Iranul va dezvolta un sistem antiaerian de tip S-300

de | nov. 23, 2010 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Republica Islamica Iran va lansa noi sateliti "in viitorul apropiat" si va dezvolta un sistem de rachete antiaerian de tip S-300, a anuntat recent ministrul Apararii, Ahmad Vahidi, citat de agentia Mehr. "Suntem pe punctul sa construim noi sateliti si intr-un viitor apropiat vom lansa unii dintre ei", a declarat Vahidi in cursul unei vizite la Khorramabad, in vestul tarii.

Republica Islamica Iran pregateste o "riposta la scara planetara"

Republica Islamica Iran pregateste o "riposta la scara planetara"

Republica Islamica Iran va lansa noi sateliti „in viitorul apropiat” si va dezvolta un sistem de rachete antiaerian de tip S-300, a anuntat recent ministrul Apararii, Ahmad Vahidi, citat de agentia Mehr. „Suntem pe punctul sa construim noi sateliti si intr-un viitor apropiat vom lansa unii dintre ei”, a declarat Vahidi in cursul unei vizite la Khorramabad, in vestul tarii. Teheranul a anuntat la 16 august amanarea lansarii prevazute pentru sfarsitul lui august a unui satelit numit „Rasad” (observatie), care trebuia sa fie al doilea lansat pe orbita de Iran.
Iranienii au evocat o „intarziere” in constructia acestui satelit menit sa transmita fotografii meteorologice ale pamantului, amanand lansarea sa „pentru a doua jumatate a anului” iranian, care se incheie in martie 2011. In aprilie, Iranul a anuntat lansarea, inainte de martie 2011, a unui numar nedeterminat de sateliti de observatie si de telecomunicatii, aflati „in prezent in faza de testare”. Lansarea in februarie 2009 a primului satelit construit de Iran, Omid (speranta), a provocat nemultumirea occidentalilor, care se tem, in pofida dezmintirilor Teheranului, ca acesta ar putea fi folosit in scopuri omilitare, transmite Mediafax.
Vahidi a mai afirmat ca Iranul a inceput conceperea unui sistem de rachete antiaerian de tip S-300, dupa refuzul Rusiei de a-i livra acest echipament, din cauza sanctiunilor internationale legate de politica nucleara a Teheranului. „Productia de rachete S-300 ramane pe ordinea de zi a expertilor nostri si este in curs”, a afirmat el, precizand ca proiectul „este in prezent in faza de conceptie”. Iranul a afirmat de la inceputul anului ca este capabil sa dezvolte un sistem echivalent celui rusesc de tip S-300. Oficialii militari iranieni au anuntat ca au testat cu succes o versiune „modernizata” a rachetei rusesti S-200, aflata in serviciu din anii ’80, in cadrul exercitiilor militare desfasurate saptamana aceasta. Sistemul S-200 modernizat a fost prezentat de oficialii iranieni de mai multe ori ca avand aceeasi capacitate ca sistemul S-300.

Iranul, amenintare la adresa Europei

Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a apreciat sambata, la Lisabona, ca amenintarea cu rachete care vizeaza Europa vine dinspre Iran, desi NATO nu a mentionat explicit aceasta tara vineri, cand a decis instalarea unui scut antiracheta. „Nici un nume nu figureaza in documentele publice ale NATO, dar (…) amenintarea cu rachete astazi este Iranul”, a declarat Sarkozy, in cea de-a doua zi a summitului Aliantei Nord-Atlantice.
Liderii celor 28 de state NATO au decis vineri sa studieze crearea unui sistem antiracheta menit sa protejeze teritoriul si populatiile din Europa, fara a preciza originea potentialelor amenintari. Franta si alte tari aliate doreau ca Teheranul, acuzat, pe langa programul sau public de rachete, ca vrea sa se doteze cu arma nucleara, sa fie nominalizat in noul „concept strategic” adoptat vineri la NATO, precum si in Declaratia finala a summitului, care va fi adoptata sambata.

Rusia a suspendat vanzarea rachetelor S-300 catre Iran

Moscova a suspendat vanzarea rachetelor defensive S-300 catre Iran, in urma presiunilor internationale. “Decizia de a nu furniza rachetele S-300 Iranului a fost luata, cu siguranta, din cauza presiunilor externe”, a spus recent generalul Nikolai Makarov. Reabintim ca, potrivit contractului semnat in 2005, Rusia trebuia sa vanda Iranului cel putin cinci sisteme defensive cu rachete S-300. Totusi, amanarea de catre Moscova a furnizarii acestor sisteme a dus la multe critici din partea Teheranului. In urma adoptarii Rezolutiei 1929 de catre Consiliul de Securtate al ONU impotriva Iranului, autoritatile ruse au inceput sa dea declaratii contradictorii despre cum aceste sanctiuni sunt aplicate.
Prim-ministrul Rusiei, Vladimir Putin, a spus in iunie ca Moscova va “suspenda livrarea rachetelor S-300″ Iranului, deoarece contravine rezolutiei ONU. Remarcile lui Putin veneau la scurt timp dupa ce ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a spus ca sanctiunile ONU nu se aplica si contractului cu rachetele S-300, deoarece aceste rachete sunt “arme defensive” si nu cad sub termenii sanctiunilor.

Monitorizare comuna

Rusia va monitoriza programul nuclear al Iranului si al altor tari impreuna cu Alianta Nord-Atlantica. “Impreuna cu NATO, noi vom monitoriza indeaproape dezvoltarea programelor nucleare ale mai multor tari. Noi nu suntem indiferenti la potentialul nuclear de pe Terra”, a declarat Medvedev. Referitor la Iran, Dmitri Medvedev a spus ca Republica Islamica are dreptul la producerea de energie nucleara in scopuri civile, dar trebuie sa dovedeasca caracterul pasnic al programului sau nuclear si disponibilitatea de a coopera cu organizatiile internationale, includsiv cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica. Iranul a fost supusa la patru seturi de sanctiuni din partea Consiliului de Securitate ONU, din cauza programului nuclear al carui caracter secret starneste suspiciuni tarilor occidentale.
Dupa Consiliu, presedintii Dmitri Medvedev si Barack Obama au avut o intalnire in tete a tete neprogramata, de aproximativ 20 de minute, dupa cum a anuntat purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ben Rhodes. Acesta a precizat ca presedintii rus si american au dezvoltat o relatie “foarte puternica. Se plac reciproc si le face placere sa se intalneasca, sa se consulte asupra diverselor probleme”. Purtatorul de cuvant a precizat ca intrevederea neoficiala a avut loc la initiativa lui Barack Obama.
In declaratia finala a Consiliului NATO (19-20 noiembrie) se consemneaza vointa tuturor tarilor NATO de a construi o pace “durabila si cuprinzatoare” cu Moscova. Participantii la summit s-au angajat “sa actioneze adecvat” si au spus ca asteapta aceleasi actiuni din prtea Rusiei. Acesteia i se cere sa isi respecte obigatiile fata de Georgia in conformitate cu acordurile mediate de UE din 2008.
Declaratia finala a summit-ului saluta viziunea comuna in materie de securitate care a permis cooperarea NATO si Rusiei in Afganistan, impotriva traficului de droguri, a terorismului, proliferarii armelor de distrugere in masa, pirateriei, precum si in gasirea unui raspuns comun la catastrofele naturale sau tehnologice. Se vorbeste si despre continuarea unui dialog politic activ in cadrul Consiliului NATO-Rusia, inclusiv in acele domenii unde partile sunt inca in dezacord. Cooperarea NATO-Rusia trebuie sa ajute la reglemenarea diferendelor si cladirea increderii reciproce, la transparenta si predictibilitatea politicii celor doua parti, se mai spune in Declaratia finala de la Lisabona.

Amenintat de razboi, Iranul vrea sa reia negocierile

Republica Islamica Iran a propus oficial Catherinei Ashton, diplomatul sef al Uniunii Europene, date posibile pentru o reluare a negocierilor nucleare, au anuntat recent Statele Unite, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Seful dosarului nuclear iranian, Said Jalili, ‘a trimis un raspuns oficial. Iranul a propus doua date posibile’, a declarat Philip Crowley, purtatorul de cuvant al diplomatiei americane, precizand ca a fost informat de biroul condus de Catherine Ashton. Potrivit lui Crowley, cei Sase (Germania, China, Statele Unite, Franta, Marea Britanie si Rusia) se vor consulta asupra unui raspuns “in urmatoarele doua zile” si dna Ashton urmeaza mai ales sa discute marti dupa-amiaza prin telefon cu Hillary Clinton, secretarul de stat american. “Vom incerca sa ne punem de acord cu Iranul asupra unei date si unui loc precis pentru aceasta reuniune”, a adaugat el. La Teheran, ministrul iranian al afacerilor externe Manouchehr Mottaki a reafirmat, intr-o conferinta de presa, ca nici data, nici locul si nici continutul discutiilor cu cei Sase nu au fost inca fixate. El a estimat totusi ca exista “suficienta flexibilitate” din partea celor doua parti pentru a gasi un acord asupra acestor subiecte. Cei 5+1 au propus ca intalnirea sa aiba loc la Viena de la 15 la 18 noiembrie si ca ea sa se poarte asupra programului nuclear iranian si asupra “oricarei alte chestiuni pertinente pentru discutie”.

Presiuni israeliene

Aflat intr-o recenta vizita in SUA, premierul israelian Benjamin Netanyahu a facut presiuni asupra administratiei Obama, precizand, intr-o convorbire cu vicepresedintele Joseph Biden, ca Iranul nu poate fi oprit de la a dezvolta arme nucleare decat prin forta militara. In schimb, insa, la inceputul saptamanii, secretarul apararii Robert Gates a respins ideea, declarand ca amenintarea cu forta militara nu este singura cale de a descuraja Iranul, transmite Radio Romania Actualitati. Analistii spun ca declaratiile lui Gates releva diferentele semnificative dintre guvernele american si israelian in legatura cu cat de dura ar trebui sa fie abordarea politicilor fata de Teheran intr-un moment in care ar putea avea loc o noua runda de negocieri luna aceasta in Turcia. Iranul a declarat duminica disponibilitate pentru noi convorbiri cu cei cinci membri ai Consiliului de Securitate plus Germania, negocieri pe care le-a parasit in octombrie anul trecut. In timp ce Israelul face presiuni pentru masuri mai dure impotriva Teheranului, Casa Alba doreste sa mai acorde ceva timp pentru ca sanctiunile economice sa functioneze. Washington-ul crede ca abordarea politico-economica are impact asupra Iranului.

Razboi economic

Experti independenti cred si ei ca cele mai ample sanctiuni de pana acum incep sa “muste” si sa afecteze profund economia iraniana si viata cetatenilor Republicii Islamice. Unii analisti observa ca prim-ministrul Netanyahu a crescut presiunile asupra administratiei Obama pentru ca aceasta sa adopte o linie mai dura impotriva programului nuclear al Iranului. Aceiasi analisti cred ca, in cazul in care Israelul ajunge la concluzia ca Teheranul ar fi aproape de a dezvolta o bomba, statul evreu ar putea lansa propria lovitura militara impotriva facilitatilor nucleare iraniene in termen de cateva luni de zile.
Promotorii americani ai liniei dure fata de Teheran, isi pierd si ei rabdarea. Unii membri ai Congresului sprijina pozitia Senatorului republican de Dakota de Sud, Lindsay Graham, care cere “neutralizarea Iranului, nu numai a programului nuclear, ci si a fortelor aeriene si navale ale sale”.

Atac senatorial

Statele Unite ar putea fi nevoite sa atace Iranul pentru a pune capat ambitiilor nucleare ale acestei tari, dar ar putea exista si o “confruntare”, a avertizat recent senatorul american Lindsey Graham. Inspirat din succesul electoral al Partidului Republican, senatorul Lindsey Graham a declarat ca si-ar dori o initiativa “indrazneata” in relatia cu Iranul. “Daca presedintele Barack Obama decide sa aiba o atitudine dura fata de Iran mergand dincolo de sanctiuni, cred ca va primi un sprijin important din partea republicanilor pentru ca nu putem permite Iranului sa fabrice arme nucleare”, explica senatorul, in cursul unei reuniuni pe tema securitatii internationle desfasurata in provincia canadiana Nova Scotia. “Ultimul lucru pe care il doresc Statele Unite este un alt conflict militar, dar ultimul lucru de care lumea are nevoie este ca Iranul sa se doteze cu arme nucleare. Ideea politicii de izolare nu mai este valabila in privinta Iranului”, subliniaza Graham. O interventie impotriva Iranului ar putea fi necesara”nu doar pentru neutralizarea programului nuclear, ci si pentru distrugerea Fortelor navale, a Fortelor aeriene si pentru a da o lovitura decisiva Gardienilor Revolutiei, mai precis pentru eliminarea acestui regim”, insista senatorul republican.

Republica Islamica Iran, pregatita pentru razboi

„Republica Islamica este pregatita sa respinga orice atac”, a declarat anterior amiralul Habibollah Sayyari, comandantul fortelor navale iraniene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile inaltului oficial militar iranian au fost facute cu ocazia reuniunii anuale a absolventilor institutiilor militare navale din Iran, desfasurata la Teheran, la doar cateva zile dupa ce directorul serviciilor secrete britanice MI6 a insistat la Londra asupra necesităţii unor “operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii” pentru a obţine un maxim de informaţii în legătură cu eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară.
“Încetarea proliferării nucleare nu poate fi abordată numai pe planul diplomaţiei convenţionale”, a apreciat Sir John Sawers, într-un discurs fără precedent transmis în direct de televiziunea britanică. “Avem nevoie de operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii pentru a face în aşa fel încât să fie mai dificil pentru ţări ca Iranul să dezvolte arme nucleare”, a adăugat el. “Cu cât eforturile internaţionale vor întârzia achiziţia de către Iran a tehnologiei armei nucleare, cu atât vom avea mai mult timp pentru a găsi o soluţie politică”, a continuat el.

Islamul nuclear

Descoperirea instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Qom, în nord-vestul Iranului, care “este un succes pentru serviciile de informaţii”, a condus la “intensificarea presiunii diplomatice asupra Iranului şi la sancţiuni mai severe din partea ONU şi UE, care încep să facă rău”, a apreciat şeful spionajului britanic. “Regimul iranian trebuie să se gândească bine unde este interesul lui”, a avertizat el. Dezvăluirea, în septembrie 2009, a existenţei centrului de îmbogăţire a uranului din apropiere de Qom (la 150 de kilometri sud-vest de Teheran) a alimentat polemica în Occident cu privire la adevărata natură a programului nuclear al regimului islamic.
Problema îmbogăţirii uraniului este în centrul unei dispute între Iran şi marile puteri care se ocupă de negocieri (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) şi care se tem că Teheranul foloseşte uraniul în scopuri militare. Uraniul îmbogăţit poate fi folosit drept combustibil nuclear pentru reactoarele civile dar poate servi şi la fabricarea bombei nucleare în cazul în care este îmbogăţit la un nivel superior.

“Ripostă la scară planetară”

Anterior, preşedintele Republicii Islamice Iran, Mahmoud Ahmadinejad, a promis o “ripostă la scară planetară” în cazul în care ţara sa va fi atacată şi a afirmat că “palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. “Opţiunile noastre nu vor cunoaşte limite (…). Ele privesc planeta întreagă”, a afirmat preşedintele iranian, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală reacţie a Teheranului la un posibil atac. “Cred că unii se gândesc să atace Iranul, în special în rândul entităţii sioniste (Israel), însă ei ştiu că Iranul este un scut indestructibil şi nu cred că stăpânii lor americani îi vor lăsa să o facă”, a declarat Mahmoud Ahmadinejad. Acesta a adăugat că aceste ţări ştiu că “palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. Totodată, preşedintele Iranului a mai susţinut şi ideea că sancţiunile n-ar avea efect asupra Iranului deoarece acestă ţară “are o economie solidă şi relaţii cu lumea întreagă”. Referindu-se la programul nuclear iranian, Mahmoud Ahmadinejad a susţinut ideea relansării iniţiativei Braziliei şi a Turciei privind un schimb de uraniu îmbogăţit.
Preşedintele iranian a mai afirmat că SUA duce o politică eronată în Afganistan. “Suntem dispuşi să le arătăm calea cea bună (…), să îi ajutăm să plece din această ţară şi să-i lase pe afgani să îşi vadă de treburile lor”, a spus Mahmoud Ahmadinejad.

Centrala de la Bushehr, functionala

Iranul a început recent să încarce combustibil nuclear în reactorul centralei de la Bushehr, din sudul ţării, a anunţat postul iranian de televiziune în limba arabă Al-Alam, citat de mass-media internationala. Momentul marchează o etapă importantă în punerea în funcţiune a centralei, unde producţia de electricitate este programată să înceapă în 2011. Această fază finală a încărcării centralei de la Bushehr, demarată la 21 august, intervine în condiţiile în care întreaga operaţiune a suferit întârzieri în raport cu calendarul prevăzut iniţial de autorităţi.
Rusia va furniza combustibil pentru centrala nucleară iraniană şi va colecta deşeurile, oficiali de la Moscova afirmând că astfel va fi prevenită posibila lor folosire la arme nucleare. Programul nuclear al Iranului provoacă îngrijorare în rândul naţiunilor vestice, care pun la îndoială utilizarea centralei în scopuri paşnice. Cu toate acestea, experţii spun că atâta timp cât facilităţile sunt operate de Rusia sub supervizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, nu există motive de îngrijorare. Combustibilul nuclear care va fi folosit este îmbogăţit în proporţie de 3.5%, cu mult sub nivelul de îmbogăţire necesar pentru o armă nucleară, peste 90%.
Construcţia centralei de la Bushehr, începută de Germania în 1975, apoi întreruptă de Revoluţia islamică din 1979 şi de războiul Iran-Irak (1980-1988), a fost reluată de Rusia în 1995, după refuzul occidentalilor de a relansa şantierul.

Sanctiuni evitate

Oficialii americani au declarat că Iranul încearcă în secret să cumpere şi să deschidă bănci în ţările musulmane, inclusiv în Irak , folosind nume false şi scheme de proprietate netransparente pentru a evita sancţiunile împotriva programului său nuclear care împiedică activităţile bancare globale ale Teheranului. Faptul că Teheranul încearcă să găsească noi căi pentru activităţile sale bancare este “un semn al eficienţei crescânde a sancţiunilor”, cred oficialii americani după ce departamentul Trezoreriei a pus pe lista neagră 16 bănci iraniene pentru faptul că sprijină programul nuclear al Teheranului şi activităţile teroriste.
Iranul pare să aibă puţin succes în demersurile sale de a deschide noi bănci. Între timp, un oficial irakian a informat că Teheranul a deschis la Bagdad două bănci, inclusiv una afiliată Băncii Melli, cea mai mare bancă comercială a Iranului pe care Consiliul de Securitate a nominalizat-o în 2008 ca fiind implicată în activităţile nucleare ale Iranului şi ale cărei birouri au fost închise în întreaga Uniune Europeană. În ultimele săptămâni oficialii departamentului Trezoreriei au călătorit de-a lungul globului, în ţări ca Azerbaidjan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Liban pentru a verifica în ce măsură sunt respectate sancţiunile.
Recent, ministrul iranian al finanţelor, Shamseddin Hosseini, a declarat la Washington presei că au fost puţine probleme în a face comerţ cu alte ţări. “Lumea este mare iar cei care fac comerţ cu noi găsesc căi de a transfera bani”, a arătat oficialul iranian. Experţii spun, însă, că este probabil ca operaţiunile bancare, chiar dacă au fost create cu succes în alte ţări, să fie la scară mică şi insuficiente pentru a reface volumul activităţii bancare pierdute de Iran. Pe de altă parte, bănci internaţionale majore, ca Lloyds, Credit Suisse şi Barclays au fost sancţionate cu milioane de dolari de către autorităţile americane pentru a fi continuat să proceseze plăţi iniţiate în Iran sau să le ascundă.

Sprijin chinezesc

Administraţia Barack Obama a ajuns la concluzia că firmele chinezeşti ajută Iranul să-şi îmbunătăţească tehnologia balistică şi să dezvolte arme nucleare. Autorităţile americane au cerut Beijingului să pună capăt unor asemenea activităţi, pe fondul inrautatirii vizibile a relatiilor vizibile.
Casa Albă se află, din nou, în situaţia de a trebui să echilibreze presiunile asupra Chinei de a pune capăt acordurilor cu Iranul şi de a limita investiţiile chinezeşti în industria energetică iraniană cu menţinerea abilităţii de a lucra cu China pe teme care le includ pe acelea de la valoarea yuan-ului până la problema nord-coreeană. Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a arătat că guvernul de la Beijing va investiga cele semnalate de către SUA.
Într-o vizită în China în luna septembrie 2010 un înalt oficial al Departamentului de Stat a înmânat părţii chineze o semnificativă listă de companii care ar încălca sancţiunile Consiliului de Securitate impuse Iranului. Între ele s-ar număra şi Corporaţia naţională chineză a petrolului.
Fiecare naţiune, în mod special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, între care şi China, trebuie să se conformeze sancţiunilor ONU. Legislaţia americană autorizează preşedintele să sancţioneze orice companie care vinde combustibil Iranului sau care a investit 20 de milioane sau mai mult de dolari în sectorul energetic al Iranului. China a rămas singura economie majoră cu investiţii semnificative în industria energetică a Iranului, toate celelalte retrăgându-se, cu gigantul nipon INPEX anunţându-şi recent retragerea.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *