Iurie Renita: “Va rugam, chiar va imploram sa treceti cu mai multa fermitate si incredere Prutul”

de | aug. 12, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Ambasadorul Iurie Renita prezentandu-i scrisorile de acreditare presedintelui Traian Basescu Intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, ambasadorul Republicii Moldova in Romania, Iurie Renita, a invitat investitorii romani sa aiba curajul de a investi in Republica Moldova pentru ca vor obtine profit garantat. De asemenea, oficialul de la Chisinau a declarat ca trebuie sa trecem peste emotii […]

acreditarea-02
Ambasadorul Iurie Renita prezentandu-i scrisorile de acreditare presedintelui Traian Basescu

Intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, ambasadorul Republicii Moldova in Romania, Iurie Renita, a invitat investitorii romani sa aiba curajul de a investi in Republica Moldova pentru ca vor obtine profit garantat. De asemenea, oficialul de la Chisinau a declarat ca trebuie sa trecem peste emotii si trebuie sa dam substanta relatiei dintre Bucuresti si Chisinau pe toate palierele. Despre atacurile de mass-media internationala privind acordarea de cetatenie romana, basarabenilor care au pierdut-o in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, acesta a declarat ca sunt comandate de anumite medii politice care nu doreau nici inainte o apropiere dintre cele doua maluri ale Prutului. Prezentam integral interviul realizat cu ambasadorul Iurie Renita.

Reporter: Presa occidentala a criticat de mai multe ori in ultima perioada politica Romaniei fata de R.Moldova. Am sa va citesc doar cateva pasaje: «Presedintele Traian Basescu pacaleste Uniunea Europeana, acordandu-le pasapoarte romanesti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber in spatiul UE», a scris publicatia italiana Il Giornale, notand ca, fara sa stie, UE are neoficial 28 de state membre; «Marea Britanie ar putea primi un aflux de aproape un milion de cetateni moldoveni, care au castigat la loto dupa ce Romania le-a oferit pasapoarte UE», a relatat, la randul sau, Daily Express, cerand guvernului de la Londra sa renunte la sistemul social devenit “magnet” pentru imigranti. Publicatia Der Spiegel a relatat ca presedintele Traian Basescu intentioneaza sa le ofere cu generozitate sute de mii de pasapoarte romanesti locuitorilor din R.Moldova, astfel ca acestia ajung «pe usa din spate» in paradisul economic al Uniunii Europene. Cum comentati aceste critici?

Iurie Renita: Mai intai de toate as dori sa vin cu o remarca, dupa mine foarte necesara vizavi de subiectul in cauza, care a fost vehiculat in presa occidentala, a mai fost de asemenea foarte des abordat la Chisinau, la Bucuresti precum si in alte capitale europene. Dar este necesar sa venim cu urmatoarea constatare: Republica Moldova este prin excelenta o tara europeana. in Republica Moldova exista o stare de spirit europeana foarte clara. Daca imi permiteti, am sa va zic ca 75-80 de procente din populatia Republicii Moldova isi vede viitorul ei in cadrul Uniunii Europene. Dupa mine, aceste detalii sunt extraordinar de importante atunci cand abordam acest subiect care a fost invocat de prestigioasele publicatii din strainatate. Deci, pornim de la un fapt – ca cei care ajung in UE, cetatenii Republicii Moldova, sunt cetateni europeni. in al doilea rand, exista un cadru legal atat la Bucuresti, cat si la Chisinau care prevede acordarea cetateniei. Cadru constitutional exista in ambele tari, care ofera aceasta posibilitate. Deci, nu este ceva care nu s-ar cadra, care ar contraveni prevederilor legale din ambele tari. Atat la Chisinau, Constitutia Republicii Moldova permite dubla cetatenie, cat si in Romania.

Rep.: si atunci ce credeti? Este vorba despre o neŒntelegere sau despre o campanie de presa intentionata?

