Presedintele sarb Tadic lupta pentru impotriva independentei Republicii Kosovo

Serviciul de presa al administratiei prezidentiale de la Belgrad, citat de agentia de stiri KARADENIZ PRESS, a anuntat prin intermediul unui comunicat ca presedintele sarb Boris Tadic va vizita regiunea Kosovo. Presedintele sarb, citat de agentia de presa Tanjug, a subliniat ca va insista ca cetatenii sarbi din Kosovo sa se bucure de prosperitate economica si sa aiba aceleasi drepturi ca si cetatenii din celelalte regiuni ale tarii. Tadic a declarat ca Serbia nu renunta la lupta pentru provincia sa de sud si pentru cetatenii sai care traiesc acolo. Presedintele Tadic a mentionat, de asemenea, ca in 2009 Guvernul Serbiei a obtinut un important succes diplomatic, intrucat drumul Serbiei spre Uniunea Europeana nu este conditionat si nu va fi conditionat de o anumita relatie fata de Kosovo. Potrivit lui Tadic, acum este clar ca nici tarile UE care nu intentioneaza sa retraga recunoasterea independentei Kosovo nu vor santaja Serbia nici cu problema Kosovo, nici cu aderarea la NATO. „Am primit garantii, din partea tuturor tarilor UE, ca Serbia nu va trebui sa recunoasca Kosovo pentru a adera la UE”, a spus Tadic, adaugand ca, pe de alta parte, Serbia trebuie sa-si mentina stabilitatea politica interna pentru a avea capacitatea de a continua lupta pentru integritatea si suveranitatea sa teritoriala.

Batalie judiciara

Vizita liderului sarb are loc la scurt timp dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Rezolutii incalcate

Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. “Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate…”, a subliniat reprezentantul Romaniei. Intrebat de agentia NewsIn, citata de presa de la Bucuresti, daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. “Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate”, a explicat Aurescu.
La randul sau, Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga, a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (n.r.-din anii ‘60-’70, cand coloniile statelor occidentale si-au dobandit independenta), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita “secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului – este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice “secesiunea-remediu”. Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra.

Presiuni americane

Harold Hongju Koh, seful delegatiei americane la Haga, a declarat in fata celor 15 judecatori CIJ ca declaratia unilaterala de independenta a provinciei Kosovo a incheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest si a adus stabilitate in regiune. El a explicat ca declaratia pronuntata de Kosovo, unde exista cea mai mare baza militara americana, la 17 februarie 2008 este in “conformitate cu dreptul international”. Americanul a avertizat Curtea sa se gandeasca bine inainte de a redeschide “acest trecut tragic” si, astfel, de a impiedica provincia “sa se indrepte spre un viitor promitator”. In fine, Statele Unite le-au dat judecatorilor doua variante: ori sa se pronunte in favoarea recunoasterii independentei, ori sa nu se pronunte deloc. In aceeasi zi, delegatia Rusiei, principalul aliat al Serbiei, a combatut argumentele americane, ambasadorul rus in Olanda, Kiril Gevorgian, declarand ca, “in 2008, era clar ca autoritatile sarbe nu mai puteau reprezenta nici un fel de amenintare pentru populatia kosovara si ca existau toate sansele de a negocia o solutie pentru o autoguvernare reala, in cadrul Serbiei”. Delegatia rusa a transmis Curtii de la Haga ca recunoasterea independentei Kosovo le-ar transmite un semnal gresit militantilor separatisti din toate colturile lumii.

Contre balcanice

Interventia favorabila a Croatiei in favoarea independentei Republicii Kosovo in fata CIJ a racit considerabil relatiile dintre Belgrad si Zagreb, provocand protestele publice ale diplomatiei sarbe. Oficialii croati au sustinut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, vazand acest proces ca solutia definitiva pentru pacificarea regiunii. Pozitia Croatiei a fost reconfirmata de presedintele croat Stipe Mesic, care a declarat saptamana trecuta, intr-un amplu interviu pentru mass-media sarba ca independenta Kosovo este ireversibila.
Interventia Croatiei si a Bulgariei au fost categorisite drept un „pumnal in spatele Serbiei” de catre majoritatea oamenilor politici sarbi, o parte solicitand implementarea unor sanctiuni economice drastice impotriva celor doi vecini balcanici. Seful delegatiei sarbesti, Dusan Batakovic, citat de mass-media de la Belgrad, a declarat ca Bulgaria, „ca si in alte ocazii din istorie a infiipt un cutit in spatele nostru”, prin sustinerea independentei Republicii Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 63 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana la inceputul procedurilor de la CIJ, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli, (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Alegeri contestate

Principale formatiuni politice aflate la putere la Pristina au revendicat victoria in alegerile locale care au avut loc recent in Kosovo si ale caror rezultate complete ar urma sa fie anuntate dupa rezolvarea contestatiilor, relateaza agentiile de presa. La randul lor, autoritatile de la Belgrad si liderii comunitatii sarbilor kosovari au contestat organizarea alegerilor locale, majoritatea etnicilor sarbi boicotand procesul electoral.
Premierul kosovar Hashim Thaci a dat asigurari in fata partizanilor sai in cursul noptii de duminica spre luni ca Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obtinut victoria in 20 din cele 36 de localitati aflate in care s-a desfasurat scrutinul electoral. ”Victoria PDK reprezinta un referenndum ce aproba buna guvernare a Republicii Kosovo”, a estimat el fata in manifestantilor care-i scandau numele. La randul sau, Liga Democrata din Kosovo (LDK), formatiunea presedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, care face parte din coalitia guvernamentala, a revendicat si ea victoria totala la Pristina, obtinand mandatul de primar al capitalei si adjudecandu-si majoritatea in adunarea municipala. ”A fost o zi fasta pentru LDK”, a declarat presei vicepresedintele Ligii, Lutfi Haziri, dand asigurari ca formatiunea sa politica a castigat multe alte municipalitati din Kosovo.
Scrutinul din Kosovo s-a derulat intr-o atmosfera de calm si a fost marcat de o participare mai importanta decat se prevazuse din partea minoritatii sarbe din enclave, care fusese invitata de Belgrad sa boicoteze alegerile. Reamintim ca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo, proclamata in mod unilateral de autoritatile etnicilor albanezi de la Pristina la 17 februarie 2008 si considera teritoriul ca fiind provincia sa meridionala.

Optiunea Voivodina

Belgradul a conferit provinciei sarbe Voivodina, unde traieste o importanta minoritate maghiara, dreptul de a avea reprezentante in strainatate si de a incheia acorduri internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Cu 84 de voturi pentru si 20 impotriva, parlamentul provinciei sarbe Voivodina a adoptat pe 8 noiembrie 2009 proiectul de lege al guvernului de la Belgrad privind descentralizarea, prin care acestei provincii i se confera o larga autonomie, precizeaza agentiile de presa. Masura e privita fie ca un pas spre disolutia statului, fie ca o lectie pentru albanezii din Kosovo, considera sursele diplomatice occidentale, citate de cotidianul sarb „Politika”.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, iar Novi Sad va deveni oficial capitala provinciei. Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.

Decizie controversata

Reamintim ca liderul de la Belgrad, Boris Tadici, a inaugurat recent cea mai mare baza militara terestra din Serbia, amplasata strategic in sudul tarii, zona locuita de o importanta minoritate albaneza, in apropiere de Kosovo. Baza militara denumita “Sud” se intinde pe o suprafata de 35 de hectare pe Muntele Cepotina si este situata in apropierea localitatii Bujanovaci, scena unor confruntari sangeroase in urma cu un deceniu. Aceasta noua baza este capabila sa gazduiasca 1.000 de militari, majoritatea apartinand unitatilor speciale si de interventie rapida ale armatei sarbe. “Toti cetatenii sarbi care doresc pacea si stabilitatea si mai bune relatii interetnice trebuie sa fie multumiti de inaugurarea bazei Sud, spre deosebire de toti cei care nu doresc pacea si sustine crima organizata”, a declarat Tadici, la ceremonia de inaugurare. Serbia sustine ca a contruit aceasta baza pentru ca militarii care vor fi antrenati acolo sa poata participa la misiuni internationale. Presedintele sarb a asistat la ceremonie insotit de ministrul Apararii Dragan Sutanovaci, precum si seful Statului Major, generalul Miloje Miletici. Locul de amplasarea a bazei, Valea Presevo, a fost scena unor violente extreme intre sarbi si populatia majoritar albaneza, care au militat pentru alipirea sudului Serbiei la Kosovo.

Baze “umanitare” ruso-sarbesti

Presa bulgara a scris recent ca Sofia, dar si NATO, ar trebui sa se aplece mai mult asupra problemei bazei umanitare ce urmeaza a fi construita de rusi si sarbi in apropiere de orasul Nis, la 200 de kilometri de granita cu Romania, si la 90 de kilometri de cea cu Bulgaria. De asemenea, presa romana a luat pozitia la aflarea vestii de la finele lunii trecute, potrivit careia, Serbia si Rusia au semnat in acord de cooperare pentru infiintarea unei baze. La nivel oficial, aviatia rusa urmeaza sa o foloseasca in calitate de punct de plecare pentru contracararea consecintelor catastrofelor naturale, precum si a incendiilor ce devasteaza regulat regiunea. Aparent, lucrurile par foarte nobile, insa unele nuante suplimentare – de exemplu, prezenta unei unitati de genisti rusi – nu pot sa nu ingrijoreze. Adesea, in spatele “intentiilor nobile” ale Rusiei se ascund cu totul alte planuri, atentioneaza publicatia bulgara The Sofia Echo. Conform declaratiilor ambasadorului rus in Serbia, Aleksandr Konuzin, constructia bazei comune ruso-sarbe va incepe in 2010, pe teritoriul aeroportului din Nis. Ulterior, baza ar urma sa se transforme intr-un centru de activitate umanitara, la care vor mai participa Bulgaria, Croatia, Grecia si Macedonia. Cu toate acestea, mass-media sarbe continua sa caute substratul secret al planurilor aparent strict umanitare ale Rusiei. De exemplu, una dintre teorii afirma ca principalul obiectiv al noii baze ar fi protectia gazoductului South Stream, care va trece prin Nis. “Aceasta nu este pur si simplu o baza pentru stingerea incendiilor, dar nici o baza militara in sensul clasic. O asemenea baza apare adesea in preajma unor mari proiecte geopolitice sau energetice”, considera jurnalistul sarb Dimitrije Boarov.

Candidatura europeana

Reamintim ca recent Republica Serbia si-a depus, in mod oficial, candidatura la Uniunea Europeana. Prin depunerea candidaturii la UE, Serbia ar putea adera in 2014, potrivit unor specialisti, sau nu mai devreme de 2018, conform altora. La 15 ani dupa razboiul care a insotit destramarea fostei Iugoslavii si la 10 ani de la conflictul din Kosovo, tarile din Balcanii de Vest, care au aproximativ 25 de milioane de locuitori, par de acum inainte puternic angajate pe drumul spre Europa, intorcand spatele trecutului marcat de violente. Expertii internationali, citati de mass-media sarba, apreciaza ca, in ciuda faptului ca de acum inainte se impune viitorul european al Serbiei si Croatiei, principalele doua tari din regiune, cel putin din punct de vedere economic, nu inseamna ca nu trebuie stimulate perspectivele europene alte altor tari din regiune.
Statele membre UE au afirmat la summitul de la Salonic vocatia tarilor din Balcanii de Vest de a li se alatura. Insa progresul acestora s-a dovedit mai lent decat era prevazut, cu exceptia totusi a Sloveniei, care a aderat la UE in 2004. Mai exista cinci state care sunt posibili candidati, cateva dintre acestea depunandu-si candidatura, insa statutul de candidat nu le este inca recunoscut de grupul celor 27. Croatia si Macedonia au in prezent statutul de candidat. Croatia, tara candidat din iunie 2004, este in faza cea mai avansata, avand deschise 28 de capitole din totalul de 35. Zagrebul are ambitia sa adere la Uniune in 2011. Macedonia beneficiaza de statutul de candidat din decembrie 2005, insa diferendul pe care il are cu Grecia in legatura cu numele sau impiedica deschiderea negocierilor de aderare.
Muntenegru si Albania si-au depus candidatura la UE in decembrie 2008, respectiv in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina nu si-a depus candidatura inca, din cauza problemelor institutionale care blocheaza inceperea reformelor dorite de UE. Reamintim ca si Republica Kosovo, a carei proclamatie de independenta din februarie 2008 este contestata de Serbia la Curtea Internationala de Justitie, aspira sa adere la UE, insa se afla inca in stadiul de pregatiri.

White Stream poate reduce dependenta energetica a UE fata de Kremlin

Statele Unite vor participa la finantarea construirii gazoductului White Stream, au declarat surse diplomatice americane, citate de cotidianul georgian Sakartvelos Respublika si preluate de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. Declaratiile diplomatilor americani au fost facute cu ocazia unei vizite oficiale a unui grup de reprezentanti ai mai multor companii petroliere si navale americane in orasul port Batumi, resedinta administrativa a Republicii Autonome Adjaria, regiune georgiana care se bucura de o larga autonomie administrativa si economica. Sursele americane, citate de Sakartvelos Respublika, au refuzat sa faca publice sumele pe care companiile americane si administratia de la Washinghton sunt dispuse sa le investeasca in infrastructura navala si portuara din regiune. Declaratiile oficialilor ameicani vin la scurt timp dupa ce si autoritatile romane au obtinut acordul autoritatilor de la Tbilisi pentru a se implica in viitoarele proiecte pentru conducte de petrol si gaze ce vor tranzita Georgia in drumul lor spre Europa. “Intelegerea este facuta de asa maniera incat Romania se va implica in orice proiecte care trec pe la ei. Abia acum discutam concret despre solutii la proiectele mari de gaze, si nu din punct de vedere politic. Romania va avea o relatie de parteneriat cu Georgia, iar specialistii din cele doua tari se vor intalni in continuare”, a declarat anterior secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. Acesta a mai precizat ca in urmatoarele saptamani va fi semnat un acord trilateral intre Romania, Azerbaidjan si Georgia, la Baku (Azerbaidjan).

Memorandum pontic

Romania si Georgia au semnat recent un Memorandum pentru colaborare in proiecte mari de petrol si gaze, ce urmeaza a intra in vigoare dupa aprobarea de catre Guvernul georgian. Totodata, reprezentantii producatorului national de gaze Romgaz au declarat ca delegatia formata din reprezentanti ai Ministerului roman al Economiei si ai companiilor Romgaz si Transgaz au discutat in Georgia despre posibilitatea ca Romania sa faca parte din proiectul gazoductului White Stream. De asemenea, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anuntat, saptamana trecuta, ca urmeaza sa se deplaseze in Republica Azerbaidjan, pentru discutii despre proiectul conductei White Stream, in cadrul unei intalniri trilaterale Romania-Azerbaidjan-Georgia.
Reamintim ca White Stream este un proiect gazifer propus de Ucraina, ce are ca scop transportul de gaze din Georgia spre Europa,  pe sub Marea Neagra, prin Ucraina si care ar urma sa ajunga in Polonia. Potrivit variantei in care White Stream ar traversa Romania, atunci conducta ar fi mai scurta si o mare portiune ar trece prin Marea Neagra. Conducta ar putea fi alimentata cu gaze din Azerbaidjan si Turkmenistan. Potrivit planului, conducta ar putea avea o lungime de circa 600-700 mile si ar putea transporta pana la 32 miliarde metri cubi gaze anual.

Optiunea White Stream

Gazoductul White Stream, pe ruta Georgia – Romania, reprezinta o alternativa pentru livrarile de gaze azere si turkmene spre Europa, a declarat anterior, intr-un interviu acordat Reuters, Giorgi Vasakmadze, director la compania GUEU White Stream, care dezvolta proiectul. Vasakmadze a aratat ca, peste cinci-sase ani, prin intermediul acestei conducte ar putea fi livrate anual opt miliarde de metri cubi de gaze din regiunea caspica, relateaza si mass-media de la Bucuresti. Costul proiectului, care ar putea deveni primul gazoduct aflat integral in proprietate privata din fosta Uniune Sovietica, va fi de pana la patru miliarde de dolari, a spus Vasakmadze, care a participat la o conferinta de investitii din Turkmenistan.
Initial, gazoductul urma sa aiba ruta Georgia-Ucraina, dar Vasakmadze a aratat ca a fost preferat un traseu direct catre Uniunea Europeana. Ulterior, este posibil sa fie construit un tronson suplimentar spre Ucraina. “Am fost foarte multumiti ca o ruta mai lunga, spre Romania, este fezabila din punct de vedere economic si tehnic”, a spus el.
Reamintim ca in luna ianuarie 2009, livrarile Rusiei catre Europa au fost intrerupte timp de doua saptamani, in urma unei dispute cu Ucraina. Disputa a determinat Europa sa accelereze dezvoltarea coridorului sudic, o retea de conducte care ocoleste Rusia si include gazoductul Nabucco si White Stream.

