Ianukovici sfideaza Romania in problema canului Bastroe

de | aug. 26, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Ucraina isi va apara interesele legate de constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe), a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza presa de la Moscova, citata de agentia KARADENIZ PRESS. “In pofida presiunii la care suntem supusi, nu ne vom descuraja si ne vom apara interesele legate de constructia canalului”, a spus seful statului ucrainean in cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru Reforme Economice.

Bastroe, visul imposibil al Kievului

Bastroe, visul imposibil al Kievului

Ucraina isi va apara interesele legate de constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe), a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza presa de la Moscova, citata de agentia KARADENIZ PRESS. “In pofida presiunii la care suntem supusi, nu ne vom descuraja si ne vom apara interesele legate de constructia canalului”, a spus seful statului ucrainean in cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru Reforme Economice. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi asigurarea unui rol important pentru Ucraina în fluxurile de transport constituie priorităţi naţionale, a mai subliniat preşedintele Ianukovici. Expertizele realizate de Ucraina arată că lucrările nu vor afecta mediul înconjurător, afirmă agenţia, adăugînd că, în opinia specialiştilor, poziţia României se explică prin aceea că respectivul canal ucrainean ar urma să facă concurenţă celui românesc, a concluzionat seful fostei republici sovietice.
Reamintim ca Ucraina construieste de mai multi ani un canal Dunare-Marea Neagra, iar Romania se opune acestui proiect pe motiv ca dauneaza Deltei Dunarii, explica sursa citata. Expertizele realizate de Ucraina arata ca lucrarile nu vor afecta mediul inconjurator, afirma agentia Ria Novosti, adaugand ca, in opinia specialistilor, pozitia Romaniei se explica prin aceea ca respectivul canal ucrainean ar urma sa faca concurenta celui romanesc. Dezvoltarea infrastructurii de transport si asigurarea unui rol important pentru Ucraina in fluxurile de transport constituie prioritati nationale, a subliniat presedintele Ianukovici.

Batroe, prioritate pentru Kiev

La 20 iulie, Kostiantin Iefimenko, ministrul ucrainean al Transportului si Comunicatiilor i-a transmis ambasadorului roman la Kiev, Traian Laurentiu Hristea, o cerere de clarificari privind pozitia Romaniei fata de Conventia privind Regimul Navigatiei pe Dunare (Conventia de la Belgrad), avand in vedere faptul ca tara noastra este singurul stat implicat in proces care nu este dispusa sa o semneze. Potrivit presei de la Kiev, in cadrul intalnirii avute cu Hristea, ministrul ucrainean a subliniat si faptul ca tara sa urmeaza sa investeasca resurse importante in dezvoltarea regiunii Dunarii, iar canalul de mare adancime Bastroe este prioritatea numarul unu. Iefimenko i-a dat asigurari diplomatului roman ca Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obligatiile internationale asumate in legatura cu acest proiect si va depune suficiente eforturi in viitor pentru ca dezvoltarea canalului Bastroe sa fie atat in beneficiul Ucrainei, cat si in cel al societatii europene. In cursul reuniunii cu comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, premierul ucrainean Mikola Azarov si-a exprimat ingrijorarea fata de conflictul aparut in legatura cu decizia Romaniei de a extinde Delta Dunarii.“Suntem ingrijorati in legatura cu pozitia Romaniei, care desfasoara unilateral operatiuni de extindere a Dunarii, pentru a redirectiona transportul de marfuri catre porturile sale. Vrem sa atragem atentia asupra faptului ca astfel de chestiuni ar trebui rezolvate numai prin negocieri bilaterale si, daca va fi necesar, prin participarea conducerii Comisiei Europene”, a spus Azarov. In replica, Hahn a subliniat ca au inceput deja discutiile privind aceasta chestiune cu MAE ucrainean, pentru a gasi o solutie acceptabila pentru ambele parti, ucrainean si romana.

Romania, parata ca “distruge Delta”

In septembrie 2009, Ucraina anunta organismele internationale ca Romania „distruge ecosistemul din Delta Dunarii”. „Prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”, sustinea atunci Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti. In ultimii ani, situatia Canalului Bastroe si efectele pe care acesta le are asupra mediului in rezervatia naturala Delta Dunarii au devenit o problema de maxima importanta pentru unele dintre cele mai renumite organizatii internationale, oficiale si neguvernamentale. Semnalele de alarma trase de la Bucuresti au sensibilizat opinia publica internationala, dar au lasat rece „conducerea” de la Kiev, indiferent care a fost aceasta. Mai mult chiar, sfidand tratatele semnate si prefacandu-se ca inteleg gravitatea situatiei si ca incearca sa remedieze o parte din raul facut, oficialii ucraineni au facut ce au vrut.
„Ucraina intentioneaza sa ridice la nivel international problema neregulilor comise de Romania in activitatile economice ale acestei tari din Delta Dunarii”, declara, in acea perioada, purtatorul de cuvant al ministerului ucrainean de Externe, Vasili Kirilici. El informat ca, in perioada 14-18 septembrie, la Geneva, urma sa se desfasoare cea de-a 17-a reuniune a Comisiei pentru implementarea Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. „Ucraina va pleda pentru adoptarea unor decizii care sa oblige partea romana sa-si sisteze activitatile ce distrug ecosistemul in Delta Dunarii si genereaza amenintari transfrontaliere la adresa mediului inconjurator, in particular, pe teritoriul Ucrainei”, sustinea Kirilici, adaugand ca diplomatia ucraineana va pune la dispozitia presei o informatie mai completa in legatura cu acest subiect in finalul reuniunii de la Geneva. Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier a fost ratificata de Ucraina in 1999, iar de Romania – in 2001. Acest document include obligatiile statelor in legatura cu impactul activitatilor economice asupra mediului in stadiul timpuriu de planificare, informare reciproca si consultari bilaterale vizand proiecte de anvergura care pot avea impact asupra mediului inconjurator.

Ofensiva diplomatica

Tot in 2009, in luna martie, Ministerul roman al Afacerilor Externe anunta ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime „Dunare – Marea Neagra” (Bastroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in luna mai 2009 ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe) a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa.
Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit in 2008 la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo. In iulie 2009, partea romana a subliniat ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.

Sustineri nefundamentate

Potrivit declaratiei Ministerului Afacerilor Externe din septembrie 2009, „sustinerile partii ucrainene referitoare la pretinsele incalcari de catre Romania, ale prevederilor Conventiei de la Espoo nu sunt fundamentate. Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nicio cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina. Va arata totodata ca activitatile la care face referire Ucraina in plangerea sa (cum ar fi amenajarea pentru navigatie a canalului Sulina, realizarea unor lucrari de dragaj si depunerea materialului dragat, sau executarea de lucrari hidrografice pe bratul Sf. Gheorghe) au fost finalizate, aproape in totalitate, inainte de ratificarea de catre Romania a Conventiei Espoo (29 martie 2001), deci prevederile Conventiei nu puteau fi aplicate in privinta lor. In ceea ce priveste lucrarile intreprinse dupa data mentionata, acestea nu se incadreaza in prevederile Conventiei (care stabileste lista de activitati despre care se considera, inca din faza de proiect, ca sunt susceptibile sa provoace impact transfrontalier), fiind realizate in temeiul unor obligatii ce revin Romaniei conform unor conventii internationale, iar Ucraina a fost informata in privinta lor.
Ministerul Afacerilor Externe aprecia ca, prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale de profil fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”.
Conventia Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier stabileste obligatia statelor parti de a evalua impactul de mediu al unor anumite activitati, inainte de inceperea acestora. De asemenea, stipuleaza obligatia statului de origine de a notifica alte state potential afectate si de a se consulta cu acestea cu privire la proiectele care au un impact transfrontalier probabil. Comitetul de Implementare are rolul de a supraveghea indeplinirea obligatiilor ce revin partilor la Conventie.
Potrivit MAE, Romania a sesizat Comitetul de Implementarea al Conventiei referitor la neindeplinirea de Ucraina a procedurilor stipulate de Conventie in privinta realizarii unui canal de navigatie de mare adancime pe bratele Bastroe si Chilia ale Dunarii („proiectul Bastroe”). In urma demersurilor Romaniei si pe baza concluziilor Comitetului de Implementare, statele parti la Conventia Espoo au adoptat la Bucuresti, in mai 2008, o decizie prin care constata neindeplinirea de catre Ucraina a obligatiilor sale. Ulterior Ucraina a anulat decizia privind implementarea fazei a II-a a proiectului canalului de navigatie si a initiat consultari pe aceasta tema cu partea romana.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *