Armele nucleare ale SUA din Europa supara Kremlinul

Armele nucleare americane ar putea stationa in continuare in Germania, potrivit un document secret al NATO, in pofida dorintei ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, de a inlatura aceste arme de pe teritoriul tarii, relateaza mass-media de la Berlin, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La inceputul mandatului sau, in urma cu un an, seful diplomatiei germane a numit armele nucleare „o relicva a Razboiului Rece”, subliniind ca „ele nu mai au nicio ratiune militara”. Ministrii de Externe din cadrul NATO se vor intalni in urmatoarele zile pentru a pregati un summit in noiembrie la Lisabona. Intr-un proiect secret, obtinut de cotidianul german Der Spiegel, al noului Concept Strategic al NATO – in prezent in curs de realizare -, rachetele nucleare stationate in Germania nu sunt mentionate. In plus, documentul sustine ca strategia nucleara a NATO trebuie sa ia in calcul disparitatile intre arsenalul Aliantei si arsenalul de rachete nucleare cu raza scurta de actiune pe care le detine Rusia.
Documentul pare sa nu lase loc dorintelor unilaterale manifestate de Berlin. Intr-un discurs la reuniunea German Marshall Fund de la Bruxelles de vinerea trecuta, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat: „Datoria noastra este de a impiedica posibile atacuri impotriva cetatenilor nostri, ceea ce inseamna ca, atat timp cat exista arme nucleare in lume, NATO trebuie sa pastreze, la randul sau, armele nucleare”. Totusi, el nu a mentionat expres armele stationate in Germania.

Dezarmare diplomatica

In luna aprilie 2010, la intrunirea ministrilor de externe din statele Aliantei Nord-Atlantice s-a discutat si subiectul dezarmarii nucleare. Multi europeni sunt de parere ca a sosit timpul pentru un nou pas in procesul de dezarmare nucleara, impulsionat de noul acord semnat de Statele Unite si Rusia. „Norvegia si Polonia au propus sa trecem la reglementarea si reducerea arsenalului atomic la urmatorul nivel, si anume, la cel al asa-numitelor arme atomice tactice, care se gasesc intr-un numar prea mare in Europa.”, a declarat ministrul polonez de extrene, Radoslaw Sikorski.
Potrivit estimarilor, citate de Deutsche Welle, Statele Unite mai au 240 de arme de acest fel in Europa si Turcia, iar Rusia chiar 4.000. La randul sau, seful diplomatiei germane, Guido Westerwelle, a opinat ca a venit vremea ca armele nucleare americane sa nu mai fie stationate pe pamant german. El a mai adaugat: „Nu este vorba de o schimbare a strategiei de intimidare nucleara – de aceasta avem nevoie in continuare, atata timp cat lumea e asa cum e. Noi ne referim la diminuarea numarului de arme atomice, pentru ca lumea sa devina mai sigura, pentru ca probabilitatea ca teroristii sa puna mana pe aceste arme sa fie mai redusa. De aceea, neproliferarea nucleara si dezarmarea sunt doua aspecte ale aceluiasi principiu.”

Arsenalul nuclear american ramane in Europa

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat recent ca Alianta trebuie sa-si pastreze puterea nucleara si in Europa. Un alt subiect controversat este scutul american anti-racheta. Rasmussen nu e deloc incantat de ideea ca unele state NATO, precum America, sa dispuna de un sistem propriu anti-racheta, in timp ce altele nu beneficiaza de o astfel de aparare. Secretarul general NATO a explicat: „Daca am crea un sistem anti-racheta la nivelul intregii aliante, compus din sistemele nationale, pentru a-i proteja pe toti partenerii, am demonstra ca mai exista solidaritate in NATO si in secolul 21.”
Anterior, secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca NATO va ramâne o organizaţie nucleara atâta timp cât vor exista arme nucleare. Cele 200 de arme nucleare americane care se afla pe teritoriul Europei nu vor fi retrase curând,  Hillary Clinton anuntand statele europene partenere din NATO ca împarţirea riscurilor şi responsabilitaţilor aliaţilor este unul dintre principiile fondatoare ale organizaţiei, stipulat în Articolul V al Tratatului Aliantei.
Reamintim ca peste 200 de arme nucleare americane B-16 sunt adapostite la bazele militare ale NATO din Europa. Statele Unite şi alianţa au pastrat in secret, pana in acest moment, numarul şi amplasamentul real al acestor arme, pe fondul speculatiilor mass-media din diferite state. Depaşite militar, jenante în campaniile electorale, bombele ramân simbolul angajamentului nuclear al Statelor Unite în Europa, considera mass-media europeana.
Astfel, iniţiativa a cinci state europene (Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Norvegia) pe teritoriul carora se afla arme nucleare americane, de a forta administratia SUA sa le retraga, “a fost ucisa în faşa”, informeaza si mass-media franceza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, relateaza surse diplomatice, citate de mass-media, sunt şi capitale europene deranjate de iniţiativa de dezarmare a celor cinci ţari, lansata la Berlin. Astfel, Franţa şi Anglia nu vad cu ochi buni denuclearizarea europeana, iar autoritatile ruse nu agreeaza ideea, care crede ca NATO îşi va cobora garda. Italia şi Republica Turcia, pe teritoriul careia se afla desfasurate arme nucleare tactice, nu au semnat scrisoarea, Ankara avand dificultaţi în a menţine o relaţie buna cu Teheranul şi este foarte puţin probabil ca Turcia sa doreasca sa ramâna descoperita.
Divergenţelor europene li se adauga interesul Statelor Unite în negocierile cu Rusia, considera expertii citati, armele nucleare americane putand servi drept moneda de schimb, daca negocierea se va extinde într-o buna zi la arsenalul tactic moştenit de la Uniunea Sovietica, estimat la peste 2000 de rachete sol-sol şi aer-sol, capabile sa loveasca teritoriul continental al SUA si statele membre NATO.

Opozitie rusa

Ţara proprietara a armelor nucleare tactice trebuie sa fie cea care raspunde pentru stocarea lor securizata pe teritoriul ei naţional, aşa cum face Rusia, considera Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ambasdadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, a cerut recent Statelor Unite sa-şi retraga armele nucleare tactice din Europa. “Suntem de parere ca soarta ulterioara a armelor nucleare tactice nu va putea fi decisa decât dupa revenirea lor pe teritoriul naţional”, a declarat diplomatul dupa o reuniune a Consiliului Rusia-NATO la nivel de ambasadori. Armele nucleare tactice americane din Europa sunt considerate de Rusia drept strategice, “deci vrem sa fie retrase”, a subliniat Rogozin.

Armele nucleare americane, expulzate din Germania

Anterior, agentia de presa KARADENIZ PRESS relata ca Bundestagul, parlamentul Germaniei, s-a pronunţat, cu o mare majoritate de voturi, pentru scoaterea armelor nucleare americane de pe teritoriul ţarii. Rezoluţia adoptata conţine un apel la adresa Guvernului sa insiste asupra acestui fapt, apelând atât la NATO, cât şi la SUA. Totodata, Bundestagul a salutat iniţiativa preşedintelui SUA, Barack Obama, de a crea o lume fara arme nucleare şi tratativele dintre SUA şi Rusia cu privire la Tratatul START.
Reamintim ca Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei,aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis recent secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO”, se putea citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicatul diplomatiei belgiene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Totodata, si presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra teritoriului continental al SUA.