantitatile de gaze livrate acestei tari, Moscova a avertizat luni UE in legatura cu o posibila sistare a livrarilor de petrol prin Ucraina, au anuntat oficiali ai Slovaciei. Este vorba despre livrarile de petrol prin oleoductul Drujba catre Cehia, Ungaria si Slovacia, relateaza NASDAQ.com. “Guvernul slovac a fost informat printr-o scrisoare a Ministerului rus al Energiei, in baza sistemului de avertizare precoce, ca ar putea exista sistari ale livrarii de petrol catre trei tari membre UE, din cauza diferendelor nerezolvate dintre Rusia si Ucraina privind tranzitul titeiului”, potrivit comunicatului guvernului slovac. Aceasta situatie, care probabil ca este provocata de un diferend privind tariful de tranzit intre Moscova si Kiev, aminteste de sistarea livrarilor cu care s-au confruntat Slovacia si Cehia in vara lui 2008.

Pavel Borodin viseaza refacerea URSS

„Republica Abhazia si Republica Osetia de Sud vor deveni din 2011 membre cu drepturi depline ale principalelor organizatii post-sovietice, precum Comunitatea Statelor Independente (CSI), putand adera si la Uniunea Statala Rusia-Belarus” a declarat saptamana trecuta Pavel Borodin (foto), secretarul de stat al Uniunii statale Rusia-Belarus, si un apropiat al premierului Vladimir Putin, intr-un interviu pentru mass-media abhaza, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Oficialul a mai declarat ca recunoasterea independetei Abhaziei si Osetiei de Sud de catre Belarus este o formalitate, urmand ca parlamentul de la Minsk sa i-a o decizie in acest sens cel mai devreme in primavara anului 2010.
Declaratiile lui Pavel Borodin vin la scurt timp dupa ce acesta a declarat ca pana in 2017 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste va fi restaurata, iar “noul stat al muncitorilor, taranilor si intelectualitatii care se va alatura primelor doua categorii sociale va fi mai mare, mai bun si mai puternic decat prototipul marxist al acestuia”. Declaratiile optimiste ale oficialului rus, seful administratiei prezidentiale ruse din epoca lui Boris Eltin, vin pe fondul semnarii actului de constituire a Uniunii Vamale de catre presedintii Federatiei Ruse, Belarusului si Kazahstanului (Dmitri Medvedev, Aleksandr Lukasenko si Nursultan Nazarbaev). Initiativa se inscrie in eforturile de aprofundare a cooperarii dintre statele membre ale Comunitatii Economice Euroasiatice, o formula de cooperare regionala care grupeaza Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Rusia, Tadjikistan si Uzbekistan.

UE sovietica

Conform lui Borodin, in noua Uniunea Sovietica vor intra nu doar fostele republici sovietice, intre care Ucraina si Georgia, dar si state care fac parte in prezent din Uniunea Europeana, pe care insa nu le nominalizeaza. Dupa Uniunea Vamala va urma “semnarea actului constitutional” si introducerea monedei unice, sustine responsabilul rus, pretinzand ca numai adoptarea Constitutiei comune va crea automat 23 de milioane de noi locuri de munca, fara a preciza originea acestor date statistice. Ca o prima etapa, functionarii Uniunii statale Rusia-Belarus vor incepe imediat dupa sarbatorile de iarna lucrarile de reparatie a drumurilor si cailor ferate ce leaga cele doua state. Ei intentioneaza de asemenea sa ridice restrictiile vamale si de transport care mai exista inca intre Rusia si Belarus, conform declaratiilor facute de Pavel Borodin, care a invocat si o posibila “asistenta diplomatica pentru cetatenii celor doua tari”.

Uniune contestata

Unul din liderii opozitiei ruse, Boris Nemtov, a comparat Uniunea Vamala cu acordurile economice incheiate in epoca de Hitler si Mussolini, prezicandu-i un inevitabil esec. Intr-un interviu pentru sectia rusa a Radio Liberty, Nemtov a afirmat: “Nu cred in aliante intre lideri dictatori, deoarece acestia au tendinta de a uzurpa puterea si nu sunt dispusi sa-si delege competentele. Ca si Hitler si Mussolini, Lukasenko si Putin nu doresc o alianta normala. Toate aceste declaratii si juraminte de prietenie vesnica sunt pentru naivi. Cat timp cred ei ca ne pot pacali cu aceasta noua Uniune? Unde este aceasta Uniune? Eu, personal, nu o vad, insa daca dorim cu adevarat o integrare economica, singura sansa de a face acest lucru posibil este democratizarea Rusiei si a Kazahstanului”, a opinat acesta.

