În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

Iskander-M, sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune al Rusiei, nu va avea rival pe plan internaţional până cel puţin în 2025, a declarat recent comandantul-şef al forţelor terestre ale armatei ruse, general-colonelul Oleg Saliukov, într-un interviu pentru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda, preluat de mass-media de la București. ‘Potrivit previziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de către statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025’, a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechiparea formaţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuă conform planului.

Ogive nucleare pentru SS-26

Iskander-M, cunoscut şi ca SS-26 Stone, este un sistem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţinte la o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogive convenţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. De asemenea, rachetele din acest sistem pot fi echipate cu ogive nucleare.
Sistemul a fost conceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi de infrastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, precum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. ‘Acest sistem este un tip de armă de înaltă precizie, eficient, capabil să lanseze atât rachete balistice, cât şi de croazieră care să străpungă sistemele de apărare antirachetă existente şi potenţiale’, susţine generalul Oleg Saliukov în interviul pentru Krasnaia Zvezda.
Iskander-M va înlocui rachetele balistice tactice Tocika-U, cunoscute sub codul NATO ca SS-21 Scarab B. Potrivit experţilor, se aşteaptă ca forţele de rachete şi de artilerie ale armatei ruse să fie complet echipate cu noile sisteme Iskander-M până în 2020.

Scut găurit

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat recent că elementele sistemului antirachetă al NATO desfăşurate în Polonia, România şi Alaska sunt asemenea unei „umbrele găurite”. „Reiese că umbrela antirachetă are găuri”, a declarat Şoigu.
Ministrul rus al apărării a fost citat spunând că aceste „găuri” au devenit vizibile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul său despre starea naţiunii rostit acum câteva săptămâni, că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de arme nucleare.
Serghei Şoigu a mai afirmat că ţările NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, însă noile arme nucleare vor contribui la evitarea acestui scenariu.

Program ambițios

Preşedintele Vladimir Putin a semnat programul de achiziţii de armament ale Rusiei pe perioada 2018-2028, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin ziarului Kommersant, citat de Xinhua. Pe listă se află, potrivit acestuia, inclusiv „robotică, sisteme de spionaj, vehicule aeriene fără pilot pentru luptă şi cercetare, mijloace de apărare aeriană şi muniţie de precizie”. Rogozin a afirmat că noul program de înarmare a ţinut cont de experienţa dobândită de militarii ruşi în condiţii de luptă, în Siria. Eficienţa complexelor şi sistemelor noi a fost evaluată în condiţii extreme pentru peste 200 de tipuri de arme.
Rusia a observat şi acumularea de potenţial militar a NATO, implementarea conceptului SUA de lovituri globale, intenţiile de desfăşurare a armamentelor în spaţiu şi desfăşurarea de armamente non-nucleare strategice de precizie. Moscova a reacţionat corespunzător la toate aceste situaţii, a afirmat Rogozin.
În noiembrie anul trecut, Tatiana Şevţova, adjunctă a ministrului apărării, a dezvăluit că noul program de înarmare va costa 19.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 325 miliarde de dolari, la care se adaugă 1.000 de miliarde de ruble (circa 17 miliarde de dolari) pentru sistemul de sincronizare.

Acuzații respinse

Kremlinul a respins recent orice idee că şi-ar dori să relanseze o „cursă a înarmărilor” cu SUA, la o zi după discursul foarte ferm al preşedintelui Vladimir Putin, în care el a lăudat armele „invincibile” ale Rusiei, relatează mass-media rusă, preluată de agențiile de presă internațională. „Rusia nu are intenţia de a se lansa într-o cursă a înarmărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Moscova şi-ar încălca obligaţiile sale internaţionale prin dezvoltarea acestor noi arme.
„Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor „, a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale”, a adăugat el.

Înarmare electorală

Preşedintele Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, a ținut un discurs cu accente militariste în faţa parlamentului, în care el a enumerat ultimele tipuri de arme de înaltă tehnologie ale Rusiei, asigurând în acelaşi timp că „nu ameninţă pe nimeni”. El a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, mini-submersibile cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
Washingtonul a reacţionat, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Discursul despre starea naţiunii, rostit în ajun de preşedintele Vladimir Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, nu are un „caracter militarist”, iar noile tipuri de arme prezentate de şeful statului rus, cu această ocazie, reprezintă o garanţie a menţinerii parităţii nucleare în lume, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS, preluată de mass-media internațională. (M.A.B.)