Contextul geopolitic actual și vulnerabilitatea rutelor comerciale prin Rusia

Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a declanșat o reevaluare majoră a rutelor comerciale internaționale, în special a celor care traversează teritoriul rus. Pe fondul sancțiunilor internaționale severe, multe companii și state occidentale au început să evite Rusia ca rută principală de tranzit pentru mărfuri, ceea ce a dus la o creștere a interesului pentru rute alternative. În acest context, Coridorul Mijlociu (Middle Corridor), care traversează Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia, a devenit din ce în ce mai important din punct de vedere strategic. Georgia, prin poziția sa geografică și prin aspirațiile sale euroatlantice, joacă un rol-cheie în această nouă configurație geopolitică și economică.

Această schimbare s-a manifestat vizibil în creșterea traficului comercial prin Georgia, care a devenit un punct esențial pentru mărfurile transportate din China spre Europa. Începând cu 2022, rutele de transport care implică porturile Poti și Batumi au fost utilizate într-o măsură mult mai mare decât în anii anteriori, reflectând încrederea crescută în stabilitatea și eficiența acestor noduri logistice. De exemplu, Georgia Railway a raportat venituri în creștere din activitățile de transport, cu un profit net de aproximativ 23 de milioane de lari în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu 52 de milioane pentru întregul an 2021, un semnal clar al intensificării activității comerciale.

Implementarea Coridorului Mijlociu vine la pachet cu provocări semnificative. Infrastructura logistică a Georgiei, deși funcțională, este limitată în capacitate și necesită investiții semnificative pentru a face față cererii crescânde. Porturile Poti și Batumi nu dispun de capacitatea necesară pentru a gestiona volume mari, iar absența unui port de mare adâncime restrânge posibilitățile unei extinderi rapide. În acest sens, proiectul portului Anaklia, aflat pe agenda autorităților georgiene încă din 2016, a fost recent relansat cu sprijin internațional, fiind considerat un element crucial pentru viitorul tranzitului prin această țară.

Importanța strategică a Georgiei în actualul context regional nu a trecut neobservată nici de marile companii internaționale. Maersk, una dintre cele mai mari companii de transport maritim din lume, a început testarea rutei din Coridorul Mijlociu în 2024, utilizând această opțiune pentru transporturi de containere între Japonia și Turcia, cu tranzit prin Georgia. Rezultatele preliminare au fost încurajatoare, cu timpi de livrare mai scurți și ocolirea riscurilor politice și logistice asociate cu Rusia.

Cu toate acestea, provocările tehnice și geopolitice persistă. Tranzitul între diverse țări de pe Coridorul Mijlociu presupune schimbarea ecartamentului feroviar între fostele republici sovietice și țările europene, ceea ce implică transbordarea frecventă a mărfurilor. În plus, tensiunile din Caucazul de Sud, cum ar fi relațiile instabile dintre Armenia și Azerbaidjan sau influența persistentă a Rusiei în regiune, creează incertitudini care pot afecta stabilitatea pe termen lung a acestui coridor.

Totuși, perspectivele rămân optimiste. Banca Mondială, într-un raport publicat în martie 2024, estimează că volumul de mărfuri transportate pe Coridorul Mijlociu ar putea ajunge la 11 milioane de tone până în 2030, față de aproximativ 3,2 milioane de tone în 2021. Această creștere exponențială ar putea transforma Georgia într-un hub logistic de importanță regională și ar reduce dependența Europei de rutele comerciale tradiționale prin Rusia.

În plus, implicarea Uniunii Europene și a altor actori occidentali în dezvoltarea Coridorului Mijlociu reprezintă o garanție suplimentară pentru viabilitatea acestei rute. În cadrul programului Global Gateway, Uniunea Europeană a anunțat că va contribui cu resurse financiare și expertiză tehnică la modernizarea rețelelor de transport regionale, incluzând și Georgia. Aceste investiții nu sunt doar economice, ci și strategice, vizând reducerea influenței Rusiei și consolidarea independenței țărilor din regiunea Caucazului.

Prin urmare, în contextul actual marcat de război, sancțiuni și repoziționări strategice, vulnerabilitatea rutelor comerciale prin Rusia devine un stimulent puternic pentru dezvoltarea unor alternative sustenabile. Georgia, în centrul Coridorului Mijlociu, este bine poziționată pentru a beneficia de această tranziție geopolitică, cu condiția să atragă investițiile necesare și să își consolideze stabilitatea politică și economică.

Poziția strategică a Georgiei în Coridorul Mijlociu

Georgia ocupă o poziție geografică deosebit de strategică în cadrul Coridorului Mijlociu, servind drept punte de legătură între Asia și Europa. Această poziționare a transformat țara într-un nod esențial pentru transportul de mărfuri între cele două continente, consolidându-i rolul în reconfigurarea rutelor comerciale internaționale.

În ultimii ani, Georgia a înregistrat o creștere semnificativă a volumului de mărfuri tranzitate prin Coridorul Mijlociu. De exemplu, în primele 11 luni ale anului 2024, aproximativ 4,1 milioane de tone de mărfuri au fost transportate prin acest coridor, reprezentând o creștere de 63% față de anul precedent. Această creștere subliniază importanța tot mai mare a Georgiei ca rută alternativă la coridoarele tradiționale care traversează Rusia.

Pentru a susține această creștere, autoritățile georgiene au inițiat proiecte majore de infrastructură. Modernizarea porturilor Poti și Batumi, precum și dezvoltarea portului de mare adâncime Anaklia, sunt esențiale pentru sporirea capacității de transport maritim și atragerea unui volum mai mare de mărfuri. De asemenea, îmbunătățirea rețelei feroviare și extinderea infrastructurii rutiere contribuie la eficientizarea transportului terestru și la reducerea timpilor de tranzit.

Colaborarea internațională joacă un rol crucial în consolidarea poziției Georgiei în Coridorul Mijlociu. În iulie 2024, Georgia și China au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui serviciu feroviar expres între cele două țări, cu scopul de a facilita comerțul și de a îmbunătăți infrastructura de transport. Această inițiativă evidențiază recunoașterea internațională a potențialului Georgiei ca hub logistic regional.

În plus, Georgia colaborează strâns cu țările vecine pentru a îmbunătăți eficiența Coridorului Mijlociu. În septembrie 2024, China Railway Container Transport Corporation s-a alăturat unei inițiative comune cu Azerbaidjan, Kazahstan și Georgia pentru a spori legăturile comerciale cu Europa și Asia Centrală. Aceste parteneriate regionale sunt esențiale pentru armonizarea standardelor, simplificarea procedurilor vamale și crearea unui mediu de afaceri favorabil.

Eforturile Georgiei de a-și consolida poziția în Coridorul Mijlociu sunt susținute și de organizații internaționale. Banca Mondială, de exemplu, a realizat studii detaliate privind cererea și capacitatea infrastructurii în țările cheie ale coridorului, inclusiv Georgia, subliniind necesitatea investițiilor în modernizarea căilor ferate, a facilităților intermodale și a porturilor.

Cu toate acestea, pentru a-și menține și îmbunătăți poziția strategică, Georgia trebuie să continue să investească în infrastructură și să promoveze cooperarea regională. Modernizarea continuă a rețelelor de transport și implementarea de politici care să faciliteze comerțul transfrontalier vor fi esențiale pentru a asigura competitivitatea Coridorului Mijlociu și pentru a atrage un volum crescut de mărfuri.

Portul Anaklia și investițiile în infrastructură

Portul Anaklia reprezintă un proiect strategic pentru Georgia, vizând transformarea țării într-un nod logistic esențial pe Coridorul Mijlociu, o rută alternativă la cele care traversează Rusia. Situat pe malul Mării Negre, portul este conceput pentru a facilita tranzitul mărfurilor între Asia și Europa, consolidând astfel poziția Georgiei în comerțul internațional.

Guvernul Georgiei a anunțat în mai 2024 alegerea unui consorțiu de firme chineze, printre care China Communications Construction Company Limited și China Harbour Investment, pentru realizarea proiectului portului Anaklia. Acest consorțiu a fost ales în detrimentul unei oferte elvețiano-luxemburgheze, evidențiind orientarea strategică a Georgiei către parteneriate cu investitori asiatici în dezvoltarea infrastructurii sale portuare.

Proiectul Anaklia își propune să edifice cel mai adânc port al Mării Negre, atingând 20,5 metri pentru a facilita accesul navelor panamax și post-panamax. Portul va include 32 de dane și va ocupa o suprafață de peste 3.000 de hectare, având o capacitate estimată de procesare de 60-70 de milioane de tone de marfă pe an.

Anterior, în 2016, un consorțiu americano-georgian a fost desemnat pentru dezvoltarea portului, însă proiectul a fost anulat în 2020 din cauza unor neînțelegeri și acuzații politice. Odată cu relansarea proiectului în 2024, având alături parteneri chinezi, Georgia intră într-o etapă reînnoită a eforturilor sale de a-și consolida fundația logistică și de a atrage investiții externe substanțiale.

Pe lângă portul Anaklia, Georgia investește în modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare pentru a sprijini eficient funcționarea Coridorului Mijlociu. Modernizarea autostrăzilor S2 și S12, finanțată de Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare, reprezintă o componentă esențială pentru o conectivitate îmbunătățită și timpi de tranzit mai scurți.

Progresele în dezvoltarea infrastructurii din Georgia evidențiază strategia țării de a se afirma ca o platformă logistică competitivă, orientată spre atragerea de noi parteneri economici din afara regiunii. Prin intermediul dezvoltării portului Anaklia și al modernizării rețelelor sale de transport, Georgia își fortifică rolul pe scena comerțului global, devenind un pilon pentru stabilitatea și prosperitatea regională.

Interesele regionale: Turcia, Azerbaidjan și Uniunea Europeană

Coridorul Mijlociu, cunoscut și sub denumirea de Coridorul Trans-Caspic, a devenit un punct focal în strategiile geopolitice și economice ale mai multor actori regionali și internaționali, inclusiv Turcia, Azerbaidjan și Uniunea Europeană. Această rută de transport, care leagă Asia de Europa prin Caucaz și Marea Caspică, oferă oportunități semnificative pentru diversificarea rutelor comerciale și reducerea dependenței de coridoarele tradiționale.​

Turcia joacă un rol esențial în dezvoltarea Coridorului Mijlociu, având ambiția de a deveni un nod central în rețeaua de transport dintre Asia și Europa. În cadrul unei întâlniri trilaterale desfășurate la Ankara pe 29 ianuarie 2025, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a subliniat importanța strategică a Coridorului Mijlociu pentru cooperarea în lumea turcică, evidențiind că acesta reprezintă cea mai sigură și economică rută comercială între Asia și Europa în ultimii ani. Fidan a accentuat necesitatea solidarității și unității în lumea turcică, evidențiind că o cooperare mai profundă între statele turcice promovează pacea, stabilitatea și prosperitatea nu doar în regiune, ci și dincolo de aceasta.

În plus, Turcia și-a exprimat dorința de a-și conecta infrastructura de transport cu Coridorul Mijlociu, consolidând astfel legăturile economice și logistice cu partenerii regionali. Această inițiativă vizează îmbunătățirea fluxului de mărfuri și stimularea comerțului regional, subliniind angajamentul Turciei de a sprijini proiectele de infrastructură care facilitează conectivitatea transregională. ​

Azerbaidjanul, datorită poziției sale geografice și a resurselor energetice considerabile, joacă un rol crucial în succesul Coridorului Mijlociu. Autoritățile din Azerbaidjan au cooperat strâns cu Uniunea Europeană pentru a analiza posibilitățile de dezvoltare ale acestui coridor, subliniind necesitatea unei colaborări consolidate în sectorul transporturilor. Ministrul azer al Dezvoltării Digitale și Transporturilor, Rashad Nabiyev, s-a întâlnit cu directorul general pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, pentru a discuta despre consolidarea colaborării în acest sector. ​

Uniunea Europeană recunoaște potențialul Coridorului Mijlociu în diversificarea rutelor de transport și reducerea dependenței de coridoarele tradiționale. În acest context, UE a sprijinit inițiativele menite să îmbunătățească infrastructura și să faciliteze comerțul de-a lungul acestui coridor. De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au semnat un memorandum pentru dezvoltarea Coridorului Trans-Caspic, cunoscut și ca Coridorul Mijlociu, care leagă Asia Centrală de Europa prin Georgia. Acest parteneriat vizează extinderea comerțului, a energiei verzi și a investițiilor în noi industrii, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale în Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

De asemenea, Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria au format o companie comună pentru a construi un interconector submarin de 1.100 km, cu o capacitate de 1.000 MW, care va lega viitoarele parcuri eoliene azere de Europa. Acest proiect, cu sediul la București, are ca scop diversificarea resurselor energetice ale UE și reducerea dependenței de Rusia, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. ​

De asemenea, Azerbaidjanul și Uniunea Europeană au purtat discuții despre consolidarea colaborării în cadrul Coridorului Mijlociu, punând accent pe rolul său crucial în stimularea comerțului și îmbunătățirea conectivității dintre Asia și Europa. Aceste discuții reflectă interesul comun pentru îmbunătățirea infrastructurii și eficienței coridorului, având în vedere beneficiile economice și strategice pe care le poate aduce. ​

Pe acest fundal, Turcia, Azerbaidjanul și Uniunea Europeană își proiectează interesele prin intermediul unui efort coordonat de dezvoltare a Coridorului Mijlociu, concretizat în investiții comune, parteneriate strategice și inițiative dedicate diversificării traseelor de transport, consolidării securității energetice și stimulării cooperării economice regionale.

Provocări și obstacole: securitate, instabilitate și competiție geopolitică

Coridorul Mijlociu, în ciuda potențialului său strategic de a oferi o alternativă viabilă la rutele comerciale tradiționale prin Rusia, se confruntă cu numeroase provocări și obstacole care pun la îndoială viabilitatea sa pe termen lung. Printre cele mai presante dificultăți se numără lipsa unei infrastructuri armonizate între statele implicate, insecuritatea regională persistentă și dinamica geopolitică complexă din Caucazul de Sud și Asia Centrală.

Georgia, situată în centrul acestui coridor, se confruntă cu o presiune crescândă din partea Federației Ruse, care vede în Coridorul Mijlociu o amenințare directă la influența sa tradițională asupra tranzitului energetic și comercial din regiune. Deși Moscova nu a adoptat încă măsuri directe împotriva acestui proiect, retorica anti-occidentală și sprijinul acordat entităților separatiste din Abhazia și Osetia de Sud sunt percepute ca mijloace indirecte de destabilizare și descurajare a inițiativelor regionale alternative.

Pe lângă presiunea externă, Georgia trebuie să gestioneze și tensiunile interne legate de poziționarea sa geopolitică. Clivajul dintre orientarea pro-europeană a societății civile și poziția adesea ambiguă a guvernului față de relațiile cu Rusia complică eforturile de consolidare a rolului său în Coridorul Mijlociu. Evenimentele recente, precum manifestațiile împotriva legii privind „agenții străini”, arată o societate polarizată, ceea ce slăbește capacitatea statului de a implementa coerent proiecte strategice de amploare.

O altă provocare majoră este securitatea rutelor de transport care străbat regiuni instabile sau potențial ostile. În special porțiunile din Azerbaidjan, care includ traversarea unor teritorii recent afectate de conflictul din Nagorno-Karabah, pot deveni puncte sensibile. Deși acordul dintre Armenia și Azerbaidjan privind deschiderea coridorului Zangezur ar putea contribui la stabilizarea zonei, realitatea politică din teren rămâne volatilă și predispusă la izbucnirea unor noi tensiuni.

Mai mult, concurența geopolitică pentru influență asupra Coridorului Mijlociu generează tensiuni suplimentare între actori regionali și globali. China, prin Inițiativa Belt and Road, are un interes strategic în această rută și a investit deja în infrastructura feroviară și portuară din regiune. Totodată, Uniunea Europeană și SUA sprijină dezvoltarea Coridorului ca parte a eforturilor de reducere a dependenței de resursele rusești, dar acest sprijin nu este întotdeauna coordonat, ceea ce duce la fragmentare și ineficiență.

Turcia și Iranul, două puteri regionale cu interese divergente, complică și ele ecuația. Turcia susține activ proiectele care includ Georgia și Azerbaidjanul, văzând în Coridorul Mijlociu o cale spre o influență crescută în Asia Centrală. În schimb, Iranul, care a fost o rută tradițională pentru comerțul din regiune, percepe această alternativă ca o posibilă marginalizare și a exprimat rezerve în privința extinderii proiectelor sprijinite de Occident.

Infrastructura deficitară și lipsa unor standarde comune de operare în transportul feroviar și rutier reprezintă, de asemenea, obstacole semnificative. Deși au fost lansate proiecte importante, precum modernizarea liniilor feroviare Baku–Tbilisi–Kars, lipsa unei conectivități eficiente între porturi, terminale și rețele de distribuție afectează eficiența logistică. Coridorul Mijlociu nu este încă o alternativă competitivă în termeni de cost și timp de tranzit în comparație cu ruta nordică prin Rusia.

O altă problemă majoră este lipsa unui cadru juridic unificat între statele implicate în proiect, ceea ce creează bariere administrative și comerciale. Birocrația, lipsa digitalizării și dificultățile legate de obținerea permiselor de tranzit generează întârzieri și descurajează operatorii internaționali de transport.

Nu în ultimul rând, lipsa unei viziuni strategice coerente și coordonate între toți actorii implicați face ca dezvoltarea Coridorului Mijlociu să avanseze în ritm inegal. Interesele naționale divergente, schimbările frecvente de guvern și lipsa unei autorități centrale de coordonare fac ca acest proiect să fie vulnerabil în fața blocajelor politice și economice.

Pe fondul acestor provocări, devine esențial ca Georgia și partenerii săi regionali să consolideze dialogul, să-și alinieze interesele și să construiască un cadru instituțional solid pentru a asigura sustenabilitatea Coridorului Mijlociu. Doar prin abordarea acestor vulnerabilități proiectul poate deveni o alternativă viabilă la rutele tradiționale și un pilon al stabilității economice în regiune.

Concluzie: o alternativă viabilă sau un pariu geopolitic riscant?

Coridorul Mijlociu, cunoscut și sub denumirea de Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (TITR), a devenit un element central în reconfigurarea rețelelor comerciale eurasiatice. Pe fondul tensiunilor geopolitice și al necesității de a diversifica rutele comerciale, această inițiativă a atras atenția actorilor regionali și globali.​

Georgia, situată strategic la intersecția dintre Asia și Europa, joacă un rol esențial în succesul Coridorului Mijlociu. Poziția sa geografică oferă oportunități semnificative pentru a deveni un hub logistic regional. Cu toate acestea, această poziție aduce și provocări, inclusiv presiuni geopolitice și necesitatea de a echilibra relațiile cu actori diverși, precum Uniunea Europeană, China și Rusia.​

În ciuda potențialului său, Coridorul Mijlociu se confruntă cu obstacole semnificative. Infrastructura insuficient dezvoltată, lipsa standardizării procedurilor vamale și diferențele în reglementările naționale pot afecta eficiența și atractivitatea rutei. De asemenea, instabilitatea politică și conflictele regionale pot perturba fluxurile comerciale și pot descuraja investițiile.​

Pe de altă parte, Coridorul Mijlociu oferă oportunități pentru consolidarea cooperării regionale și pentru atragerea de investiții în infrastructură. Inițiativele de modernizare a porturilor, dezvoltarea rețelelor feroviare și implementarea tehnologiilor digitale pot îmbunătăți conectivitatea și eficiența transportului. De asemenea, diversificarea rutelor comerciale poate reduce dependența de coridoarele tradiționale și poate spori reziliența economică a regiunii.​

În concluzie, Coridorul Mijlociu reprezintă atât o oportunitate strategică pentru Georgia și partenerii săi, cât și un pariu geopolitic cu riscuri considerabile. Succesul acestei inițiative depinde de capacitatea actorilor implicați de a colabora eficient, de a aborda provocările existente și de a investi în dezvoltarea infrastructurii și a cadrului instituțional necesar. Doar printr-un efort concertat și o viziune comună, Coridorul Mijlociu poate deveni o alternativă viabilă și sustenabilă în peisajul geopolitic actual.

Surse: ZIUA CARGO, Transport Times, Digi24, Trafic Media, EU Reporter, EurActiv, Geopolitical Monitor, Georgia Today, Caspian News, World Bank, The Hague Research Institute, Civil Georgia, Forbes Georgia, Ports Europe, Civic Idea, AzerNews, AzeriTimes, News.az, Financial Intelligence, Reuters, Emerging Europe, Eurasianet, European Council on Foreign Relations, JAM-news.net, Eurasia Review, APM Terminals, Middle East institute