Angajamente politice

Vasakmadze a spus ca pentru asigurarea finantarii este nevoie de angajamente privind livrarile. Livrarile initiale de opt miliarde de metri cubi anual pot fi asigurate de gaze azere, dar este posibila majorarea capacitatii la 32 de miliarde de metri cubi, cu livrari din Turkmenistan. “White Stream este singurul element din coridorul sudic menit in mod special sa deserveasca regiunea caspica”, a explicat Vasakmadze, precizand ca acest proiect nu concureaza cu Nabucco.
Azerbaidjanul si Turkmenistanul intentioneaza sa majoreze considerabil productia de gaze, in anii urmatori. Pentru ca Turkmenistanul sa poata livra gaze pentru Nabucco si White Stream, este nevoie de constructia unei noi conducte in zona caspica, care ar putea dura mai multi ani, considera analistii, citati de mass-media de la Bucuresti. In plus, Turkmenistanul si Azerbaidjanul trebuie sa isi resolve si disputele teritoriale. Vasakmadze a refuzat sa mentioneze actionarii proiectului White Stream, pe care i-a descries drept “un consortiu de companii mici si mijlocii condus de grupul britanic Pipeline Systems Engineering”.
Azeriabdjanul este considerat principalul potential furnizor de gaze naturale pentru gazoductul Nabucco, care va transporta gaze din Asia Centrala catre Europa, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. Proiectul Nabucco este dezvoltat de consortiul Nabucco Gas Pipeline International, format din companiile Tranzgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), BOTAS (Turcia), MOL (Ungaria), OMV (Austria) si RWE (Germania).

Investitii strategice

Este nevoie de investitii mai mari in sursele de energie regenerabila si in sursele nucleare, toate acestea ar putea reprezenta un raspuns la problema securitatii energetice a tuturor tarilor, a declarat recent, in cadrul Black Sea Energy & Economic Froum de la Bucuresti, ministrul Economiei, Adriean Videanu, citat de agentiile de presa. El a adaugat ca este importanta existenta unui angajament energetic semnificativ in regiunea Marii Negre, fara de care proiecte mari precum Nabucco sau South Stream nu ar putea fi gestionate. “Este important sa avem un angajament semnificativ in regiunea Marii Negre. Proiectul Nabucco este foarte important pentru noi, insa trebuie avute in vedere si proiectele South Stream, North Stream, Blue Stream, White Stream 2. Din punct de vedere politic, este foarte interesant sa avem discutii si sa gasim solutii. Este imposibil sa gestionezi toate aceste proiecte mari, in lipsa unui astfel de angajament”, a spus Videanu.
De asemenea, potrivit ministrului, elementul cel mai important in ceea ce priveste securitatea energetica este reducerea dependentei de orice sursa de energie importata. Ministrul a afirmat ca este esential sa diversificam rutele de trazit si sursele de furnizare, crescand atat numarul de furnizori, cat si rutele de transport.

Sustinere americana

Reamintim ca intr-un recent interviu interviu pentru The Money Channel, Matthew Bryza, coordonator al politicii energetice SUA la Marea Caspica, a declarat ca SUA spera ca Romania si Ucraina isi vor consolida cooperarea energetica prin proiectul gazoductului White Stream. Oficialul american a subliniat ca cele doua tari trebuie sa gaseasca o modalitate “reciproc benefica” de exploatare a hidrocarburilor din Marea Neagra, adica 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol. “(…) speram ca prietenii nostri vor putea sa isi rezolve aceasta disputa si gaseasca o modalitate sa exploateze hidrocarburile din mare (…) intr-un mod in care este reciproc benefic”, a declarat Matt Brzya. “Aici as vrea sa aduc vorba despre o alta modalitate prin care Europa Centrala si de Est isi poate diversifica resursele de gaz, anume conducta White Stream, care castiga tot mai mult teren. Speram ca acest proiect se va implini si ca va consolida cooperarea energetica intre Romania, Ucraina si Georgia, indiferent de care va fi rezultatul disputei legate de delimitarea platoului din Marea Neagra”, a subliniat inaltul oficial SUA.

Conducta viselor

White Stream este o conducta care ar urma sa fie o ramificatie a conductei Baku-Tbilisi-Erzurum si care ar putea transporta gaz azer prin Georgia catre Romania, Ucraina si alte tari ale Europei Centrale. Una dintre posibilele rute vizeaza ca White Stream sa ajunga direct din Georgia la Constanta, pe sub Marea Neagra. O alta varianta luata in calcul este ca gazoductul sa ajunga in Ucraina, langa Fedosia, si abia apoi, pe un traseu subacvatic, sa ajunga in Romania. Proiectul conductei s-a confruntat din start cu obstacole importante, autoritatile din Turkmenistan, stat cu resurse energetice imense si o posibila sursa de gaz, refuzand demararea oficiala a unor negocieri cu partile implicate. Razboiul din regiunea separatista Osetia de Sud, soldat cu distrugerea infrastructurii energetice si de transport a statului sud-caucazian, a condus la amanarea sine die a proiectului conductei White Stream. La randul lor, oficiali azeri citati recent de agentia de presa rusa Interfax au respins orice implicare a Azerbaidjanului in proiectul White Stream.

Colaborare virtuala

In ceea ce priveste colaborarea dintre Ucraina si Romania dupa decizia Curtii de Justitie de la Haga, se vorbeste tot mai des de exploatarea comuna a resurselor energetice din Marea Neagra. Gicu Borsi, directorul general al Agentiei Nationale de Resurse Minerale, a spus ca aceasta varianta este posibila. “In eventualitatea in care vor exista zacaminte care se vor situa de-o parte si de alta a liniei de delimitare, adica daca exista o continuitate, va fi demarat un program de exploatare in comun a zacamantului, fiind in interesul ambelor parti”, a declarat pentru agentia NewsIn Gicu Borosi.

Putin acuzat

Vorbind despre reuniunea de la Budapesta si despre criza gazelor, Matthew Bryza a lansat acuzatii dure la adresa lui Vladimir Putin. “Tema centrala a reuniunii de la Budapesta a fost necesitatea de a accelera proiectul Nabucco, avand in vedere criza gazului de la inceputul anului. Am vazut cu totii ce s-a intamplat. Premierul Putin a iesit la televiziunea nationala si a anuntat ca taie livarile de gaz catre Ucraina si implicit catre restul Europei. Fiecare dintre voi, toti cei care au vazut emisia si toti cei din Europa care au ramas fara gaze au fost folositi ca instrumente intr-o disputa comerciala. Voi nu ati contat in mintea acelor oameni care care au taiat gazul. Daca esti un lider politic, aceasta este o situatie disperat de periculoasa in care sa te afli”, a atras atentia oficialul american. “Disputa ruso-ucraineana a gazului a aratat liderilor europeni ca trebuie sa-si diversifice resursele energetice si ca aceasta ruta nu este sigura. Am auzit lideri europeni spunand ca Rusia nu poate fi un furnizor de incredere, iar Ucraina si-a pierdut din credibilitate ca tara de tranzit”, a mai spus Bryza.
Oficialul american a mai subliniat ca monopolul rusesc Gazprom are deja probleme financiare: “Rusia si Gazprom nu sunt intr-o situatie prea buna. Din informatiile noastre, in urmatorii cinci pana la zece ani, Gazprom va avea probleme in a-si respecta contractele de furnizare, iar compania are deja probleme in a-si asigura capitalul. Astfel, viabilitatea South Stream este indoielnica, iar Nabucco este mult mai eficient din punct de vedere economic”, a conchis oficialul american.

Piratii somalezi ameninta securitatea transporturilor maritime internationale

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a confirmat azi ca la bordul vasului sub pavilion britanic capturat de piratii somalezi pe data de 28 decembrie 2009 se afla doi cetateni romani, in cadrul unui echipaj multinational, relateaza mass-media de la Bucuresti. “MAE tine permanent legatura cu compania proprietara a navei, care poarta discutiile cu rapitorii, precum si cu autoritatile britanice. Ministerul Afacerilor Externe a demarat demersurile pentru informarea familiilor celor doi cetateni romani. Precizam ca publicitatea in astfel de cazuri este nociva, existand riscul sa afecteze siguranta cetatenilor rapiti”, se arata intr-un comunicat de presa al MAE, citat de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La randul sau, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihalcioiu, a precizat, cu o zi in urma, ca doi dintre cei 26 de marinari de pe nava sub pavilion britanic capturata de pirati, in Golful Aden, sunt romani, si anume capitanul secund si un cadet.

Incarcatura periculoasa

Nava „St James Park”, cu incarcatura chimica, a fost capturata, pe 28 decembrie, in timp ce se indrepta spre Thailanda, venind din Spania, pe ruta maritima principala unde patruleaza nave militare straine, a declarat un oficial maritim kenyan, citat de agentiile de presa locale. Din echipaj fac parte marinari din Rusia, Ucraina, Bulgaria, Romania, Filipine, Polonia, Georgia, India si Turcia.
Conform reprezentantul SLN, ‘St. James Park’ este a sasea nava cu romani la bord capturata de pirati, in anul 2009, pe coastele Somaliei si Nigeriei. La sfarsitul lunii octombrie, tancul petrolier ‘Maran Centaurus’ a fost sechestrat de pirati in Golful Aden, printre cei 26 de membri de echipaj de la bord aflandu-se si un roman din Tulcea. Alti 24 de marinari romani, de pe patru vapoare, au fost eliberati in urma negocierilor intre autoritati si pirati, in schimbul unor recompense banesti. Conform liderului SLN, numarul atacurilor pirateresti care au avut loc, in anul 2008, pe coastele Somaliei si Nigeriei, a fost de circa 300, mai mare cu 11%, comparativ cu anul 2007, in zeci de cazuri fiind vorba de atacuri armate. Anul trecut, piratii au luat ostatici 889 de membri de echipaj din diferite tari, 11 marinari fiind omorati, 21 dati disparuti, iar 32 au fost raniti.

Pericol mortal

Anul acesta 21 de marinari romani care faceau parte din echipajele a patru nave au fost tinuti in captivitate de piratii somalezi. Ultimul caz de acest fel a avut loc pe 29 noiembrie, cand un marinar roman, prezent la bordul vasului grecesc Maran Centrauros, a fost capturat de pirati in Oceanul Indian. Piratii au atacat peste 130 de vase comerciale in Golful Aden anul trecut, de cel putin doua ori mai mult decat in 2007. Apele somaleze sunt printre cele mai folosite pentru transportul maritim, iar capturile de nave le-au adus piratilor venituri de milioane de dolari din recompense. Oficialii servicilor de informatii americane au declarat ca grupurile de pirati care actioneza in largul coastelor somaleze au relatii foarte bune cu organizatiile teroriste islamiste, acestea beneficiind de veniturile obtinute in urma actiunilor de piraterie din regiune.

Strategie spaniola

Spania doreste ca fortele navale ale UE sa instituie o blocada porturilor Somaliei din care sunt lansate cele mai multe dintre atacurile piratilor in Oceanul Indian, a anuntat recent ministrul spaniol al apararii, Carme Chacon, citata de mass-media poloneza. Guvernul spaniol intentioneaza sa faca aceasta propunere partenerilor sai din UE in cursul reuniunii ministrilor afacerilor externe si ai apararii care va avea loc luni si marti, a spus ea intr-un interviu acordat postului de radio public RNE. “Stim ca din trei porturi pornesc cele mai multe, daca nu chiar toate, “vase-amiral” utilizate de pirati pentru a ajunge pana la mari distante de coasta, asa cum au facut si in zilele trecute, recurgand la rapiri”, a explicat ministrul spaniol.
Propunerea spaniola vine pe fondul intensificarii atacurilor impotriva navelor comerciale care tranziteaza regiunea din preajma coastelor somaleze. Confruntati cu desfasurarea masiva a marinelor straine in Golful Aden in 2008, atacurile piratilor asupra navelor cu marfa au devenit mai putin frecvente. Pe de alta parte, piratii si-au extins raza de actiune pentru a opera mai adanc in Oceanul Indian, la est si la sud-est de coastele lor. Astfel, pirati somalezi au atacat recent, fara succes, un petrolier sub pavilion din Hong Kong la 1.000 de mile marine (1.850 km) de coasta tarii lor, stabilind astfel un nou record in materie de distanta, relateaza surse din cadrul cartierului general al operatiunii navale europene Atalanta.
Piratii somalezi au capturat un cargo grec, Navios Apollon, cu un echipaj format din 19 membri la bord, in largul coastelor Insulelor Seychelles din Oceanul Indian, relateaza si agentia de presa France Presse, citand politia portuara greaca. Potrivit informatiilor preliminare ale autoritatilor grecesti, zece pirati inarmati au atacat cargoul si il conduc spre apele somaleze. Incarcat cu ingrasaminte chimice si purtand pavilionul statului Panama, cargoul a plecat din Florida si avea drept destinatie India. Capitanul vasului este grec, in timp ce ceilalti 18 membri ai echipajului sunt filipinezi.

Nava eliberata

Cargoul sub pavilion chinez Dexinhai, eliberat saptamana trecuta de catre piratii somalezi in schimbul unei rascumparari “se indreapta spre un port sigur”, a anuntat forta navala a Uniunii Europene pentru combaterea pirateriei, Atalanta. “Starea de sanatate a echipajului este buna, iar nava se indreapta in prezent spre un port sigur”, a indicat EUNAVFOR Atalanta intr-un comunicat publicat la Bruxelles. Cargoul chinez si cei 25 de membri ai echipajului, toti chinezi, au fost capturati in octombrie de piratii somalezi. El si-a reluat drumul duminica in schimbul unei rascumparari de 3,5 milioane de dolari (2,2 milioane de euro), a anuntat agentia oficiala China Noua. Cargoul, incarcat cu carbune, a fost capturat la 18 octombrie la nord-vest de Seychelles, in Oceanul Indian, in timp ce era in drum spre India din Africa de Sud.

Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Republicii Moldova, i-a adresat omologului sau de la Bucuresti, Traian Basescu, o invitatie de lucru la Chisinau, in scopul discutarii si punerii la punct a unei politici regionale comune a mai multor state din zona. “Am semnat o invitatie, astfel ca domnul Basescu sa vina la Chisinau atunci cand are posibilitatea. Restul detaliilor vor fi discutate pe canale diplomatice”, a declarat Mihai Ghimpu pentru Agerpres, preluata in presa centrala de la Bucuresti. Oficialul de peste Prut a spus ca intentioneaza sa discute in primul rand despre continuarea sustinerii din partea Romaniei in privinta integrarii europene a Republicii Moldova. De asemenea, presedintele Republicii Moldova a mentionat necesitatea sporirii investitiilor romanesti in tara sa. “Oamenii de afaceri din Romania trebuie sa intre pe piata Republicii Moldova. Este foarte important. Aceasta ar insemna o sustinere pe doua cai in integrarea europeana – politica si economica. Capitalul romanesc inseamna standarde europene, spre care Republica Moldova tinde”, a mentionat Ghimpu. Ultima vizita a presedintelui Traian Basescu la Chisinau a avut loc in august 2008, in contextul conflictului ruso-georgian.

Ucraina va incepe din 2010 exploatarea activa a platoului continental al Marii Negre, a declarat sefa executivului ucrainean Iulia Timosenko, in cadrul unei intalniri avute marti cu mass-media centrale, in care a facut bilantul activitatii cabinetului de ministri pe anul ce se incheie, potrivit Interfax. “Ne-am propus ca din 2010 sa demaram pe scara larga extractia de petrol si gaze din platoul continental al Marii Negre, ale carui resurse pot asigura Ucraina cu hidrocarburi proprii pe o perioada de 150 de ani de acum incolo, inclusiv cu gaz condensat”, a afirmat sefa Executivului de la Kiev. Timosenko a mai spus ca petrolul si gaze naturale din Marea Neagra apartin poporului, si nu “anumitor grupuri corupte”. Guvernul ucrainean a decis in mai 2008 sa anuleze contractul cu firma americana Vanco care ar fi trebuit sa exploateze sectiunea din apropierea stramtorii Kerci. Specialistii estimeaza ca din acest perimetru pot fi exploatate circa 10,8 miliarde de metri cubi de gaze. Hidrocarburile din aceasta zona vor permite Ucrainei sa isi mareasca productia cu 4 miliarde de metri cubi si cea de petrol cu 3 miliarde. In prezent, Ucraina produce anual 20 de miliarde de metri cubi de gaz si 4 milioane de tone de petrol, ceea ce echivaleaza cu 20 la suta din consumul anual al tarii.

Politistii greci a examinat luni seara o revendicare de pe Internet din partea unui grup anarhist pentru atentatul cu bomba contra imobilului celei mai mari companii de asigurari elene la Atena, care a provocat importante pagube materiale duminica seara fara sa faca victime.”Examinam revendicarea, pentru moment suntem prudenti asupra autenticitatii sale”, a declarat o sursa din politie, citata de agentiile internationale si preluata de KARADENIZ PRESS. Textul revendicarii a fost descoperit pe un blog ce partine miscarii anarhiste si pune in centrul acestui atentat organizatia “Conspiratia celulelor de foc” ca autoarea a atacurilor contra unor birouri si domicilii ale unor responsabili politici. Atentatul, care a provocat importante pagube imobilului Ethniki Asfalistiki, o companie apartinand grupului Bancii Nationale a Greciei (ETE), a fost un atac contra “spiritului de consum” de Craciun, da asigurari textul. Declarandu-se ostili modului de viata occidental, autorii textului au indicat ca au vrut “sa tulbure calmul orasului”. Atentatul a fost comis la 15 minute dupa un apel telefonic la un ziar grec. Mai devreme, politia a indicat ca favorizeaza pista extremistilor Luptei Revolutionare (EA), figurand pe lista de organizatii teroriste a UE.

Comisarul pentru cooperare internationala si ajutor umanitar desemnat din partea Bulgariei, Rumiana Jeleva, a amenintat ca va da in judecata cotidianul german Die Welt, dupa ce aceasta publicatia a scris un articol intitulat “Nevasta unui mafiot pentru Comisia Europeana”, informeaza Sofia News Agency. Publicatia germana apreciaza evolutia in politica a Ruamianei Jeleva dar scrie ca aceasta este sotia unui membru al mafiei bulgare. Die Welt adauga ca nominalizarea lui Jeleva pentru postul de comisar european pentru cooperare internationala si ajutor umanitar ar putea ridica probleme la audierile care vor avea loc in ianuarie in Parlamentul European, iar acestea nu vor fi doar pentru Jeleva, ci pentru intreaga Comisie Europeana. “Nu m-am nascut politician si nu voi muri politician”, spune ministrul bulgar de externe in articolul publicat de cotidianul german. Cu toate acestea, autorul articolului mentioneaza ca Jeleva nu este atat de calma si asteapta in tensiune dupa-amiaza zilei de 12 ianuarie 2010, cand va fi audiata in Parlamentul European.

La interogatoriul UE

Eurodeputatii au lasat sa se inteleaga ca ii vor pregati intrebari dure ministrului bulgar de externe, candidatul trimis la Bruxelles de premierul Boiko Borisov, din cauza zvonurilor referitoare la sotul sau. Potrivit Die Welt, Jeleva este vazuta drept “incompetenta si rautacioasa”, iar presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ar dori foarte mult sa o pastreze pe fostul comisar bulgar Meglena Kuneva, in loc sa o aduca in echipa pe Rumiana Jeleva. in replica, comisarul european desemnat al Bulgariei a amenintat marti ca va da in judecata cotidianul german Die Welt pentru articolul care o prezinta drept nevasta unui mafiot. “Jurnalistul de la Die Welt a facut diverse comentarii referitoare la persoana mea, nu doar ca femeie, ci si ca ministru de Externe, si a facut insinuari in privinta unor legaturi ale sotului meu cu retele de crima organizata si mafia rusa. Este o proliferare de acuzatii si ofense false, care este pedepsita de legea germana”, a declarat Jeleva pentru cotidianul 24 Ceasa. “Articolul in cauza este mai mult decat un element dintr-o campanie rautacioasa impotriva candidaturii mele pentru postul de comisar european, la care, din pacate, participa activ si eurodeputati bulgari si politicieni de varf din Partidul Socialist”, a mai spus Rumiana Jeleva, care face parte din conducerea GERB, partidul de centru-dreapta aflat la putere la Sofia.

Ucraina ar putea profita de criza politica de la Chisinau si lipsa unui ajutor concret din  partea Rusiei pentru republica separatista Transnistria pentru a-si spori influenta in acest teritoriul, in mare parte datorita numarului mare de circa 100.000 de etnici ucraineni care traiesc aici, este de parere cotidianul kievian, “Novaia” (Noua – n.red.). “Mai intai de toate, prin blocarea malului stang al Nistrului se pot intrerupe definitiv legaturile economice ale Transnistriei cu Moscova, mai ales ca aceasta a taiat constant in ultimii ani subventiile pentru Tiraspol. In acelasi timp, transnistrenii sunt din ce in ce mai dezamagiti de ajutorul Rusiei. Potrivit generalului Vladimir Antiufeev, ministrul Securitati de stat din Transnistria, la Moscova sunt in crestere fortele care doresc revenirea Transnistriei in componenta Republicii Moldova. In consecinta, Transnistria abandonata isi pune speranta acum in ajutorul Kievului”, opineaza “Novaia”. Publicatia aduce ca argument cei 80.000 si 100.000 de etnici ucraineni care locuiesc pe teritoriul de dincolo de Nistru. Ziarul mai scrie ca in timpul ultimului referendum un aspect care a ramas ocultat de toata lumea, inclusiv de Kremlin, este acela ca presedintele transnistrean Igor Smirnov promisese ca la viitorul referendum sa ridice problema aderarii Transnistriei la Ucraina. “Novaia” sustine ca presedintele Viktor Iuscenko urma sa efectueze o vizita la Tiraspol inainte de Anul Nou, pentru a participa la deschiderea unei scoli cu predare in limba ucraineana, insa a fost nevoit sa-si amane vizita din cauza protestelor Chisinaului.

Apropiere prin dialog

Ziaristii de la “Novaia” sunt de parere ca autoritatile de la Kiev si Tiraspol ar trebui sa demareze un dialog consistent in conditiile in care, sustin ei, Republica Moldova se confrunta cu o grava criza de putere. “La Chisinau, in acest moment nu exista nici macar presedinte, ci doar un presedinte interimar in persoana presedintelui parlamentului Mihai Ghimpu. Si spre deosebire de Ucraina, conform previziunilor, in Moldova nu va fi presedinte inca un an. Mai mult, Moldova este pe punctul de a fi absorbita de Romania”, sustin ziaristii ucrainenii, care oferta ca alternativa la aceasta problema intrarea republicii separatiste Transnistria in componenta Ucrainei. Pe de alta parte, politologul ucrainean Taras Berezovet considera ca, indiferent cine va castiga alegerile din Ucraina, fie Viktor Ianukovici, fie Iulia Timosenko, Kievul nu va mai participa la regimul de embargou economic impus de Republica Moldova Transnistriei si va permite Tiraspolului sa-si exporte liber marfurile prin teritoriul ucrainean, transmite agentia Rosbalt, citat de mass-media romaneasca. “Nu este un secret ca noua conducere a Republicii Moldova incearca in orice fel sa incorporeze republica in componenta Romaniei. In starea actuala, Republica Moldova nu este atractiva pentru nimeni si poate deveni parte a UE doar via Romania.

Obsesia Romaniei Mari

Autoritatile moldovene fac un joc periculos incercand sa redenumeasca limba moldoveneasca drept limba romana. Acelasi joc se face si in privinta dublei cetatenii”, apreciaza Berezovet. “Pentru Ucraina si alti vecini ai Moldovei proiectul Romania Mare este in principiu inacceptabil. Presedintele Viktor Iuscenko a tolerat la drept vorbind acest proiect, cu toate ca el reprezinta o amenintare enorma la adresa intereselor noastre”, pretinde Taras Berezovat, subliniind ca niciunul din candidatii favoriti la presedintia Ucrainei nu va face greseala actualului lider ucrainean. “Iulia Timosenko are motivele sale. Ea este posedata de planul unei Ucraine Mari in componenta Uniunii Europene. Viktor Ianukovici, in shimb, este inclinat sa sprijine Rusia. Aceasta din urma dispune de un potential diplomatic urias pentru a stopa pierderea independentei Republicii Moldova”, sustine expertul citat. Dupa cum transmite Rosbalt, la 28 decembrie, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, si presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, urmau sa amplaseze intr-un cadru festiv o borna cu insemnele de frontiera pe tronsonul transnistrean al frontierei comune intre cele doua tari, pentru a da start procesului de demarcatie a granitei comune. Pana la urma evenimentul nu a mai avut loc, Chisinaul contramandand actiunea, conform aceleiasi agentii de presa.

Romania ca tinta preferata

Ucraina nu trebuie sa stea si sa priveasca nepasatoare cum se realizeaza proiectul “Romania Mare”, in care ideologii de la Bucuresti vad si o parte din teritoriile Ucrainei de astazi, a declarat marti, la Kiev, fostul ministru de finante Serghei Tighipko, candidat in alegerile prezidentiale ucrainene programate sa se desfasoare la 17 ianuarie 2010, plasat pe locul trei in sondaje, relateaza agentia de presa rusa Regnum. “In ultimele luni, UE demonstreaza disponibilitatea de a institui o anumita forma de tutela straina asupra scoaterii Republicii Moldova din criza economica si sociala. Bruxellesul aloca bani si incearca sa ghideze actiunile autoritatilor moldovene. Kievul ar trebui sa sprijine acesti pasi ai UE si, in acelasi timp, sa-si aprofundeze relatiile de cooperare cu tarile care nu aproba proiectul “Romania Mare” – Ungaria, Bulgaria, Serbia si Rusia. In cele din urma, este nevoie ca Ucraina sa stabileasca relatii bune cu acea parte a elitei transnistrene loiala ei si sa dea de inteles Chisinaului ca subordonarea sa fata de Romania va bloca definitiv procesul rezolvarii diferendului transnistrean” – si-a explicat Tighipko propria viziune de stopare a proiectului “Romania Mare”, potrivit agentiei de presa citate.

Premierul rus Vladimir Putin a pus gand rau scutului antiracheta al SUA

Rusia trebuie sa-si dezvolte “armele ofensive” pentru a face fata scutului american antiracheta si a mentine echilibrul strategic cu SUA, a declarat azi premierul rus Vladimir Putin, relateaza agentiile de presa ruse, citate de mass-media de la Bucuresti. “Pentru a mentine echilibrul fara a dezvolta un sistem de aparare antiracheta, asa cum fac SUA, trebuie sa dezvoltam sistemele ofensive”, a declarat Putin, la Vladivostok, principalul port militar al Federatiei Ruse la Oceanul Pacific. “Cu un scut, partenerii nostri s-ar simti in siguranta si ar face tot ce doresc, echilibrul ar fi anulat si ar exista o mai mare agresivitate in politica si economie”, a adaugat el, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Declaratiile lui Putin intervin in timp ce Rusia si SUA negociaza de luni de zile un nou tratat de dezarmare nucleara pentru a inlocui acordul START, care a expirat la 5 decembrie 2009, precum si in urma unor recente teste esuate ale armatei ruse, in care au fost folosite rachete intercontinentale rusesti, model Bulava. Cu privire la “regulile privitoare la limitarea armelor, incluse in acord uniform, usor de verificat, transparente, existenta unor astfel de reguli este mai buna decat lipsa lor”, a spus premierul rus. El a mai adaugat ca negocierile privind un nou acord START, intrerupte recent, „au loc intr-un mod pozitiv”.
Reamintim ca SUA au anuntat in septembrie 2009 ca renunta la proiectul scutului in Europa de Est elaborat de George W. Bush si pe care Moscova il considera o amenintare la adresa securitatii sale. Presedintele Barack Obama a decis sa schimbe acest proiect cu unul mai flexibil, care sa protejeze mai ales in fata armelor cu raza scurta si medie de actiune, pozitie care, potrivit oficialilor rusi, citati de mass-media locala, multumeste administratia de la Kremlin.

Teste cu repetitie

Rusia a efectuat saptamana trecuta un nou test cu racheta balistica intercontinentala Voevoda RS-20V (SS-18 Satana, potrivit clasificarii NATO), a declarat un purtator de cuvant al Fortelor Strategice, preluat de agentiile internationale de presa, citate de Hotnews. “Lansarea s-a facut cu succes. Operatiunile care au precedat lansarea, lansarea propriu-zisa si zborul s-au derulat strict in conformitate cu programul”, a declarat colonelul Vadim Koval. Obiectivul rachetei a fost “atins cu succes pe poligonul din peninsula Kamciatka, cu precizia asteptata”, a adaugat el. Tirul a fost efectuat din regiunea Orenburg, in nordul frontierei cu Kazahstanul, obiectivul fiind atingerea Orientului extrem al Rusiei, a subliniat oficialul militar rus. Testul se deruleaza in cadrul unui program de incercari stabilit de armata rusa, care vrea sa prelungeasca perioada de exploatare a rachetei Voevoda RS-20V cu zece pana la “23 de ani”.
Reamintim ca in data de 10 decembrie 2009, armata rusa a fost nevoita sa recunoasca un nou esec al rachetei intercontinetale Bulava, dezvoltata de Federatia Rusa pentru a deveni principala arma a fortelor nucleare strategice ruse. Incepand cu 2005, armata a efectuat 12 teste cu rachete Bulava, dar opt dintre ele au esuat.  Testul cu numarul 13 al rachetei intercontinentale Bulava s-a dovedit un nou esec.
Canalul norvegian de televiziune VG-TV a difuzat o inregistrare realizata in nordul tarii scandinave si pe care expertii locali au identificat-o drept un fenomen atmosferic legat de lansarea rachetei in nordul Rusiei. In plus, autoritatile ruse au anuntat inchiderea apelor teritoriale din sudul Marii Albe, de unde se lanseaza Bulava. Ministerul rus al apararii si Institutul pentru tehnica militara din Moscova, realizatorul proiectului, au refuzat orice comentarii, mentioneaza cotidianul Vedomosti, citat de agentiile de presa.

Ambitii militare

Bulava urma sa devina principala componente marina a fortelor nucleare strategice si principala arma din dotarea submarinelor din cadrul proiectului 955 „Borei”. Primul submarin – Iuri Dolgoruki – a inceput testele in acest an, alte doua ambarcatiuni sunt in lucru, iar a treia va intra in constructie la inceputul anului viitor. Dupa o serie de teste nereusite de la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009, directorul general al institutului care a proiectat racheta a demisionat. Totusi, Moscova nu pare dispusa sa renunte la acest plan. S-a spus ca Rusia nu are proiect alternativ la Bulava si, prin urmare, lucrurile vor merge mai departe, considera mass-media locala. „Bulava este un sistem absolut nou, difera substantial de tot ce s-a construit in perioada sovietica si de aceea procesul de realizare se deruleaza cu atata dificultate”, au explicat oficiaii de la Moscova.

Armata saraca

Invechirea echipamentelor, soldele mici si proasta organizare sunt principalele probleme cu care se confrunta armata rusa, a afirmat, saptamana trecuta presedintele rus, Dmitri Medvedev, intr-un interviu difuzat de televiziunea de stat rusa, relateaza RIA Novosti, citata de mass-media de la Bucuresti. “Echipamentele se invechesc , militarii trebuie sa primeasca o recompensa adecvata pentru munca lor, iar sistemul de organizare a armatei trebuie sa se schimbe”, a spus Medevedev. El a adaugat ca in 2009 “au fost luate toate deciziile necesare, iar unele dintre ele au fost dureroase”.
In privinta inlocuirii oficialilor militari ineficienti, presedintele rus a afirmat ca “procesul de reinnoire in randurile efectivelor puterii va fi continuat”. “Nu sunt un partizan al revolutiilor de cadre, care pot reprezenta un pericol pentru stat. Dar se impune o reinnoire partiala”, a spus el. Medvedev a precizat ca, in decurs de un an si jumatate, au fost inlocuiti 20% dintre guvernatorii rusi. “Noii guvernatori nu sunt oameni perfecti si fara defecte, dar sunt oameni dispusi sa lucreze altfel, intr-un context nou. Le oferim aceasta posibilitate”, a adaugat Medvedev.

Doctrina nucleara

Noua doctrina militara a Federatiei Ruse a fost finalizata, ea prevazand, spre deosebire de cele precedente, posibilitatea unor atacuri nucleare de descurajare si preventive asupra potentialilor agresori, a declarat intr-un recent interviu secretarul Consiliului Securitatii Rusiei, Nikolai Patrusev, ex-sef al FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei), citat de agentiile de presa.
Conform sursei citate proiectul contine o parte introductiva, in care se explica toti termenii utilizati in document, si trei capitole, dintre care primul, intitulat “Pericole de razboi si amenintari militare”, formuleaza si descrie amenintarile interne si externe, precum si natura unor potentiale conflicte in care ar putea fi implicata in viitor Rusia, a specificat inaltul responsabil de la Moscova. Noua doctrina militara pune accentul pe utilizarea unor arme de noua generatie: de inalta precizie, pe baza principiilor biocibernetice si alte sisteme, drone si aparate maritime autonome, a spus Patrusev, subliniind ca documentul enumara pericole precum lupta pentru resursele energetice si alte resurse prin implicarea fortelor armate, extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa, inclusiv a armelor nucleare, si terorismului international.
In al doilea capitol al doctrinei, “Politica militara a Federatiei Ruse”, se subliniaza ca misiunea cea mai importanta a Rusiei este prevenirea si descurajarea oricaror conflicte militare si sunt identificate modalitatile de transpunere a acestui deziderat in practica. In acelasi timp, documentul stipuleaza ca Rusia isi rezerva dreptul de a utiliza forta armata pentru respingerea oricarei agresiuni impotriva sa sau a aliatilor sai, pentru mentinerea si reinstalarea pacii la decizia Consiliului de Securitate al ONU si a altor structuri de securitate regionale. Totodata, in capitolul al treilea, “Suportul militar-economic si militar-tehnic in asigurarea apararii”, se mentioneaza necesitatea perfectionarii complexului militar- industrial al Rusiei.
In general, evocand noul proiect al doctrinei militare, Patrusev, citat de mass-media rusa, si preluat de presa de la Bucuresti, considera are o orientare defensiva. In acelasi timp, noua doctrina militara a Federatiei Ruse mentioneaza posibilitatea recurgerii la arme nucleare pentru decurajarea unei eventuale agresiuni cu arme conventionale, precum si in scopul unui atac preventiv, a evidentiat secretarul Consiliului Securitatii Rusiei.
De asemenea, unul din principalele obiective ale guvernului rus este, potrivit documentului, formarea unor forte compacte, mobile, echipate cu armament si tehnologie moderne, capabile sa reactioneze rapid si eficient la orice tip de amenintari. In particular, in categoria potentiale amenintari militare sunt incluse lupta armata pentru hidrocarburi si resurse energetice, pretentii teritoriale si extinderea NATO, proliferarea armelor de distrugere in masa si a terorismului international. O atentie deosebita este acordata  si comunitatilor etnice rusesti din afara Federatiei, presedintele Medvedev semnand recent intrarea in vigoare a unei legi care extinde folosirea trupelor militare rusesşti pentru a apăra cetatenii rusi din strainatate de atacuri armate.
Reamintim ca noul document este a treia varianta a doctrinei militare a Federatiei Ruse: prima a fost adoptata in 1993, iar a doua – in 2000. In mai 2009, Rusia a validat Strategia securitatii nationale pana in 2020 care presupune asigurarea securitatii nationale prin realizarea unor obiective strategice precum asigurarea securitatii pe plan militar, de stat si social.

