ONU, acuzat de standarde duble

Strutocamila ONU, Bosnia&Hertegovina, cu capul pasaresc infipt în nisipurile din Sandjak si cocoasa secatuita de orice strop de apa vie, sta sa moara din celeasi cauze din care s-a nascut – talmes-balmesul etnic, pe de o parte, si neintelegerile dintre bogatii pan-europeni (in special Austria, ca principal investitor si „prieten”)  asupra impartirii colivei mortului viu, pe de alta parte. Astfel, relatiile dintre cele doua entitati politice, Republika Srpska si Federatia Croato-Musulmana, oricum incordate, s-au deteriorat si mai abitir in ultima vreme, in special din pricina cazului Jovan Divijak, fostul general al Armatei Bosniace – musulman – acuzat de crime de razboi. Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat intr-un interviu acordat Tanjug, ca este convins, o data in plus, ca Bosnia va sfarsi prin a fi redusa la unica institutie functionala din Federatie, si anume Republika Srpska, care „nu doreste secesiunea, insa este clar ca Bosnia se destrama si se va dizolva la fel cum s-a intamplat si cu Yugoslavija. Aceasta va deveni o realitate politica. Ceea ce intentioneaza sa spuna Milorad Dodik este ca relatiile din cadrul Bosniei nu mai pot fi organizate ca in momentul actual, in care conducerea musulmano-croata de la Sarajevo trateaza Republika Srpska cu lispa de consideratie si cu aroganta. Dodik este, in opinia conducerii federate, o sursa continua de probleme in cadrul Federatiei largite. In replica, premierul ortodox admite ca el este o problema, intr-adevar, pentru oricine doreste o Bosnie centralizata.

Escaladare periculoasa

Evenimentele recente din jurul arestarii lui Jovan Divijak au contribuit in mare masura la escaladarea starii de tensiune dintre Sarajevo si Banja Luka. Arestarea lui Divijak s-a produs datorita acuzelor ce i se aduc acestuia, acelea ca, in 1992, a atacat un convoi al JNA – Armata Populara a Jugoslaviei, in vreme ce acesta parasea Sarajevo in mod pasnic, ca urmare a unui acord de incetare a focului si a unei intelegeri cu sefii de atunci ai Bosniei, condusi de musulmanul comunistoid Alia Izetbegovici. Autoritatilor de la Banja Luka, premierului Dodik, in special, nu le convine dubla masura cu care sunt priviti criminalii din razboiul jugoslav. Daca, pe de o parte, Ratko Mladici este inca vanat de oficialii de la Belgrad, iar sotiei sale i se aduc acuze fabricate, daca Radovan Karadjici se afla in arest la Scheveningen si, nu in ultimul rand, Slobodan Milosevici a murit in arest, toti pentru crime de razboi indreptate impotriva etnicilor croati si musulmani din fosta Jugoslavie, cand vine vorba despre lideri care sunt acuzati de crime impotriva etnicilor sarbi, situatia se schimba radical. Premierul Dodik aduce pe tapet ideea ca „este rau ca media centralizata, endorsata de inaltii reprezentanti internationali straini sa inceapa sa apere suspectii de crime de razboi deindata ce asupra lor s-a deschis o ancheta, acest lucru arata clar ca, in fapt, nu  Divjak este cel aparat, ci insesi crimele de razboi.

Acuzatii dure

Principalul acuzat de catre Dodik este Valentin Inzko, inaltul reprezentant international. Inzko, in clasicul stil de la Bruxelles, a gasit de cuviinta sa raspunda la acuzatiile care i se aduc printr-o ditiramba in care incearca sa spunca ca premierul Dodik, ridicand astfel de probleme, nu face decat sa destabilizeze situatia din Bosnia. Si ca insasi punerea in discutie a divizarii federatiei Bosnia-Hertegovina reprezinta o victorie postuma a lui Slobodan Milošević. De asemenea, inaltul reprezentant austriac de origine slovena sustine ca destramarea Bosniei-Hertegovina este „inaaceptabila” pentru comunitatea internationala, crearea unui nou stat [o republica sarbeasca independenta] in regiune ar reprezenta un triumf al eforturilor lui Radovan Karadžić. Ar fi trebuit ca cineva, daca nu de la Bruxelles, macar de la Sarajevo, Banja Luka sau chiar Belgrad, sa-i reaminteasca slovenului ascuns sub blana de austriac cine a deschis focul intru destramarea vechiului stat din regiune, Jugoslavija, inainte de a i se fi permis atitudinea fascistoida, de unitate prin forta.