Ultranationalistul Oleg Tiahnibok cere "masuri dure" impotriva Romaniei

Liderul miscarii nationaliste Svoboda din Ucraina, Oleg Tiahnibok, candidat in alegerile prezidentiale din Ucraina, a cerut “masuri dure” impotriva “provocarilor romanesti la adresa Ucrainei”, relateaza agentia de presa LigaBiznesInform, preluata de mass-media de la Bucuresti. “Profitand de slabiciunea si pasivitatea guvernului ucrainean, Romania pretinde Basarabia si Transnistria – teritoriu pe care la vremea respectiva Hitler i l-a daruit aliatului sau roman Antonescu. Este vorba de teritorii care fac parte astazi din regiunile Odesa, Cernauti, Nikolaev si Vinnita ale statului ucrainean”, a declarat liderul miscarii Svoboda, citat de serviciul de presa al propriului partid. “Daca in Ucraina ar fi existat autoritati puternice, Romania nici nu ar fi indraznit sa aiba vreo pretentie la Ucraina, iar Curtea Internationala de Justitie de la Haga nu ar fi aprobat o decizie prin care statul ucrainean a pierdut o parte din teritoriul sau. Slabiciunile Ucrainei le-au permis romanilor sa rezolve destul de usor in favoarea lor probleme importante pentru ucraineni”, mai sustine Tiagnibok. “Bucurestiul nu este de oprit nici in fata diversiunilor economice impotriva Ucrainei, in special in Delta Dunarii. Incearca sa creeze un nou punct de conflict – Insula Serpilor”, sustine acesta, adaugand ca, potrivit expertilor, in segmentul de platou continental pierdut de Ucraina in favoarea Romaniei se afla numai rezerve prospectate de gaze naturale de 70 de miliarde de metri cubi si de petrol de 12 milioane de tone.
“Fara indoiala, Ucraina nu ar trebui sa accepte aceasta decizie a Curtii Internationale. Trebuie facut apel la comunitatea internationala, pentru a initia cat mai curand posibil revizuirea deciziei discriminatorii a instantei de la Haga fata de Ucraina”, declara politicianul ucrainean. Totodata, in opinia sa, “Bucovina ar putea deveni urmatorul punct fierbine pe harta Europei”. “Motivul – guvernul Romaniei care incalca in mod deliberat legislatia internationala oferind pasapoarte romanesti locuitorilor din regiunea Cernauti a Ucrainei. Conform datelor serviciilor secrete, circa 80.000 de ucraineni detin astazi ilegal cetatenia statului vecin”, a acuzat Tiahnibok, spunand ca, “in paralel, Bucurestiul solicita extinderea scolilor cu predare in limba romana in Ucraina si chiar dicteaza interpretarea proprie a unor evenimente istorice”. “Asemenea imixtiuni in afacerile interne ale Ucrainei sunt fara precedent pentru un stat membru al NATO si Uniunii Europene”, pretinde liderul miscarii Svoboda, apreciind ca “raspunsul la aceste instigari trebuie sa fie unul dur”, mai relateaza LigaBiznesInform, citata de mass-media de la Bucuresti.

Precedent periculos

Ultranationalistul ucrainean Oleg Tiahnibok nu este la prima iesire publica impotriva Romaniei. Anterior acesta declara ca Ucraina ar trebui sa coopereze activ cu aliatul sau natural Bulgaria pentru a contracara ambitiile Turciei fata de Crimeea si aspiratiile Romaniei fata de o parte a teritoriului ucrainean. “In Balcani, ar trebui sa acordam atentie Bulgariei si sa cooperam activ cu aceasta, Bulgaria putand deveni un factor restrictiv pentru Turcia, care isi indreapta privirile spre Crimeea noastra, si Romania, care, ca membru NATO, isi afiseaza deschis aspiratiile catre o parte a teritoriului ucrainean”, declara Tiahnibok, liderul Svoboda si deputat in consiliu local al regiunii Lvov, zona recunoscuta ca fief al ultranationalistilor ucraineni.
Potrivit acestuia, in Europa se formeaza in prezent doua axe verticale: Paris-Berlin-Moscova si, respectiv, Madrid-Roma-Belgrad-Moscova, iar Ucraina se afla intre acestea ca “intre ciocan si nicovala”. Aliatii naturali ai Ucrainei fiind tarile scandinave, Polonia, Belarus si Bulgaria, celor doua “axe orizontale” Kievul ar trebui sa le opuna o “axa verticala – o uniune de la Marea Baltica la Marea Neagra, in care si-ar avea locul si Bulgaria”, crede Tiahnibok. Dupa crearea unei asemenea uniuni, Kievul ar trebui sa isi directioneze politica externa spre regiunea Marii Caspice, de mare importanta strategica pentru accesul la resursele energetice, mai afirma nationalistul ucrainean.

Bancher extremist

Un alt candidat fara sanse reale la alegerile prezidentiale ucrainene este Serghei Tighipko, fost ministru de finante in guvernul de la Kiev, care si-a axat campania electorala pe acuzatiile impotriva Romaniei, cunoscand o ascensiune spectaculoasa in ultimele doua luni, situandu-se in prezent pe locul trei in intentiile de vot ale electoratului ucrainean, dupa Viktor Ianukovici si actualul premier, Iulia Timosenko.
Serghei Tighipko a declarat ca realizarea proiectului Romaniei Mari reprezinta o amenintare directa la adresa Ucrainei, ucrainenii avand obligatia sa se opuna, potrivit agentiei de presa Unian. Fostul ministru de finante si presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei a adaugat si faptul ca mentinerea Republicii Moldova ca stat independent este in interesul strategic al Ucrainei, referindu-se la afirmatiile presedintelui interimar moldovean Mihai Ghimpu, care a spus cu ocazia „Zilei Unirii” ca este roman. Recent, Inna Bogoslovskaia, candidata din esalonul doi la presedintia Ucrainei, s-a plans Moscovei ca nimeni nu este capabil sa apere Ucraina de pretentiile teritoriale ale vecinilor, unul dintre aestia fiind Romania. Lidera Partidului Vece, apropiat lui Viktor Ianukovici, a subliniat faptul ca problema de securitate a tarilor care au renuntat la armele nucleare, cum ar fi Ucraina, Belarus si Kazahstan, nu a fost inca rezolvata.

Angajamente electorale

Candidatul considerat a avea cele mai mari sanse la alegerile prezidentiale din Ucraina, Viktor Ianukovici, fost premierul al Ucrainei si presedinte al Partidului Regiunilor (n.r.-rusofon), a incheiat cu principala organizatie care reprezinta interesele romanilor din Ucraina un acord in care isi ia angajamentul sa obtina statutul de limba oficiala pentru limba romana la nivel regional, in schimbul sustinerii sale la alegeri de catre minoritatea romana, relateaza saptamanalul “2000″, citat de mass-media de la Bucuresti.
In conformitate cu “acordul de parteneriat”, organizatia romanilor ucraineni s-a angajat sa “participe activ la campania pentru candidatul Ianukovici in timpul campaniei electorale”. “Desigur, doar campania in sprijinul lui Ianukovici nu poate explica sustinerea limbii romane – trebuia sa se gaseasca o acoperire mai serioasa. Bunaoara, asigurarea functionarii limbilor minoritatilor nationale in Ucraina sau a reformei administrativ-teritoriale a Ucrainei in conformitate cu principiile descentralizarii pe baza intereselor regionale. Intre altele, seriozitatea intentiilor lui Ianukovici fata de diaspora romana din Ucraina este atestata de documentul semnat de acesta cu secretarul executiv al ‘Comunitatii romanilor din Ucraina’ Aurica Bojescu”, mentioneaza saptamanalul citat, in acelasi comentariu. “Probabil, romanii vor fi inselati la fel ca rusii carora Ianukovici le promite oficializarea limbii ruse ca limba de stat in Ucraina de foarte mult timp”, anticipeaza publicatia mentionata, evocand in context o declaratie facuta la 9 decembrie de Viktor Ianukovici, potrivit caruia, pentru a rezolva problema limbii, ar fi suficient ca Ucraina sa adopte o lege privind limbile prin care sa implementeze cerintele Cartei europene a limbilor regionale.
“Am pregatit deja o serie de proiecte legislative. Pentru adoptarea lor, sunt suficiente 226 de voturi in parlament si semnatura presedintelui. Dupa ce voi fi ales presedinte eu voi semna aceste legi ce prevad conditiile pentru dezvoltarea limbilor si culturilor in zonele locuite compact de vorbitori ai altor limbi decat ucraineana – rusi, bulgari, greci, romani”, a afirmat Ianukovici.

Declaratii romanofobe

Drept replica, contracandidatul Serghei Tighipko, si el candidat la alegerile prezidentiale din 17 ianuarie 2010, l-a acuzat pe Ianukovici de “comert” cu integritatea teritoriala a tarii, conform portalului BIZ.liga.net. Serviciul de presa al lui Tighipko subliniaza ca “Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. “Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii ‘patriei istorice’”. Intr-un comunicat emis luni de staff-ul lui Tighipko, se mentioneaza necesitatea descentralizarii administrative in Ucraina, dar nu pe calea crearii de autonomii cultural-nationale, ci recurgand la modelul UE de subsidiaritate – autoritatile centrale trebuie sa se ocupe de problemele ce depasesc atributiile administratiilor locale.
“Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat periodic Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de “glorificare a agresorilor de catre partea romana”. De asemenea, in luna octombrie 2009, Tighipko spunea ca Ucraina “trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. “Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tighipko, citat de Agerpres. Discursrul anti-romanesc al lui Tighipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, si citat de portalul Ukraine-Nachrichten.de, unde politicianul a avertizat asupra “pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste “pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tighipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.

Pericolul Basescu

“Toti candidatii la functia de presedinte al Romaniei folosesc activ tema Romaniei Mari”, a declarat pentru agentia de presa ucraineana Rosbalt deputatul Radei Supreme, Taras Chernovil, membru al comisiei parlamentare pentru afaceri internationale, citat de mass-media locala. “Basescu a semnat decretul corespunzator. Chiar linistitul, de regula, si rationalul ministru de Exerne al Romaniei si care pretindea, la randul lui, la functia suprema, a devenit nationalist si face speculatii de factura national-populista”, crede deputatul ucrainean. “Nu este nici un secret ca romanii impart de mult pasapoarte in Ucraina de vest. Din pacate, MAE ucrainean nu a reactionat deloc la acest gen de actiuni si, evident, trebuie aduse modificari la nivel legislativ care sa prevada introducerea responsabilitatii penale pentru dubla cetatenie, care este interzisa constitutional”, a concluzionat fostul colaborator al lui Viktor Ianukovici. In opinia lui, acest lucru demonstreaza ca Romania este o tara imatura, iar NATO si UE s-au grabit primind-o in randurile lor. „Nu Ucraina, ci Romania creaza o noua zona de conflict cu vecinii, iar NATO trebuie sa reactioneze la asemenea initiative”, mai adauga membrul Radei Supreme de la Kiev.

Imperialism electoral

Conform datele facute publice de serviciul de presa al Comisiei Electorale Centrale de la Kiev, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, Republica Moldova se numara printre tarile cu cei mai multi electori ucraineni stabiliti in afara Ucrainei. Potrivit CEC de la Kiev, care foloseste date oficiale puse la dispozitie de MAE ucrainean, in Republica Moldova se afla aproximativ 72 de mii de cetateni ucraineni cu drept de vot. In alegerile prezindentiale din Ucraina, acestia vor putea vota la doua sectii de votare, la Ambasada din Chisinau si Consulatul General din Balti. In Germania, numarul votantilor originari din Ucraina se cifreaza la circa 102 mii. In Rusia, numarul electorilor ucraineni alcatuieste putin peste 57 de mii, iar cei mai putin electori ucraineni sunt in Italia, 1109 persoane.
In alegerile prezidentiale din Ucraina, fixate pentru 17 ianuarie 2010, vor vota ucraineni din diaspore din 25 de tari. Numarul total al cetatenilor ucraineni care vor fi inclusi in listele de vot se ridica la circa 37 milioane. Kievul va organiza 33 mii 695 de sectii de votare, dintre care 113 peste hotare, mai precizeaza sursa citata.