Romania, in bataia rachetelor iraniene

Racheta cu raza medie de actiune lansata recent de fortele militare ale Republicii Islamice Iran poate atinge Israelul, dar si Romania si Bulgaria, relateaza agentiile de presa occidentale. Conform mass-media iraniene, Teheranul a anuntat lansarea unei variante imbunatatite a rachetei de tip Sejil-2, care, datorita razei sale de actiune de 2.000 kilometri, ar putea ajunge pe coasta Marii Negre, in Romania si Bulgaria. Teheranul a precizat ca proiectilul este mai performant decat modelele anterioare, fiind propulsat de un sistem bazat pe combustibil solid. Din acest motiv este mai usor de lansat comparativ cu rachetele alimentate cu combustibil lichid, specifica sursa citata. Ministrul iranian al Apararii, generalul Ahmad Vahidi, a declarat ca noua arma are scopuri defensive. “Capacitatile balistice ale Iranului sunt strict defensive si servesc (instaurarii) pacii si a stabilitatii la nivel regional Nu vor fi folosite niciodata impotriva vreunei tari”, a afirmat el.
Reamintim ca presedintele american Barack Obama i-a acordat Teheranului un termen limita pana la sfarsitul anului sa raspunda la oferta sa de dialog. Washingtonul si alte capitale au decis sa intensifice sanctiunile odata cu apropierea termenului. Oficialii de la Casa Alba au apreciat ca testarea rachetei va concretiza decizia comunitatii internationale. “Fara indoiala, tinand cont de situatie, testarile rachetelor nu fac altceva decat sa submineze afirmatiile Iranului potrivit carora programul sau nuclear are o natura pasnica”, a declarat purtatorul de cuvant de la Casa Alba, Robert Gibbs.

Balcanii antiracheta

Reamintim ca mass-media bulgara relata saptamana trecuta ca NATO va amplasa parti din scutul sau antiracheta pe teritoriul Bulgariei, Romaniei si Turciei. Conform cotidianului bulgar Sega, care citeaza un inalt oficial din Ministerul Apararii de la Sofia, sistemul de aparare antiracheta care initial trebuia sa fie instalat in Cehia si Polonia va fi impartit in mai multe componente. Scutul antiracheta nu va mai apartine doar Statelor Unite, ci va fi construit de NATO, arata sursele militare bulgare citate de Sega. Cel mai probabil in Bulgaria vor fi amplasate rachete sol-aer MIM-104 Patriot care se vor afla in apropierea orasului Sabla de pe litoralul Marii Negre, nu departe de granita cu Romania, considera sursele citate. In Bulgaria se vor afla si niste baze de logistica si de control al rachetelor SM-3. Scutul trebuie construit in anul 2012, iar anul viitor conducerea Aliantei va incepe discutii cu statele unde va fi amplasat acesta, mai scrie ziarul bulgaresc. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat de curand ca scutul va garanta o protectie in caz ca Iranul reuseste sa se doteze cu o bomba atomica. “Sper ca noi printr-o presiune politica si diplomatica nu vom permite acest lucru”, a adaugat Rasmussen.

SUA incepe scutul din Romania

Romania ar putea gazdui elemente ale scutului american antiracheta a declarat un oficial al SUA la NATO, citat de agentia NewsIn, preluata de mass-media de la Bucuresti. El a spus ca noul plan al SUA in materie de aparare antiracheta va incepe in zona de sud a Europei si se va concentra pe interceptarea rachetelor cu raza scurta si de medie de actiune, motivul pentru care “ar fi logic” ca Romania si Bulgaria sa fie platformele unor astfel de tehnologii. “Primele etape ale noii arhitecturi de aparare se concentreaza pe rachetele cu raza scurta si medie. Asadar, evident, asa cum este conceput planul, va incepe undeva in sud si vom vedea cum se va dezvolta catre nord. Tarile despre care vorbim – Romania si Bulgaria – sunt in sud, astfel ca ar fi logic ca ele sa faca parte din prima si a doua faza a planului”, a explicat adjunctul sefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, John Heffern. El a mai adaugat ca acest nou proiect se doreste a fi unul al NATO iar statele membre sa ajunga la un consens in aceasta privinta pana la summitul Aliantei de anul viitor programat la Lisabona. In paralel, ministrul adjunct american al Apararii, Alexander Vershbow, a purtat la Praga discutii cu oficialii Apararii din Cehia despre viitoarea colaborare dintre cele doua tari, fara a se ajunge la un acord definitiv.

Varsovia vrea rachete

Polonezii sunt gata sa se alature proiectului noului scut antiracheta proiectat pentru Europa Centrala si de Est de catre administratia Obama, a declarat anterior seful Executivului de la Varsovia, Donald Tusk, citat de agentiile de presa internationale. „Polonia considera foarte interesanta si necesara aceasta (noua) conceptie, proiectul ce apeleaza la scutul cu rachete SM3 conducand la o noua configuratie a apararii antibalistice. (…) Suntem gata sa participam la acest proiect la o scara potrivita”, a precizat Tusk in cursul unei conferinte de presa comune cu numarul doi de la Casa Alba, Joe Biden, aflat in vizita diplomatica in Polonia. Noul sistem propus de Washington are la baza desfasurarea de rachete de tip Standard 3 (SM-3) americane in Polonia. Potrivit Pentagonului, acestea reprezinta cea mai avansata tehnologie in domeniu si este cea mai eficienta metoda de retaliere impotriva unor eventuale atacuri venite din partea Teheranului. La randul sau, vicepresedintele american, Joe Biden a tinut sa dea asigurari ca noul sistemul este capabil sa faca fata “amenintarilor in crestere” la adresa SUA si a Europei. “Cu o tehnologie dovedita, (noul sistem antiracheta – n.red.) va acoperi cea mai mare parte a Europei, inclusiv Polonia, si o va face mai eficient decat ar fi putut-o face sistemul precedent”, a declarat oficialul american. “Pur si simplu, planul nostru cu rachete SM-3 ofera o securitate mai buna atat pentru NATO cat si pentru Polonia”, a intarit Biden. El a tinut sa ii asigure pe polonezi ca SUA nu va face intelegeri cu Rusia pe seama tarii lor. Polonia s-a alaturat NATO in urma cu 10 ani si de atunci Varsovia s-a plans constant de faptul ca SUA nu doreste sa isi aseze bazele pe teritoriul sau, in ciuda faptului ca soldatii polonezi au participat la misiuni ale NATO si SUA in misiunile din Irak si Afganistan.

Baze americane

Statele Unite si Polonia au semnat recent la Varsovia un acord privind stationarea trupelor americane pe teritoriul polonez (SOFA), care deschide calea amplasarii rachetelor americane Patriot in aceasta tara, relateaza New York Times, citat de mass-media de la Bucuresti. “Acest acord va permite stationarea soldatilor si a materialului american pe teritoriul polonez. Aceasta inseamna ca securitatea Poloniei va fi consolidata”, a declarat ministrul polonez al apararii, Bogdan Klich. Acordul, semnat de subsecretarul de stat american responsabil cu controlul armamentelor si securitatea internationala, Ellen Tauscher, si de viceministrul polonez al apararii, Stanislaw Komorowski, era conditia prelabaila pentru instalarea unei baze americane de rachete Patriot in Polonia. Anterior, surse militare americane, citate de mass-media poloneza, au confirmat in octombrie ca Statele Unite intentioneaza sa desfasoare in 2010, in mod nepermanent, rachete sol-aer Patriot in Polonia, ca parte a infrastructurii noilor baze americane.

Sprijin NATO

Reamintim ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat, la sfarsitul lunii octombrie 2009, revizuirea de catre presedintele american Barack Obama a planului de instalare a unui scut de aparare antiracheta in Europa si si-a exprimat speranta ca planul va fi incorporat in sistemul NATO. In opinia lui Rasmussen, planul Administratiei Obama, care vizeaza apararea Occidentului impotriva unor amenintari din partea unor tari precum Iranul, le va oferi europenilor si americanilor protectie impotriva unor ”amenintari reale”. Rasmussen a facut aceste declaratii dupa ce secretarul american al Apararii, Robert Gates, i-a informat pe ministrii Apararii din tarile membre ale NATO in legatura cu intentia presedintelui Obama de a revizui planul Administratiei Bush privind scutul antiracheta, mentioneaza AP. Rasmussen a precizat ca Alianta Nord-Atlantica va lucra impreuna cu SUA pentru a incorpora planul american in sistemul NATO.

Varianta ucraineana

Ministrul-adjunct de Externe din Federatia Rusa, Serghei Riabkov, a avertizat ca Statele Unite ale Americii n-ar trebui sa discute cu tari nemembre ale NATO despre viitorul scut de aparare antiracheta, facand referire la o serie recenta de consultari dintre SUA si Ucraina. Reamintim ca ambasadorul Ucrainei la Washington, Oleg Samsur, a declarat ca Statele Unite ale Americii si Ucraina au inceput discutiile pentru o posibila utilizare a radarelor ucrainene in dispozitivul american antiracheta in Europa. “Suntem in stadiul discutiilor de lucru, iar acestea sunt mai degraba in faza initiala”, a spus Samsur, citat de agentia Interfax-Ucraina. Discutiile se refera la utilizarea radarelor din Ucraina si la o cooperare militaro-tehnica, a precizat el.
Astfel, subsecretarul american al Apararii Alexander Vershbow a declarat ca Statele Unite considera Ucraina drept una dintre tarile luate in considerare pentru amplasarea unui radar care va face parte din noul scut american antiracheta in Europa. Comentand declaratiile lui Vershbow, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a calificat ca “neasteptate” si “extravagante”. La randul sau, premierul rus Vladimir Putin, facand aluzie la declaratiile lui Alexander Vershbow, a declarat: “In privinta sistemului american de aparare antiracheta, noi ne vom orienta numai dupa ceea ce spune seful statului, iar presedintele (Obama) a spus ca a treia zona de pozitionare in Europa nu va exista si noi suntem multumiti de aceasta declaratie”.

Croatia anti-scut

Presedintele Croatiei, Stipe Mesic, s-a pronuntat luni la Moscova, unde efectueaza o vizita oficiala, impotriva amplasarii sistemului american antibalistic in Europa, transmite agentia rusa oficiala de presa ITAR-TASS, citata de mass-media de la Bucuresti. “Eu dintotdeauna am pledat impotriva desfasurarii scutului antiracheta al SUA in Europa”, a subliniat Mesic, intr-o conferinta sustinuta la sediul Ministerului rus de Externe, apreciind ca “o astfel de politica ar putea duce la deteriorarea relatiilor intre state si la noi confruntari”. Mesic a mentionat in acelasi discurs ca tara sa sustine initiativa presedintelui rus Dmitri Medvedev in sfera securitatii europene.”Colaborarea dintre Rusia si Europa trebuie sa fie fructuoasa”, considera seful statului croat. Cu toate acestea, liderul de la Zagreb a mai subliniat ca “aderarea Croatiei la NATO este legata exclusiv de preocuparea pentru propria securitate si in scopul prevenirii posibilelor amenintari cu caracter militar”.

Premierul turc Erdogan, confruntat cu o noua lovitura de stat militara

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a dezmintit informatiile referitoare la presupusele tensiuni care ar exista intre guvernul sau si fortele armate turce, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia sefului guvernului turc a fost facuta cu ocazia intrunirii Consiliului National al Securitatii de la Ankara pentru a lua in dezbatere informatiile referitoare la un presupus complot vizand asasinarea adjunctului sau Bulent Arinc. La randul sau, postul de televiziune qatariot Al-Jazeera relateaza ca intrunirea de urgenta a Consiliului Securitatii Nationale al Republicii Turcia constituie o tentativa de calmare a situatiei. Reamintim ca ieri, la o intalnire cu un important grup de oameni de afaceri din Turcia si strainătate, Erdogan a declarat ca nimeni nu va beneficia de pe urma declaratiilor ca intre armata si guvern ar exista o stare de tensiune.
Totodata, procuratura turca a ordonat pentru prima oara in istoria Turciei efectuarea unei perchezitii in birourile armatei turce. Perchezitia a fost ordonata dupa ce garzile de corp ale vicepremierului Arinc au observat un automobil cu doi ofiteri la bord dand de mai multe ori tarcoale resedintei oficiale a adjunctului lui Erdogan. Armata turca a declarat ca cei doi ofiteri de la bordul masinii efectuau o operatiune de securitate cu privire la o scurgere de informatii militare secrete, iar Statul Major General (SMG) al armatei turce a anuntat arestarea, de catre serviciile militare de securitate a opt ofiteri in legatura cu scurgerea de informatii amintita. Premierul Erdogan s-a intalnit cu seful SMG, comandantul fortelor terestre, precum si sefii principalelor servicii de informatii, dupa arestarea ofiterilor suspecti de implicare in furtul de informatii militare.

Complot militar la Ankara

Anterior, reputatia si credibilitatea pe plan intern si extern a armatei turce s-a aflat sub lupa mass-media de la Ankara, care a dezvaluit existenta unui plan al fortelor militare privind o lovitura de stat indreptata impotriva guvernului, relateaza mass-media regionala. Asa-numitul “Plan de Actiune impotriva Reactio­narilor” (Irtica) este opera colonelului Dursun Cicek si este indreptat impotriva Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP) aflat la guvernare, acuzat de “activitati reactionare” la adresa secularismului, armata turca fiind garantul constitutional al laicitatii statului turc. Seful statului major al armatei, turce, generalul lker Basbug, a negat insa o astfel de conspiratie, respingand speculatiile aparute in mass-media.
Planul dezvaluit din luna iunie 2009 de ziarul liberal Taraf face referire la luarea unor masuri care sa submineze sprijinul public pentru AKP si pentru miscarea religioasa Gulen, acuzate ca vor sa transforme Turcia dintr-un stat secular in unul islamist. Partidul premierului Recep Tayyip Erdogan, AKP, a fost chiar la un pas de desfiintare, fiind acuzat atat de generalii armatei dar si de magistrati ca are o agenda islamista secreta. Primul-ministru a deschis deja un proces in instanta pentru a-i gasi pe autorii acestui demers. Erdogan incearca astfel sa evite o noua lovitura de stat la Ankara, dupa ce, din 1960 si pana azi, patru guverne civile au fost inlaturate de la putere de catre armata. La randul lor, oficialii militari turci au declansat si ei o ancheta. Un ofiter a afirmat, sub acoperirea anonimatului, ca acest complot a fost ordonat de generalul Hasan Igsiz, numarul doi in comanda amatei la acea vreme, si ca imediat dupa ce in presa au aparut primele informatii legate de acest plan, hard disk-urile computerelor stafului general al armatei au fost sterse. Acelasi ofiter le-a vorbit anchetatorilor despre existenta unui alt document in care se manifesta profunda ingrijorare a armatei dupa victoria la alegerile din 2007 a lui Erdogan si care venea la doar cateva luni dupa ce fotele militare de la Ankara il amenintasera cu o lovitura de stat.

Razboi judiciar

Conflictele dintre sistemul judiciar si AKP s-au intensificat in ultima perioada, presedintele Curtii Supreme de Apel din Turcia, judecatorul Hasan Gerceker, anuntand recent ca investigheaza informatiile potrivit carora guvernul de la Ankara ar fi dispus ascultarea convorbirilor membrilor acestei instante, considerat un bastion al secularismului laic turcesc. Anuntul lui lui Gerceker survine dupa ce presa turca a relatat ca Ministerul de Justitie a ordonat interceptarea telefoanelor magistratilor Curtii de Apel si ai altor instante. Conform unor surse din cadrul Milli Istihbarat Teskilati (MIT – principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia – n.r.), citate de agentia KARADENIZ-PRESS, printre cei carora li se asculta telefoanele se numara un judecator care a incercat inculparea presedintelui Abdullah Gul (fost membru al AKP) pentru acuzatii de coruptie, si procurorul-sef al Istanbulului, implicat intr-un caz impotriva gruparii nationaliste laice „Ergenekon”, suspectata de tentativa de a debarca actualul guvern islamist moderat de la Ankara.