Ucraina a cedat presiunilor exercitate de Fondul Monetar Internaţional înaintea semnării unui nou acord de ajutor extern şi va majora, de la începutul lunii august, preţurile la gaze naturale destinate populaţiei cu 50%, a anunţat miercuri guvernul de la Kiev. Potrivit Mediafax, premierul Mykola Azarov a declarat că ridicarea preţului la gaze trebuie efectuată pentru reducerea deficitului bugetar, necesară în negocierile pentru un nou acord stand-by cu Fondul, de 14,9 miliarde de dolari. De spus că utilităţile, inclusiv furnizarea cu gaze naturale, au continuat să beneficieze în Ucraina de subvenţiile din era Sovietivă, fiind menţinute astfel în mod artificial la preţuri foarte scăzute.
Măsura Majorării preţurilor la gaze va tăia cheltuielile guvernului pe aceste subvenţii, dar va stârni nemulţumire în rândul populaţiei. Creşterea tarifelor viezază circa 18 miliarde de metri cubi de gaze pe an, folosite de populaţie, din consumul total de 47-50 miliarde metri cubi de gaze pe an al Ucrainei. Prim ministrul Azarov a mai afirmat că guvernul va lua măsuri pentru ca mai multe familii să poată intra în lista gospodăriilor sărace, eligibile pentru ajutoare sociale, reducând astfel povara majorării preţului la gaze asupra păturii defavorizate a populaţiei.
Dacă pe plan intern, Kievul este supus presiunii în efortul de găsi fondurile pentru stabilitatea financiară, pe plan extern încearcă să rămână în cărţile transportului de gaze dinspre Rusia.

Ucraina, principala rută de tranzit pentru gazele ruseşti livrate Europei, contestă rentabilitatea gazoductului South Stream. Gazoductul care va fi dezvoltat de Rusia va aduce gaze naturale din această ţară, pe sub Marea Neagră, către statele est-europene membre ale UE şi apoi spre nordul Italiei. Grupul Gazprom a anunţat că este pregătit să înceapă construcţia conductei în 2013. În opinia ministrului de Externe de la Kiev, Konstantin Grişcenko, gazoductele din Ucraina sunt în măsură să garanteze livrări fiabile de gaze în Europa.
În schimb, pentru autorităţile de la Moscova construirea unei conducte care va ocoli  Ucraina este o reacţie logică la conflictele cu Kievul în domeniul gazelor, declanşate în iernile 2005-2006 şi 2008-2009. Ucraina, care este tranzitată de 80% din gazele ruseşti destinate Europei, a încercat să convingă Moscova să renunţe la proiectul South Stream.
În acest scop, autorităţile de la Kiev au propus Rusiei şi UE înfiinţarea unei companii mixte care să construiască pe teritoriul ucrainean un nou gazoduct cu o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Debitul acestui gazoduct ar fi comparabil cu cel al South Stream (60 miliarde metri cubi de gaze). Rusia şi UE nu au răspuns deocamdată propunerii.