I.R.: Sunt sigur ca cei care au abordat un subiect la prima vedere sensibil – evident sensibil – nu s-au documentat suficient de bine pe domeniu, pe dosarul in cauza. Nu s-au documentat suficient de bine. Daca ar fi studiat mult mai atent si mult mai detaliat toate aspectele pe care le-am invocat le-as fi solicitat respectuos chiar sa mearga la Chisinau sau in oricare alta parte a Republicii Moldova, la nord, la sud, la centru, sa se documenteze la fata locului, sa vada care sunt starile de spirit acolo. si atunci, sunt sigur, abordarile erau oarecum diferite. in niciun caz cele care au aparut.

Acesta e primul moment important. Al doilea moment care de asemenea urmeaza a fi luat in calcul: se pare la prima vedere ca e o campanie cam orchestrata. Vedeti, au aparut unul dupa altele articolele. S-ar parea ca este cineva care din umbra dirijeaza, orchestreaza aparitia acestor articole. N-as fi tentat sa cred ca anume in modul acesta se procedeaza, dar sunt unele elemente care oarecum ar trada pe cineva in spatele organizarii acestor materiale. (…) si ar mai putea fi un moment dupa mine prezent, anume posibilitatea de a fi prezente acele forte politice care isi doresc sa se revina la situatia de altadata conflictuala dintre Bucuresti si Chisinau. Se pare ca ar exista. Nu va pot da concret un nume al acestor forte politice, detalii suplimentare. Dar se pare ca pe alocuri aspectul cam nedocumentat ne-ar conduce la ideea ca mai exista forte care isi doresc sa se revina la situatia conflictuala de altadata dintre Chisinau si Bucuresti. Cam in felul acesta as da cu parerea vizavi de articolele respective.

Rep.: Asadar, pe de-o parte, o lipsa de documentare, pe de alta parte o influenta care continua sa existe din partea anumitor forte cu interese contrare unei bune relatii intre Romania si Republica Moldova, spuneti dumneavoastra…

I.R.: Exact, exact. Precum stiti foarte bine, relatiile Republicii Moldova cu Romania sunt prioritare, sunt privilegiate si sunt niste relatii strategice. Deci, din aceasta calitate privilegiata, strategica, si decurg actiunile noastre. Actualmente exista o deschidere fara precedent in raporturile bilaterale. si este obligatia noastra, atat a ambasadei noastre aici, cat si a factorilor decizionali, politici, de la Chisinau si de la Bucuresti sa valorificam cat mai plenar aceasta conjunctura extraordinar de favorabila, inclusiv pe domeniile politic, economic, cultural, pe toate domeniile. Am avansat considerabil si pe aspectul politic, care anterior a cunoscut, sa zic. momente nu dintre cele mai placute. Sau, daca doriti, chiar a fost o perioada de rusine si de umilinta de care au fost marcate profund raporturile bilaterale. Noua conducere de la Chisinau, Alianta pentru Integrare Europeana, are o alta abordare vizavi de raporturile bilaterale. si a manifestat-o prin actiuni concrete. Aceasta este marea deosebire dintre ceea ce a fost anterior si ceea ce este in prezent. Reiterez: scopul nostru este de a extinde si de a consolida raporturile bilaterale pe toate palierele – politice, economice, culturale si de alta natura.

Rep.: Care sunt aceste forte care nu doresc buna intelegere?

I.R.: N-as vrea sa insist asupra lor. Cred ca sunt cei care nu si-au dorit nici anterior relatiile bune intre Chisinau si Bucuresti.

Rep: Spunea Ministerul de Externe roman ca in primele patru luni ale anului 2010 Ministerul Justitiei a solutionat 10.846 de dosare de redobandire a cetateniei pentru persoane din Republica Moldova. Cum vi se pare – mult, putin?

I.R.: Vreau sa va zic ca este un drept individual al fiecarui cetatean al Republicii Moldova de a-si redobandi cetatenia. Este stipulat foarte clar in cadrul legal de la Chisinau si in cel de la Bucuresti. Deci, cred ca nu este cazul sa fim atat de ingrijorati, de preocupati de faptul ca un drept individual este exercitat de o persoana anume. Daca ma intrebati ca cifra daca este mult sau putin, consider ca este dreptul fiecaruia si nu as putea sa ma pronunt pe marginea subiectului in cauza. N-as vrea sa dau cu parerea altfel, in caz contrar, ar insemna sa provoc oarecum sentimente nu dintre cele mai placute persoanelor care au aplicat sau intentioneaza sa o faca. Important este sa constientizam ca este un drept individual si este dreptul persoanei de a-si exersa acest drept.

Rep.: Apropos de nelinistile legate de cetatenii moldoveni care ajung in Romania si apoi pleaca spre celelalte state UE, aveti cumva o estimare – banuiesc ca un numar exact nu exista – al acestora?

I.R.: Conform cifrelor oficiale, jumatate de milion ar fi peste hotarele Republicii Moldova. Dar cand vorbim despre hotarele Republicii Moldova, avem in vedere atat tarile occidentale, europene, cat si Rusia, Ucraina. Se pare ca in realitate cifra este cu mult mai mare. Exista si imigratia ilegala, in mare parte. O cifra exacta este foarte greu de dat pentru ca procesul este in permanenta derulare si, conform datelor oficiale, este greu de a face o estimare foarte, foarte clara. Oricum, este o cifra impunatoare pentru realitatile Republicii Moldova. si, evident, ne-am dori foarte mult ca cetatenii Republicii Moldova sa aiba posibilitatea de a activa pe teritoriul Republicii Moldova. Dar cunoasteti foarte bine ca ne confruntam cu mai multe aspecte economice dificile, inclusiv si de natura separatista – este vorba despre problemele din partea zonei de est a Republicii Moldova. si, in contextul acesta, este important ca actualmente noua guvernare a reusit sa stabilizeze situatia. Am sa va invoc un detaliu extrem de important, care ar putea parea neverosimil. in momentul in care in zona, in regiune, sunt reduse salariile, pensiile, la Chisinau este tocmai viceversa. Recent, Guvernul a adoptat o hotarare de Guvern care prevede majorarea salariilor profesorilor, pensionarilor. E tocmai ceva invers fata de ceea ce marcheaza profund conjunctura regionala si chiar internationala.

Rep.: Este o consecinta a unei reveniri economice?

I.R.: As zice mai degraba ca este o dexteritate a actualei conduceri de la Chisinau de a identifica solutiile cele mai indicate pentru depasirea problemelor economice si financiare. Ziceam ca este o echipa noua, tanara, foarte energica, care stie sa-si faca treaba bine pe toate domeniile, fie ca este vorba despre politca externa, despre economie, despre alte domenii, finante. Republica Moldova actualmente este, sa zic asa, profund marcata de un elan, de un spirit tineresc, ceea ce confera foarte multa incredere si certitudine in parcursul ei european. De aceea ziceam ca o parte din cetatenii nostri oarecum au avut posibilitatea sa se convinga si sa traga o concluzie ca ar putea sa ramana si acasa sa activeze in cadrul Republicii Moldova. Evident, nu ne reusesc toate. Pe parcursul unui an de zile este imposibil de a recupera ceea ce nu s-a facut pe o perioada mult mai indelungata. Dar, oricum, sunt semnale, sunt mesaje foarte clare atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Factorul extern, prezenta masiva a investitiilor straine, a sprijinului, a suportului financiar extern este considerabila.

Rep. in topul investitiilor, cine ocupa primul loc?

I.R.: Va referiti in ansamblu?

Rep.: Investitiile straine in Republica Moldova…

I.R. Ne-am dori foarte mult ca Romania sa fie pe primul loc nu numai prin investitii, ci si prin posibilitatea exporturilor. Pana in 2008, Romania era tara numarul unu a exporturilor si schimburilor comerciale ale Republicii Moldova. Evident, dupa aderarea Romaniei la UE au aparut unele restrictii firesti exigentelor europene. Dar ne-am dori foarte mult sa identificam si alte posibilitati care mai sunt a fi valorificate. Ele mai exista. Chiar cu acele restrictii prevazute de standardele, rigorile UE am putea sa valorificam acele posibilitati. De aceea si suntem aici, ca impreuna cu colegii, cu partenerii nostri din Romania sa le identificam. si ne-am dori ca Romania, UE, sa devina destinatia principala a produselor din Republica Moldova.

Rep.: si, ca importuri? Din perspectiva Republicii Moldova care e tara de unde importati cel mai mult?

I.R.: E vorba de energie si de gaze. Va dati seama despre ce tara este vorba.

Rep.: Despre Rusia…

I.R.: Da. Dar ne-am dori foarte mult de asemenea sa realizam cateva proiecte cu Romania. Este vorba despre trei proiecte fundamentale care ar elimina dependenta excesiva la aceeasi sursa – ma refer si gazele naturale, si energetice, si, daca doriti, in perspectiva posibilitatea construirii ecartamentului european. Daca vorbim despre interconectarea la retelele energetice si de gaze naturale europene, sunt doua proiecte lansate de domnul presedinte Basescu cand a fost la Chisinau si cand a fost domnul presedinte interimar Ghimpu la Bucuresti. Dupa mine, acestea au o importanta strategica pentru prezentul si viitorul european al Republicii Moldova. Ma refeream la interconectarea la resursele energetice si de gaze naturale si in perspectiva ecartamentul european. Iata, sunt trei proiecte fundamentale.

Rep.: Presedintele Traian Basescu spunea in aceasta iarna ca va fi acordat un sprijin de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova. Cati bani s-au primit efectiv, in ce au fost acestia investiti sau sub ce forma au venit ei?

I.R.: Cred ca cel mai indicat ar fi sa incep prin a-mi exprima profunda recunostinta atat autoritatilor, cat si poporului roman pentru acest gest extraordinar. Confirmam o data in plus ca suntem frati si fratii trebuie sa se ajute, este obligatia lor, chiar daca si de o parte si de cealalta parte a Prutului avem suficiente probleme interne. Oricum, cred ca s-a procedat foarte corect si Republica Moldova deja a parcurs toate etapele interne care sunt prevazute legal pentru punerea in aplicare a acestui acord. Evident, el este stabilit, suma respectiva este prevazuta pentru patru ani, in transe de cate 25 de milioane. De asemenea, exprimam recunostinta Romaniei pentru modul in care a stiut sa reactioneze la inundatiile din Republica Moldova. Din pacate, ne-a afectat in egala masura albia Prutului si de o parte si de alta. in sate, comune, populatia a fost dramatic afectata. Oricum, s-a reactionat prompt aici, la Bucuresti. Stiti foarte bine ca a fost adoptata o decizie de Guvern recent in care prevede construirea si reconstruirea mai multor case din zona respectiva, in suma de 7 milioane de euro. Este o transa urgenta care, din cate cunosc, este in proces de licitatie si urmeaza a fi trimise materiale de constructie. Colegii nostri de la Bucuresti cu cei de la Chisinau, fiind intr-un contact permanent, au identificat cele mai multe solutii. Este vorba de case cu doua-trei camere, in functie de necesitati si tocmai sunt in stadiul de finalizare si urmeaza in cel mai apropiat timp deja sa fie transportate aceste materiale de constructie.

Rep.: in ce zona vor fi?

I.R. in zona Hancestiului, ma refer la raionul Hancesti, pe timpuri se numea judetul Lapusna. Este vorba in principal de trei sate: Nemteni, Cotul Morii si Obileni, unde vor fi construite, precum si in alte localitati afectate de inundatiile dezastruoase care au fost recent.

Dar mai era un moment care tineam neaparat sa-l elucidez. La prezentarea scrisorilor de acreditare de la Cotroceni, domnul presedinte Traian Basescu m-a informat despre viitoarea decizie a Guvernul, dar mi-a descris toate necesitatile in satele, in comunele respective. stia foarte bine cate case au fost distruse in Nemteni, Obileni. M-a impresionat modul foarte concret si pragmatic de abordare a unui subiect pe care il aveam si eu, desigur, in agenda, dar m-a impresionat aceasta abordare pragmatica si tocmai am confirmat domnului presedinte ca este modul, este stilul de abordare actual intre Republica Moldova si Romania. Ne dorim, pe langa momentele lirice, poetice, sa conferim si multa substanta, mult pragmatism adica aceasta simbioza e tocmai ceea ce lucreaza perfect.

Rep.: Pragmatic, cum au evoluat investitiile romanesti in Republica Moldova dupa venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana?

I.R.: A fost o deschidere fara precedent in primul rand politica si, unde exista o deschidere politica consolidata si clara, urmeaza si investitiile. Actualmente avem 490 de firme, companii, agenti economici care activeaza in Republica Moldova. Romani. Daca ma intrebati ca e suficient sau nu, va zic ca ne-am dori sa dublam sau chiar sa triplam numarul acestor companii, acestor firme si nu conteaza ca finantarea este autohtona sau pur romaneasca, poate fi si mixta ca de obicei: finantare internationala cu contributie romaneasca. Oricum, si anterior am adresat un apel catre investitorii din Romania, va rugam, chiar va imploram sa treceti cu mai multa fermitate si incredere Prutul. Sa stiti ca la Chisinau, in Republica Moldova, sunteti asteptati. Investitiile sunt absolut necesare in Republica Moldova, iar cadrul juridic, cadrul legal vizavi de investitii este unul favorabil. Va asigur, profitul este garantat in Republica Moldova.

Rep.: Oamenii de afaceri moldoveni se simt la randul lor la fel de asteptati si de bine primiti in Romania?

I.R.: Sunt sigur ca cei care isi fac un bussines corect au un bussines de succes.

Rep.: Sunt multi intreprinzatori moldoveni in Romania?

I.R.: Sunt. Sunt. Cunosc ca sunt. Ca sa intru in detaliu, chiar acum mi-ar trebui mai mult timp sa va spun informatii, dar din primele contacte si din informatia anterioara, sunt multi cetateni ai Republicii Moldova (…) care au performante deosebite aici, in Romania. E important ca nu exista niciun impediment si, slava Domnului, atat ei cat si noi nu avem nevoie de traducatori sau de altcineva ca sa comunicam. Slava Domnului, vorbim aceeasi limba si ne descurcam de minune.

Rep.: Domnule ambasador, se apropie un vot in Republica Moldova (referendumul de la 5 septembrie privind alegerea directa a presedintelui – n.r.) si citeam stiri care mentionau sondaje potrivit carora comunistii ar beneficia in continuare de simpatie din partea populatiei. Pe de alta parte, citeam zilele trecute o stire in care se vorbea despre un schimb mai dur de replici intre domnii Filat si Lupu. Spuneti-mi, ce credeti ca ar insemna pentru Republica Moldova o infrangere a Aliantei?

I.R.: Vroiam sa va transmit un mesaj foarte clar de optimism si nu avem motive de a avea ingrijorari vizavi de ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Vreau, cu toata certitudinea, sa confirm ca procesul de integrare europeana este unul ireversibil. Indiferent de modul in care vor evolua, care va fi situatia politica atat in cadrul referendumului cat si ulterior sunt sigur ca la Chisinau factorii decizionali, actorii politici principali constientizeaza necesitatea mentinerii si consolidarii raporturilor bilaterale cu Romania. Faptul ca ati facut referire la unele abordari in controversa in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana, as zice ca este, mai intai de toate, un semn clar al democratiei. Normal ca in democratie exista abordari diferite. Este importanta decizia adoptata la final. Faptul ca se poarta discutii multiple, opinii diverse, acesta este avantajul democratiei.

Rep.: stiu ca s-au facut “nervosi, invidiosi, suparaciosi”, “egoisti, orgoliosi, ambitiosi”. Va citez aici.

I.R.: Bine, indiferent de limbajul, vocabular… poate ca acesta este si farmecul politicii, de a mai condimenta alocuri unele momente. Dar, sunt sigur ca toti factorii politici de la Chisinau sunt constienti de faptul ca Republica Moldova va avea si urmeaza sa aiba in mod obligatoriu relatii foarte bune, privilegiate, stragegice cu Romania. Vizavi de alegerile din toamna, iarasi privesc cu optimism, pornind de la constatarea anterioara pe care am evocat-o: spiritul proeuropean, democratic de la Chisinau este mult prea puternic ca sa deviem de la acest parcurs european. Cred ca situatia generala este de asa natura ca vom avea si in perspectiva aceeasi cale europeana. N-as avea motive de ingrijorare serioase. Dar, reiterez, este un proces democratic, sunt elemente indispensabile ale democratiei: diversitatea de opinii, o parte a populatiei opteaza pentru o formatiune politica, alta. Este tocmai ceea ce se inscrie perfect in contextul politic democratic care este astazi in Republica Moldova.

Rep.: La precedentele scrutine din R.Moldova care au avut loc si in Romania, populatia a venit in numar mare la sectiile de votare. Va asteptati sa fie la fel?

I.R.: Chiar ne dorim foarte mult ca cetatenii Republicii Moldova, indiferent ca detin doar cetatenia Republicii Moldova sau dubla, sau tripla, ne dorim foarte mult sa fie foarte activi. Sa vina la referendum sa voteze. Actuala guvernare are o abordare absolut diferita de cea anterioara. Daca anterior erau deschise doar doua sectii de votare, si exclusiv la Bucuresti, in prezent, pentru referendumul din septembrie, vor fi organizate 6 sectii de votare – doua la Bucuresti, o sectie la Iasi, la Galati, la Cluj si la Timisoara. Am deschis sase sectii pornind de la necesitatile curente si luand in calcul lipsa unei impunatoare categorii, a elitei studentesti. Studentii sunt in vacanta. De aceea au fost deschise sase sectii de votare. Pentru alegerile prezidentiale si parlamentare vom examina si vom detecta suplimentar acea concentrare a cetatenilor nostri pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a-si exprima liber si nestingherit dreptul la vot. Indiferent ca detine o cetatenie sau mai multe, este un drept al cetateanului si este de obligatia autoritatilor sa le ofere exercitarea acestui drept. Ar putea fi extins numarul sectiilor de votare, in functie de necesitate. Dar, pentru referendum este vorba despre 6 sectii si ne dorim foarte multi. si fac un apel catre toti cetatenii Republicii Moldova cu dubla, cu tripla cetatenie, sa vina la referendum si sa-si exprime liber dreptul la vot. Este vorba despre 5 septembrie si o informare mai detaliata ati putea sa obtineti accesand pagina de Internet a ambasadei noastre.

Rep.: Aveti o rubrica speciala?

I.R.: Exact. «Voteaza». Acolo se pot documenta vizavi de necesitatile si exigentele votului.

Rep.: De ce acte vor avea nevoie?

I.R.: Pe moment, este vorba despre pasaportul de strainatate. Azi sau maine, Comisia Electorala Centrala ar putea decide sa accepte si pasapoartele expirate. Este examinata posibilitatea de a permite votul chiar si cu pasaportul expirat. Dar spuneam ca urmeaza sa se pronunte Comisia Electorala Centrala de la Chisinau. Oricum, documentul de baza este pasaportul pentru strainatate si documentul de marinar in cazul categoriilor de persoane care sunt prin zona Constantei, dar si in alte parti.

Rep.: Din perspectiva dumneavoastra, acest parcurs european ireversibil care se va aprofunda in viitor, cum spuneti dumneavoasta, cum credeti ca va influenta relatiile cu Rusia?

I.R.: Voiam sa va zic ca relatiile noastre cu Rusia urmeaza sa se deruleze si in continuare pe un fagas al normalitatii. Rusia este un partener strategic pentru Republica Moldova pornind si de la interesele economice extraordinare pe care le avem, dar nu numai economice. Orice tara isi doreste o relatie buna cu Federatia Rusa si, atunci cand exista interes si respect reciproc, exista si relatii foarte bune. Anume aceasta abordare este cea pe care ne-o dorim si pe care o vrem in relatiile cu Federatia Rusa. Chiar daca apar, iarasi, unele momente de alta natura, inclusiv ultimele evolutii vizavi de vinurile moldovenesti, cred ca, sunt sigur ca urmeaza sa-si spuna cuvantul expertii din domeniu. Ma refer la expertii in calitatea vinului. Daca vinul este de o calitate dubioasa, urmeaza sa tragem concluziile de rigoare si sa actionam in consecinta, dar aceasta urmeaza sa fie constatat de catre experti. Partea mai putin placuta este atunci cand politicul se implica. Sau, daca vreti, este extrem de periculos, am si mentionat anterior, sa turmentam politicul in relatiile economice. Este extrem de periculos. Fiindca atunci sunt afectate relatiile per ansamblu. Este tocmai ceea ce nu ne dorim, categoric nu ne dorim in relatia noastra cu Federatia Rusa.

Rep.: O ultima intrebare pentru dumneavoastra. Vedeam o declaratie a domnului ministru pentru reintegrare, zilele trecute, in legatura cu un anunt pe care l-au facut autoritatile din Transnistria dupa ce a fost dat acel aviz consultativ al Curtii Internationale de Justitie referitor la independenta Kosovo. Domnul ministru Victor Osipov spunea ca autoritatile de la Tiraspol au folosit decizia Curtii Internationale de la Haga, a avizului de care va spuneam, drept pretext pentru a-si reitera la ONU aspiratile. in ce masura credeti ca dorinta autoritatilor transnistrene ar putea gasi un fundament acum, in acest context?

I.R.: Exista o distinctie clara intre situatia din regiunea transnistreana a Republicii Moldova si cazul Kosovo. Sunt absolut diferite. Categoric diferite situatii. in cazul regiunii transnistrene, avem eminamente un caz politic, ceea ce difera absolut de cazul Kosovo. Faptul ca autoritatile separatiste de la Tiraspol s-au adresat intr-o instanta internationala sau interna in cazul de fata chiar la Natiunile Unite nu e ceva nou, le cunoastem abordarea, modul de abordare al autoritatilor separatiste de acolo. Mult mai important ar fi pentru noi sa continuam dialogul, sa identificam solutiile pentru solutionarea definitiva a problemei transnistrene. in acest sens, as privi cu optimism si deja s-a mentionat ca recenta semnare a Memorandumului Merkel-Medvedev a conferit mult optimism, inclusiv si la Chisinau. Orice actiune, orice activitate care are menirea sa impulsioneze mecanismul “5+2”, solutionarea problemei transnistrene anume prin intermediul mecansmului “5+2” – fiindca aceasta este pozitia oficiala a tarii mele. Orice decizie care vizeaza solutionarea problemei transnistrene urmeaza sa parcurga filtrul, daca doriti, mecanismul “5+2”. Iar daca sunt careva initiative adiacente, suplimentare care se inscriu perfect in acest mecanism nu ne ramane decat sa ne bucuram, e tocmai cazul nostru cu memorandumul. De aceea, privim cu optimism ca partenerii nostri si actorii principali din acest mecanism au constientizat necesitatea continuarii dialogului chiar si a impulsionarii si ne asteptam in continuare sa reusim sa avem o noua runda de negociere in cadrul acestui mecanism, iar la ceea ce ati facut dumneavoastra referire la bun inceput cu adresarile in diverse instante internationale va zic ca este o situatie mai veche si, atat in structurile internationale, regionale, europene, cat si internationale sunt foarte bine documentate pe caz si exista o distinctie foarte clara, o diferenta enorma, intre cazul Transnistriei si cazul Kosovo.

Rep.: Spuneti ca va asteptati sa aiba loc o runda de discutii in acest format 5+2. Cand credeti ca ar putea avea loc?

I.R.: Categoric, ne dorim cat mai curand posibil si, din declaratiile domnului viceprim-ministru Osipov si a altor factori decizionali de la Chisinau, din cadrul organismelor internationale inclusiv si a presedintiei OSCE, Kazahstanul, se pare ca suntem foarte aproape de aceasta sedinta. Evident ca mai sunt necesare eforturi. (…) Cred ca in cele din urma se va reusi in ajun de summit OSCE sa avem o runda de negocieri in formatul respectiv.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *