Ianukovici se vrea „Putin” de Ucraina

, , , ,
 

Presedintele Ianukovici copiaza modelul Putin

Presedintele Ianukovici copiaza modelul Putin

Presedintele Republicii Ucraina, Viktor Ianukovici, a declarat ca limitele puterii presedintiei introduse în fosta republica sovietica de „Revolutia Portocalie” in 2004 au produs o „puternica” criza de autoritate. Ianukovici a cerut o schimbare a Constitutiei tarii, care sa dea mai multa putere presedintelui. Inversarea modificarilor, considera expertii in drept constitutional si analistii politici de la Kiev, l-ar ajuta Ianukovici, care doreste relatii mai strânse cu Rusia, sa-si consolideze puterea, dupa ce a câstigat alegerile prezidentiale din acest an. „Experienta consolidarii unui stat… arata ca Ucraina are o Constitutie care cere anumite schimbari”, a declarat Ianukovici într-o adresa televizata înainte de Ziua Constitutiei sarbatorita de autoritatile ucrainene in data de 28 iunie. „Unele dintre normele sale, în special cele introduse în graba în 2004, au condus la dezechilibrare si o criza grava de autoritate, devenind tinta criticilor justificate din tara si din partea comunitatii internationale”, a mai declarat Ianukovici.
Modificarile din 2004 au slabit puterile prezidentiale, limitand controlul asupra numirii ministriilor guvernului, aceste atributii trecand Parlamentului. Moificarileu fost introduse ca parte a unui acord pentru a pune capat protestelor strada ale „Revolutiei Portocalii”, care l-au instalat la putere pe Viktor Iuscenko, rivalul lui Ianukovici.
Iuscenko a încercat sa inverseze modificarile în timpul unei lupte de putere cu primul ministru Iulia Tymoshenko, dar nu a reusit sa obtina sprijinul unui numar minim de 300 de deputati din totalul 450 necesar pentru a schimba Constitutia. Cele trei factiuni care alcatuiesc coalitia lui Ianukovici totalizeaza în prezent 219 de locuri în parlament, dar grupul se bucura de sprijin din partea unui numar de deputati independenti sau care apartin altor fractiuni, asigurand un numar total de pâna la 250 de voturi de sprijin.

Cenzura prezidentiala

Jurnalişti ucraineni atrag atenţia că preşedintele fostei republici sovietice, Viktor Ianukovici, ales în februarie 2010, pare să fi introdus din nou cenzura la postul de televiziune, revenind la metodele folosite dinainte de  „revoluţia portocalie” din 2004, relatează agentiile de presa internationale, citate de mass-media de la Bucuresti. Redactorul-şef al revistei Telekritika, Natalia Ligaciova, care analizează evoluţia pieţei media din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI), atrage atenţia că există semne de cenzură impusă de autorităţile de la Kiev. „Acoperirea (subiectelor) duce lipsă de echilibru… Trebuie spuse lucruri bune la adresa puterii sau nu trebuie spus nimic”, a precizat ea. Un semn îngrijorător este faptul că principalele posturi naţionale tind să aleagă unghiuri de abordare şi secvenţe similare pentru buletinele lor de ştiri. „Acest lucru înseamnă că totul este coordonat dintr-un singur centru”, subliniază Ligaciova. “Ne îndreptăm spre o democraţie condusă în stil rusesc”, mai spune Ligaciova.
La rândul său, organizaţia neguvernamentală internaţională Reporters sans frontieres (RSF) este îngrijorată de aceste aspecte. O misiune a RSF urmează să ajungă în iulie în Ucraina ca urmare a creşterii numărului plângerilor din partea jurnaliştilor, care solicită ajutor. “Este un contrast sesizabil în privinţa informaţiilor pe care le primeam din Ucraina înaintea alegerii lui Viktor Ianukovici”, a afirmat responsabilul RSF pentru spaţiul fostei Uniuni Sovietice, Elsa Vidal.

Narav cu repetitie

Înainte de alegerile prezidentiale din 2004, în perioada în care Viktor Ianukovici ocupa functia de premier al Ucrainei, s-au înregistrat o serie de intervenţii în presă, iar posturile de televiziune primeau indicaţii scrise privind modalitatea abordării subiectelor. În preajma alegerilor din 2004, autorităţile încearcau să-l promoveze pe Ianukovici, candidatul prorus, şi să-l denigreze pe adversarul său prooccidental Viktor Iuşcenko, atitudine care a generat o revoltă în televiziuni, ceea ce a contribuit în mare parte la succesul acestei contestări.
În aceste condiţii, Ucraina a asistat în 2004 la o revoltă prodemocratică, denumită «revoluţia portocalie», pe fondul căreia a ajuns la putere opozantul Viktor Iuşcenko. După victoria lui Ianukovici, la alegerile din februarie 2010, criticile presei nu au întârziat să apară.

„Persoane de incredere”

În mai 2010, două posturi de televiziune, 1+1 şi STB, au denunţat tentative de cenzură. Ulterior, imediat după momentul în care preşedintelui Ianukovici i-a căzut o coroană de flori în cap, un oficial din cadrul preşedinţiei de la Kiev a cerut jurnaliştilor să nu difuzeze înregistrarea video. Zeci de jurnalişti ucraineni au purtat în această lună tricouri inscripţionate cu mesajul «Opriţi cenzura!» în cadrul unei conferinţe de presă a preşedintelui şi un marş împotriva cenzurii a fost organizat la Kiev.
Un  colaborator al postului naţional de televiziune Inter, al cărui proprietar a fost numit în martie şef al serviciilor speciale, a afirmat: «La noi nu se poate pune puterea într-o lumină negativă». Potrivit jurnaliştilor, manipularea nu se mai face direct, precum în 2004, ci nuanţat, prin indicaţii transmise unor «persoane de încredere». “Nu difuzăm punctul de vedere al opoziţiei decât dacă este în favoarea puterii» spre exemplu, ridiculizându-i pe opozanţi, precizează un redactor al televiziunii de stat UT-1, sub protecţia anonimatului.

Presedintele KGB

Reamintim ca recent preşedintele Victor Ianukovici a cerut Legislativului ucrainean sprijinul în consolidarea servicilui de spionaj militar din cadrul forţelor armate ucrainene. Ianukovici a propus Radei Supreme să amendeze în regim de urgenţă legile «Despre apărare» şi «Despre forţele armate». Acestea trebuie să prevadă, în noua lor formulă, atribuţii suplimentare serviciului de spionaj militar şi anularea prevederilor privind aderarea Ucrainei la NATO. Decizia este motivată de «situaţia din jurul Ucrainei» şi de «nevoia de apărare a intereselor naţionale ale Ucrainei», fără a fi făcute precizări.
Intr-un interviu, extrem de contestat de opozitia de la Kiev, seful serviciului de securitate ucrainean SBU, Valerii Horoskovski, a declarat ca viata presedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, se afla in pericol. Potrivit sursei citate, in data de 11 iunie, mass-media ucraineana a primit informatia ca, cortegiul prezidential si-a schimbat ruta traditionala o saptamana inainte, din cauza unor unor zvonuri privind posibila asasinare a sefului statului ucrainean. Anterior, cortegiul sefului statului trecea printr-o zona aglomerata de locuinte, iar acum ruta alternativa este un drum cu un numar redus de locuinte, care ar fi potrivite pentru amplasarea unui lunetist. De asemenea, cu cateva zile in urma, insasi Ianukovici a declarat ca viata lui se afla in primejdie.
Printre altele, seful SBU, Valerii Horoskovski, a declarat, intr-un interviu publicat de cotidianul „Ucrainskaya Pravda”, ca a existat un pericol la adresa presedintelui ucrainean, care nu a fost inca eliminat. „Da, viata presedintelui a fost in pericol. Am intreprins o serie de masuri foarte complexe. Nu a fost un simplu apel telefonic. Un simplu apel telefonic sau o simpla scrisoare nu ar fi fost percepute ca fiind atat de grave”, a confirmat seful serviciului SBU.

Dunarea militarizata

România şi  Moldova sunt declaraţi duşmani ai Ucrainei, au concluzionat recent participantii la o masa rotunda, consacrată politicii României vizavi de Ucraina şi situaţia din R. Moldova, după «venirea la putere a unui regim ultranaţionalist».  Liderul partidului «Rodina» (Patria), Igor Markov a declarat în cadrul dezbaterilor că România şi Moldova ar fi pericolele cele mai mari pentru securitatea Ucrainei. Bucureştiul este acuzat de faptul  că «naţionaliştii români» care pledează cauza României Mari, «ar putea înainta în orice moment pretenţii la Sudul Basarabiei şi Nordul Bucovinei», iar Chişinăul — pentru faptul că este guvernat de «elemente fasciste», ceea ce «constituie o ameninţare directă a intereselor şi integrităţii teritoriale a Ucrainei», spune acelaşi Markov. Acesta s-a adresat public preşedintelui Ianukovici şi conducerii Ucrainei şi a cerut să dispună suplimentarea efectivului din Districtul militar Odesa şi să pună sub sechestru activitatea sectorului asociativ proromânesc din regiune. Eduard Matviciuk, şeful administraţiei regionale Odesa, a anunţat participanţii la «masa rotundă» că Kievul a preconizat deja o şedinţă specială a Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate în acest subiect şi că el se angajază, personal, să pună problema apărării regiunii Odesa şi raioanelor de frontieră «de invazii străine». Acelaşi Matviciuk a dat asigurări câ până la sfârşitul anului, la Bolgrad, în zona Dunării, vor fi dislocate până la sfârşitul anului trupe militare mecanizate.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *