INVESTIGAȚIE: Operațiunea „Foișor”

, , , , ,
 

Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro.  O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro.

SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani, această construcție portuară a dus la intensificarea eroziunii pe malul drept al Prutului, care costă statul român jumătate de milion de euro.

Un studiu independent efectuat la solicitarea Administrației Naționale a Apelor Române arată că problemele au la bază, pe lângă factorii naturali, lucrările de amenajare a structurii portuare realizate de către Vas Internațional Plus.

 



Proiect Dig Prut Reparatie Mai2017 Clean (2) (Text)

Proiectul [de reabilitare] se amplasează pe malul drept al râului Prut, în apropiere de confluența acestuia cu fluviul Dunărea. În dreptul proiectului, pe malul stâng, este portul Giurgiulești, unde se desfășoară un trafic fluvial relativ intens, ce implică încărcări/descărcări de mărfuri, dragări ale fundului râului pentru asigurarea adâncimii navigabile etc.”, se precizează în studiu amintit.

Autorul studiului semnalează că, în cazul în care nu se intervine pentru refacerea malului, „procesul de eroziune duce la pierderea teritoriului naţional al României cu unu–doi metri anual”.

Inginerul-șef al Apelor Române Galați, Fănel Aevoaie, spune că eroziunea malului românesc al Prutului, în zona Galați, s-a produs din cauza formării „curenților de mal, care își schimbă direcția în timp, dar și din motivul construcției pe malul stâng al Prutului a unei zone portuare”. „Eroziunea s-a produs vizavi de construcția lor [debarcaderul]”, a precizat expertul.

Amenajarea debarcaderului a intensificat erodarea malului românesc

„Un curs de apă își modifică morfologia în timp, în urma oricărei construcții. Râul își modifică automat direcția și, acolo unde găsește punctul slab, erodează”, ne-a mai explicat el.

Reprezentantul Apelor Române din zona Galați a precizat că autoritățile moldovenești au fost sesizate despre aceste probleme, dar nu este autorizat să ne dea detalii.

De cealaltă parte, Căpitănia Portului Giurgiulești din Republica Moldova a spus că nu a fost sesizată privind deteriorarea infrastructurii navale pe teritoriul statului român, subliniind că aspectele ecologice privind dezvoltarea transportului naval în portul Giurgiulești constituie obiect al activității Agenției de Mediu a statului moldovenesc.

La rândul său, Victor Gălușcă, șef al Serviciului protecția solului și subsolului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, ne-a declarat că nu a fost informat de partea română în problema eroziunii.

Cu toate astea, Ministerul Mediului de la București a confirmat că eroziunea malului drept este amplificată de traficul naval din zona portului existent, precum și de dimensiunile și gabaritul convoaielor care circulă pe râul Prut.

Este vorba în special de debarcaderul firmei Vas Internațional Plus SRL, a cărui amenajare în amonte de zona afectată a determinat schimbarea direcției curenților de pe fundul râului și lovirea acestora în malul românesc.

Astfel, Ministerul Mediului al României a dispus demararea și autorizarea proiectului „Reabilitare râu dig Prut în incinta Brateșul de Jos, județul Galați”, care a costat mai precis 1.922.209 de RON fără TVA, aproximativ jumătate de milion de euro.

Cum a apărut debarcaderul

Povestea debarcaderului a apărut în 2010, când Vas Internațional Plus a arendat de la Agenția Moldsilva o suprafață de 18,5 hectare pentru a face aici o zonă de recreere „formată din opt foișoare, cinci pavilioane, poteci, piste și alte obiective destinate turismului”.

Începând cu 2013, firma a demarat un șir de procese în instanță împotriva statului moldovenesc, urmărind scopul de a modifica destinația terenului arendat din zona de turism și agrement în cea a transportului de mărfuri.

Afaceriștii au reușit să obțină ce și-au dorit în ultimele zile de mandat ale lui Iurie Apostolachi la conducerea Moldsilva și ale lui Sergiu Palihovici la Ministerul Mediului, ambii membri PLDM.

Astfel, la 29 iulie 2015, Vas Internațional Plus a semnat cu Moldsilva un acord adițional la contractul din 2010, care prevedea amenajarea unei dane și a unei platforme care să funcționeze în scopuri de transport al mărfurilor.

Practic, Vas Internațional Plus a obținut posibilitatea să construiască un nou port în Republica Moldova, pe lângă cele două deja existente – Portul Internațional Liber Giurgiulești și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești.

Un nou port în Republica Moldova

Așa a fost amenajat noua construcție portuară pe malul stâng al Prutului. Arhitectul acestei dane, Alexandru Păgânu, angajat al ÎM Protelco Geocad SRL, ne-a relatat că lucrările efectuate au avut ca scop să permită „ieșirea cât mai aproape de locul adânc” al Prutului, pentru acostarea navelor. „Au fost făcute lucrări de consolidare a malului, de amenajare a platformei, o construcție ușoară din metalic. Am înțeles că lucrări de adâncire nu au fost făcute”, a spus el.

Odată instalat în funcția de ministru al Mediului din Moldova, Valeriu Munteanu a cerut în instanță rezilierea contractului cu Vas Internațional Plus, inclusiv a acordului adițional, și încasarea prejudiciului cauzat fondului forestier și evacuarea obiectelor construite. Vas Internațional Plus au refuzat, cazul ajungând la Curtea Supremă de Justiție.

Vas Internațional Plus a plătit din 2010 până în 2018, pentru arendă, Agenției Moldsilva peste 900.000 de lei. Însă Moldsilva cere ca proprietarii firmei să mai plătească o amendă de 540.000 de lei, „pentru folosirea neautorizată a fondului forestier, construcția de clădiri administrative și alte obiective”. Directorul Vas Internațional Plus, Valeri Zabolotnîi, ne-a declarat că nu există nicio amendă și că reprezentanții Moldsilva „spun minciuni”.

A fost încălcată legislația internă a Moldovei și convențiile internaționale

Având în vedere prevederile legislației râurilor de hotar, amenajarea danei respective s-a făcut cu încălcarea legislației interne a statului moldovenesc și a celei internaționale, chiar sub nasul autorităților Republicii Moldova.

Conform legii privind transportul naval intern al Republicii Moldova, orice amenajare sau construcție se face numai în „baza documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului şi a documentaţiei de proiect”.

Mai mult decât atât, „adâncimile minime garantate pe râurile destinate navigaţiei care traversează teritoriul mai multor state sunt stabilite în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte”.

Prin urmare, această afacere a fost pusă pe picioare fără un studiu internațional de impact, cu participarea statelor vecine, România și Ucraina, după cum prevede legislația internațională.

Șeful Căpităniei Portului Giurgiulești, Victor Andrușca, susține că, în aceeași zonă, sunt interzise și danele temporare, întrucât pentru amenajarea acestora este necesară adoptarea unui cadru juridic.

„Trebuie adoptată o hotărâre de guvern despre cheiurile temporare, unde are dreptul să se apropie o navă, o macara, ca să încarce o marfă temporar”, a precizat Andrușca.

Până la adoptarea unei asemenea hotărâri, a subliniat căpitanul, acest debarcader este în afara legii.

Cine sunt proprietarii debarcaderului

Vas Internațional Plus este condusă de către Valeri Zabolotnîi, care a fondat în 2003, împreună cu autoritatea criminală Veaceslav Hariton, o firmă omonimă în România, specializată în transportul de mărfuri.

RISE Moldova a scris despre Hariton că a avut legături cu gruparea de crimă organizată transfrontalieră „Patron”, specializată în contrabandă cu țigări, spălare de bani și trafic de persoane.

Firma care a construit debarcaderul, Expo Prut, o are drept co-fondatoare pe Aliona Cătănoi-Gajiu, fiica exportatorului de cereale Vasile Gajiu, împreună cu Radu Anatolie, fostul șef al Poliției de Frontieră Cahul.

Nu în ultimul rând, fostul director adjunct al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, numit în această funcție în septembrie 2012, ne-a declarat că debarcaderul respectiv „a fost folosit inclusiv în operațiuni de contrabandă cu țigări și nu numai”.

Valeri Zabolotnîi ne-a mai spus că în spatele său sunt investitori străini și că are încredere în „justiția moldovenească liberă”. El a subliniat că a construit acest debarcader pentru pescari, „care stau acolo și pescuiesc cu undița”, „nu am desfășurat nicio activitate economică”.

În ce privește acuzațiile privind pierderile provocate statului român, Zabolotnîi a spus că are toate actele necesare și că „ei [reprezentanții Apelor Române] mint”.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *