Autoritatile de la Atena au decis construirea uuin gard lung de 10 kilometri pentru a frana imigratia ilegala dinspre Turcia, desi Uniunea Europeana a refuzat sa aloce fonduri Atenei pentru aceasta constructie. Un dig de franare impotriva mafiilor care fac trafic de persoane – invoca Atena, ‘un zid al rusinii’ – potrivit Turciei. Este vorba de o bariera care va bloca cursul raului Evros, frontiera naturala dintre cele doua tari – o zona deja patrulata de Frontex, agentia europeana de control al frontierelor. Constructia, prezentata ca un imperativ de aparare nationala, implica un gard dublu de sarma ghimpata de 2,5 metri inaltime si instalarea a 25 de camere termice. Bugetul este de 5,5 milioane de euro, pe care Comisia Europeana (CE) ar trebui sa-i suporte, noteaza luni ziarul El Pais. Grecia va primi anul acesta 90 de milioane de euro din fondurile europene pentru refugiati, integrare si repatriere. intre 2007 si 2010 Atena a primit 215 milioane. insa dincolo de cifre, gardul suscita controverse: este inutil sa faci poarta in camp; ar fi o incalcare a dreptului de nerepatriere a persoanelor cu drept la protectie internationala – Grecia este una din tarile UE cu cea mai mica rata de solutionari a cererilor de azil. si mai ales o incurajare a unor tari, cu Franta in frunte, care vor restabilirea controalelor la frontiera nationala a membrilor Schengen, in caz de migratie masiva de nesustinut, la una din granitele externe ale acestui spatiu. Ca presiune migratorie de nesustinut, pot fi considerate cele 300 de persoane, potrivit Ministerului grec de Interne, care trec ilegal miile de km de frontiera turco-greaca.

Imigratie masiva

In aceasta arie au fost interceptati in 2011, circa 55.000 de imigranti ilegali, cu 17% mai mult decat in 2010. Normele europene nu impiedica constructia de bariere la limitele externe, dar Bruxelles-ul nu le sustine financiar. Ce conteaza mai mult, in acest caz, costul gardului, o politica de azul discutabila, sau teama unei invazii spre nucleul Schengen? Anna Triandafyllidu, de la think tank Eliamep crede ca Turcia nu colaboreaza suficient. ‘si de ce ar face-o? Cu cat trec mai multi imigranti frontiera cu Grecia, cu atat mai putine probleme pentru Turcia, merele distribuitor al imigrantilor de tranzit’. Iar Grecia nu este capabila sa-i franeze cand patrund pe teritoriul sau. A incercat cu operatiunile de restituire in 2007 si 2008, puse capat de guvernul socialist in 2009. Problema este ca se inregistreaza un numar tot mai mare de treceri ilegale, iar Grecia nu are capacitate sa le acorde adapost si tutela. Dar nici nu-i mai retine in detentie temporara si in conditii inumane. in 2011, Parlamentul a aprobat o lege care descentralizeaza procedura acordarii dreptului de azil si a infiintat centre chiar la frontiera, conduse de autoritati independente, nu de politie ca anterior. Potrivit ministrului turc pentru probleme europene, Egemen Bagis, este vorba de un simbol al divizarii intre UE si celelalte tari. ‘Nu este momentul sa vorbim de noi ziduri, ci de noi punti’, a spus el. Oktay Durukan, de la ONG Helsinki Citizen’s, considera ca atitudinea UE fata de Turcia prin amanarea aderarii sale, obliga Ankara sa adopte pozitii mai agresive impotriva imigratiei. Potrivit acestui ONG, Turcia primeste anual 9.000 de cereri de azil. Multi refugiati raman prinsi in hatisul birocratiei intre 5 si 10 ani: ‘Multi se satura si incearca sa treaca frontiera’. Surse ale Ministerului grec de Interne insista asupra ajutorului externe pentru a frana fluxul migrator si al cresterii delincventei in tara. Intrarea imigrantilor ilegali a creat o situatie exploziva intr-o etapa de instabilitate sociala. Si totusi nici zidul nu este o solutie, daca nu vor mai putea trece pe aici, vor incerca prin Bulgaria sau prin insule. O solutie ar fi centrele de retentie, plasate chiar la frontiera. Primul va fi gata peste cateva luni.

Critici UE

Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat, in urma cu cateva zile, dorinta sa de revizuire a Tratatului Schengen, vorbind de ‘frontierele poroase’ dintre Grecia si Turcia si de intentia de a reduce imigratia in Franta la jumatate pentru a garanta protejarea sistemului social actual, relateaza agentia EFE. ‘Exista o frontiera poroasa de 135 de kilometri intre Grecia si Turcia’, a afirmat Sarkozy in timpul unui interviu acordat postului de radio Europe 1. ‘Daca am creat Europa, am facut acest lucru pentru a ne proteja’, ceea ce inseamna ca frontiere externe al UE trebuie sa opreasca intrarea imigrantilor ilegali, a precizat liderul de la Elysee si candidat la alegerile prezidentiale de luna viitoare.